Universul, februarie 1902 (Anul 20, nr. 30-57)

1902-02-01 / nr. 30

CORPURILE LEGIUITOARE "Ședința de la 30 Ianuarie 1902 " Ședința se deschide la orele 2, Sub președinția d-luî Mihail Fe­­richîcie. ’ v". Deputați prezenți 105. D. Iu­nius Lecca propune sa se facă votul cu­­ bile, și cu apel no­minal asupra indigixpatu­lui d-lui Bernard Frankel. Camera respinge propunerea d-lui Lecca și se repetă votul asupra in­­dii­gena­t­ului Frankel, vot­ rămas nul în ședința precedentă. Indigenatul se adoptă cu 55 voturi pentru, din 92 votanți. . Se dă citire proiectului de lege prin care se înființează o judecăto­rie de ocol la Măcin. D. Nicolae Ionescu, în discuție generală, declară că va vota proiec­tul , ține însă să spună tare că Do­­brogea așteaptă de la noi să fie pusă sub legislația din întreaga țară și că numai cu proiectul de azi nu se dă Dobrogei organizația de care se simte neapărată trebuință. D. C. Stoicescu răspunde că se va satisface cu timpul toate trebuințele Dobrogei, roagă să se voteze azi înființarea judecătoriei de la Măcin, absolut necesară. Adunarea admite acest proiect de lege cu unanimitate de 68 voturi exprimate. La orele 2.45 m. ședința publică se ridică, pentru ca Adunarea să lu­creze în secțiuni, chestiune, d­­e președinte; dacă vor­besc de risipa liberalilor, aceasta o fac pentru că d-nii liberali, în loc să facă recensămîntul, îl amână pentru cinci ani. Venind la legea pentru care a luat cuvîntul, oratorul o critică ca ne­­fiind de nici un folos, de­oare­ce, în loc să fie spre binele, e spre pagu­ba contribuabililor. D. Dimitrie Sturdza, ministrul de finanțe, răspunde mai întâiă d-lui general Lahovary, și zice că nu li­beralii, ci conservatorii au făcut ri­sipe. Recunoaștem că toate parti­dele pot face erori, și dacă vom ră­mâne la guvern acești patru ani, nu vom eși din 218 milioane pe cari i-am înscris. Țara astă­zi se găsește în postul cel mare, faceți și d-voastră ca noi, și după ce vă veți pocăi, să veniți la putere, dar până atunci, la ca­rantină, domnilor conservatori ! Relevând cele spuse de generalul Lahovari asupra întrunirilor pe cari liberalii le-au făcut, declară că în­tot­deauna ele au­ fost liniștite, dar dacă conservatorii au voit să se bată cu morile de vânt, aceasta îi privește. Venind la legea pusă în discuție, președintele consiliului o găsește bună. Se închide discuția. Se votează art. 1 și 2. La art. 3 d. general Lahovari cere oare­care explicațiuni, pe cari d. mi­nistru al finanțelor le dă. Art. 3 și 4 se votează. Legea în total se admite cu una­nimitate. Legea relativ la «Legitimarea ta­bloului adițional de patentări» în­tocmit la 23 Martie 1896, nu s’a pu­tut vota în ședința de azi, de­oare­ce Senatul se descomplectase. ..... « —» »■» »­«­—■ ....—~— după sine o mică barcă în care se afla femeea sa. Țăranii cari munceau pe ma­lurile Dunărei, au luat-o la fugă, îngroziți de aspectul acestui om care aluneca pe apă. Căpitanul își continuă expe­riența a doua zi. * ¥ ¥ Din Peking se anunță la Lon­dra că guvernul chinez a licen­țiat pe toți profesorii europeni de la universitatea imperială de acolo și a coborît pe președin­tele universităței la un post se­cundar,—ceea ce dovedește, zice ziarul din care luăm această știre, că ura contra europenilor nu s'a stins în China.* Profesorul Burt G. Wilder, de la Universitatea din Cornell (America), a înființat o nouă aso­­ciațiune, ai cărei membri trebue să lase ca moștenire societățea creerul, spre a se face asupra lui cercetări științifice. Societatea are de scop de a obține organele mintale ale per­soanelor care și-a fi făcut un nu­me în literatură, arte și științe, spre a face experiențe.­­ Primarul din Cesana Vercel­­lese (Italia), Iuliű Michiardi, pe când celebra căsătoria, a fost lo­vit de un atac de apoplexie, care l’a ucis.* ¥ ¥ Se scrie din Cannes că regele Belgiei s’a reconciliat cu totul cu fiica sa Stefania, văduva prințu­lui Rudolf și căsătorită de două ani cu con­tele Longay. Regele Leopold nu dăduse con­­simțimîntul său la această căsă­torie ; mai târziu­, însă, consim­­țise ca să’și revadă fiica și a­­cum, în fine, pacea e complectă. m SFAT PE ZI In contra durerei de găt. — O gargară compusă în chipul următor e escelentă în contra durerilor de gât: muștar comun 25 grame, sare de bucă­tărie 5 grame, oțet ordinar 10 grame, apă caldă sau rece 180 grame , după ce se face acest amestec și se lasă să se plămă­dească cât­va timp se strecoară printr-o pânză fină și se face gargara cât de des. -------------------------------------------------— Ședința de la 30 Ianuarie 1902 Ședința se deschide la ora 2.20, sub președinția d-lui M. Sehina, vice-președinte. Prezenți 78 d-nî senatori. Se fac formalitățile obicinuite. Pe banca ministerială sunt d-niî D. Sturdza și P. S. Aurelian. La ordinea zilei proiectul de lege pentru amânarea recensâmîntului general al contribuțiunilor directe.