Universul, ianuarie 1902 (Anul 20, nr. 1-29)

1902-01-01 / nr. 1

■ I ii« limi hi cffrow-' ■ UJ uittiUl iJ. t I­P­j boii/' *5 sk sef em­fercS în Arr­’s ..MttÉft t­ < f. J * j­JvS inch'. păcii, să­' I Ü j­­ Aris érti; # ^7t'yanzir r >­j I­r.’;í' 'Tlia I j S3 care sor prnjfi­lim I ■ jBu­ra­nvii.1 . lak­ebuinliind j I lex., istv­ac. și conversând* I Jla iii»­­.i,1,. <i,­.«.pee lucruri do 1 I J fața I­­ pa­ zintale prii»» ta­ 1 I rzin­ (xp­’ii’ai... I H iC­^d­o grin cu­ f I jute*. . I I tits in­ franco | I *­it i‘is"3r*^T — I I fi­ iî íni ■ 1?« MS 1 IJi i •Mfifi ■ * * * » ’• * * ■»» U U if Si ■ HD. ridorses. 30 I­A ) "Y SSrbStorl no mar« I «te penis*»«•«.■ I dou­ri, J. Í, Cărucinsn I pen".­) top 'celanai’I, Sii-I «lifts t, i Alvisa», fe'o* I dime, OigHtsvts­ I Mărie die € li»I-I­I» Arb­ool«. d« I X jTsmres'Ee, etc. I Fíííkise — I '*R V f'-’a'O'?* 431 > I - mm - I hg'Mimfif I 1 fabrica, de ln k I Fila ret 1 ; FA!00¥l8iS I i !> • i. z.,1” prin f inalele 1 I ;. - _ 5 eolanikle. 1 I la Uepunî <î.> | I Es'- i If ieuriclf, stswii! a 5* 4275 1 I :ae-zrcmxmmmma tl’crt "érMloii! F.-: : : t r. noaslre- clients’ tC Că Eüííl pUS T3 !’■ ih dfi Diappui Cu stimă. ut Miurr.A. izíanwwJtiKíw»: awiKiüäriäwSKHZsa m Sáriiéi ,-spitul.u­ i'cirea, Materni­tatra» -3 p. m.. pentru ■ur­ iîe .ás F ® assx . î s­î ■ ! 01’i.oi. S Ol>. M­idia­■rak­ A LOR de URECHI Fraunstein Pi Uo!2 de lia-eclsa 1 patru de ani F. loHcî, 14 — - 12 șî 2—5 chtriat O prav...- arte maro chiar de ■i'u.n '■ .Decebal No. P. a­.o­terane, pivniță , curte și ascen­­pentru manufac­­în engros sau sa la proprietar 1 4335 .. . - o­ c­a­r. V­8­1­1­1 "'. da­. 8 Générale . JanSp vapoare Franceze de vitezi niMt­uri verseză, in 7 zile d­e 5S an, Europa în feerica 1 via VIENA, SALE, PA­1IS, HAVRE­I Reprezintat­t genaral pentru România 1 ADOLF SOLOMON 1 București. — Strada Doamnei f?o. În 1 Doctor B. TOFP — MA MOȘ — S­»«Mil«lîsS in BOALF, DE FE­MEI 81 S­E CODII — SC mutai în­­«rip proprii — ÎBÂILA, BULE­VASILUL CUZA, 145 Cârciu­­­an! Birtași! Băcani și ori care a­tâ­rnaie ma­ma Mai înainte de a cumpăra vin Vizitați și depozitul «DEA5.III.. fORN­,flu­­j, calea Vi­ctoriei, 107, unde veți găsi 30 000 deca­­­litri vinuri cu­ prețuri ca și la rampă., servit î­n ®icle și cins­ta dom i iI i n­­ eemțiile se primesc și prin scrisor, calea Victo­­ riel -Tp io7. ^ 4281 Se € Juta o tavernantă S-„"S*4".S na. și franceză, pentru îngrijirea și educați­un­ea unei copile. — A se a­­dresa între orele 10 — 2 p. m., str. Spătai­u 37. 4346 HHP" Brntarî și Făinari din oraș și provincie, vS vindem Fsiînă de Pftlngym Lei S «.*10 vagonul, f­ăină dd||mblu cu Lei I ®.*0 vagonul. f Acest preț predat la Gara de Nord? Se trimite și con­tra romb­urs, ori­ce cantitate. Sorții la Agenția Uniinsală, strada Regain A’o ti. 111 I­­____4344 Boalule sacrets În epii Uchia bîărbntească Se vindecă repeda fără durere și îm­piedicare, după experiență de 31 ani de specialitate în boli lumești (de la 1870). Ur. TU OK No. 1, Str. BARBU CATARGI, No. I Intrarea numai­ prin atr.aff. Voevoa Consultații dela 10-1 dimineața ?« de la 6^-8 seara ^ Lor­­.f.narat dp astfent.arp n. fi n-ca­re ., f IWM- "r-ietl'- Șl SD«df>7?, I • g.-.lus morrhúa. I'M dh­­ (j... a ofeului de piste cor v du'tî.ia f ' • cHci pc ÎăbgT dl•"'5)î li ’ 5 I tL'i fl - pi/cpcxi tt. Willi , mase o serie întreagă d­e pro­d­­uși uleași întrebuințați în dife­rite ramuri industriale. Untura de­ pește­ se prezintă cu un miros caiic&teridic de pește «sui generis», aspect galben sau roșcat, de gust puțin sărat și acid, grețos, mai ales cel de cu­loare roșie. Compoziția ei după rongle este : gaduină, găse­r*ă, s­arid oleic, margariu, butir?$A%­­celic, sulfuric, fosforic și felul­­vic combinați cu iodul,­clorul, bromul, fosforul, calciul, sodiul, mngnesiul și ferul sub formă de săruri d­iaodrale,­ a­poi m­arga­­ri­na și olorcă in mare cantitate. Proporția acestor substanțe constitutive di­feră într­e pieul de pește galben-alb și cel roșu. •Așa d­ e­ cel galben conține ,ma multă glicerina și acid oleic, deoar­cc­ o odirihue a’i da un gaj­st mai agreabil ; cel roșu conține mai puțină glicerina și acid olfim însă este mai hogy.