Universul, martie 1902 (Anul 20, nr. 58-88)
1902-03-01 / nr. 58
500 mii franci. Dar yankeii sunt resemnați, știind că cu vizita prințului Enric nu se puteau aștepta la ceva mai bun. Ei numesc timpul cel rău «timpul străinilor».* * * Din vagonul de poștă au dispărut între Budapesta și Alba- Regală două scrisori de valoare* cari conțineau 37.743 de coroane și 50 de b Oieri. Hoții nu se cunosc.* » * In comuna Siklód, din Transilvania, au ars 59 de case. Pagubele se urcă la 60 000 de coroane.* * * Deputatul ungur Hegedüs Lorant a ținut, la «Societatea Agricola» din Budapesta, o conferință despre emigrarea secuilor în România. El a spus că secuii, venind în România, se împrăștie în diferite puncte ale țărei, astfel că abia se găsește sat in România, în care să nu fie vreun sccuiu sau ciangău (ungur din Moldova și Bucovina). El a calificat această emigrare ca o rană sângeroasă a națiunei maghiare. Miile de secui cari emigrează în România,—a spus deputatul Hegedűs,—se pierd pe încetul și în curând în neamul românesc, deoarece nu au nici un sprijin pentru apărarea naționalității lor. Nici organizarea bisericească, nici cea consulară, nu sunt destul de puternice pentru ca să ofere ungurilor acea ocrotire, pe care aceste două organizații le-o dau celorlalțî streini din România : germanilor, italienilor etc. «Am ajuns până acolo, a spus Hegedüs, în cât de emigrarea secuilor se folosesc și speculanții americani, înființând curse de vapoare între Constanța și America pentru evreii emigranți din România și pentru secuii cari au emigrat în România». Deputatul Hegedűs Lóránt a fost mai mult timp în România, și a caletorit în mai multe părți ale țarei, căutând să se convingă în persoană despre starea lucrurilor. Pe baza datelor adunate, el a ținut această conferință, și a anunțat că în curînd va ține o alta, despre situația ungurilor din Moldova.* * ¥ Esendier, republican progresist, a fost ales președinte al consiliului municipal al Parisului pe 1902, lie».— Conferențiara a arătat care este rolul adevărat al femeei în familie. A fost des aplaudată. Dunăreanul. Universal in provincie De la coresp. noștri particulari — Pe ziua de 26 Februarie — Buzău Accident nenorocit.—Aseară, pe rând venea cu trenul din spre Brăila, la ora 5 și 40 m., Învățătorul com. Satu Nou, loan Moisescu, care fusese la Pogoanele ca să tragă sorți, între stația Cilibia și Tăbărești, luându-i vântul pălăria, el a sărit jos din tren. La ora 9 seara, într’o stare gravă, cu capul sfărîncat, cu o leziune gravă la obraz și cu mâna stângă fracturată, bietul învățător a fost adus la Buzău cu o locomotivă și un vagon, însoțit de d. medic Inotescu. El se află internat la spitalul comunal și nu se știe de va scăpa cu viață. Condamnat prins. La Pogoanele a fost prins individul Gheorghe Neculescu, care are să facă la Văcărești o pedeapsă de un an, pentru furt. Costel Craiova Sinuciderea unui dezertor. .—O mare panică a cuprins azi, la orele 2 p. m., pe locuitorii de la bariera Caracal. Intr’o căsuță din acea parte, locuește un oarecare Dinu Ion, d impreună cu soția și un copilaș. In luna Noembrie trecut, Ion a fost recrutat și trimis la reg. 5 artilerie (Gorj), de unde, din cauza dorului de acasă, a dezertat acum 4 zile. Comenduirea locală, fiind pusă în cunoștiință de cea din Gorj, despre dezertarea soldatului, trimise azi un sergent deal comenduirei, cu ordin de a-l aresta. Când Ion Dinu văzu pe sergentul comenduirei, însoțit de două soldați, că se apropie de casa lui, puse mâna pe un revolver calibru 12, șî-șî trase trei focuri în gât, rămânând mort pe loc. Unul din gloanțe i-a eșit prin cap.La auzul detunăturilor,câțiva inși năvăliră în casă, unde găsiră pe nenorocitul soldat mort, înecat în sânge. Femeea lui, care lipsea, întorcându-se și văzând groaznica nenorocire, a căzut jos leșinată. Lângă nenorocita victimă s’a mai găsit și un brici cu care—se bănuește—voia să-și tae gâtul în caz de va fi prins. Parchetul a fost sesizat; cadavrul sinucisului a fost transportat la morga militară. Crima din corn. Pleșoia. Odată cu sosirea primăverei, și deci cu deschiderea câmpurilor, încep și învrăjbirile între țăranii noștri. O brazdă de arătură, un po~ mișor tăiat de altul fără autorizația proprietarului, îl hotărăște la crimă. Una din aceste nenorociri s’a întâmplat erî în com. Pleșoiu. Săteanul Ghiță Durop a tăiat un salcâm (dafin) care se afla la hotarul despre locul vecinului seu Costică Tudoae. Din acest fapt s’a născut o ură neîmpăcată între acești douî vecini, încât Costică Tudose, întâlnind erî pe fratele lui Ghiță Durop, anume Florea Durop, îi aplică în cap o lovitură de par, așa de puternică, încât Florea căzu la pământ grămadă, iar după două ore își dete sufletul. Criminalul a fost arestat. Panica printre săteni e mare. Calul. Giurgiu Balul funcționarilor.