­ D. C. Enescu, raportor, dă citire legei. D. general Lahovari zice că legea de față are un caracter fiscal, deci sacrificiul ce se cere contribuabili­lor este ilegal. RSü a făcut d. Sturdza, zice oratorul, că a luat proiectul d-lui Carp, care a căzut în Camerale conservatoare, când d-sa era prim-ministru. Asta nu este o politică financiară. Proprietarii sunt foarte nemulțumiți de legea în dis­cuție. I­. P. Grădișteanu întreabă pe d. general Lahovari dacă are mandat din partea proprietarilor din țară pentru a protesta în numele lor. Nu sub guvernul d-lui Carp s’a propus o asemenea lege, ci s’a vo­tat o lege de asemenea natură sub conservatorii puri, făcând parte din acel guvern chiar d. general Laho­vari. D. general Manu zice că dacă d. general Lahovari a vorbit în nume­le tuturor proprietarilor, a vorbit în numele țârei. Oratorul spune că și d sa vorbește în numele țârei întregi, de­și e a­­lesul conservatorilor din Teleorman cu concursul mai multor liberali. Cât privește legea votată sub con­servatori, ea a necesitat amânarea numai un an, pe când liberalii o amână deja, a doua oară. Oratorul­­ zice că amânarea legei are un scop politic prin faptul că s-a fixat termenul de 15 Octombrie, la 15 Noembrie 1902, pentru cere­rile de revizuire, care dată cores­punde cu perioada electorală comu­nală din anul acesta. D. Matei Corbescu explică nece­­sitatea legei și protestează contra afirmărilor că se urmărește inge­rințe electorale prin prezenta lege. D. Anton Carp dă câte­va expli­­cațiuni cu privire la data când se face recensămîntul, adică din 5 în 5 ani. D. D. Sturdza zice că pe când în întruniri se anunță de conservatori căderea guvernului, azi mi se dă asigurarea că vom rămâne la putere până la toamnă. Face deosebire între limbagiul d-lui general Manu și ge­neral Lahovari, care s’a pronunțat că legea este o spoliațiune. Cine vor­bește și critică guvernul, acei cari au­ venit cu budgete umflate, acei cari a­i făcut deficite, acei cari au risipit averea publică, vin să ne spue ast­fel de cuvinte demagogice. Ana voit, zice d sa, să reiasă de­osebirea morală între noi și d. gen. Lahovari. Nu este o acțiune de bun cetățean ceea ce face partidul con­servator. Oratorul răspunde d-lui gen. Manu la obiecțiunile aduse Legei. D. gen. Mann a spus că cu câte­va sute de mii de lei se poate face resensă­­mîntul, d. general Manu trebue sa știe că astă­zi câte­va mii de lei joacă un rol mai mare ca altă dată 100.000. După ce dă mai multe explica­­țiun­i ia teh­nica legei, discuția se închide și legea se ia în considera­ție. Legea pe articole se votează. In total se adoptă cu 58 voturi con­tra 2. D. Sturdza cere si se mai vote­ze azi legea impozitelor funciare a­­supra imobilelor rămase neînchi­­riate și convențiunea pescuitului dintre România și Serbia. D. general I. Lahovari cere ca ministrul afacerilor streine să-i răs­pundă dacă Serbia are cu Austro- Ungaria o asemenea convențiune de pescuit, de la Porțile-de-Fier în su­sul Dunărei. D. Ionel Brătianu, ad-interim mi­nistru al afacerilor străine, răspun­de că Serbia are o lege a pescui­tului. Legea în total, pusă la vot, se a­­probă cu unanimitate. D. Enescu, raportor, dă citire proiectului de lege pentru reduce­rea impozitului funciar la imobilele urbane rămase neînchiriate. D. general Laho­­ari.—In discuție generală, oratorul găsește că este în drept să releveze cale spuse de d. președinte al consiliului, relativ la partidul conservator față de situația financiară Budgetul din 1899 pe care l-­a aplicat conservatorii venind la pu­tere, a fost budgetul d-lui Paladi și actualul guvern știe cât de umflat a fost. Când a venit partidul conservator la putere, a găsit 120.000.000 lei da­toria flotantă, adică anuitățile,— și adaogă d-sa că bonurile noastre de tezaur ajunsese până și pe piețele Spaniei. ’ * Președintele Senatului spune ora­torului să intre în chestie. D. general Lahovari. — Sunt în Știri din străinătate — Prin poștă — Amfitreak­ov, directorul zia­rului suspendat «Rossia» din Pe­tersburg, a sosit în orașul Ples­­kow în ziua desemnată de au­torități. El a fost autorizat să mai comunice cu foile din pro­vincie. S-a găsit un nou editor pentru «Rossia», care va reapare în curând.* ¥ * Vaporul rus «Țarevna», care mergea de la Varna spre Bur­gas, fiind surprins de o furtună, a fost aruncat pe stânci în apro­piere de Burgas și s’a scufundat. Din fericire atât echipagiul cât și pasagerii au putut să scape.­­­­ O fraudă în materie de recru­­tare a fost descoperită într-­un mod curios în circumscripția Tel­­ten, din Rusia. 29 tineri, voind să scape de serviciul militar, s’au adresat către niște studenți în medicină cari i-au făcut scopi, pentru câte­va săptămâni, ziceau ei.. Tinerii fură scutiți de ar­mată, dar vor rămânea scopi pen­tru Lot­deanna, căci studenții le-au spart timpanul. Studenții au fost arestați.