­, î­n acid ■m liric și zoargaric șifpn săruri, ara ales, iodul și bromul se gă­sește în mai­ mare sag ® totale. Analiza ne dă lfiS un litru de pește albă - galbenă cantitatea de 0,15—20 centigrame de iod metalic, cantitate ce la cel roșu se găsește în proporție aproape d­ublă. Armand Gauthier a obținut 0 35—0,70 centigrame alcaloizi formați din următoarele baze volatile : amilamin, hexilamin, bulilamin, dihidrolatidin, aselin, naorrhuin și arid m­orrhuic. Experiențele ters^ulice, ce s’au făcut mai ales în timpul din u­rma de est mai mari diagnos­tică­ri limpostite, au avut de re­zultat sețișonarea ca medioa­­racul, a 1#2#1 uî de pește, care astă­zi este­ administrat cu suces în diverse tratamente pentru a reimbite afecțiunile scrofuloase și ftizice sau pentru ingro­șare. KitresDurințarea lui este mai mult­­ recomandată­ la copii etc la vîrsta de 4 ani până la adolescență. Lunile­ de cură de preferință sunt Decembrie, Ianuarie și Fe­bruarie­, la copii se dă 2 — 3 lingurițe pe zi și se poate ajunge la 2-3 lungitH la vîrsta adolescentă după o întrebuințare sucesivă de anfen odată sau de 2 ori pe zi după cum poate fi suportată. Junitura da pește e bine a se lua la masă, înaintea supei, și cel mai uș­or mod de a fi luată cu plăcere este inhibarea în felii de franzelă sau ungerea pe pâine prăjită,, procedeu recomandat cu succes de regretatul savant pro­fesor de terapeutică generalul Za­­haria Pe­trescu. In­trebuințarea unturei de pește fiind un­iversalizată, falsificările se­ întâlnesc adesea. Cele mai parele sunt prin amestecarea cu 0l­ei de sesam sau papa­ver. Țipoî cu pleurî provenite de la alți paști ca batana­, focă, etc., •arî nu se bucură însă c­e pro­prietățile oleului extras de la peștii ga­dus morrhula. Posibilitatea falsificarei untu­­re­i de pește indică depositul de unde ea să fie cumpărată, deposit de încredere de conștiință, care care nu este altul de­cât «far­­­­m­acia» ; farmacistul având cu­noștința științicâ a prepărei și conservărei acestui prețios me­dicament pentru­ copiii, știe a se aprovisiona pentru fie­care sezon de cură cu­ untură de pește proaspătă adusă de la sursele reputate. Gura să se înceapă cu canti­tăți mici și cu calitate de untură de pește albă galbenă, treptat, nană se va ajunge la cantități mai mari, la amestecarea ei cu cea de culoare roșie și până la obișnuința complectă a organis­mului, care va ajunge a suporta­t fără nici un deranj, după 2—3 ani, untura de pește roșie în care cantitatea de iod se găsește în mai mare proporție, și să se­ noteze că iodul este baza medi­camentoasă a unturei de pește. Aure! Scurtu. Războiul anglo-boer — Prim poșt­ă — Peste 1000 ofițeri și soldați englezi s-au­ îmbarcat Miercuri la Southampton, pe bordul va­porului «Tyria», spre a merge în Africa de sud. Un mare număr din acești sol­dați au luat deja parte la luptele din Africa sudică. * * * Din Bruxelles se telegrafiază că șefii boeri, cari se află acolo, au ținut o lungă consfătuire în chestiunea încheierea păcei. Se afirmă cu siguranță că boerii sunt inclinați a primi și autono­mia în locul independenței. Boe­rii au însărcinat pe Clark ca să încunoștiințeze guvernul englez despre această hotărîre a lor.­­ D-rul Clark, fost consul ge­neral al Transvaalului la Londra, va pleca în Statele Unite în in­teresul boalilor. El a spus că representantul la Paris al însemnatei reviste ame­ricane «The North american Review» ceruse lui Krüger să scrie sau să iscălească un articol în care să facă apel la americani. Krüger a refuzat: • Ziarului «Frankfurter Zeitung» i se vestește din Londra că gu­vernul englez, a hotărît ca nici după încheierea păcii să nu dea voie prisonierilor boemî de réz­­i * ""O " o - •------ --­acesta a declarat că e contra pil­oului guvernului englez. Se anunță din Durban că en­­gleziXiau pus mâna, lângă Caro­lina, pe un­ lagăr beer, în care au găsit 150 de femei boere, păzite de cinci boere, --------______________ Serbarea ce­n­ten­ar­ilui lui Heliade Radulesc­u Serbarea centenarului lui N­i­­iade l Udutescu s’a fixaut în mod definitiv pentru ziua de 13 ia­nuarie­ 1002. Prefectul jud. Dâmbo­vi­ța, d. Const. 1. Ni­cola­escu, lucrează cu multă activitate pentru ca această serbare să aibă­ o deplină reușită După câte știm, programul a­­cestei serbări va fi următorul: în dimineața zilei de 13 ianua­rie, la orele 10, se va oficia la biserica­ Domnească, din orașul Târgoviște, un parastas de­ către protoereul județului, înconjurat de toți preoții din oraș. După serviciul di­vin­, un­ delegat al comitetului va rosti o ci­în­­tare. In urmă,comitetul organizator al serbărei împreună cu publica­ vor merge la casa unde s’a năs­cut Heliade Râdulescu. Acolo d. deputat Dimitriu va vorbi în numele tîrgoviștenilor. Spre amintirea acestei serbări, pe fosta locuință a marelui scrii­tor se va pune in zid o piatra cu o inscripție. La orele 8 seara, în amfiea­­trul gimnaziului din localitate., se va ține o conferință. Tot în ziua serbărei se va de­cide în privința ridi­cărea unui bust lui Heliade Răm­ niesen, țara v-a­­ așezat pe bulevardul­ ce duce la gară. La această serbare vor fi in­vitați și repre­zintanții presei. O € LWîE­ rA­»E PE 71 Fericirea sau­ nenorocirea la b­ătrânețe nu e de ordinar de­cât rezultatul vielor noastre trecute.