—Aseară, în salonul hotelului Paris, a avut loc un frumos bal al funcționarilor publici. La orele 11 p. m., seria dansurilor se începu printr’un superb vals executat de muzica reg. Vlașea No. 5. S’a petrecut admirabil, dansându-se până la orele 4 p. Jm., când se executa un cotidion plăcut condus de d. locotenent Vîkolinei, și cu care se termină și această seară plăcută. 1 De la Ateneu.—Astă seară în asistența unui numeros public, în salonul Imperial, d-șoara Olga Stoianovici a ținut conferința sa, tratând despre «Rolul femeei în famie"- - ------• •................................. A apărat gestiunea d-lui N. Catargi și a cerut respingerea cererei. Locot. Ștefănescu Sturdza, tutorul minorei Olga Boga Sturdza, a cerut menținerea ca sechestru judiciar numai a d-lui căpitan Popovici Sturdza. D. advocat Antimescu, care a ținut locul de procuror, spune că, în cât privește pe căp. Popovici-Sturdza, neputându-i-se aduce decât laude pentru îndeplinirea mandatului seu, e de părere ca să fie menținut. De asemenea nu găsește oportună nici înlocuirea d-lui Catargi. Tribunalul a rămas să se pronunțe Sâmbătă, 2 Martie. Grefier. Ploești împușcat.—Alaltăeri, locuitorul Dumitru Gheorghe Panait, din com. Vlădești, a fost împușcat de către săteanul Sterie N. Burtoiu. Burtoiu a fost arestat și înaintat parchetului. Sanitare. — Școala primară de băeți No. 1 a fost închisă pentru 6 zile, din cauza epidemiei de pojar ce binuie printre elevi. Cociu Vorbește de pesta neagră, și spune că este cea mai periculoasă. Pesta pulmonară zice că se manifestă astfel incât nu poți să te pronunți dacă este sau nu pestă. Continuând, arată că mai sunt și alte soiuri de pestă, dar cari sunt mai puțin periculoase. Vorbește despre mijloacele de apărare contra ciumei și zice că la noi în țară cel mai bun lucru e să o combatem prin măsuri higienice și de poliție sanitară, și atunci pesta nu va avea pe ce să fie cultivată. Zice că Serul nu poate nimic față de epidemie, însă față de un bolnav are oarecare rezultate satisfăcătoare. Focarul pestei, spune d. dr. Babeș, este la Bombay, de unde s’a propagat în Arabia și apoi în Europa. După aceasta a urmat mai multe proecțiuni electrice, arătând microbul holerei și al pestei. D. profesor dr. Babeș termină, aducând încă odată mulțumirile sale consiliului sanitar pentru activitatea sa. D. C. I. Stoicescu, ministru de justiție care a asistat la această conferință, a felicitat pe d. dr. Babeș.* ¥ ¥ După terminarea conferinței a avut loc un ceas dat de d. profesor dr. Babeș într’unul din saloanele institutului la care au luat parte mai mulți invitați. Rus. Roman Catastrofă evitată.— In trenul de marfă ce a sosit azi dimineață în gara Roman, era să se întâmple o mare nenorocire. In vagonul reservat conductorilor, focul din sobă s’a comunicat corespondenței și lucrurilor din vagon, cari se aprinseră fără ca conductorul să fi observat aceasta. Sosind trenul la magazia gărei, d. Secăreanu, șeful gărei, aruncându-și privirea, văzu focul și dete imediat alarma. Oamenii din magazie, având la dispoziție o pompă, au localizat îndată focul. A ars numai niște hârtie de mică valoare. Emigrare. — Luna viitoare vor emigra din localitate vr’o 10 familii spre America. Șaim. UN PROVF.HE PE ZI Sănătatea e cea mai mare bogăție. (Danez). Curier Judiciar (TRIBUNALELE ROMANE) Condamnat pentru distrugere de polițe D. Hagi Ștefan Nedea, având a lua 300 lei de la comerciantul D. N. Zimniceanu, din București, în baza unei polițe s’a prezintat la acesta cu polița, la termenul fixat pentru plată. Zimniceanu i-a cerut polița pentru a o vedea, dar imediat ce a avut’o în mână, a rupt’o, dând afară pe creditor. D. Hagi Ștefan Nedea a reclamat parchetului, care a dat în judecată pe Zimniceanu și trib. Ilfov, secția a 3-a, l-a condamnat în lipsă la un an închisoare. Făcând opoziție, afacerea a venit din nou era, înaintea tribunalului, care i-a admis în parte opoziția, reducându-i osânda la 2 luni închisoare și 300 lei despăgubiri civile. Procesul pentru înlocuirea actualilor sechestri judiciari ai avliei rettase de la prințul Gr. M. Sturdza Se știe că principesa Raluca Gr. M. Sturdza a cerut tribunalului Ilfov ca d-nii N. Catargi și Căpitan D. Popovici Sturdza să fie scoși din funcțiunea de sechestri judiciari ai averei rămase