­­ Miss Stone a primit oferte de la 2 editori americani ca să scrie istoria capti­vi­tăței ei. Fie­care editor îi oferă câte 25.000 franci. A ¥ ți Morning Leader» anunță că colegii d-rului Russell, din Broo­klyn (Statele­ Unite), care s-a ofe­rit să se supue la vivi­secțiune, au primit oferta și pregătesc operațiile. Doctorul Everson are de gând să-i deschidă pieptul spre a stu­dia inima și a lua o parte din rinichi.* ¥ ¥ Intr-o corespondență trimisă din Cairo, ziarului «Pesti Hirlap» din Budapesta, se spune că fosta prințesă Ghimay se află acolo, împreună cu iubitul ei Rigo Iancsi. Ei ies la plimbare îm­brăcați în haine albe, într’un land­o­n elegant, tras de două ar­măsari negri. Se spune că ave­rea prințesei e pe isprăvite. Cu toate aceste, ei dau bacșișuri în­semnate unei bande de lăutari unguri care cânta în localurile cele ma­i alese. * ¥ ¥ Un viscol teribil s’a despănțat în noaptea de Duminecă spre Luni în Anglia. Se semnalează mai multe ca­tastrofe. La Libourne (Irlanda) o ma­gazie s’a prăbușit sub greutatea zăpezei, omorînd sau rănind pe mai mulți lucră­tori. Circulația trenurilor este în­treruptă. In munții țărei Galilor mai multe sate sunt îngropate sub zăpadă. " ¥ Am anunțat că un căpitan aus­triac, Grossmann, își propunea zilele trecute să descindă Du­nărea cu un fel de patine de un sistem nou, perm­ițându-i de a umbla pe apă. El trebuia să meargă de la Linz la Viena, adică o distanță de aproape o sută de mile, și nădăjduia să facă drumul în opt ore. Ori, experiența sa isbuti pe deplin în ceea ce privește patinele, dar inventatorul fu de­parte de a ajunge rapiditatea pe care compta. El nu putu face de­cât două­zeci de mile, până la primul po­pas , e adevărat că dînsul trăgea ■ [UNK] [UNK] ......— -ag-gS-­ Bm-.....­ —— Curier Judiciar (TRIBUNALELE ROMANE) O Jurisprudents­ foarte im­­portasnta înalta curte de casație, secția I-a, a judecat era o importantă ches­tiune de drept, In materie de peri­mare. Speța era următoarea : In anul 1860, Panait Enache a che­mat în judecată pe Costache Mi­­hăescu, înaintea tribunalului Dâm­­bovița, cerendu-i ca să ordoane sfă­­rîmarea unui iaz de moară, deschis de Costache Mihăescu pe moșia lui Panait Enache. Peste câți­va ani, moare reclaman­tul, iar priițul vinde moara lui Ion Grigore. După trecere de 37 ani, la 1897, Ion Grigore cere perimarea proce­sului din 1860. Tribunalul Dîmbovița i-a respins cererea de perimare a lui Ion Gri­gore, pe motivul că n’a dovedit în fond că el a cumpărat de la d. G. Mihăescu și partea de caz în li­tigiu. Afacerea a venit era în recurs, îna­intea Curții, cu care ocasiune înalta Curte, în­­ urma motivelor invocate de d. avocat V. Dimitropol, a casat sentința tribunalului Dâmbovița, tri­­mitând­ ca afacerea să se judece din nou de trib. Prahova. Cu această ocasiune, curtea a sta­bilit următoarea jurisprudență : In chestia de perimare, tribuna­lele n’au căderea de a cerceta dacă cel ce cere perimarea are drept și în fond, ci trebue numai să dovedească că este continuator aceluia in nu­mele căruia a cerut perimarea. Legea in­am­ovibiliíilor Chestiunea întindere! inamo­vibilitatea magistraturei noastre preocupă azi atât cercurile poli­tice cât și cele juridice. In timpul din urmă s’a vestit că proiectul de lege, privitor la inamovibilitate,al d-lui Stoicescu, va fi amânat pentru sesiunea viitoare. In această privință putem da azi următoarele știri, pe care le avem dintr’o sorginte foarte autorizată : * ¥ . Azi, d. Titu D. Frumușeanu, raportorul potentului de lege pen­tru întinderea inamovibilităței magistraturei, își va depune ra­portul în chestiune. D. Frumușeanu a avut era, în această privință, o lungă con­vorbire cu d. Stoicescu, minis­trul justiției. Iată acum și detaliile pe cari putem să le dăm relativ la acest proiect de lege : * ¥ ¥ Cu toate discuțiunile din co­mitetul delegaților, totuși s’au făcut puține modificări la proiec­tul de lege, iar listele de prezen­­tare a magistraților au fost men­ținute. S’a menținut de asemenea dis­­pozițiunea ca tablourile, cari vor sluji Curților și tribunalelor, să fie făcute de ministrul respectiv și după cari vor face alegerea acele Curți și tribunale. * ¥ ¥ O altă dispozițiune este că inamovibilitatea s­e va declara, fără deosebire de stagiu, o lună după promulgarea legei, când toți judecătorii de instrucție și de tribunale vor fi declarați ina­movibili. * ¥ ¥ Mai putem adăuga că neînțe­legerile din sînul comitetului de­legaților au fost aplanate, în urma declarației formale a d-lui mi­nistru de justiție de a se men­ține listele de prezentare și a intervenim d-lui Sturdza, pre­ședintele consiliului, care a sus­ținut proiectul de lege și a în­demnat pe deputați să activeze lucrările, pentru ca proiectul de lege să po­ată fi votat chiar în sesiunea aceasta. P. M­­­a­cri. Procesul fabricilor de să­pun și luminări de stea­­­ fină cu Statul înaintea tribunalului Ilfov, secția I-a, a venit ieri judecarea proce­selor intentate de fabricele de să­pun și luminări de stearină Kon­­zelman, Moener și Braunstein, din Galați, și Stella din București, pen­tru restituirea taxelor de vamă ce ministerul de finanțe le-a perceput, de­și prin legea de încurajare a in­dustriei naționale aceste fabrici erau scutite de acele taxe. Prin acțiunea intentată, fabricele nu cer numai restituirea taxelor, dar și ca statul să fie obligat ca nici în viitor să nu le mai perceapă, respectând avantagiile ce le-a acor­dat prin acea lege. Din cauză de procedură, proce­sele au fost amânate pentru 6 Fe­bruarie. Grefier. La judecătorul de ocol. Judele.