Universul, noiembrie 1901 (Anul 19, nr. 298-327)

1901-11-26 / nr. 323

D. Thom­a Constan­tinescu, pro­prietarul Magazinului de noutăți din­ c­alea Victoriei No. 06,­­vis­­a-vis de Palatul Regal, aduce la cunoștința generală că pune în vînzare tot mobilierul din maga­zinul și atelierele sale, compus din Harturi, Comptoare, Bi­rou­l*î, Sesiune, Oglinzi, LuAin­­o.­ î üu,cristal, Giran­dole, Lămpi de etal­aje, Perdele, Storuri, Covore, ,11 «șine de cusisl, Nîsine­­chi’ne, Lăzi de transport, Mese diferite și Mobile de sufragerie de stejar, com­pusă din 6 scaune, «în ma­să, «în bufet, una servan­tă și diferite alte mobile. Toate acestea se vinde cu pre­țuri foarte reduse. Proprietar: Thtoma Constantinescu. 424S Consilii Hyghen­ee S’a constatat că reumatismul­­ provi­ne și din portul șoșerilor rusești,imitați puși în circulațiune de mai mulți ani, care propagă reumatismul fiind-că­ nu conține cauciuc pur și nu sunt căp­tușiți cu adevărata Lână de cămila așa numită (Boyckafuter) ca cei adevă­rați rusești, prin urmare cine vrea să se ferească de o boală sigură sau cine dorește a scăpa de această boală, să cumpere adevărații moșoni rusești cari ține cald și uscat piciorul, nu atra­ge egrasia fiind de cauciuc curat, neamestecat cu smoală care atrage frig piciorului. Adevărații Șoșeni ru­sești cu talpa dublă și higienică se găsesc numai la singurul contractant MARELE MAGAZIN LA „PAPAGAL“ STI­ADA LIPSCANI, TI -70 care Karanleo­­n­ Soliditat«*«, și marea adevirată rusească a șușotil­or din r­u­bricile cele mai renumite. Prețurile mai ieftin cu un Lefi la pereche ca ori­unde, de­oare­ce am contractat o sum­ă colosală și cu un preț de necrezut de ieftin. Asemenea recomandă și bogatul său asortiment de încâlțeminte pentru bărbați, dame și copii. N.I­. Petiim comercianți cari vîml en detail, acordăm un mare rabat. Emba­­lagiul pentru provincie gratis. 4118 . Cumper BIJUTERII AI H și ARGL­T de topit și ori­ce pietre prețioase, ca diamante, briliante, etc.—Plătim­­ prețuri mari, după cursul Parisului. Inl­inim împrumuturi de bani pe a­­manetu­rî de bijuterii, loturi, acțiuni și hipoteci asupra case și moșii. Agenția Universală italiană, «tr. Regală n i. 4iu JL>e vânzare de ocazie un cupeu nou de tot (dublu patent) pentru două cai și două gabriolete pentru unu și două cai. Doritorii se vor adresa în șir. Fenem »zonă 50 bis. 4242 Fabrica de Conserve D. Slaisovici Mazăre boabe, Fasole, Barne, Ghi­­veeii, Tarhoti, Bob, Dovlecei, Ar­dei, Angh­inare, Sparanghel, Ciu­perci, Compoturi diferite, etc., în cutii de 1 kgr. Ș* 1 kgr'­ Și din ce­e mai bune calități se găsește la toate băcăniile. Vîn­­are cu gros șî detail. Telefon. Str. Regală, NI. 4240 CEaI finest ceylon 1.50 lei pachetul de 110­ grame B. D.lAbilIKOV Ol. I. CONSTANTINESCU Specialist în boale de ©efer, Urechi și Mai — CRAIOVA — Strada Niculae Bălăcascu No. 1­8 S3. NE-AGU fost judecător în București­­ — Strada Smdrdan No. 20 (Casa SUndecker) 4217 Doctor Ion G.­Nanu (Muscel) Fdidis primar la spitalul Filantropia PST SBtnnk­ Isii erase Consult:ijimi­i , orele 5-7 p. m. Ps9a, mutat ST­RAD­A­MLMERWEIL No. 5­41Sf Prin «tr. Grinvatri P­entru mai mulți ani RE­ÎNCHIRIAT pe Dealul-Spirii, viî, având 4 părți, cultivabil 2 pogoane, struguri abondent pentru masă, 250 pomi tineri roditori, persici și caișî, îngrădit înalt, pompă conducte de apă pe loc. D­E VEN­ZARE două trăsuri cu două și patru locuri (Jean), cu­peu nuc, sanie, hamuri. Intermediarii primesc onorariu Adresa : ing. Ilonzak, Cotro­­ceni. București. 2693 Anuneia Sub­semnatul, voind a mă retra­ge din romert, AH­EIMHEZ MOA­RA MEA SISTEMATICA CU AB­URI, din orașul Alexandria, ju­dețul Teleorman, iluminată electric. Mașină stabilă, lucrează cu condență cu apă adusă de la rÎS, care în 24 ore macină 2 vagoane de grîu, ma­gazie pentru grâu­, aproximativ 1000 kile, precum și pentru depozit de făină. Condițiuni avantagioase. Do­­sitoriî a se adresa la sub­semnatul: Con­stantin Gheorghescu Moara cu aburi. Alexandria 2663 G­rerota -- Cllil­ Urtr -­specialist: Org. genito-urinare, bărb. și femei S a mutat str. Polonă No. 17 Consultațiuni ora 5 si jum. — 7 seara CORPURILE LEGIUITOARE Ședința de la 24 Noembrie 1901 Ședința se deschide la ora 1 și 40 m., sub președinția d-luî Em. Porumbai­u. Respond la apelul nominal 99 d-nn deputați. D. N. Lupescu cere d-lui mi­nistru de interne câte­va ra­poarte relative la serviciul sani­tar al județului R.