pe urma defunctului principe Gr. M. Sturdza. Judecarea acestei cereri a venit ieri înaintea tribunalului secția I. Principesa Raluca Sturdza a fost reprezintată prin d-nii avocați : Victor Mielescu și Stavri Predescu, iar sechestrii judiciari au fost asistați de d-nii avocați : M. Ferichide și Barozzi. Fiind la mijloc și o minoră, fotoliul ministerului public a fost ocupat de d. advocat Antimescu. D. Barozzi a ridicat incidentul că, întrucât principesa Raluca Sturdza ar fi revenit asupra cererei sale, menținând-o numai în ceea ce priveștește eliminarea d-lui N. Catargiu, d-sa cere tribunalului ca să se cheme principesa Raluca Sturdza la interogator, spre a declara dacă își menține sau nu cererea de eliminare și a d-lui căpitan D. Popovici-Sturdza. D. Mielescu arată tribunalului că scopul ridicărei acestui incident nu este altul decât amânarea procesului. D-sa susține că e autorizat de principesa Raluca Sturdza să declare că nu e exact că ar fi revenit asupra cererei de eliminare a d-lui căpitan Popovici-Sturdza. D. Mielescu arată că ceea ce a făcut pe principesă să ceară eliminarea d-lui N. Catargi, e reaua administrație a averei succesorale. D. Ferichide a susținut incidentul ridicat de d. Barozzi, fiind combătut în replică de d. Predescu. Tribunalul a respins incidentul de amânare. După ce d. Barozzi a ridicat un nou incident de incompetența principesei Sturdza de a intenta această acțiune, nefiind pusă încă în posesiunea averei, incident pe care tribunalul l-a respins, s’a dat cuvîntul în fond d-lui V. Mielescu. D-sa arată tribunalului că actualii secheștri judiciari administrează rău averea succesorală, din care cauză succesiunea e periclitată. D-sa a arătat că d. N. Catargi nu poate fi menținut nici într’un cas ca sechestru judiciar, deoarece d-sa are interese opuse celorlalțî moștenitori. D. N. Catargi datorește masei succesorale suma de 230 mii lei și, cum credeți d-voastră, zice d. Miclescu, ca N. Catargi, sechestru judiciar, să execute la plată pentru aceste sume pe N. Catargi debitorul ? Afară de aceasta, contra d-lui N. Catargi e deschisă o acțiune publică, în afacerea soc. «Unirea». Pentru aceste motive, d-sa a cerut înlocuirea actualilor sechestri judiciari. D. căpitan Popovici Sturdza susține că nu sunt exacte afirmațiunile de rea administrare a averei. D-sa a dovedit cu acte că a făcut tot posibilul pentru a administra și conserva bine averea. Dacă s’au vândut însă câteva moșii de către creditori, vina e a principesei Sturdza, care s’a opus la împrumutul de 400 mii lei, ce secheștri judiciari voiau să contracteze,tocmai pentru împiedecarea vinderea acelor moșii. D-sa ’și explică imputările ce se aduc d-lui N. Catargi de principesa Sturdza, din faptul că există o acțiune de divorț între d. N. Catargi și soția sa, fiica principesei Sturdza. înainte de aceasta, principesa căuta toate mijloacele pentru a face ca d. Catargi să rămână singur sechestru judiciar al averei. Sfârșește cerând respingerea acțiunei. D. Ferichidi, apărând pe d. Catargi, a susținut că d. N. Catargi a fost numit ca sechestru judiciar la cererea principesei Sturdza și d-sa avea atunci cunoștință perfectă de toată starea d-lui Catargi. D-sa arată că mobil al acestei cereri este perspectiva divorțului dintre soții Catargi. Au mai vorbit în replică d. Scarlat Arion, din partea principesei, și d. Barozzi, din partea d-lui N. Catargi. D. Barozzi arată tribunalului că principesa Sturdza, prin acest proces, tinde la scoaterea d-lui N. Catargi, din motiv de răsbunare. Lucruri din toată lumea Un falanster artistic. O originală încercare de comunism practic s’a realizat în Germania, într’o mahala din Berlin, anume Schlachtensee. Patruzeci de pictori, musicanți, oameni de litere și sculptori, unii însurați, alții celibatari, au luat deună zi o întinsă proprietate de vr’o 10 hectare, în acel cartier liniștit și retras, spre a alcătui acolo un fel de mic falanster artistic. Prânzurile sunt luate laolaltă; salonul, biblioteca, sala de lucru sunt de asemenea comune pentru toți membrii — bărbați sau femei—ai noului falanster. Tot așa și grădina, parcurile cu florile lor ; de asemenea grădina cu legumele și poamele ei. Fiecare membru sau fecare șef de familie plătește, după cazuri, 15—20 mărci pe lună pentru chiria camerei. Hrana costă 1 marcă pe zi de fecare persoană. In toate săptămânile se alege câte un casier și o menajeră, însărcinați cu administrația economică și financiară precum și gestiunea lăuntrică a «casei obștești» care, până acum, a funcționat fără piedică. Incidente