— Dumnealui te-a pîrît că i-am zis: «Măgarule ?» Cu ce drept ? Parisul, țăran.—D’apoi ’mi-e frate, d-le judecător. universal In provincie De la coresp. noștri particulari — Pe ziua de 29 Ianuarie — Bacău­ Femee căzuții în stradă. — De sergentul postat în strada Ra­­hovei, "în dreptul casei d-lui Bîcu, s’a găsit era o femee aproape goală, în stare muribundă. Fiind transpor­tată la spital, a încetat din viață după două ore. Ea se numește Maria Ghenerău și e de loc din Bacǎu, vă­­duvă și foarte săracă. Cauza morței a fost mizeria. Audiție literarst-m muzicală.­­Era, la orele 2 p. m., a avut loc, în sala Ateneului local, a 4-a audiție literaro-muzicală, organizată de d-na Nelly Cornea, cunoscuta conferen­țiară și publicistă. Aceste audiții, cari se succed re­gulat în fie­care Duminecă la ora 2 sura. p. m., au de scop ca din produsele lor să se cumpere pentru Ateneu un piano și se dau în folo­sul copiilor săraci. D-na Cornea a ținut o conferință, având de subiect «chestia feme­­nistă». Vorbind despre femeile ce­lebre din diferite țări, citează mai multe nume de femei cari, prin cul­tura ce au avut, au făcut o mulțime de descoperiri științifice și au­ lu­crat pe terenul literar. Mai departe, conferențiara,vorbind de femeea română, arată că lipsa școalelor secundare pentru fete, la noi în țară, este una din cele mai principale cauze ale inferioritatei culturale a femeilor noastre. Conferențiara a fost des aplauda­tă. D-șoara Marie Cristea și d-șoara Tatiana, profesoară, au executat la piano câte­va bucăți. Asemenea, tî­­nârul student farmacist Ernest Ra­­covitză a executat cu talent la piano două bucăți. D. Gh. Marinescu a declamat cu multă vervă bucățile : «Smintitul, Viața și Sâmburele» ; publicul îl rechemă de mai multe ori. In fine, micuța Alice Văleanu, o copiliță de 6 ani, smulse aplause, sgomotoase, executând la pian o fru­moasă și grea bucată de a lui Cho­pin. Publicul a rămas pe deplin mulțumit de reușita splendidă a a­­cestu­i frumoase audiții și distribu­­indu-se afișe pentru audiția de Du­mineca viitoare 3 Februarie, care se dă la beneficiul d-l ui Gh. Marinescu, toată lumea s’a grăbit a-șî reține bilete de pe acum. Craiova Azags. Procesul afacerea Lăzeanu, Arm­așescu-Dogaru.—Astă­zi a Numiri D. Ion Herescu a fost numit, pe ziua de 1 Februarie, comisar di­rector pe lângă poliția orașului Bo­toșani, în locul d-lui Mihail S. Po­­povici, demisionat. * D. Teodor Dimitrescu a fost numit comisar în orașul Dragășani, în locul d-lui Gh. Codreanu, demi­sionat. * D. Constantin Gheorghiu a fost numit sub comisar în orașul Chilia- Veche, județul Tulcea, în locul va­cant. * D. Gh. M. Dulbaba a fost nu­mit sub-comisar în orașul Turnu- Severin, în locul d-lui Iancu B. Se­­verineanu, demisionat. * D. N. Ștefănescu a fost numit sub-comisar clasa II pa lângă pre­fectura poliției orașului Galați, în locul d-lui I. Anghelescu. La erori din toata lumea Un bust al reginei Vic­toria.— Intr’o galerie a pala­tului din Buckingham a fost pus un bust al reginei Victoria. Iată istoria acestui bust: Puțin mai înainte de moartea prințului­ soț, regina Victoria or­donase unui sculptor bustul său și al soțului său. Cele 2 busturi erau destinate prințesei Alice, care era deja logodită cu prin­țul Louis de Hessa, și trebuia să părăsească în curând Anglia. Când a sosit pe neașteptate în mijlocul fericirei, doliul vădu­viei, regina a prins ură pentru acel bust care o înfățișa în tim­purile fericite ale amoralul ei, îl zidi într’un colț și în loc de a da fiicei sale bustul prințului Al­bert îl ținu pentru sine și nu se despărți de dînsul nici odată. Și în călătoriile ei intendentul avea ordinul de a’l transporta și a fost văzut în toate locuințele reginei. Numai două prietine intime ale Suveranei cunoșteau ascunzișul acelui bust. Nu se știe cum a descoperit acum, dar ceea ce se știe e că el a eșit la iveală și pus în galeria palatului Buckin­gham alături cu bustul prințu­lui soț, împreună cu alte reli­­gui­ ale familiei regale. ■> Lordul K­itchener ar­cheolog.