­Sărat, fiind­că dorește să facă o interpelare asupra acestui serviciu public. D. Em. Porumbaru crede că majoritatea deputaților este do­ritoare să participe la funerariile lui V. A. Urechiă și spre acest scop propune ridicarea ședinței. Camera încuviințează și șe­dința se ridică la ora 1 și 50 minute. UN SFAT PE Zi Țesăturile fine dacă se spintecă sau fac găuri mici se pot astupa acestea aproape fără să se­­ cunoască, dacă se între­buințează în loc de mătase un fir de per lung din cosițe. D. Tocilescu zise că tot po­porul e în doliu, căci toți simțesc lipsa omului a cărui muncă și fapte vor fi un exemplu pentru noi. Făcu apoi o scurtă biografie a marelui patriot, arătând că a în­ceput­­ să scrie de la vârsta de 17 ani, și-l arată, in toată mărimea lui, ca scriitor, ca conferențiar, ca profesor, ca neîntrecut pa­triot. Pentru cei din Fund și pentru cei din Transilvania, continuă d. Tocilescu, Urechiă avea o dra­goste nemărginită. Orașului Galați el și-a dat bi­blioteca care conținea 12.000 vo­lume și ultima centimă de care dispunea el o dădea tot acelei biblioteci. Pentru un om ca Ureche, ter­mină d. Tocilescu, nu e mor­­mînt destul de glorios. D. Gion vorbi după aceea din partea Ateneului Român. »Se duc unul câte unul acel cari au pus umărul la ridicarea româ­nismului», zise d-sa. Arătă apoi că marele patriot Urechiă a avut norocul ca, se­mănând, să culeagă și fructele. Făcu după aceea o dare de seamă a activitaței sale și zise că într’un rând neuitatul Urechiă i-a declarat că se simte fericit ori de câte ori își aduce aminte de trecutul său, de munca ce a depus. D. Ionescu-Gion termină zi­când : «Mereu vor resuna în inima noastră cuvintele tale și te vom vedea veșnic.» D. Valerian Urșianu vorbi cel din urmă, din partea Ligei Cul­turale, zicînd că oameni ca U­­reche sunt luceferii țării. Spuse că, după moartea lui Gr. Brătianu, marele patriot Ureche luă steagul Ligei­și arătă activi­tatea ce a depus pentru această instituțiune culturală. In timpul din urmă, continuă d. Valerian­ Urseanu, neputând să urce scă­rile la Liga, a chemat pe d-sa și pe alți membri la el acasă și a­­colo s’a sfătuit pentru mersul înainte al acestei instituțiuni. «Liga, termină d. Valerian­ Ur­­seanu, și-a perdut steaua pola­ră. Ureche a ținut tot timpul, într’o mână facla învățământu­lui, iar în cea­l’altă facla patrio­tismului. Plecarea cortegiului După terminarea discursuri­lor, studenții universitari ridi­cară caștiugul pe umeri și-l du­seră la dricul care era tras de 8 cai. Panglicele fură ținute de d-nil Aurelian, ministru de interne ; maior Baranga, aghiotant regal; Gr. Tocilescu și Valerian Ur­­seanu. Pe stradă era o lume imensă, cum rare ori s’a văzut. Cortegiul plecă străbătând cu greu­ pin mijlocul mulțime­, în ordinea următoare : Jandarmi­ pedeștri , trei ma­iori purtând pe pernițe de mă­tase 15 decorații ale defunctului; drapelul Ligei, drapelul liceului din Galați, studenții gălățeni cu cocardele tricolore cernite, co­roana studenților universitari, drapelul albastrul studențesc, studenții universitari, societatea «Diluria» cu coroana ; societatea «Drita» cu coroana ; sec. «Ma­­cedo-Română» ; coroana consi­liului de miniștri; coroana cer­cului studenților macedo-români; colonia italiană și societatea i­­taliană de bine­facere cu dra­pelul și coroana, duse de patru italieni îmbrăcați în costume de bersaglieri, corul bisericei Sf. Gheorghe, corul facultății de teo­logie, corul funebru, membrii fa­milial, miniștrii, delegațiunile di­feritelor instituțiuni culturale, armata, și cortegiul se încheia printr-un pluton de jandarmi că­lări. Trăsura regală a urmat corte­giul, imediat după carul fune­bru, de la biserica Sf. Gheorghe până la cimitir. La Universitate Cortegiul străbătu str. Colței, bulevardul Academiei și se opri în fața Uni­versi­tatei. Acolo vorbi studentul Popescu- Dâmbovița în numele tuturor studenților, citând in acelaș timp și pasaje din scrisoarea pe care le-o trimisese lor Ureche în ziua când a fost trecut la pensie. A vorbit apoi d. Giurculescu, din partea asociației generale stu­dențești, spunând că marele V. A. Urechiă a fost însuși geniul protector al neamului românesc care a luat formă omenească și a venit printre noi, ca să învețe să simtă românește inimile noas­tre prea de timpuriu­ ofilite de vîntul scepticismului. Cortegiul mai făcu apoi câți­va pași și se opri în fața Sena­tului. Acolo, d. P. Macri, co­laboratorul nostru, vorbi în nu­mele «Universului» și în special al d-lui Cazzavillan. D-sa arată că neuitatul Ureche a fost până în ultimul moment colaborator la «Universul» și ter­mină cu cuvintele : «Stejar falnic, care a înfrun­tat uragane, păzitor neadormit al gloriei neamului românesc, luptător aprig și nebiruit pentru înflorirea dorului de țară în toate sufletele românești,—iată ce a fost Urechiă. «Ca delegat din partea «Uni­versului» aduc și în acest ultim moment, omagiile de admirație și depun o lacrimă pe sicriul care închide pe eroul condeiului, focarul patriotismului». La cimitir Cortegiul străbătu apoi calea Victoriei, str. Lipscani calea Ra­­hovei și șoseaua Filaret, până la cimitir. Carul funebru se opri la poartă. Studenții luară coșciugul pe u­­meri și-l duseră până la mor­­mînt, care e alături de acela al familiei Rosetti. Cortegiul a ajuns la cimitir la orele 5 și jumâtate. P. S. S. Arhiereul Nifon îm­preună cu preoții, oficia servi­ciul divin. D. N. Dumitrescu, vorbi după aceea din partea soc. «Tineri­mea Română; d. Nicolaescu, student, vorbi în nul­ele mace­donenilor români ; studentul $tirî