in timpul călătoriei prințului Enric.Mai multe incidente neplăcute s’au petrecut în timpul călătoriei prințului Enric de Prusia în America. Intr’un mic oraș din Kentucky, unde trenul regal a trebuit să se oprească spre a lua apă, mulțimea, indignată că prințul nu se da jos din tren, a început să bată cu pietre și cu bastoane în pereții vagonului unde fratele împăratului Germaniei dormea. Nefiind de ajuns acele bătăi, lumea a început să țipe : «Principe, ieși afară». Intr’un oraș mai important, Bowling, unde trenul s’a oprit un minut, erau mai multe mii de curioși. Prințul apăru pe platforma vagonului și salută, fără să-și ia chipiul de pe cap. Mai mulți indivizi se apropiară de dînsul și î strigară : «Principe, ai putea să fiî mai delicat și să-ți scoți chipiul în fața doamnelor». 1531 -A. 52 La sfirșitul mesei. — Ce zici de vinul astă ? E din via mea. — Știu. — Cum ?L-ai gustat deja ? — Da. — De unde ? — Din salată. ——........... —mea» »-ori» I. 3ST ■u. m Iri * Sunt înaintati și numiți in administrația centrală a ministerului de interne, pe ziua de 1 Martie . D. Ilie Gănescu, actual copist cl. II în direcțiunea administrațiunei județene și comunale, copist’ cl. I în direcțiunea administrațiunei generale a personalului și poliției de siguranță, în locul d lui L. P. Dimitriu, demisionar; d. Mihail Marinescu, student la facultatea de drept din București, copist cl. II la direcțiunea administrației județene și comunale, în locul d-lui Ilie Gănescu înaintat. Conferința d-lui dr. Babeș Aseară, la orele 9, a avut loc în amfeatrul Institutului de Patologie și Bacteriologie de pe cheiul Dâmboviței, conferința d-lui profesor dr. Babeș, despre «Choleră și pestă». D-sa vorbește despre medicina în trecut și medicina de astăzi, și arată marile progrese pe cari le-a obținut. Compară apoi institutul nostru cu institutele similare de prima mână din străinătate. " Pesta azi—zice oratorul—face cele mai mari ravagii în diferite puncte ale pământului, noi însă, grație măsurilor riguroase luate de consiliul superior sanitar, am fost scăpați de o asemenea epidemie. D sa spune că a întâmpinat o sumă de dificultăți în facerea acestui institut. Conferențiarul descrie în mod detailat camera sterilă (localul destinat pentru experiențe cu baccilul holerei și pestei), invențiunea sa și adoptată de două institute de bacteriologie din Petersburg. Această cameră sterilă, care e înzestrată cu diferite aparate poate fi sterilizată așa de bine încât nu mai rămâne nici un microb ceea ce aduce avantaje foarte mari lucrărilor bacteriologice. D-sa spune că holera provine din infecțiunea apei iar pesta din infecțiunea solului și a locuinței. Dacă avem apă bună, suntem siguri că nu avem holeră. Microbul holerei se prezintă în formă de bastoane și prezintă un mai mic pericol. Acești microbi intră în apa pe care omul o bea. Dacă avem stomacul sănătos, microbul trece înainte, iar dacă e stricat, sucul gastric nu-l poate mistui și astfel se declară holera. D-sa zice că higiena este cel mai bun preventiv contra holerei. Holera întotdeauna a plecat din Calcuta, răspândindu-se pe suprafața pământului. Conferențiarul vorbește de alimentarea orașului Sulina, cu apă potabilă și crede că consiliul sanitar superior ar trebui să dea cea mai mare atențiune asupra acestui punct, deoarece prezintă un pericol european, căci actualele filtre limpezește numai apa iar nu o 4.Sspate le dilotorobi. 2 Tragerea a doua—10 Lei pentru 1 Leu Marea Loterie de binefacere în folosul nouilor scoale italiane din București Tragerea a doua va avea loc la 80 Martie 190* UT* IREVOCABIL 1 Lot data a 10.000 Lei a căror valoare e ] ” ” ?■{}{}}} ’ deja depusă la Premiile A* * • » • XdA 31 „ 50 » națiuni cu zeci 70 „ „ .. 20 » pisa No. 61.060. — Un bilet un leu. — 5 bilete lei 4.50 — Depozitul principal la ziarul «UlVIVERSUL» N.B. Toate biletele vor concura la aceasta tragere, chiar acele eșile câștigătoare la prima tragere. IMPORTANT ! De nu se va face tragerea în ziua hotărîtă de 26 Martie 1002, se va înapoia IO sci de fiecare bilet. ÎNTÂMPLĂRI IMI Capsulă Furtul din str. Dionisie In str. Dionisie No. 37, se află băcănia d-lui Ștefan Constantinescu. Aseară după închiderea prăvăliei au venit 4 pungași și prin spargere s’au introdus înăuntru. Pe când se pregăteau ca să fure lucrurile din magazin, fură zăriți de sergentul postat pe acea stradă. Fără a perde timpul, sergentul dădu alarma. Pungașii fură arestați și duși la secția 15. Ei se numesc Marcu Ștefanovici, Vasile Criticos, Ion Dragomir și Vasile Constantin. REPOIENI! Giubi