­Peste câte­va săp­tămâni, lordul Kitchener, actua­lul comandant al trupelor en­gleze din Africa de sud, își va serba jubileul de 25 de ani de când se ocupă cu arh­eologia, Lordul Kitchener și-a câștigat mari merite prin descoperirile pe care le-a făcut în Palestina. Cu această ocaziune, membrul Academiei franceze din Paris, Clermont Ganneau, care a lucrat foarte mult cu generalul lord Kitchener, declară într-o revistă franceză că raportul actualului comandant al trupelor engleze din Africa de sud asupra sina­­gogelor din Galilea și a mormin­telor Macabeilor, sunt privite ca model în literatura archeologică. Clermont Ganneau regretă că lord Kitchener nu mai golește acum morminte vechi, ci umple pe cele noui. A venit din nou înaintea tribunalului­­ corecțional, secția II, cunoscutal proces de otrăvire prin imprudență, săvîrșit de asistentul în farmacia Armășescu asupra d-rei Dogaru. Tribunalul era compus din d. Crăsnaru, președinte, asistat de d nif Gărdăreanu și Virgil Nicolaid judecători, fotoliul ministerului pu­blic era ocupat de d. procuror Bros­­cărescu , prezenți, toate părțile. La deschiderea ședinței, tribuna­lul respinge incidentul ridicat de apărare în înfățișarea trecută și anume ca corecț­ion­arul să se judece dimpreună și în aceeași ședința la secția II. Au cuvîntul d-niî avoc dtî Betolian, Economui și Mitescu din partea apărării, cari voesc a demon­stra înaintea tribunalului că nu ac­tualii inculpați, adică d. Lăzeanu și în special azistentul Armășescu,sunt cel mai vinovați, ci alții, și anume licențiatul în farmacie Drăgănescu. care a ordonat împachetarea hapu­rilor otrăvitoare, fabricate de dîn­sul și doctorul Laloș, care n’a ob­servat și examinat după cum se cuvenea doctoria, mai înainte de a fi administrată d-rei Dogaru. In consecință, d-nii avocați cu­ chema­rea acestor două în garanție. D. procuror Broscărescu se opune, zicând că aceasta rămâne să se do­vedească în timpul desbaterilor; tribunalul respinge propunerea și intră în judecarea procesului; atunci d. avocat Economu cere un termen, pentru ca clientul seü d. Lăzeanu să-și poată procura probele de dis­culpare. Tribunalul admite și amână ju­decarea pentru ziua de 16 Martie. Impresia. — Mai mulți curioși, crezând că procesul se va­ judeca cu siguranță azi, veniseră în număr des­tul de mare. D. președinte, temân­­du-se de o mare aglomerație, a dat ordin ca nimeni în afară de cei in­teresați să nu pătrundă în sala de ședință , totuși, cu toată stricteța ordinului, sala gemea de lume, la mare parte farmaciști și avocați. Marele incendiu din com­. Chiperceniî-Vecfai.­Un puter­nic incendiu a isbucnit erî noapte la conacul moșiei Ciupercenii-Veche, proprietatea statului, ca la 300 metri departe de marginea comunei cu a­­celaș nume. Focul s’a declarat mai intern la odaia servitorilor, intin­­zându-se cu repeziciune și asupra unui grajd și a unui șopron, am­bele învelite cu trestie de lac. Cu tot ajutorul dat, focul n’a putut fi stins de­cât după ce a consumat până în pământ imobilele mai sus arătate. Dintr’o anchetă a primaru­lui comunei, reiese că focul a luat naștere de la coșul camerei servi­torilor și a pătruns printre cără­mizi la coperiș. Amenințare cu cuțitul. — D. Ioniță Viișoreanu, comerciant de băuturi’spirtoase din str. Tîrgului, a reclamat la secția 6, contra indi­vidului Ioniță Tărăbuță,care, sărind la dînsul l’a insultat și amenințat cu cuțitul. D. comisar Lăzărescu an­chetează cazul. Servitor hoț­.—Ioniță Constan­tin, din serviciul d-lui Nae Neteu, cismar din str. 13 Septembrie, fu­rând mai multe scule și material de la patronul seu, s’a făcut nevăzut. Poliția s a prins și arestat. Agresiune.—Un om de încre­dere al d-lui T. Guran, de la moșia Ghildăvești (Romanațî), trecând erî cu un car încărcat lemne pe str. Barbu Catargiu, a fost luat la banie de către un oare­care Nicolae Stoica, din str. Renaștere­, fără ca omul să se fi știut vinovat cu ceva către neașteptatul agresor. D. Guran a făcut reclamație. Comisarul secției respective anchetează: Colocotrone pretențiune specificate în actul de transacțiune autentificat de tribunalul Ilfov. • D. Benedetto de Luca pu­blică în «Revista Modernă» din Roma un articol foarte intere­sant asupra cunoscutei opere Notițe din viața Regelui Carol al României, de Schaeffer, pro­fitând de această ocazie spre a vorbi pe larg despre viața noas­tră politică din acești ultimi ani. • Sub­chirurgul Moise Stă­­nescu este numit agent­ sanitar­­vaccinai­or la circumscripția Fio­­rești, din județul Prahova, în locul sub-chirurgului Istrati Mi­hăescu, permutat. • D. dr. G. Severeanu, va vorbi Sâmbătă, 2 Februarie a. o., ora 9 seara, la societatatea «Tinerimea Română» despre Ra­zele extra-violete. Intrarea liberă. • Consiliul județului Suceava este autorizat ca, în sesiunea extra­ordinară pentru care se află convocat, să se ocupe și cu chestiunea redeschiderea dru­mului situat pe proprietatea co­munei Cristești.