din străintate — Prin poștă. — Din însărcinarea împăratului Francisc Iosif, școala de meserii din Agram lucrează la un epitaf pentru regele Milan al Serbiei. Acesta se compune dintr-o placă de marmură neagră, pe care se află gravat în litere de aur nu­mele defunctului rege al Serbiei. Placa aceasta este flancată de ambele părți cu două candelabre. * Căsătoria arh­iducesei Elisa­­beta, fiica contesei Stefania de Lonyay, cu prințul Otto de Win­­dischgrăz se va săvîrși la 7 ia­nuarie 1902 în biserica Au­gus­­tinilor din Viena. Nu se vor a­­rangja alte festivități, de­cât­ o serată la palat un cerc intim, la care va asista și contesa Stefa­nia de Lonyay. «Wiedomosti» amintește un curios centenar ce se va serba peste câte­va zile la Petersburg. Se împlinesc două secole, de când în Rusia s’a dat voie de a se exercita medicina, celui din­tâi o medio care a avut o instruc­ție științifică europeană. Acest apostol al științei intr'o țară încă barbară a fost dr. Ponikoff, lau­reat la universitatea italiană din Padova.* * * înalții funcționari chinezi spun că numirea noului efede al tro­nului se va face numai după ce împărăteasa-văduvă se va con­sulta în această privință cu oa­menii care stau în fruntea gu­vernului. In general se consideră că des­­moștenirea fiului prințului Tuan e dovada cea mai elocinte care s’a dat până acum de împărăteasa văduvă, spre a manifesta since­ritatea planului său­ de a intro­duce reforme în imperiul chinez. «Pester Lloyd» află că în satul Studianka, lângă râul Beresina, unde Napoleon I Bonaparte a trecut cu armata sa la 1817, s-a ridicat un monument. Acesta a­­rată în două medalioane portretul împăratului Napoleon I și al ța­rului Alexandru, înconjurate de o coroană de lauri, sub care se află următoarea inscripțiune în limba rusească și franceză : «Aici au trecut împăratul Napoleon I și marea sa armată la 26 27 și 28 Noembrie 1817 râul Beresina». La desvelirea acestui monument au asistat autoritățile civile și militare, în frunte cu guvernato­rul general.* * ¥ O telegramă din Cernăuți a­­nunță că Curtea cu jurați de a­­colo a condamnat la moarte prin spînzurătoare pe tînărul Ioan Chortinsk, care a asasinat pe ta­tăl său și pe mama sa vitregă. Motivul acestui fapt a fost răs­­bunarea. Stoica Rusu vorbi în numele transilvănenilor. După aceea coșciugul se lăsă în mormînt și pămîntul acoperi pentru tot­dea­una corpul mare­lui român, neîntrecutului patriot. Reporter. Asigurarea abonaților Ministrul instrucțiunei pu­blice la școala italiană Era dimineață, la orele 9, mi­nistrul cultelor și instrucțiunei publice, d. Haret, care se afla în străinetate în ziua inaugurâ­nd, a vizitat palatul școalei ita­liane din strada Neptun. D. ministru a fost primit de d-ni. Luigi Cazzavillan, inginer Rovelli, architect Magni, profesor Oreste Narice, inginer Guglielmo Marin, profesor Ercole Carmi, Giuseppe Piantini, Ascoli Ugo, directorul general al societăței «Generala» de asigurare, archi­tect Cora, pictorul Ellero, Ada­­m­oli și Rossi, antreprenori, pre­cum și d-ra Maria Narice. D. Haret a vizitat înainte de toate marele salon de serbare, admirând frumusețea lui și mai cu seamă monumentul lui Um­berto I. La intrarea în salon a d-lui ministru, muzica a intonat imnul regal român. Apoi d. Ilaret, urmat de per­soanele de mai sus, a vizitat rînd pe rînd toate clasele, atât din etajul de jos cât și din etajul de sus, rămânând pe deplin sa­tisfăcut. După vizitarea școalei atât d. Haret cât și comisiunea sus nota­tă,s’a retras în salonul rezervat so­­cietăței de bine­facere «Umberto Margherita» a italienilor din Ro­mânia, unde s’a servit șampa­nie și vermut. D. Haret a băut pentru pro­gresul școalei italiane și prospe­ritatea Italiei. D. Luigi Cazzavilian, a mul­țumit d-lul ministru pentru vi­zita făcută școalei și a băut în sănătatea­­ sale și pentru pros­peritatea României. D. Haret a felicitat pe d. Caz­zavilian pentru donațiunea edi­ficiului școalei. Rep. Abonamentul SEFIT* CU­P ft EMU “fH la „UNIVERSUL“ politic cotidian cu în­cepere de la 1 Decem­brie 1901 Pentru 3 luni . Lei 5.— » 6 » . » 10.— » 1 an . » 19.50 Toți abonații pentru 3 luni primesc ca premiu «Almanahul Uni­versului» pe 1902, precum și 2 bi­lete pentru a concura, prin tragere la sorți, la obiectele mai jos notate. Toți «bossail» pentru 6 iis«» primesc ca premiu «Almanahul Uni­versului» pe 1902, precum și 4 bi­lete, pentru a concura, prin tragere la sorți, la obiectele mai jos notate precum și un bilet de loterie in fo­losul școalei italiane, din București, cu care pot câștiga 15.000 lei. Toți abonații pentru 1 «a primesc­ ca premiu «Almanahul Uni­versului» pe 1902, precum și 8 bi­lete pentru a concura, prin tragere la sorți, la obiectele mai jos notate. Abonații pe un an mai primesc și 1 bilet al loteriei tn folosul școalei italiene, cu care pot câștiga 15.000 lei. Toți abonații la Universul po­­litic­ cotidian primesc in mod gra­tuit și Universul Literar colo­rat săptămânal. Toți abonații la Universul, pentru 3 luni, pentru 6 luni și pen­tru 1 an, fără nici o plată, sunt și asigurați la societatea Generala, așa că in caz de nenorocire pe căile fe­rate, in urma ciocnire! sau deraiă­­rea unui tren, familia abonatului primește 4000 leî în caz de moarte, iar abonatul 1000 leî în caz de in­validitate permanentă. Iată obiectele ce se dau ca premii­ prin tragere la sorți, abonaților pen­tru 3 luni, 6 luni și 1 an la ziarul «Universul» politic-cotidian . 