G yé ave abona la ziarul «Universul», căci în curând se va face tragerea premiilor cari se acordă abonaților pe anul 1902. Premiile principale sunt: O Vilă la Sinaia, o pianină, un bilet dusul și întorșul la Roma, Ceasoarnice de aur și de argint, o mașină de cusut, etc., etc. Abonații pentru 6 luni și pentru un an, vor putea câștiga și 15 OOO Lei, premiile mai mari ale loteriei în folosul școalei italiene din București, primind fiecare abonat, în mod gratuit, câte un bilet. A doua tragere a acestei loterii se va face la 26 Martie 1902. Toți abonații fără excepție, sunt și asigurați contra nenorocirilor pe căile ferate, tot în mod gratuit. Prețul abonamentului: Un an lei 19.50 ; șase luni, lei 10 ; trei luni, lei 5. Abonamentele încep la 1 și 15 ale lunei. Finanțe, agricultură și comerc. București, 27 Februarie. Finanțe Cota valorilor la bursa din București Renta de 81-885% lei 97',98, id. de 1892—935»/0 lei 96V, — 97, id. 32T/s mii. 4 °/o lei 84 — 84*/, id. de 50 mii. 4 °/0 lei 85 — 85T/a, id. de 274 mii. 4% lei 857,-86. Oblig. credit, jud. și corn. 5 °/o lei 897,-89»/,. Func. rurale 5% lei 96 — 967,, id. de 4»/„ lei 837,-84. Urb. București 5% lei 817,-827,, idem Iași 5 °/o lei 777,78. Acțiuni: Banca Națională lei 2350- 2360, Banca agricolă lei 283—285, Banca de Scont lei 184—187. Loc. de asigurare : Dacia - România lei 427—430, ex-cupon. Naționala lei 427—430. Monede: Napoleonul lei 20.—, cov. germ. lei 2470, florinul lei 2.1I., rubla lei 265. Sconturi și avansuri: Banca Națională 6 — 7’/„ Banca Agricolă 9-10»/,. Devize : cek Londra 25.25 ; cek Paris 100.40 ; cek Viena 105.35 ; cek Belgia — cek Berlin 123.40. Trei luni: Londra 25.05 ; Paris 99.70 ; Berlin 122.75. Cota valorilor române in străinătate Frankfurt. — Renta de 5 °/C 96.90, idem 4*/, 83.20. Paris. — Renta de 5% 97.95, idem 4% 84.65. Berlin. — Renta de 1891—92 5% 96.90, idem de 1890 4% 84.80, id. de 1894 4»/, 84.75, id. de 1896 4% 84.40, idem de 1898 4*/, 84.40. Comunale București 91.40. Cota valorilor streine Consolidele engleze 94.31. Renta franceză 101.55.Renta italiană 100.15. Banca otomană 561. Laturi otomane 113.75. ” " INFORIficȚIUNI JOU1. ♦ D. Titu Frumușanu, primarul orașului Tg.Jiu, a însărcinat pe d. inginer-inspector Elie Radu cu facerea unui studiu pentru alimentarea acelui oraș cu apă de munte, de la isvorul Runcu. ♦ La 15 Martie va sosi la Galați vaporul german de războiu «Loreley» spre a îmbarca 100 de marinari germani, cari vor sosi în localitate cu trenul din Germania. ♦ D. dr. Al. Tzigara-Samurcaș va ține azi, la «Liedertafel», o conferință în scop filantropic, despre «Un capitol principal de artă germană». Această conferință va fi ilustrată cu vreo 100 de tablouri făcute cu soropticonul prin lumină electrică. Biletele de intrare a lea se găsesc în sala conferinței la casă, începutul la 9 seara. ♦ Instrucția în afacerea îngrozitoarei crime din oborul din Ploești, asupra cârciumarului Arnăudeanu, fiind terminată, la 16 Martie va începe judecarea acestui proces. Se știe că acuzații în această crimă sunt Costache Rădulescu, Petre Dumitrescu, Nicolae Talpălată și un țigan. ♦ «Universul» a publicat acum câtva timp apelul adresat de studentul Remus Iliescu, din Turiu, către studenții români, în chestia congresului internațional ce se va ține la Budapesta. Același apel l-a trimis d. Iliescu și studenților români de la facultățile ungurești ca, la congresul ce se va ține la Budapesta la toamnă, să se separe de studenții unguri și să ia parte la discuțiuni, unit într’o secție cu studenții din România. Acum aflăm că studenții români de la universitățile austriace și ungare au încunoștiințat pe studenții din București că întră în secția română și că, punându-se pe cale naționalistă, vor lucra ca tineri români în unire cu dînșii la congresul studențesc. ♦ Societatea studenților în litere, autorizată de senatul universitar din Capitală, s’a constituit sub președinția d-lui I. Bogdan, decanul facultăței. ♦ D. Iulius Saxon, ingineruldelegat al d-lor John Fowler & Congp., întrebat de mai mulți IMlsMsilÄJi: Athena: Napoleonul în dr. 3250. Lira otomană dr. 3685. Cek Paris dr. 1.647. Banca Națională dr. 3857. Idem oblig, cu lozuri dr. 671. Sofia (Bulgaria). Napoleonul în levi 22.62. Lira otomană levi 25.90. Celi Paris levi 101.50. Agio 15%. Cereale Astazi avem scăderi generale din toate piețele străine. New York și Chicago depeșează prețuri scăzute cu % centi pentru grâu și urcare de 74 de centi pentru porumb. Londra, însă, a adus ieri o mare scădere pentru acest ultim product, din