­­ Azi, la orele 5 d. a., d. C. Roman, directorul stațiunei a­­gronomice, va vorbi la «Societa­tea agrară» despre: Calitatea grâului pe regiuni și după felul producătorului. D­r. Radu Nica Bratu a fost numit membru în comisiunea interimară a comunei rurale Ne­­greni, din județul Vlașca, în locul d-lui Badea Stancu, care s-a re­vocat pentru abateri de la da­toriile sale. • Preotul Dimitrie Popescu- Roșioru, licențiat în teologie, a fost numit paroh­ al bisericei Popa-Soare, din Capitală. • D. dr. Gheorghe Inglesis a fost numit consul, de a 2 a categorie (onorar) al României la Cefalonia (Grecia), în locul a­­flat vacant prin demisiunea d-lui Spiridon Foca Gosmetatos. • D. C. N. Toneanu, licențiat in drept din București, fost a­­vocat al Statului și fost magis­trat, se numește avocat al Sta­tului clasa I, pe lângă instanțele judecătorești din județul Covur­­luiu, în locul d-lui Daniil Zorilă.­­ D. Iosef Cerchez, șeful biu­­roului timbrului și înregistrare­, de la ministerul de finanțe, este autorizat a constata contraven­­țiunile la legea timbrului și în­registrare­. · Biblioteca Economică, a «Universului» care va apare mâine Vineri 1 Fe­bruarie c ,conține intere­santa scriere : Istoria unei fete de țară. Biblioteca Economică a «Universala­» se vinde cu LG bani volumul in toată țara. • D. I. Dumitrescu, percep­torul circumscripțiunei 14 Ale­xandria , este autorizat a con­stata contravențiunile la legea timbrului. • Consiliul comunei rurale Vi­­zu­reni, din județul Tutova, a fost disolvat, instituindu-se o co­­misiune interimară, compusă din d-nii Gheorghe Soare, Constan­tin Vizureanu și Niculae Toader. • Ministerul domeniilor a fost autorizat să cedeze ministerului lucrărilor publice o porțiune de 2.815 metri pătrați din terenul tîrgului de vite Constanța, pen­tru executarea lucrărilor de ali­mentare cu apă a stațiunei și portului Constanța. • Celebra noastră tragediană d-șoara Agatha Bârsesen va în­treprinde în curând un mare tur­neu artistic prin orașele princi­pale din țară, având concursul d-lor Nottara și Ionescu, cu ar­tiștii ieșeni; •In comuna Câmpurile (Putna), a încetat din viață, în etate de 104 ani, locuitorul Gheor­ghe Rotilă. Numitul, până în ul­timele momente, s’a bucurat de o sănătate perfectă.­­ Din cauza abundenței de ma­terie suntem nevoiți a întrerupe pentru astă­zi publicarea intere­santei scrieri Memoriile regelui Milan al Serbiei. • D-nii Ghica Andreescu și Dumitru Duță Micu s’au numit membri în comisiunea interi­mară a comunei rurale Târlești, din județul Prahova, în­­ locul d-lor Niță Dragomir și Ștefan Dinescu, demisionați. • La 15 Februarie se va inau­gura «Bursa Muncea» din Bu­curești. • D. conductor teh­nic Em. Buznea a fost permutat de la Vaslui în serviciul jud. Tulcea. • Astă­ seară se va ține o con­sfătuire poli­tică la d. Palade. • Sub-chirurgul Istrati Mi­hăescu, actual agent sanitar vac­cinator la circumscipția Florești, din județul Prahova, este per­mutat în asemenea calitate , ocolul V Obedeni, din județul Vlașca, în locul sub-chirurgului Ioan G. Florea, care se lasă în disponibilitate. • Moașa Florica Ionescu a fost numită moașă la plaiul Cozia, din județul Vâlcea, în locul moa­șei Constanța Gosmovici, demi­sionată. • Sculptorii în lemn din Bu­curești vor ține, astă-seară Joul, 31 ianuarie, ora 8 seara, adunare generală în salonul d-lui Ran­­tzingher din Bulev. Schitu-Mă­­gureanu 27, la care întrunire se va discuta formarea statutelor pentru punerea bazei unei noui societăți. • Vaporașele d-l ui Vasiliu sunt gata și sunt ancorate pe Dâm­bovița la podul de lângă «Gră­dina cu cai». Ele vor fi puse în circulație imediat ce se vor fi sfirșit lu­crările pentru instalarea stațiu­nilor. Vaporașele pot cuprinde câte 30 persoane și vor fi de două feluri: pentru persoane și mărfuri, pe cari le vor duce de la gara Cotroceni și de la abatoriü la piața mare. ♦ Ei­ au plecat din București 15 familii evreești, emigrând în Argentina. Aceste familii au plecat pe cheltuiala lor proprie, nefiind a­­jutate de­ nici o societate filan­tropică din Londra safi Paris. ♦ Seria conferințelor Ligei Cul­turale din București va începe Sâmbătă 2 Februarie, cu o con­ferință a d-lui Gr. Tocilescu. ♦ Mâine, la orele 5 și jum., Camera de comerț din Capitală va ține adunarea sa generală, la care vor asista și delegațiuni din provincie. ♦ D. C. Arion a fost primit în audiență de M. S. Regele. ♦ D. Eugen I. Davidescu a fost numit revizor comunal în jud. Prahova. ♦ La expoziția de pictură, ce se va deschide în Aprilie la Bu­curești, vor fi expuse și mai multe tablouri ale A. S. R. Prin­cipesei Maria. ♦ Marți seara, la ora 6 jum. p. m., a căzut un splendid me­teorit în partea nordică a Bucu­reștilor. La acea oră se vedea numai o lună nouă în toată splen­doarea ei, cu virfurile sale în sus. De­odată o stea colosal de mare s’a prăvălit în spațiu, cu o iuțeală vertiginoasă, apoi se des­făcu într’un număr infinit de păr­ticele. Corpul principal al mete­orului era de un roș alb,iar bu­cățile ce o urmau erau de un roș ca jarul. ♦ Școala normală «Vasile Lu­­pu» din Iași, și a serbat era a 74-a aniversare de la fondarea sa. S’a trimis cu această ocazie și o telegramă d-lui Ilaret, minis­trul