1 Vilă la Sinaia. 1 Pianină. 1 Bilet, dusul și întorsul la Roma. 1 Ceas de aur pentru bărbat. 1 Ceas de aur pentru damă. 1 Ceas frumos de bronz aurit, de masă. 1 Mașină de cusut de picior. 1 Ceas de argint pentru bărbat. 1 Ceas de argint pentru damă. 1 Mare etajeră de cristal, frumos pictată. Afară de aceste premii abonații vor concura prin tragere la sorți, în fie­care lună, la alte trei premii constând in obiecte frumoase și de valoare. ~ -v Universal în provincie De la coresp. noștri particulari — Pe ziua de 23 Noembrie — Caracal Crima.—Ilie Stoian Avram, din com. DranovSț, zilele trecute venind beat acasă, a luat la bârne pe ne­vasta sa, Maria. La țipetele femeei au alergat mai mulți vecini. Avram, înfuriat, a luat un revolver și a voit să tragă în el. Nenorocita femee, în­­terpunându-se spre a preveni o crimă, arma a luat foc și a lovit-o în piept. Victima adusă la spital a murit a doua­ zi, iar asasinul a fost arestat și depus în arestul preventiv. Timpul.—Gerul este acoperit cu nouri, de vre-o două zile, și mereii burnițează. Mușat. Craiova Accident nenorocit.—Un ac­cident nenorocit s-a întâmplat azi dimineață in fața palatului de jus­tiție. Pe când vizitiul d-lui Titu An­­dreescu, un anume Niculae Mari­­nescu, trecea cu o brișcă pe strada Justiției, caii se speriară de­odată, rupând'o la fugă prin mulțimea care furnica in jurul pieței noul. Un nenorocit lucrător, anume Voicu Ilie, voind să traverseze strada prin fața palatului justiției, fu lovit in coastă de cal și trtnu­l jos, muti­­lându-l in mod oribil. într’o stare disperată, Voicu a fost trimis de grabă la spitalul central, iar vizi­tiul la arestul secției III. Epizootii. — In comunele Risi­piții și Lâcusteni, s'a ivit epizoo­tia de febră aftoasă printre vitele mari cornute ale locuitorilor. Vete­rinarul județului a fost avizat. Teatrale.— Duminecă, seară se va reprezintă pe scena Teatrului Național «Grai de ghindă» cu d-na Aristița Stomanescu și V. Leonescu in rolurile principale, un beneficiu! familiei decedatului artist Ion Tă­­năsescu. Ugril și Focșani incenidiö.— Un incendiu pu­ternic, a distrus locuința femeei E­­lena V. Surugiu, din comuna Cli­­picești. Pocul se crede că a prove­nit din neglijența unui servitor care a umblat cu o luminare in co­șarul vitelor. Coșarul fiind lipit de casă, focul s’a transmis cu repezi­ciune și la aceasta , nici vitele nu au putut fi scăpate. Pagubele se urcă la mai multe mii de lei. Descoperirea smi­t crime.­ Acum un an, primarul comunei Jariștea, anume Manolache Stoica, a fost omorât cu un glonte de pușca, într'o seară când se întorcea acasă. Toate cercetările justiției spre a descoperi pe criminal sau criminali, au rămas infructuoase. Acum însă după atâta timp se pare că au fost descoperiți autorii. Ei sunt frații Cotârlan, ambii oameni avuți din comuna Jariștea; unul din acești frați este chiar primarul comunei. Am căutat să am amănunte, dar n’am putut afla nimic, de­oare­ce instrucția se urmează în cel mai mare secret. Ambii frați Cotârlan au fost depuși până la terminarea instrucției. Iată tușa ce se vorbește prin pu­blic : in timpul când Manolache Stoica era primar in com. Jariștea, ambii frați și alții erau consilieri comu­nali. In acest timp se înființase o lotărie în acea comună, mi se pare pentru ridicarea unei biserici. Frații Cotârlan și cei­l’alțî consi­lieri, sfeterisiseră bani, și Manola­che Stoica, bănuind făptul, a voit să facă o anchetă spre a afla adevărul. N’a putut însă să facă acest lucru, căci a fost omorît. Iată cum a fost făptuit omorul : Frații Cotârlan au promis unui om din acea comună, un pogon de vie, să-l facă o casă, și să-l însoare, dacă el va omorî pe Manolache Stoica. Ei s’au pus la pândă și când noaptea Manolache Stoica s’a în­tors acasă, și a voit să deschidă ușa, acel om cu un foc de pușcă l’a culcat la pământ. Acest om, după făptuirea crimei, a cerut să i se dea cele promise. El însă a fost amâ­nat mereu. Acum el, văzând că cei care l’au îndemnat să comită faptul nu vor să-i dea nimic, se zice că a venit la procuror și-a destăinui totul. Pe acest denunț frații Cotâr­lan ar fi fost depuși." Așa se po­vestește faptul: Rămâne ca justiția să confirme aceasta, și eu mă voiü grăbi să comunic cititorilor cele aflate. De la Milcov. Huși Maltratare.— Portărelul Mihai Andreescu, de la acest tribunal, du­cându-se la prăvălia modistei Itti Schwartz, se vede că fiind ofensat de numita modistă, într-un moment de indignare i-a aplicat câte­va pal­me. Pacienta reclamând și în urma cercetărilor făcute, parchetul a dat în judecată pe pîrît pentru faptul de maltratare. Rănire cu cuțitul.