cauza știrilor favorabile din Argentina, și în urma sosirilor mari de porumb din toate țările exportatoare, și mai cu seamă din Rusia și România. Celelalte piețe europene sunt de asemenea în scădere. Din Constantinopolul se anunță o importantă remaniare în mișcarea comerciului local al grânelor și fainelor. Oradea imperială înființează un regulament pentru taxarea pâinei, pe baza prețului faunei indigene, ceea ce nu va mai permite brutarilor locali a întrebuința fainele străine, cari sunt mult mai scumpe. In același timp, măcinatul grâului indigen de către morarii din Constantinopol va scădea cu 20 parale la bilă, adică 2 piaștri (45 bani în moneda noastră) de fiecare sac. 1 Tarifele drumului de fer din Anatolia pentru transportul grâului vor fi reduse în mod simțitor, iar drepturile comunale de acsiz și altele vor fi desființate. Aceste măsuri sunt luate pentru protecțiunea productelor agricole indigene și contră întrebuințărei faunelor streine. S’a înființat de asemenea și o Camera de comerț, cu scopul de a încuraja producțiunea și consumațiunea locală. La noi n’avem iar nimic de notat azi. Din cauza scăderei din Londra a porumbului, negocierile cari erau pe drum de încheere s’au suspendat pentru moment. Bilime depeși Cota cerealelor in străinătate (Telegramele noastre particulare) Budapesta, 26 Februarie. Grâd de Apr. cot. 9.32 scă. 6 h. Secară ,, „ „ 7.54 „ 8 b. Ovăz „ „ „ 7.54 „ 2 h. Porumb „ ,, ,, 5.22 invariabil Colza „ „ „ 12.35 invariabil Berlin, 26 Februarie. Grâu de Mai mic, 171.25 scă. 25 c. Secară » » 148.25 „ 25 c. Paris, 26 Februarie. Grâu de Mart, fr. 22.35 scă. 25 c. Făină,, ,, „ 27.25 ,, 40 c. Uleiu de colză ,, 62.25 scă. 25 c. New-York, 26 Februarie. Grâu disp. cent. 86% scă. 7. Porumb disp. 69% urc. % c. Chicago, 26 Februarie. Grâu disp. cent. 74% scă. 7* 6. Porumb disp. ,, 607% urc. 74 știri~TrusTICEO Celebrul pianist Alfred Grünfeld, va da un concert, Sâmbătă 2 Martie, la orele 9 seara la Ateneu. Biletele se vînd la magasinul Feder, ducem la cunoștința publică că d-nii Fowler & Comp., n’au nici un fel de legătură și nici un amestec cu acel domn care a adresat agricultorilor din țară o circulară relativă la învoeit pentru arătură cu aburi cu prețuri și alte condițiuni fantastice ; de altminteri, d-lor, singurii competenți în această materie, sunt cu totul streini de acele combinațiuni. ♦ Luni s’a judecat în apel, la tribunalul din Satu-mare, procesul preotului Ardeleanu, care fusese osândit de către judecătoria din Satu-mare la 6 luni închisoare și 400 coroane amendă, sub pretext că a oprit să se cânte ungurește în biserica lui. Tribunalul,după ascultarea pledoariei advocatului dr. Ioan Ciordaș, a comutat osânda dată de judecătorie la 7 zile închisoare și 20 coroane amendă. Apărătorul a făcut recurs. ♦ Din Zürich ni se scrie că acolo a sosit orchestra de dame române «Ionescu», care prin cântecele sale plăcute are frumoase succese. Orchestra se compune din 5 dame și 4 bărbați, toți îmbrăcați în costume naționale românești. ♦ «Uniunea studenților români» aduce la cunoștința tuturor studenților că, în vederea congresului internațional de la Budapesta, a fixat un premiu de 100 lei pentru o lucrare cu titlul «Românii din Ungaria». Lucrarea va trebui să fie cel puțin de 70 pagini și cel mult de 100, spre a forma o mică broșură ce va fi împărțită la toți sudenții streini cari vor participa la congres. Subiectul va fi tratat în mod cât mai complect și pe cât posibil, din toate punctele de vedere. Lucrările, semnate cu un motto, vor fi cercetate de un d. profesor universitar și vor trebui terminate cel mult până la 1 Iunie. ♦ Mâine, 1 Martie a. c., la 9 seara, în palatul Ateneului, d. C. Disescu va vorbi despre Domnia lui Bibescu- Vodă, pentru societatea «Tinerimea Română». Biletele se găsesc de acum la casa Ateneului. ♦ Direcția căilor ferate și serviciul sanitar se vor pronunța zilele acestea asupra propunerei făcute ministerului de lucrări publice, de către o mare casă din New-Castle (Anglia), pentru înființarea unei linii directe de pasageri între Constanța și New- York. ♦ Era, «Universul» a fost singurul ziar care a dus în toată țara vestea despre delapidarea de la Banca Agricolă din T.