­­—-------------»»•« »«­----------------­­flni îsr spl­­n­esc De la coresp. noștri particulari — Pe ziua de 29 Decembrie — Constanța Colină.—In cătunul Dorobanțu­, pendinte de com. Carol, s’a comisț; astă-noapte, pe la orele 8, o crimă îngrozitoare. Locuitorul B. Moraru a­ fost­ îm­pușcat cu un foc de revolver în pi­ciorul drept de către consăteanul G­. Cacun. Cauza care l-a determinat pe Baciu de a comite crima, e vechia răsbu­­n­are și ura neîmpăcata ce nutrea contra victimei. Starea lui B. Mo­raru fiind foarte gravă, a fost trans­portat la spitalul comunal din έfid­i­chia și nu se știe daca va scăpa cu viață. Criminalul a fost arestat. Is j I­im»!­­fere.—V’am comunicat telegrafic despre în­junghere« de la cârciuma Botu Calului, dând toate amănuntele ; la început, starea vic­timei Gh. Mihu­lescu... era afară din ori-ce pericol , acum însă n’a agra­vat și, cu toate ajutoarele date de d dr. Serafidis, mi se poate spera la însănătoșire. Criminalul e serestat. Diverse. —In interesul serviciu­­lui, d-us. Gh. Mantu, primar la co­muna Cara-Murat și Gh. Mihăescu, primar la comuna Gărgâlac, au fost pem­utați uncii în locul altuia. Da către prefedrara locală s’a periit ministerului de interne, di­­solvarea consiliului comunei Ca­ral I. Mirau. Ploești Sîșivani circa de pe linia focală Hucu­rești-I*>«ești. — ! Aim spus că, zilele "trecute, a fost , găsit in apropierea stației Cri­vina cadavrul, unul necun­oscuți, care că­zuse d­e­ pe un­ podeț de canal înr­­tr’o ffioerilă­. In urma cercetărilor făcute de către delegatul parchetului, s’a cons­tatat că cadavrul acelui necunoscut este al lăcătușului de la G. F. R. Sipos vete­ran, ungur de origină, și că și-ar fi găsit moartea în urmă­toarele împrejurări : Sipos, fiind jgheat,­ mergea pe mar­ginea liniei ferate. In mome­n­tul când se afla pe un podeț de canal, auzind sgom­otu­l unui tren, fără a rană ezita, se aruncă jos de pe po­deț, înomolindu-se într’o mocirlă, unde și-a găsit moartea. Eră­­ s’a făcut înmm­ormîntarea ne­noroci­tului lăcătuș, tn comuna Poe­­narii-Riblii prin listă de subscripție. Fort. — Ieri coapte, niște necu­noscuți făcători de rele, prin des­chiderea unei ferestre, au­ pătruns in domiciliul locuitorului Grigore Stoica, fruntaș în comuna Gura- Vitioriî, căruia­ i-au furat suma de 300 lei, precum și o mulțime de di­ferite obiecte,­­ a căror valoare în­trece sum­­a»: de* 1.500 lei. Obiectele pe cari hoții nu le-au putut lua, punându-le în mijlocul camerei, le-au dat foc, în vreme ce ei au dispărut. S’au înștiințat toate autoritățile despre acest furt, și se speră că autorii vor fi prinși în curând. Id­cea din. — Eri noapte, un­ in­cendiu­ puternic a distrus domiciliul­­ locuitorului Andrei Constantin, din com. Vulcănești. Bânuindu-se că focul ar fi fost pus de către niște vrăjmași al numitu­lui locuitor, s-au început cercetări în această privință. Moarte subitat.­Cerșetorul Va­sile An­ghel, de fel din com­. Măgu­­reni, căzând astă­zi pe calea Târg­­șor, a rât păs mort pe loc. Cadavrul nenorocitului a fost transportat la spital. Copiii. R.­Sărat Jefuire.­­ Locuitorul Ion Dră­­ghici, din comuna Risipiți, a fost jefuit și maltratat oribil, de către niște făcători de rele, pe când nu­mitul locuitor venea la târg, unde avea niște afaceri. Tâlharii au ră­mas până in present necunoscuți autorităților noastre. Serbare. — Ca în toți anii, și anul acesta vor avea loc frumoase și instructive șezătoare, organizate de clubul militar din localitate , prima șezătoare a avut loc in ziua de 27 Decembrie, cu un program variat și alea din bucăți românești. Mache. I.: « la Virita, t rtflihHCh­* iS'li-li I­n.'ti ...> st sio pțv.. . ■ , räf itoi ia i cai - . i In m­­..',gaz.... .usirc­ î..oi­t./■ p;-»ei " > . - | Jn . Elisabeta, cislic .c j jmn ÄR!"® i iu.-., ; «s» «faittéfátea valósrel lor = dli:a. cauza m r lí © s fa e e w © i Bssfawca es!a autorizat­ t­a phw. Cameră da­­cosieri din Bussirișiî mm**­ cum­perațî nimic panii mi vizi­­îi'’4'" tați Magazinele «Universului», fäsasmätssf. Tecuci ; || Cri»» de 1» Ca^ímidstrie. —O «rimă oribilă s’a petrecut între țiganii de la cârtizol Băjia du­pă ma­lul Tem­ei­ului. In­u­mfătoarele im­­prejurari: Țiganiî Ion Filip, Ion Ciuraru, o mătușă a lui și alții porocea î­a­c dac la o cârciumă"din «Fulgarî» și­­ ia cap să se cinstească cu rachiu. După cât­va timp de cinsteală, îm­­bătându-se­, se fau la ceartă. Mătușa lui Giuraru, în focul discuției trage of palmă lui Filip. Filip nu ripos­tează, ci spune numai, cuvintele «last că te voiü înveța eu acasă». După cât­va timp plec cu toții, luând drumul spre bordeieie de la Cărâmidarie,_ , Filî­ P, nepirind îndura insulta că­pătată de la ailfirușa lui Giuraru, ai repede a­sfâșiaf, și luând-o de păr, o trip te frestî^p­ a țipetele ei aleargă Cui­ram, și, punând mâna pe o sapă îi aplică lui Filip mai multe lovi­turi în cap și altele pe corp. Vic­tima cade jos în sânge, iar crimi­nalul, dându și cont imediat de crima făptuită, dispare. Imediat se anunță sectul 2 și d. comisar Mi­ron­escu venind la fața locului pre­­cede la cele legale.