cultelor. ♦ D. Iuliu Roșca, directorul «Revistei Literare», organizează pentru 13 Februarie o serbare la Atheneu pentru a se celebra a o suta aniversare de la naște­rea lui Victor.Hugo. ♦ Aseară s’a dat la Teatrul Național pentru a doua oară «Tosca». Opera, acum mai bine știută, mai sigur executată sub măeastra conducere a d-lui Val­­lini, a și plăcut mai mult publi­cului care a aplaudat pe execu­tanți. Au asistat la această reprezen­­tațiune AA­ II. Principele și Principesa și o mulțime de lume din cea m­ai aleasă. ♦ Universul Literar colorat, care va apare Duminecă 3 Februarie, va cuprinde și o frumoasă poezie sub tl­tul «Lacul de smoală», de distinsul nostru cola­borator, d. G. Coșbuc. Universul Literar colorat se vinde cu 5 bani in toată tatra. ȘTIRI ȘCOLARE ♦ D. Petre D. Drăgan se nu­mește maestru dogar la școala de meserii «V. Paapa», de la Valea­ Boului, județul Prahova, in locul d-lui Anastasie Stănescu, revocat. Această numire se consideră făcută pe ziua depunere! jură­­mîntului. ♦ D. Alexandra Vasiliu, insti­tutor la școala No. 1 de băețî, din Piatra-N., a fost numit direc­torul școaleî locale No. 2, în lo­cul decedatului N. Eladescu. ♦ «Monitorul Oficial» de erî publică decretul prin care d. Teodor G. Georgescu, institutor cu titlul definitiv și director al școaleî No­­i de băețî din Plo­ești, se numește revizor școlar al județului Prahova, în locul vacant. ♦ D. Ioan Onu, în calitatea sa de revizor școlar, n’a dat soco­teală de fondul cantinelor școla­re din județul Foieiu, cu tot lâ­gazul ce i s’a acordat de minis­ter pentru aceasta ; asemenea n’a dat socoteala biletelor ce pri­mise din partea comitetului de organizare a trei loterii, între cată e aceea a societăței corpului di­dactic din județul Bacău, și ca revizor școlar al județului Făl­­ciu a contractat datorii de la membrii corpului didactic din acel județ. De aceea d. Onu a fost desti­tuit din postul de revizor școlar. ♦ D. Andrei Sas, absolventul școalei de agricultură din Me­diaș, a fost numit provisoriu, pe ziua presentărei la post, ca gră­­dinar-stupar și conferențiar de horticulturâ, sericicultură și api­cultura la școala practică de a­­gricultură «Zossima», din com. Arm­ășești. ♦ Mâine vor începe examenele de licență la facultatea de litere din Iași. Sptiri ncLilitsur © • Ministerul de războiu a ce­rut corpurilor de trupă să-î îna­inteze un tablou, arătând numărul de zile de concediu dat trupei până la 15 ianuarie, precum și zilele rămase de făcut până la 1 Aprilie. • Ministerul de războiu a dat ordin corpurilor de trupă ca, ori­care ar fi cultul religios al sol­daților, ei să fie liberi a-i prac­tica și să se dea voe evreilor ca Sâmbăta, între orele 8—11, să meargă la sinagogă. • De­oare­ce tinerii cari fac armata cu termen redus, din cau­za insuficienței vacanțelor nu pot fi avansați la timp la gradul de caporal și sergent și nu pot ob­ține, conform legei de înaintare a ofițerilor de rezervă, gradul de sub-locotenent ministerul de războiu a dat ordin corpurilor, ca să se țină examene la 6 luni și să se avanseze acești tineri, fără ca ei să primească solda de caporal sau sergent, ci tot solda de soldat. ♦ Astă­zi, recruții batalionului 3 vânători vor face un alt marș, în scop de a se obicinui cu ast­fel de marșuri. ♦ S’a luat inițiativa înființarea unui cerc militar pentru sub­ofițerii din Capitală. ♦ La 15 Februarie consiliile de revizie din toată țara vor în­cepe operațiile pentru recrutarea clasei pe 1903. ȘTIRI JUDICIARE ♦ Ieri s’a judecat, în conti­­nuare, de trib. Ilfov secția II, procesul d-lui N. Mirodorescu cu d. Ciocaneli, primăria Capi­talei și primăria Dudești-Cioplea. De la ora 12 și până la 5 și jum. a predat d. Ciocaneli, ară­tând drepturile comunei Bucu­rești de a percepe accesul de la cârciumile în litigiu, precum și legalitatea descinderilor făcute de d-sa la d. Mirodorescu. Ora fiind înaintată, tribunalul, a amânat judecarea procesului în continuare pentru mâine 1 Februarie. ♦ Curtea de casație a respins ieri recursul fraților Emberico, în procesul cu N­. Zamfiralos și societatea «Unirea». ♦ D. advocat Barozzi, în nu­mele d-lui N. Catargiu, a făcut dr­ apel constra decisiunea mi­nisterului de finanțe, prin care a fost supus la o amendă de 40 mii lei, pentru polițele insuficient timbrate, pe care d. N. Catar­giu le-a cumpărat de la diferiți creditori ai d-lui Dimitrie Pave­­­lescu-Sturdza. ♦ Tribunalul Ilfov, secția I-a,­ a amânat pentru 3 Aprilie jude­carea procesului intentat de d-dlj. Gaba, Cleante Nicolaidi și alții, pentru anularea actului prin care d­- Dimitrie Pavelescu-Sturdza și-a vândut d-lui N. Catargiu, partea sa din moștenirea prin­țului Gr. M. Sturdza. ȘTIRI ECONOMICE și MASCIARE • S’a distribuit ieri la Came­«, ră raportul asupra proiectului din budget al căilor ferate, doburi­­lor și serviciului maritim pen­­­­tru anul 1902—1903, redigiat de către d. N. P. Ianovici, deputat. Reese din acesta că statul ro­mân posedă azi 3.172 km. de cale ferată, 1038 vagoane de ca­le for­ și l­. 