-Severin. Pe când celelalte ziare n’au dat această știre de cât erî după amiazi, «Universul» a putut pleca în toată țara Marți seara, deoarece telegrama din T.Severin ne-a sosit alaltăierî la orele 3 p. m. ♦ Mâine după amiazi se va întruni din nou, la primăria Capitalei, comisiunea delegată de consiliul comunal pentru a studia cessiunea îmbunătățirea finanțelor comunale. La această ședință va lua parte și d. Procopie Dimitrescu, primarul Capitalei. ♦ Un confrate anunță că consolidarea împrumutului de 175 milioane e definitiv regulată cu bancherii străini și că ea se va face la toamnă, în condiții foarte bune. Mai e vorba de contractarea unui nou împrumut de 66 milioane, care să alcătuiască un fond de reservă pentru anumite împrejurări și parte pentru complectarea materialul de războiu și a armamentului. Preotul Simion Barbu, din com. Calfa (Constanța) s’a spînzurat. ♦ Consiliul comunal al Capitalei va ține ședință azi la orele 5 d. a. ♦ Azi, d. prim-ministru Sturdza va pleca pentru câteva zile la Constanța. ♦ Comisiunea delegată de primăria Capitalei,spre a examina reclamațiunile măcelarilor în chestia aplicărei taxelor prevăzute de legea maximului, a hotărît menținerea votului dat de consiliul comunal, până la noüă disposiții. ♦ In vederea alegerilor comunale, conservatorii cantacuziniști vor începe în curând ținerea de întruniri pe culori în Capitală. ♦ M. S. Regele a iscălit decretul prin care d. Em. Lahovari e numit, pe ziua de 1 Martie, ministru plenipotențiar al României la Constantinopole. ♦ La 6 Maiu se va ține în Capitală, în localul direcțiunei generale a serviciului sanitar, concurs pentru ocuparea în mod definitiv a posturilor de medici primari de județe, actualmente vacante sau ocupate provizor. Concurenții vor trebui să adreseze petițiunile lor ministerului de interne, — direcțiunea generală a serviciului sanitar,— cu cel puțin 20 de zile înainte de începerea concursului, pe lângă cari vor mai alătura și actele necesare. ♦ Directorul serviciului pescăriilor Statului, d. dr. Antipa, s-a întors de la Petersburg, unde a reprezintat România la expoziția internațională de pescărie, asupra căreia va înmâna zilele acestea un raport d-lui Missir. Secția română din expoziție a plăcut mult și a obținut cele mai mari premii, între cari și trei grand-prix și mai multe medalii de aur. Secția română a fost vizitată de Țar și de împărăteasa mamă, cari au admirat lucrările expuse. ♦ In loc de Marți, ca până acum, d. ministru al instrucțiunei va primi în audiență în fiecare Sâmbătă, de la 10—12 dim. ♦ In locul d-lui Popp, demisionat, a fost numit d. Ghristici supleant la trib. Dâmbovița. ♦ Persoanele cari au câștigat la lotăria în folosul școalei italiane se vor prezintă la primăria Capitalei spre a depune biletele câștigătoare. Aceste bilete, după ce vor fi verificate de comisia loteriilor, se vor plăti la Casa de depuneri. * Hilotei a câștigărrii,„vormâne la primărie și, dacă vor ieși la sorți și la a II-a tragere, câștigurile vor fi reclamate la primărie. Spre a înlesni pe cititorii noștri din provincie,—cari vor fi câștigat la loterie,—am hotărît să ne însărcinăm noi cu încasarea sumelor câștigate, așa că ne pot trimite nouă biletele câștigătoare. ♦ Orele de serviciu la primăria Capitalei vor fi, începând de mâine 1 Martie, de la 9—12 dimineața și de la 3—6 d. a. ♦ Au obținut licența în drept d-nii C. N. Răduleanu, grefierul secțiunei I-a a tribunalului Ilfov, Al. Castriș, C. Petrescu și A. Lerescu, funcționari la același tribunal. ♦ Prințul Lobanos-Rostowski a fost numit consul general al Rusiei la Galați și membru al comisiunei europene a Dunărei, în locul d-lui Ladigensky, transferat la New York. ♦ După propunerea d-lui I. Brătianu, consiliul de miniștri a ridicat de la 3 la 7 franci taxa pentru visa patentelor sanitare. ♦ Guvernul român va trimite un delegat la al 2-lea congres medical internațional, ce se va ț țne la Bruxelles, pentru profilaxia sifilisului și a boalelor venerice. ♦ Unui confrate i se scrie din Berlin că Sâmbătă, 23 Februarie, a avut loc la d. Al. Beldiman, ministrul nostru plenipotențiar la Berlin, un mare prânz în onoarea Alteței Sale I. și R. Principelui ereditar Wilhelm, care bine-voise a fixa însuși acea dată, urmând imediat după aniversarea nașterei sale (7 Martie st. n.) ȘTIRI ȘCOLARE * ♦ Ieri s’a afișat la Universitate rezultatul examenului de capacitate din limba grecească. Din 17 candidați au reușit următorii 9: 1. La specialitatea principală : d-ni. Erbiceanu Octav, Beraru Artur, Georgiu de loan, Tzîrtescu A. Ernest și Popescu loan. II. La specialitatea secundară: d-nii Mihăileanu Petre, Florescu loan, Dumitrescu Alexandru, Popescu-Golgotă N. ♦ D. Gr. Petrovan, profesor de geografie la școala normală din Galați, a demisionat pe ziua de 1 Aprilie, spre a-și regula drepturile sale la pensie. Spuri roiilitsare . Este probabil că bateriile de obuziere de