­ D. Rădescu, procuror, fiind avizat, vine și­ dis­pune transportarea victimei la spital și urmărirea criminalului. Ci­aram a fost­ prins la o rapari părăsită depa «palul Tecuciului lasf­,acția urr­eica. Gostaneliy lui, în favorul națiunei, ast­fel ca lista lui civilă va fi redusă la 12 mil­io­ane.* ¥ ¥ Un­ modest impiegat, din Li­sabona. Lată a opt copii, a­ câș­tigat premiul de trei milioane pe­setas la loteria spaniolă de Cră­ciun Biletele acestei loterii fiind considerate în Portugalia ca con­­­­trab­andă și fiind sechestrabile în favoarea tezaurului, norocosul câștigător s’a refugiat în Spania.­­..u,ivci mu ziarele nu ar găsi sute de motive spre a ex­plica faptul că eu sunt pentru moment, singur aci. «Și de­oare­ce, pentru prima oară de la căsătoria mea, vădi un ziarist, te-aș ruga să des­­mmnți toate istorioarele care au circulat pe socoteala mea și care m’au întristat foarte mult. Eu sunt fericit, domnule, foarte fe­ricit; îmi ador nevasta și ne iu­bim ; nici­odată cel mai mic nour n’a tulburat cerul fericirei noastre». Cultul actrițelor.—E foarte multă l­ume care are o admirație nebună pentru cei de la teatru. Un ziar francez, vorbind despre continuele entusiasme produse de Sarah Bernhardt, spu­ne că la Avignon este un bătrân cu barba albă care devine o ființă periculoasă îndată ce Sirrah vine în orașul Papilor în turneu­rile sale și trebue să i se pună că­mașa de forță. La Paris, o­ fată tîneră are toată odaia ei tapetată cu fotografii și portrete care reprezintă pe Sarah Bernhardt în diferitele personagii pe care le încarnează. Un simpiegat de la calea ferată scrie în fie­care zi artistei și în­cepe în mod invariabil tot ast­fel: «Tu îmi spuneai în scrisoarea ta de. era» ceea ce dovedește că ci­ne­va ’și bate joc de dînsul. CS Inst.L­­utoarea, văzând pe mica Li­lia făcând neorândueli la lecția de muzică, îi zise : — Ge faci, Lilio ? — Foarte bine, mersi, res­ponse ca. Ai#taine»îul «r cu PHEMi­­­s „UNIVERSUL“ politia cotidian­ă« în­ssiste k la 1 ianuarie 1902 Pentru 3 luni . Lei 5.— * 6 » . » 10.— » 1 an . » 19.50 Totțî abonații pentru­ 1î luni prim­esc ca premiu «Almanahul Uni­versului­­ pe 1902, precum și 2 bi­lete pentru a concura, prin tragere la sorți, la obiectele mai jos notate. Toți abonații pentru o tnul primesc ca premiu «Almanahul­ Uni­versului» pe 1902, precum și 4 bi­­lete, pentru a concura, prin tragere la sorți, la obiectele mai jos notate precum și un bilet de loterie in fo­losul școalei italiane, din București, cu care pot câștiga 15.000 lei. Toți abonații pentru I an primesc ca premier «Almanahul Uni­versului» pe 1902, precum și 8 bi­lete pentru a concura, prin tragere la sorti, la obiectele mai jos, notate: i- te Lkr,rpi#r^temk’5i­w*Tti italiene, cu care pot câștiga 15.000 lei. Toți abonații la Universul po­­litic­ cotidian primesc în mod gra­tuit și Universul Literar colo­rat săptămânal, vorbește­ dle asemenea despre ne­cesitatea recensămîntului. D-sa arată că situația actuală e foarte grea și nu mai sunt acele tim­puri când proprietarii primeai­ cu ațâțai bunăvoință toate dările ce li se impunea. Exprimă do­rința ca ministrul de justiție să vie cu un proect de lege în fa­voarea proprietarilor, proect care să fie imediat transformat în lege. D- Ștefanescu-Priboiu vorbeș­te în sensu­ oratorilor precedenți și face mai multe propuneri, ce­rând interpretarea dreaptă a art. 4 din legea impozitului funciar din 1885, care prevede ca să nu se perceapă foncieră pentru imo­bilele neînchiriate , facerea re­censămîntului general, anularea și abrogarea art. 27 din legea județeană, reducerea remiselor perceptorilor, anularea zecime­­lor județene și reducerea taxe­lor de apă, elc. D. G. Ioanio cere ca să se formeze o comisiune care să examineze chestia ocolului IV pe car­e o consideră ca ruină­toare pentru proprietarii din Ca­pitală, precum și mărirea taxelor de construction­ pentru acest ocol în scopul de a împiedica clădirea nouilor case. întrunirea se sfirșește la orele 5, anunțându-se cea viitoare pen­tru Duminecă. Mes. Rapsilagîi politic După cum se știe, conserva­torii de sub șefia d-lui G. Gr. Ganta­cuzino, vor începe o agi­tație în țară pe chestia Cüm­pi­celor. Prima întrunire