— Bâețaniî Grigore Lascar și Petrea Dascălu, ambii din com. Crețeștî, păzitori în vitele satului, luându-se la ceartă, cel din urm­ă la un moment dat scoate cuțitul și îl înfige fără șo­văire în spatele tovarășului său,­ și numai grație hainelor groase ce pur­ta, a făcut ca arma agresorului să nu producă de­cât o plagă superfi­cială ; totuși pacientul a fost pus în cura medicală. la loc in Piatra-Neamțu Strangulare.­Bătrânul locui­tor Enache Feraru, în etate de 60 ani, a fost găsit astă­zi strangulat de un nuc din grădina locuitorului Vasile Grădinaru, din comuna Băr­­găoani. Nenorocitul locuitor și-a pus capăt zilelor, din cauza că su­ferea de mult timp de epilepsie. Autoritățile au dispus înmormân­tarea cadavrului. Furt.­Un individ rămas încă ne­cunoscut având se vede lipsă de bani, s'a introdus In prăvălia co­merciantului flalm Șnait, din com­. Șerbu­stî, din acest județ, pe când acesta dormea și l-a șterpelit un cufăr în care se afla suma de 80 lei, precum și diverse obiecte. Fiind bârneit asupra lui Gh. Tudorache, el a fost arestat. Iulian Pitești Moarte subită.—Azi, pe la ora 8 a­m., a fost găsită moartă femeea Zoița Tânase, la locuința sa din strada Mihaiu-Viteazu. Procurorul local fiind anunțat la timp, dispuse trimiterea cadavrului la morgii. Lovit­ele uu ca!.—Nicolae Fio­­rea Pisicii, de ani 15, ucenic la a­­telierul de încălțăminte al d-lui Pa­­velache Teodorescu, mergând în urma unui cal ce mergea liber al d-lui Nicolae Gheorghevici Pored­ar, a fost lovit grav in cap cu­ copita, in­cât a fost nevoit să fie transpor­tat la spital. Se zice că ar fi voit să smulgă fire de per din coada ca­lului. Timpul.­­ De erî a început să ningă, așa că putem spune că am intrat in iarnă. Cu aib. Plpești Descoperirea unui primar și a unui arendaș falsifica­tori de acte publice.—Cu oca­­ziunea unei inspecțiuni făcute de către d. revizor comunal al plășei Cămpu-Tîrgușor, la com. Popești, d-sa a descoperit niște falsuri, co­mise de d. Spirescu, arendaș al moșieif tu unire cu primarul co­munei­­ Popești. Iată modul cum Se comiteau a­­ceste falsuri: Arendașul Spirescu a luat cu chirie, prin contracte pe cari prima­rul din com­. Popești le autentifica, pământuri de la mai mulți locuitori, fără însă ca el să aibă cunoștință de aceste contracte, sau ca el să fi venit pe la primărie la autentifica­rea lor. Apoi, arendașul Spirescu, în unire cu primarul, mai fabricau contracte de muncă agricolă, prin cari stăpânii locurilor trebuiau să lucreze, locurile lor, de alt­fel închi­riate arendașului Spirescu, și deci recolta să fie dijmuită. Cu un cuvînt, proprietarii țărani erau acum chiriașii chiriașului lor, arendașul Spirescu. La culegerea recoltei, cu toată o­­punerea țăranilor, care habar nu a­­veau de contractele fabricate de Spirescu și primarul com­. Popești, ei sunt dijmuiți cu forța, iar un țăran care și-a ridicat recolta fără să fie dijmuit, a fost dat judecăței penale și d­e baza contractelor de cari am vorbit a fost condamnat la 15 zile închisoare pentru furt de recoltă de pe câmp. Faptele acestea fiind dovedite de de revizor comuna] Dem. I. Nico­­lescu, d-sa a reclamat parchetului, care se ocupă acum cu instruirea a­­cestor falșifie a lor­ de acte. Nu știm dacă până la momentul de față atât primarul cât și arenda­șul Spirescu nu vor fi fost depuși. Nenorocire.­Un soldat din re­gimentul Mircea 32, comp. 7, aflân­­du-se in dosul cazărmei, și-a tăiat aiartăeri degetele de la mâna dreaptă cu un topor,,zice el, din nebăgare de seamă. Adevărata cauză este însă că ne­norocitul soldat voia să scape de serviciul militar. Intrimar­ea conservatorilor. —După cum am anunțat, asta­ seară conservatorii din localitate au ținut o întrunire publică în sa­a de jos a liceului, unde fruntașii au denun­țat publicului abuzurile săvîrșite la prefectură și comună, de la venirea liberalilor la putere și în special a­­buzurile cu lumina ele­trică. întrunirea, la care a asistat peste 3000 de persoane, de toate culorile politice, unii veniți chiar de pe la țară, s’a deschis la orele 8 și jum., sub președinția marelui proprietar prahovean, d. M. Voia. Au vorbit d. advocat S. S. Orescu, d. Luca Elefterescu, G. Dobrescu și N. P. Rășcanu. întrunirea s’a terminat apoi în liniște, la orele 12 și jumătate, după o mică cuvintare de mulțumiră a d-lui Victor Bilciurescu, spunând că conservatorii vor mai ține întru­niri, până când cetățenii vor da vot de blam celor ce conduc prefectura și primăria. Cod­ii. Roman Diverse.—La 11 ianuarie c. se va ține licitație la primărie pentru darea în antrepriză a acceselor co­munei. — De la 1 Decembrie c., pâinea se va scumpi cu 3 bani, așa că pâinea calitatea s-a se va vinde cu 25 bani, iar calitatea II-a cu 20 bani. Epizoi­î.— In orașul nostru s’a declarat un nou caz de febră af­toasă. T.