116 de marfă. Construirea acestor­­ căi ferate a costat pe Stat până la 30 Sep­tembrie 1901 780.465.676 lei și 92 bani. Din totalul anuntăței datoriei publice române reprezintate prin S3.862.681 lei, anuitatea pentru căile ferate reprezintă 52.330.585 lei, adică 62,4 la sută. Proiectul evaluează veniturile exercițiului 1901 — 1902 la 53 milioane 623.398 lei și cheltue­­lile la 33.864 299 lei. Fața­­ le budgista! în CUTS, fi un plus de 629.500 la venituri și în minus de 499.376 la cheltuelî. In 1899 veniturile fuseseră e­­valuate la 62.700 859 lei și chel­­tuelile la 45.647.989 lei. ȘTIM SANITARE ♦ La direcția generală a ser­viciului sanitar se studiază un proect de lege, care ar avea de scop de a grăbi asanarea satelor. După acest proect s’ar insti­tui la sate consilii de higienă, compuse din primar, învățător, preot și notar. Aceste consilii s’ar întruni de două ori pe lună, sub președin­ția primarului, și ar desbate mă­surile ce trebuesc luate neapă­rat pentru asanarea satului și mijloacele cu cari îmbunătățirea s’ar putea realiza. Desideratele aceste vor fi co­municate medicului primar al județului, care le va confirma sau infirma. ȘTIRI DIVERSE ♦ Societatea de științe din Bucu­rești, va ține a 100-a ședință extra­ordinară Luni 4 Februarie a. c. ora 8 seara în sala XVIII, a Universita­te­, fiind la ordinea zilei următoa­rele comunicări : D. Jr. St. G. Nepples, istoricul lucrărilor astronomice în Român»; d. dr. Sava Athanasiu, despre Co­­bu­cescu, o Pagină din istoria știin­țelor in România ; d. dr. I. Atha­­nasiu, despre Invațămîntul medici­nei veterinare in Romania ; d. dr. Al. Vitzu, Secrețiuni interne ale ri­nichiului cu demonstrațiuni ; d. dr. A. Urbeaziu­, Din istoricul chimiei organice la noi In țară ; d. dr. A. Ostrogovici, Despre constituția pro­ductului secundar insolubil care sa obține In preparațiunea acetoguana­­minei; d. dr. C. Demetrestru-Parepa, Laboratoarele de chimie ale arma­tei; d. dr. Fior. Pomponiu, O ces­­ziune de agrimensura practică ; d. dr. Ed. Fleck, Despre macrolepidop­­tere ; d. dr. Em­. Riegler, Un nou­ procedeu pentru dosarea iodului și a cuprului și d. 1. Murat, Istoricul lucrărilor în eteorotmrii.** în România. E­COU MLR ^ • Biuroul central al Casei Al­fred Löwenbach & C­ia, furnisori de colțs, cărbuni și antracit, s’a mutat din str. Sf. Voivozi No. 5, în Calea Victoriei No. 1d6, în legătură telefonică cu centrala .­ Buletin meteorologic Marți a fost timp frumos, cu cer senin, aproape în toată țara. In spre seară a început, să se în­­noreze în unele localități și să dureze Cea mai scăzută temperatură de 1 —3 grade a fost în câte­va locali­tăți din Dorohoiu, iar cea mai ridi­cată de —1-11 grade a fost la Tulcea. Marea neagră a fost calmă. Din misterele diplo­mației europene VESELIA, care va apare poi­mâine Sâmbătă, 2 Februarie, va cuprinde, pe lângă o materie vari­ată și foarte hazlie, și o frumoasă ilustrație în 6 colori, reprezin­­tând o scenă din f­ișierele diplomației europene. VESELIA se vinde cu 10 bani in toată țara. DIFORMAȚIUNII JOUI ♦ Universul Literar colorat, cara va apare Dumineca viitoare, 3 Februarie, va avea pe pag.. I o frum­soa­­să ilustrație reprezintă««­ «Serbarea centenarului îmi loan Heliade Răilu­­lescu». Universul Literar colorat se vinde cu 5 bani în toată țara. ♦ M. S. Regele a trimis Aca­demiei române, prin d. Al. Ste­­riade, directorul reședinței re­gale, ca din partea sculptorului Rothoff din Berlin, două relie­fări, reprezentând cel­ d’iisuin Podul Carol I de peste Dunăre și cel de al douilea Ateneul Român. Originalele acestor reliefuri, în bronz, vor fi așezate în ga­leria de tablouri a palatului regal. ♦ S’a aprobat transacțiunea intervenită între ministerul de războiu și d. Stan I. Blegeanu, privitoare la stingerea a cinci procese pendinte și a celor­ l’alte ^———■——~­ "tzz^ni—i^­. .r__ ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- - - — -------------------------------------------------------------­ NEPOMENIT! j — Grăbiți-v«—Cr*biți-v«— NEPOMENIT!! a ve abona la ziarul „universul“, căci în care i se va face tragerea Premiilor cari se acordă abonaților pe anul 1102 —— Premiile principale simt: O Vilă la Sinaia, O pianină, an bib­t dusul și întorsul la lama, Ceasoarnice de aur, o mașină de cusut, etc., etc. amcet minmm. Abonații pentru 6 luni și pentru un an, vor putea câștiga și 15.000 S cî, premiile mai mari ale loteriei în folosul școalei italiene din București, primind fieccare abonat, în mod grăiun, câte un N­PÍII bilet. Prima tragere a acestei loterii se va face la 20 Februarie 1002. — Toți abonații, fără excepție, sunt și asigurați contra nenorocirilor pe căile ferate, tot mm » liff1*' Prețul abonamentului: Un an Lei 19.50. Sease luni Lei 10. Trei luni Lei 5.*-------- Abonamentele încep la l­ei 15 ale lunei **^8

Next