publică se va ține in Ca­pitala îndată după întoarcerea d­lui Take Ionescu. La această întrunire­ vor asista și delegați ai cluburilor conser­vatoare din județe. * ¥ ] In privința unei remanieri mi­nisteriale nu e încă nimic hotărît în mod pozitiv. Din informații­nile ce am pu­tut avea, se asigură că d. Sturdza dorește să nu se facă nici o schimbare în­ minister. Sunt însă foarte multe stăruințe și chiar pr­esiuni pentru o remaniere care, după cum se vorbește prin cer­curile politice, ar avea loc în­dată după Anul Nou. * ¥ ¥ In cazul un­ei remanieri minis­teriale, vor eși din actualul ca­binet două din miniștri.. Preten­denți la portofoliile ministeriale sunt mai multe persoane, între cari d-nil Epurescu și Stere. Ni se asigură, de asemenea, că în viitorul cabinet va intra și d. Feri­chide. P. MaerL­ a fi din străinătate —­ Prin poștă. — Am spus1 ieri cu ofițerul aus­triac Alexandru de Carina a fost osândit la 4 ani jum. recluziune, pe­­ntru spionagiu. El va nrrai trebui să postească o­ zi la fie­care 3 luni, va trebui să stea în întuneric complect și să se culce pe scânduri la fie­care 6­ luni. Condamnata­ îșî pierde titlul cu rre noMeți și șederea­ în Aus­­tri­i i-a fost interzisă pe viață. Apărătorul lui Gam­a a decla­rat că va face recurs contra pe­depsei, ca fiind prea aspră. * Colonelul Munsho d'Albuqu­­i­ererue, profesorul prințului moș­­tenitar al Portugaliei, s’a sinu­cis la marginea Lisabonei. » * O dramă groaznică, al cărei n­obil a fost gelozia, s'a petrecut la St. Etienne (Franța). Cof«ta­pu! N­anta! și-a omorît nevasta, a arse d­ro«».-„i și apoi s’a siaueis. * * * Fostul colonel francez Picquart desminte știrea că ar intra în armata Argentinei. * * * La Steinau (Germania) a fost arestat ti­nărul Josef Tale­ki, în­vinuit de spionaj în folosul Ru­siei. Printre hirtiile lui s’au găsit scrisori de la agenții streini. Guvernul republicei americane Nicaragua procedă acum­ cu mare activitate la cumpărarea de vapoare și d­e munițiuni de războiu. După ce a cumpănit vaporul «Arminius», guvernul Nicaragua­ a intrat în tratative cu­ casa Eugen Lob din Berlin, spre­ a cumpăra alte două va­poare. Apoi, tunuri, puști și m­­uniți­u­­ni pentru o sumă de 1 nadion și jumătate de mărci au fost cumpărate prin mijlocirea unei case de bănci din Ham­burg. In Germania se zice că Nica­­rague are de gând ca, împreuna cu guvernele din Honduras și Salvador, să atace Guatemala și Costarica, spre a­ le sili să intre în Uniunea Americei centrale, al cărei proiect e alcătuit de mult timp.M * m Corespondentul din Vierea al ziarului «Berliner Tageblatt» a­­reunță acestuia următoarele des­pre starea trupească și sufle­tească a regelui Alexandru al Ser­biei : «Bancherii din Vie­na știu cu toții, din isvor competent,­ că în Belgrad poate să aibă loc în orî­ce moment o schimbare ho­­târîtoare și că guvernul sârbesc se teme de isbucni­rea violentă a nemulțumirii poporului. O pasiune pentru aceasta poate servi împrejurarea că regele A­­lexandru, în urma evenimente­lor și agitațiunilor de anul tre­cut, a slăbit foarte mult și fizi­cește și spiritualicește. Deja a ajuns în stare de apatie generală și nu mai poate să-și consacre timpul afacerilor de guvernă­mânt».* * » Fficându-se o inspecție la fi­liala institutului de credit, din Praga, s’a descoperit o mulțime de polițe, represintând o sumă de 320.000 de coroane, falsifi­cate de șeful secției cambiilor. Falsificatorul se numește Emil Mudro și a fost depus. * Zilele trecute a murit la Paris milionarul Thorny Thiery. El a lăsat Louvre-ului galeria sa de tablouri, prețuită la 9 milioane de lei.* ¥ ¥ Regele Italiei, în mesagiul de deschidere a nouei sesiuni a parlamentului, va declara că ab­­zice de bună voie, în folosul na­­țiunei, la o parte din lista lui civilă. Lista civilă a regelui Italiei se ridică acum la 15 milioane. Din acestea un milion se dă reginei văduve Margareta, așa că la dis­poziția regelui mai rămân 14 mi­lioane. Se spune că regele vrea să abzică acum la 2 milioane de IMTAMFLABI 15 In C.!