­Severin Ars. Paricid. — Mihail Dumitru, din com. Isvoarele, bătînd grav în ziua de 18 Noembrie pe tatăl său Du­mitru Sandu, acesta încetând din viață erî, primarul comunei respec­­pective a înștiințat imediat parche­tul de acest paricid. D. prim-pro­curor Pârâianu a însărcinat pe șe­ful secției de jandarmi să facă pri­mele cercetări, făcând cunoscut în același timp d-lul medic de plasă Moraru să facă autopsia cadavrului. Cora. O CUGETARE PE ZI Sfatul unui bun prieten ascul­tat, te abate din calea proastă. Premiile gratuite Administrația ziarului nostru oferă în fe­care lună abonaților ziarului «Universul» trei premii gratis prin tragerea la sorți. La tragerea de la 1 Decem­brie se vor oferi obiectele ur­mătoare : Premiul I. — Un serviciu de toaletă pentru bărbați. Premiul II.—Un frumos album pentru fotografii. Premiul III.—Un elegant be­­naclu de teatru. Lucruri din toată lumea Roosevelt în arenă. — Un mare match de football s’a ținut Duminecă în Filadelfia, în­tre echipele Academiei navale a Statelor­ Unite și Academia mi­litară. Peste 30 mii de specta­tori asistau la acest match, care a fost câștigat la urmă de către Academia militară, prin 11 puncte contra 5. In primul rang, în asistență, se vedea președintele Republicei Roosevelt și cu miniștrii săi. Se știe că Roosevelt este un atlet de frunte și că el excelează în mai multe sporturi. El e pa­sionat mai ales pentru football, pe care l-a practicat mult timp în tinerețe. In timpul matchului, președin­tele Roosevelt se interesă așa de mult de luptă, în­cât de odată fu văzut părăsindu-șî loja sa, să­rind peste bariera și alergând din toate puterile pe arena unde se ținea matchul. El se așeză îndată alături de jucători, lângă arbitru. Mulțimea aplaudă cu entu­­siasm, văzând pe președinte să­rind bariera cu o îndemânare uimitoare, ținându-și jobenul în mână. Iată o mică excentricitate care făcu pe Roosevelt și mai popu­lar ca înainte. Documente parlamen­tare «engleze.­­In ultima Carte Albastră înregistrată în documen­tele parlamentare ale M. S. Edu­ard VII. la pag. 328 se citește : «In câmpurile de concentrare din Belfast, copiii boemi urmează lecțiile de limba engleză. Clasa I e dirigiată de un locotenent din pușcașii din Lancashire. «Acum acest ofițer referă că, într’un exercițiu de gramatică, mica Isia Maran a scris urmă­toarea frază : «Eu mă voia sili să inveț limba engleză spre a pu­tem striga englezilor «Hands Hop» (Predați-ve). Am 12 ani. Iată primul meu exerciții în limba engleză». De alt­fel englezii, când vroesc, știu să fie mărinimoși. O dovadă o avem în următo­rul pasagiu dintr’un raport asu­pra câmpurilor de concentrare din Heidelberg: «Toate coșciu­­gurile necesare spre a se îngropa persoanele cari vor muri în câm­pul de concentrare, vor fi pro­curate gratis». Nu poate cine­ va fi mai gene­ros, cu atât mai mult că acest articol e foarte căutat. Consumația țigărilor in Ungaria.­­De la­ 1 Ianuarie și până la sfârșitul lunei Septem­brie s'a fi consumat în Ungaria 841 milioane țigarete și 375 mi­lioane țigări de foi. Venitul total al Regiei Monopolului a fost in acest interval de 77 milioane co­roane. Iral Ä­Un ți pot din suflet scos din­tr’un foileton . Tinera se roagă de trădător : «Claude, te rog, nu’l ucide, că moare !». Finanțe, agricultură și comercia București, 24 Noembrie. Finanțe C’ora valorilor la bursa din București Renta de 1881-88­5`/*­lei m/t-92 Șt, id. de 1892—93 ő ®/„ lei 93*/«—93`/4, id. 32V, mii. 40/0 lei 79*/, — 80, ur. de 50 mii. 4% lei 791/» — 80, id. de 274 mii. 4 ®/0 lei 80«/,­81. Obiter, credit, jud. și com. 5 ®/0 lei 85-85«/,. Func. rurale 5`/, lei 94*/,—94*/,, id.de 4 °/0 lei 80 — 80*/,. Urb. Bu­curești 5 ®/0 lei 80 — 80«/„ idem Iași 50/0 lei 75«/,—75s/,. Ar.țluui: Banca Națională lei 2175- 2190, Banca agricolă lei 261—263, Banca de Scânt lei 182—184. Loc. de asig. : Dacia-România lei 360 - 363, ex-cupon. Naționala lei 360-363. Monede: Napoleonul lei 20.—, cor. germ. lei 24.70, florinul lei 2.11«/,. rubla lei 2.65. Sconturi și avansuri: Banca Na­țională î­ S’/o, Banca Agricolă IO­/,. Devize: cek Londra 25.271/, ; eelî Paris 100.35 ; cek Viena ÍO5.50 ; cek Belgia—; cek Berlin 123.60. Treî luni: Londra 25.02*/, ; Paris 99.60 ; Berlin 122.55. Cota valorilor române in străinătate Frankfurt. — Renta de 5% 92.85, idem de 4 °/0 78.50. Paris.—Renta de 5 °/0 94.70, idem de 4 °/0 82. Berlin. — Renta de 1891—92 5 °/0 92.75, idem de 1890 4'/­ 79.40, id. de 1891 4 °/, 79.25, id. de 1896 4% 79.10, idem de 1898 4 °/0 79.20. Cota valorilor streine Consolide engleze 91 */8. Renta franceză 101.52. Renta ital. 101.15. Banca otomană 533. Loturile oto­mane 109. Athena, Napoleonul în drahme 33.60. Lira otomană drahme 38.45. Ceri Paris drahme 1­69. Banca Na­țională drahme 3735, idem oblig, cu lozuri drahme 683. Cereale Depeșite de azi n’au mare impor­tanță, cursurile fiind aproape ne­schimbate sau cu mici fluctuațiuni. Tendința se men­ține însă foarte susținută la bursele americane,cu o mică urcare de */, cent. pentru grâu și de */8 până la */, la porumb. Prin piețele europene n’avem de relevat de­cât urcarea