«|*i$îU& Arestarea unor spărgător? Acum câte­va­ zile au­ fost găsiți în curtea caselor din strada Regală No. 4, de către agenții secției 6­, trei indivizi cari se duseseră acolo cu scop să prădeze casa d-nei An­­d­reescu. Duși la secția 6, pungașii, luați de scurt de către energicul sub-comisar cl. I, d. Emil Zamfir­escu, au decla­rat că pe sunt autorii spargere­ din strada 10 Mai. Sub­ com­isarul făcu atunci o per­cheziție minuțioasă la domiciliul lor, unde a găsit numeroase lucruri de foraj. Pungașii se numesc Albert Stă­­nescu, Gostică Șteafănescu și Glub Gonea. Cu toții au fost înaintați era par­chetului. Hoți de buzunare Casierița de la societatea de Avi­­cultură din calea Victoriei, trecând era pe bulevard, a observat că­ i-a dispărut portofelul din buzunar. Imediat se­ duse la secția 6 și spuse d-lui inspector Burma acest fapt. D. Durma dădu­ ordin agenților săi să cerceteze spre a afla pe pun­gașii, cari da­sigur au furat porto­felul. După mai multe­ ore de cercetări sub,­comisarul secției 6 prinse pe pungași intr’o berărie, unde făceau chef cu banii furați de la casieriță. Ei au fost aduși la inspectorat, unde au mărturisit furtul. Acești pungași­ sunt: Tudor Nicu­­lescu zis Bragadiru, Costică Nicu­­lescu și Ion Geo­rgescu, cari au fost dați judecăței. Arestarea unui hoț de vite Poliția de siguranța a arestat ieri pe Dumitru­ Dincă,inculpat în furtul unor vite din comuna Fundătura Gherasi. Șeful siguranței a însărcinat pe un sub­comisar cu facerea anchetei. Dumitru Dincă va ffi inaintat as­*styjg­ Pt £ i­nT:a miilasilh »urmi srl . Fariul din strada­ Patrascu­- Vodă Era pe seară, o servitoare, Anica Niculescu, s-a dus la o prietenă a sa din strada Pătrașcu-Vodă No. 15 și iu lipsa acesteia din casă i-a furat 140 lei în argint, un livret al ca­sei de depuneri pe suma de 205 lei precum și mai multe lucruri. In urmă s’a dus la gara de Nord­, voind ca­ să fugă din Capitală. In gara de Nord însă a fost ares­tată d­e un agen­t de siguranță care a înaintat-o. comisarului secției I-a spre a dresa cuvenitul proces-verbal. Prinderea unui dezertor Un agent al poliției de siguranță intrând in cârciuma, lui Bane Grecu­­­ din str. Chitită a găsit acolo pe Io­­nsiță Constantin, dezertor din exca­­dronul II trenări. Agentul voind să-l aresteze, de­­­z­ertorul1 fugi pe ușer. Agentul trase mai multe focuri de revolver în aer crezând­ că cu a­­ceasta va face pe dezertor să stea. Ioniță. Insă continuă fuga și se făcu nevăzut. Se anunță atunci comisarul sec­ției respective care împreună cu a­­gentul și două sergenți izbutiră să prindă pe dezertor în pivnița unor case.. Astă­zi va fi înaintat comendui­­rei .pieței. M­ i­IM­ Vfr’.ttli. l»E­7.1 Nu e meseria proastă, ci omul­ prost. (German) Asigurarea abonaților Toți abonații la Universal, pentru 3 luni,, pentru 6 luni și pen­tru 1 an, fără nici o plată, sunt și asigurați la societatea Generala, așa că în caz de nenorocire pe­ căile fe­rate, în urma ciocnirei sau deraia­rea unui tron, familia abonațiului primește 4000 lei în caz de moarte,­ iar abonatul 1000 lei în caz de in­validitate permanentă. Iată obiectele ce se dau ca premia prin tragere la sorți, abonaților pen­tru 3 luni, 6 luni și 1 an la ziarul «Universul» politic-cotidian : , . .--«rgg «■» 9 «gBNf la*»--------­im SFAT PE ZI Apa dhe g­util*ea e recoman­dată în multe cazuri, rrraî cu sea­mă în contra gastralgiilor. Sin­gurul seu inconvenient e un efect­­istringent care face adesea ori regimul cu neputință de urmat. E destul să adaugi una sau două linguri­ de glicerina, pură, la litru, pentru ca eficacitatea să se mai mărească și pentru ca acest sin­gur defect să-i dispară. Nu e­ nici o­ teamă de d­esgust, glicerina fiind solubilă. Nici nu bagă de seamă că există. I ¥ i­ă la Sinaia. 1 Pianină. 1 Bilet, dusul și întorsul la Roma. 1 Ceas de aur pentru bărbat. 1 Ceas de aur pentru damă. 1 Ceas frumos, de bronz aurit, de masă. 1 Mașină de cusut de picior. 1 Ceas de argint pentru bărbat. 1 Ceas de argint pentru­ damă. 1 Mare etajeră de cristal, frumos , trata­tă. Afară de aceste premii abonații vor concura prin tragere la sorți, în fie­care lună, la alte trei premii constând în obiecte frumoase și de s­urnaTO. ȘTI­RI ȘCOL­ARE ♦ D. profesor­ I. Simionescu a fost recomandat de către con­siliul permanent al instrucțiunei, spre a fi numit agregat la cate­dra de geologie și paleontologie de la facultatea de științe din Iași, catedră pe care în prezent o ocupă ca suplinitor. ♦ Consiliul permanent al in­­strucțiunei se va întruni noi î­n Ianuarie, pentru a rezolva lu­crările curente, cari sunt în nu­măr foarte mare. Ș­tiri nobilitare . Căpitanul Pară Dimitrie, din reg. Putna No. 10, a fost mutat în interes de serviciu în reg. Ialomița No. 23. Ofițerul mecanic clasa I-a, Ștefănescu Constantin, de la di­vizia Dunărei, s-a trecut în ser­viciul maritim român în cablata de inspector de mașini. Numiri la Regia Mono­pol­urilor Statului Pe ziua de 1 Ianuarie­ s’au făcut următoarele num­iri în serviciul Regiei Monopolurilor Statului : D. Napoleon Nicolescu, fost șef de secție în serviciul exterior al finanțelor și lăsați în disponi­bilitate prin suprimare de func­ție, în postul de ajutor șef de secție în serviciul exterior al tu­tunurilor, în locul d-lui Petru Garabella, care a fost lăsat în disponibilitate, spre a-șî exercita