secarei cu le­ j mark la Berlin. Activitatea porturilor noastre de export urmează regulat, cu nume­roase transacțiuni zilnice. La Brăila s’a vîndut crî’: Grâu de 71—73 kg­r. cu 15—24 °­0 corpuri streine hect. 8000 cu leî 7.30 — 8 hect. Gráu de 74—76 kgr. hect. 10.000 cu leî 8.40- 9.50 hect. Grâu de 77 — 773­, kgr. hect. 4000 cu lei 9.80—10 hect. Po­rumb hect. 23.000 cu lei 7.10-9.25 hect. și vag. 65 cu lei 7.10—9 suta de kgr. Cincuantină vag. 55 cu lei 10 — 10.50 suta de kgr. Orz hect. 12.000 cu lei 5.15—5.25 hect. și se­cară vag. 12 cu lei 9.60 suta­ kgr. Ultime de peșt­id­a cerealelor in străinătate (Telegramele noastre particulare) Budapesta, 23 Noembrie. Grâu de Apr. cor. 8.71 scă. 1 h. Secară „ „ „ 7.36 „ 1 h. orez ,, ,; 7.56 „ jf. Porumb ,, ,, ,, 5.58 urc. 1 h. Berlin, 23 Noembrie. Grâu Dec. mark 170.— scă. 0­50 c. Secară » » 143.25 urc. 1.25 c. Paris, 23 Noembrie. Grâu de Ianuar. fr. 22.90 invariab. Făina ,, „ „ 28.65 „ Uleiű de colza ,, 58.75 ,, New-York, 23 Noembrie. Grâu disp.­cent. 86*/, urc. */, c. Porumb „ „ 73»/, „ */e­c. Chicago, 23 Noembrie. Grâu dispo­­cent. 75% urc. */, c. Porumb ,, ,, 64*/, invariabil ÎNTÂMPLĂRI Sfin­ț­niiKnla Focul din strada Măcelari Ieri noapte, pe la orele 12 și ju­mătate, un incendiu s'a declarat la fabrica de mezeluri din strada Mă­celari, proprietate a d-lui Leopold Patak. A ars o parte din Invelitoarea unei gherete de la poartă, care ser­vea amplaiatului controlor al meze­lurilor cari ies din fabrică. Focul a luat naștere de la coșul mașinei. Incendiul a fost stins de către lo­catari. Scandalu­l de la «Unirea» D. Ion Vîrvo­eanu, din T.­Măgu­rele, a sosit în Capitală împreună cu mai mulți acționari ai societăței «Unirea», spre a cere de la actualul director al acestei societăți restitui­rea sumelor depuse. Era dimineață, d. Vîrvoreanu, îm­preună cu cel­ l’alți acționari, s’a dus la societate dar au găsit ușile prin­cipale încuiate. Acționarii străbat atunci în loca­lul societăței prin ușa de din dos. Aci sunt întâmpinați de directorul Ioachimescu, care l-a oprit de a lucra un biuton. D. Vîrvoreanu s’a dus și a recla­mat parchetului. Accidentul de la baia Gri vi ța Mecanicul Vasile Georgescu, în vârstă de 18 ani, lucrând era pe seară în rezervoriul de păcură de la baia Grivița, a căzut de pe scară. Chemându-se imediat în ajutor, el a fost scos din rezervoriu și i s-au dat vomitive, în urma cărora a vărsat cantitatea înghițită de pă­cură. A­­PROVE«« PE ZI Peștele mare înghite pe cel mic. (Grecesc). INFORMAȚIUNI DUMINECA. ♦ «Universul Literar» colorat care a «părut azi, Duminecă 25 Noembrie, conține : La Schitul Pripo­nului, ultima scriere a lui V. A. Urechiă ; Hoții, de Teleor ; Intru memo­ra regretatului român V. A. Urechiă, poezie de Carol Scrob; llusiuni pierdute, de Cornelia ; Din lumea nevoiașe, de Dumitru Câmpulungeanu ; Numiri cara­ghioase, de A. Vântul; Se lasă: poezie de P. R. Thomescu ; Hi­giena, de dr. Pitișteanu ; Cro­nica, versuri de Marion ; Săpta­­mâna financiară, economică și agricolă ; Continuarea marelui și sensaționalului roman Nunta Esterei; Diverse, Nota hazlie, Jocuri, etc. Afară de acestea, mai cuprinde și următoarele ilustrațiuni: So­sirea MM­II. Regele și Re­gina în Capitală (colorată) și por­tretul lui V. A. Urechiă. «Universul Literar» colorat se vinde cu 5 bani exemplarul în toată țara. * D-ra Aristița Adam, licen­țiată în farmacie, a fost numită farmacistă a spitalului județean Copăceni-Mogoșești, din județul Ilfov. ♦ D. M. Agopian, licențiat în medicină, actual oficiant sanitar la Kilia Veche și însărcinat cu serviciul medical la jumătate pla­sa Sulina, e mutat în aceeași ca­litate la plasa Tulcea. D. dr. N. Mărgăritescu, actual medic, la spitalul din Zimnicea, este trecut în postul de oficiant sanitar la punctul Kilia Veche, și însărcinat cu serviciul medi­cal pentru jumătate plasa Suli­na, în locul d-lui M. Agopian, transferat. D. dr. P. Paulescu, actual me­dic primar la spitalul rural din comuna Vidra, județul Putna, este mutat în aceeași calitate, la noul spital Copăceni-Mogo­­șești, din județul Ilfov. * Pagubele pricinuite din cau­za exploziei sondei No. 47 a so­­cietăței «Steaua Română», la Cîmpina, se ridică la suma de 30 000 lei. Au fost trei lucrători arși de vii. Ei se numesc : Silivestru Toni­­ță, Marin Marin și Ion Radu. • Mâine, la orele 9 seara, se va ține un consiliu miniștri, sub președinția d-lui prim-ministru Dim. Sturdza. • Vineri după amiază s’a dat la Palat o audițiune muzicală, în apartamentele M. S. Reginei. Au concertat d-ra Theodory, d-ni­ Enescu și Dinicu și d-na Elena Theodorini. M. S. Regina a hotărît să dea asemenea audițiuni de trei orî pe săptáment. ♦ D Berthoni, atașat la con­sulatul general al Austro-Unga­­riei din București, a fost tran­sferat în aceeași calitate la Rio­­de­ Janeiro. ♦ D. prim-ministru Sturdza va da Marți un mare ceain parla­mentar. • In Capitală s’a înființat o societate a școalelor de adulți din România. Societatea urmărește răspân­direa culturei prin învățămînt și în special prin înființarea de școale gratuite pentru adulți, fără de deosebire de naționali­tate și religiune în București și în toate centrele culturale din­ țară. Membrii fondatori sunt d-ni: G. A. Boltaș, C. A. Berendeiu, Leo Bachelin, Daniel Băetu, A. Alexand­rescu-Dorna, I. Durel, G. Dimitrescu, J. Delescu, M­. Fain, preotul G. Georgescu, dr. N. Stoenescu, etc. ♦ Ședința consiliului comunal al Capitalei, care trebuia să se fie elî, s’a amânat pe Luni, la orele 5 d. a. ♦ Biuroul forestier va începe să funcționeze­­ pe lângă minis­terul de domenii cu începere de la 1 Ianuarie 1902. La acest biu­rou se vor găsi tot soiul de in­formați­uni cu privire la silvicul­tură. ♦ Studenții universitari au luat decizi­unea ca să lanseze liste de subscripție pentru ridicarea unui bust regretatului profesor uni­versitar V. A. Urechiă. Bustul va fi așezat în sala cea mare a universităței din București. ♦ Azi «Societatea Istorică a studenților în litere» va ține la orele 2 și jum. p. m. în sala No. 10 a Universităței ședință publică, fiind la ordinea zilei : 1) Conferința d-lui Al. Lepă­­datu: «Câte­va idei conducătoare în viața noastră Românească». 2) Comunicarea d-lui D. Stăn­­culescu despre opera d-lui A. Vlahuță : «România Pitorească». ♦ La plecarea cu tre­nul, fie­care călător să­ nu uite a cum­pera Universul, pe care să se iscălească cu creionul sau penița. In chipul acesta, în caz de nenorocire, in urma, ciocnirea sau deraierea unui tren, este asigurat la Generala, fără nici o plată, cu lei 2.000 in caz de moarte, sumă ce se va plăti moștenitorilor. Abonații Universului pri­mesc 4.000 lei in caz de moarte și 1.000 în caz de invaliditate. Universul se vinde cu 5 bani exemplarul, iar abo­namentul pe timp de trei luni costă 4 lei și 50 bani. ȘTIHI "ȘCOLARE " D-ni. Gheorghe Voicu și Niț­ă Tomescu aui fost numiți la școala de meserii din Viziru (Brăila), cel d’intern maestru lem­nar, iar al douilea maestru fierar. ♦ «Monitorul Oficial» de erî publică tabloul a 153 de institu­toare și institutori, numiți defi­nitiv la catedrele pe cari le ocupă acum provizoriu. ♦ D. C. D. Gh­iorghiu a fost numit ca profesor suplinitor de geografie și drept, la liceul din P.­Neamțu, în locul d-lui I. Negrea, deputat. ♦ Pe ziua de 1 Decembrie a fost numit revizor școlar de Co­­vurlui d. institutor M Nicolaescu, de la școala No. 26 din Bucu­rești. ■ [UNK] — ' —S Satiri pro­ilitare ♦ Inspectorii generali vor tre­bui să înainteze cel mult până la 15 Deecembrie un memoriu de rezultatul inspecțiilor, urmând apoi a se întruni pentru a forma tabloul pentru înaintări.­­ La depozitul central de mu­­nițiuni din Capitală au sosit de­legați de la toate regimentele din țară, spre a primi muniția nece­sară pentru anul acesta. ♦ Toate corpurile de trupă au primit de la arsenalul armatei câte o trăsură bucătărie, pentru popota ofițerilor în timp de ma­nevră și campanie. ♦ In primă­vară școala copiilor de trupă de la mănăstirea Dea­lului va fi mutată în localul fostei școli pregătitoare de la Bistrița. ♦ La parada ce se va face cu ocazia zilei de 28 Noembrie vor lua parte toate trupele din gar­nizoană, urmând a defila înaintea M. S. Regelui. ♦ D. general Garoafețeanu, șe­ful marelui stat-major al arma­tei, și-a anunțat inspecția la școala militară de infanterie și cavalerie pentru ziua de 2 Decembrie­ ♦ Mâine, 26 Noembrie, d. me­dic­ general Verpescu, inspectorul general al serviciului sanitar, va tre­ce inspecția sanitară a medi­cilor activi și de­ rezervă, la spi­talul militar central din Bucu­rești. In consecință, toți ofițerii sa­nitari de rezervă, cari urmează a fi propuși la înaintare și acei cari au de făcut reclamațiuni, se vor afla prezenți, în ziua mai sus arătată, la orele 2 p. m., la spitalul militar central, în uni­forma militară, ținută de ser­viciu. ♦ D-niî locotenenți Bereșteanu, din cavalerie, și Calois din in­fanterie, au fost trimiși, pe chel­tuiala Statului, la Viena, ca să-și complecteze studiile. D. căpitan Vidma, a fost tri­mis să urmeze cursurile școalei de războiu la Cracovia. ♦ Sub­ locotenentul Dăbuleanu Ion, din reg. 2 călărași, a fost mutat, în interesul serviciului și după a sa cerere, în reg. 5 ro­șiori.­­ Sub locotenentul Grușcă Gh. din marină, neavând aptitudine de a servi în această armă, și sub­ locotenentul Buholtzer Cor­nelia din reg. 2 geniu, au fost mutați unul în locul celui-l’alt.­­ Căpitanul Vasiliu Al., din reg. Suceava No. 16, împlinind la 1 Octombrie 1901 ș­ase luni de absență de la corp pentru caz de boală, a fost trecut pe această zi în disponibilitate, pen­tru infirmități temporare.­­ S’a primit demisiunea din armată a guardului de geniu clasa II Râdulescu Toma, de la serviciul de geniu al corpului I de armată. ♦ Maiorul Cocăneanu Tiberiu din arma artileriei, aflat în po­ziție de disponibilitate pentru concediu mai mare de 7 luni, de la 16 Noembrie 1899, rechla­­mă în activitate de serviciu și e pus de la 1 Noembrie 1901, la rest. 5 artilerie.

Next