drepturile la pensiune. D-niî Pavel M. Gheorghița, Andronache Costăchescu și loan Rădulescu, cei d’vilăî douî im­piegați auxiliari clasa I, iar cel de al treilea impiegat clasa 11 în serviciul depozitului de vînzare din Capitală, au fost trecuți ca impiegați clasa II, în serviciul exterior. D. G. Rădulescu, actual im­piegat auxiliar clasa II, a fost înaintat în funcțiunea de impie­gat auxiliar clasa I. D. Petre I. Geloș, fost impie­gat în serviciul Agricol, a fost numit agent în serviciul de in­specții și urmărirea contrabandei in locul d-lui Gr. Pătrășcoiu, demisionat. D. Andrei Cioculescu, bacalau­reat, în postul de impiegat cl. II în locul d-lui Rădulescu, înaintat. Literan din toata lumea Interniew cu contele Lo­­nyai.—Un Redactor al ziarului «Reforme» din Bruxelles, a avut la Meran o întrevedere cu con­tele Lonyai. Contele se afla la Meran, spre a se vindeca de niște friguri ma­­larice. «Iată de ce—a spus el —sunt aci singur așteptând sosirea con­ întrunirea proprietarilor Ieri,, proprietarii din Capitală au ținut o­ Întrunire în sala Dacia. Prezidează d. Petre Milo. D. Ian­cu Brălescu, luând cel «fiatein cuvîntul, regretă că pro­prietarii a Ü venit la întrunire în număr mic, ceea­ ce arată că nu sunt în­că pătrunși de adevăra­tele lor interese.. Oratorul arată starea himerera­­bilă în care se găsește azi proprie­­tatea urbană și pentru îndreptarea râului, cere ca recensămintele să se facă din nou, de­oare­ce în timpii din urmă valoarea imobi­liară s’a schimbat cu totul, așa în­cât numai un nou recensă­mânt ar putea repartiza dările în mod legal. D-sa crede că dacă recensă­mântul s’ar face în mod serios și cinstit, paragraful fermierei nu ar scade cu nimic. D. Brătescu mai cere modifi­carea legei chiriașilor pentru ga­rantarea proprietarior, suprima­rea fonc­erei pentru casele râ­mase neînchiriate și măsurî în contra acordare­ de clădiri noue și a întinderei excesive a razei o­­rașului. Vorbind în chestia creditului urban, oratorul exprimă dorința ca reforme serioase să se intro­ducă în administrațiunea acelei instituții, a cărei menire e de a ocroti pe proprietari, iar nu a-i spolia. Termină, declarând că proprie­tarii nu vor dezarma, până când nu se va da satisfacție justelor lor cerințe. D. Temistocle Alexandrescu, infqrmaț îunF LM­I : «Bibiotieca Economi­că a Universului»", care va s*pn*'«î­niimiiic, Star la 1 Ia­nuarie 2002, va cupâ­nfi­­«1«* frumosul roman «SE­­* »citifv«­’­ DA», fie Mi­­guel Cervante». «ISHsUoteca Economică a Universului» se vine­e ca 20 ban» in toată Java. • Sunt transferați și numiți pe ziua de 1 Ianuarie 1902, în următoarele funcțiuni : Sub­ chirurgul Vasile Bucur, actual vaccinator al orașului Ba­cău, în postul de agent sanitar la comunele: Poiana-Lungă și Tudora, din județul Botoșani,, în locul lui V. Tânase, care­ ocupă provisceia acest post. Sub-chirurgul Nicolae I. Po­­pescu, în postul de vaccinator al orașului Bacău, în locul sub­­«chirurgului Vasiie Bucur. Sub-chirurgul Alcibiade E. Lascăr, în postul de agent sani­­tar-vaccinator al plășei Gâlniia, din județul Mesteelnițî, în locul s­ub-chirurgului Tone Mihail, de­misionat.­­ Adunarea generală ordinară a acționarilor Băncei Naționale va avea loc Duminecă, 17 Fe­bruarie 1902, în localul Bănceî, strada Lipscani, I» orele g p. m Ordinea de zi e­ următoarea: 1) Aprobarea­ bilanțului încheiat la 31 Decembrie Htot ; 2) Descărcarea consiliului de administrație de gestiunea sa; 3) Distribuirea beneficiilor re­zul­ta­te conform bilanțului ;. 4) Alegerea unui director în locul d-lui Eugenia Canute, și a unui censor în locul d-lui Euge­nia­ Stătescu, ale căror mandate expiră la 31 Decembrie 1902. • După o statistică a ministeru­­lu­i ungar de interne, autoritățile ungare au liberat în cursul lu­nii Noembrie 20114 pașapoarte pentru România. Posesorii pașapoartelor, a­­p­roape toți meseriași sau mun­citori, sunt 713 români, 709 un­guri, 385 sași, iar restul evrei și sârbi. • S’a amâna­t iar alegerea pre­ședintel­ui­ Ligel, care trebuia să se facă alaltă-erî. • In prima Duminecă după vacanțe se va ține la Ploești o întrunire publică a conservatori­lor din localitate. • Era, fiind ziua onomastică a I. P. S. S. Mitropolitului Pri­mat, înaltul Prelat a primit vizita clerului din București, a nume­roase persoane din elită, precum și o mulțime de telegrame de felicitare din toate unghiurile țărei. I. P. S. S., contrarii­ svonu­­rilor răspândite, e pe deplin să­nătos. ¥ Ziarul «La Slampa», din Tu­rin, care ne-a sosit iert, conține o dare de seamă asupra unei preumblări făcută in oraș de în­treaga companie a circului regal român Gesar Sidoli. O sută de cai, despărțiți in detașamente după rasa la care aparțin, ținuți de oameni îmbră­cați cu elegante costume repre­zentând diferite națiuni europene, au străbătut orașul. Această preumblare a avut un mare succes, precum în fie­care seară o mulțime de lurie la Tă­ria aplaudă pe artiștii circu­­lui Sidoli. • Un ziar din Capitală, vor­bind despre micul principe Ga­­rol, zice, între altele, că în arti­colul nostru, publicat acuma cât­va­ timp sub titlul : «Cum petreci principele Carol» am zis că A­S­ Regală nu vorbește roma­­nește de­cât în zilele de serba­­­tori naționale. Confratele restălmăcește cele spuse de noi. In acel articol se zicea că principele Carol vorbește în timpul zilei, limbele, română, franceză și germană, iar în zilele de sărbători naționale nu vor­bește de­cât numai românește, în acel articol se mai zicea că, îndată ce va intra în școala militară, principele Carol nu va mai vorbi altă limba de­cât cea românească. 9 D. G. D. Pallade, ministru de finanțe, se ocupă cu alcătui­rea proiectului de budget gene­ral al Statului, pentru exercițiul viitor. D. ministru lucrează în toate zilele la d-sa acasă, cu șe­ful complabilităței generale a Statului și cu secretarul general al ministerului «éti. • Cel mai bun cadou pentru Amul Nou este im alion­a­ment la ziarul «U­­­niversul». • La concursul ținut în ziua de 15 Decembrie a. c., pentru ocuparea locului vacant de de­­semnator-șef la Arsenalul ar­matei, retribuit cu 342 lei lunar, nepresentându-se nici un candi­dat, se face cunoscut că până în ziua de 25 ianuarie, persoa­nele care doresc a concura pen­tru ocuparea acestui loc, să a­­dreseze arsenalului cererile în­soțite de toate actele, prin cari să se poată dovedi capacitatea. Candidații vor fi absolvenți ai unei scoale de meserii, având cunoștință de resistența materia­lelor pentru a putea calcula pie­sele principale de mașini și tră­suri, și cel puțin 6 ani practică într’un biurou de desemn al vre-unui atelier mare de cons­tructioni mecanice,, pe lângă care se cere a avea și cunoștințe de electricitate. Candidații, după examinarea actelor de comisiune, se vor su­pune la anumite probe. Arsenalul are nevoie și de un bun maestru mecanic, retribuit lunar cu diurnă de 310 lei, în­sărcinat cu conducte, întreținere, reparațiuni de mașini motrice, cazane, instalatiuni noul, precum și cu conducere și instalațiuni electrice. * Cine nu­­ lovește a po­seda 15.000 leî? Aceasta se poate avea luând un bilet al Loreei er în Folosul școalei italia­ne dl«* Sî»c«­­reșît. Bi­let n­l costă mi­n­ai I leîs . 5 bilete tel 4.50. Depozit principal­­a ad­­ministrație ziarului «Uni­versul. ♦ D-nele Elisabeta C. Atha­­nasiu, Elena S. Haritopol, Emi­lia S. Vasilescu, Marta Gr. Te­melie­. Maria Ștefănescu, Sara G. Stance și Elisa Popescu, de­­punând la finele anului exame­nul de terminarea studiilor, au obținut diploma de moașe și li s’a acordat dreptul de­ liberă practică a moșitului în țară. «/­­Pentru închirierea bufetelor și restaurantelor de la­ G. F. R., rămase neadjudecate la lici­ta­țiu­­nea ce s’a ținut în ziua de 23 Decembrie 1901 st. n., s’a decis a se ține o nouă licitațiune, la direcțiunea generală a C F. R., orele 4 p m., în ziua de 19 Ia­nuarie (1 Februarie) 1902, pen­tru închirierea bufet­ellor din sta­țiunile Si F­­oa­ia Șt Dt­lb­ascu și­ a restaurantului 1 din stația Tecuci, închirierea se va face pe ter­men de 3 ani. ♦ D. S. S. Rosetti, directorul Bâneei Agricole din Giurgiu, a fost avansat inspector și trecut la București In locul d-sa­e, director al su­cursalei Giurgiu a fost numit d. Pane­pol. * A doua conferință a Athe­­neuter din Giurgiț­, se va ținea­ Jerul, 3 Ianuarie, ora 9, seara pre­cis,, tot în­ localul gimnaziului lo­cal. Conferențiarul, d. N. Droc Bareia,n. va vorbi despre : «Ro­­m­äntin greco- catolici și greco­­orientaili». Intrarea generală gra­tis. Luc rezervat 50 bani de persoană. • Ziarul «Pester Lloyd», care ne-a sosit ieri, publică o cores­pondența din București, asupra­­afacerei olimpicelor și asupra agitației începută de opoziție pe această tem­ă. ♦ A. S R. Principesa Maria a făcut ieri o plimbare­ la sosea cu gabrioleta trasă de 4 cai. • I.a plic-o»>si ea, eu tre­nul, fie-ea­re cásétor să Ilu­­mite a coiu­pMrt Universul, pe eais­e să se­ iscălească cu cocîoimii s­au jietu­ța. Eu ch­i­pul acesta, in caz de nenorocire, in urma eloenirea sau deraiere! catu­i tren, este asigurat Sla Generala, fără a nici o plată, cu ies *2.1800 in caz #te Hiuarte, sună ce se va p­ati m­oștenitorilor* Atonații Univrs­ul­ul pri­mesc 4.000 Ioi in caz de moarte și î .000 în caz de Invalid­it­ale. Universul, se vinde cu 5 bani exemplarul, iar sa­bo­na­mentul pe timp­ule trei ioni costă 4 Ieî și 50 bani.

Next