câmp de 12 c.m. vor fi întrunite în divizioane și alăturate câte unul la fiecare regiment de corp. Fiecare divizion va cuprinde două baterii ; o baterie va dispune de 4 obusierre, 8 chesoane, 1 car de baterie și un furgon. ♦ Ministerul de răsboi a dispus fotografiarea tuturor corpurilor de trupă, spre a se putea forma un album general al armatei. ♦ Săptămâna viitoare se va întruni în localul corpului 2 de armată, comisia însărcinată cu modificarea imprimatelor întrebuințate de administrația militară. ♦ Comisiunea însărcinată cu modificarea broșurei de uniformitate a uniformelor din armată, a admis pentru ofițeri vechia bluză de postav, care va putea fi întrebuințată numai la cazarmă. A mai admis schimbarea gulerului de postav negru la mantalele ofițerești în guler de catifea neagră ; cendronul de piele la ofițerii trupelor călări va fi înlocuit cu gurmetă, cum se poartă în Austria, Franța și Germania. ♦ In curând vasele de războiu ale diviziei de Dunăre, vor eși din docuri, unde auernat, și vor trece în docurile plutitoare ale arsenalului de marină, spre a li se complecta reparațiunile și apoi vor executa, parte în canalul Măcinului, parte lângă portul Sulina, manevre parțiale și exerciții de tir cu tunul. ȘTIRI JUDICIARE ♦ Tribunalul Ilfov secția 3-a, nu s’a pronunțat asupra cererei d-nei Leopoldina Spacu, de a i se servi pensie de către Banca Națională, pentru anii serviți de soțul d-sale. ♦ Azi se va judeca de tribunalul Ilfov, secția I-a, procesul lui Lenș-Slătineanu. ♦ Sâmbătă 2 Martie se va judeca, la secțiunea 2-a Curții de apel, procesul d-lui Aurel Eliad cu direcțiunea teatrelor. ♦ Tribunalul Ilfov, secția I-a, a amânat era, pentru 20 Martie judecarea cererei comisiunea «Olimpicelor» de a fi pusă în posesiune averea donată ei de V. Zappa. Tot pentru 20 Martie s’a amânat și cererea aceleiași societăți, pentru înființarea de sechestru judiciar asupra averei. ȘTIRI ECONOMICE$1 FINANGIARE ♦ Pe lângă gara Câineni, punct de frontieră, funcționează un birou de expediție regalmente recunoscut și care face toate operațiunile vamale. știri DIVERSE ♦ In ședința de alaltă seară, consiliul sanitar superior a admis cererea comisiunei veterinare de a nu se mai ucide câinii vagabonzi prin stricnină și acid prusic, ci prin oxid de carbon. ♦ Societatea culturală „Familia“ va ține ședință la 1 Martie la orele 8 seara, in școala primară No. 30, Sf. Voivozi, calea Grivița, unde d. Christescu va ține conferința sa despre „Criterii și feluri de convingere“. ♦ Soc. «Transilvania» pentru ajutorul studenților și elevilor meseriași români din Transilvania și părțile ei, va ține adunare generală ordinară. Duminecă 3 Martie, la 10 dimineața, In palatul sec. pentru învățătura poporului român, strada Sf. Ecaterina 3. Ultime informațiuni JOUI. ♦ Citiți pe pagina în urmarea frumosului roman original Triumful Virtutea.♦ Cea mai mare parte din măcelari sunt nemulțumiți că delegația lor a primit ca să se înființeze taxa de obor de 1 leu și 5 bani de vită. ♦ In ultimele zile ale septimânei acesteia, încasările accizelor comunei au fost foarte slabe. ♦ In ședința de ieri soară a consiliului de higienă al Capitalei, urma să se discute reorganizarea corpului sanitar al comunei. Această cessiune a fost însă amânată și ea se va discuta în ședința viitoare, la care va asista și d. Procopie Dumitrescu, primarul Capitalei. ♦ Toate autoritățile și administrațiile cari au nevoe de muncitori, au trimis adresa la «Bursa Muncei», cerând să li se trimită meseriași pentru executarea diferitelor lucrări ce au. Până în prezent, «Bursa Muncei» a plasat mai mulți meseriași, la căile ferate. ♦ Biroul știrilor agricole va începe să funcționeze pe lângă ministerul de domenii, cu începere de la 1 Aprilie. ♦ MM. II. Regele și Regina vor pleca la Abuzzia 1/ 25 Martie. Suveranii vor fi însoțiți de d. general Robescu și d-na Mavrogheni. ♦ D. N. Filipescu nu-șî va mai pune candidatura la colegiul al douilea de deputați din Ilfov. ♦ Parchetul de Ilfov, temându-se ca meseriașii să nu facă astăzi vreo manifestație la palatul de justiție, unde se judecă procesul meseriașilor, a cerut prefecturei Capitalei ca să trimeată un pluton de jandarmi pedeștri și mai mulți sergenți de oraș. Intrarea în sala de ședință a tribunalului nu va fi permise meseriașilor. ♦ Comisiunea budgetară a Primăriei Capitalei, care lucrează actualmente la întocmirea budgetului comunei, va face reduceri însemnate în personalul primăriei. ♦ Lucrările expuse de ministerul de domenii la expoziția de piscicultura de la Petersburg, vor fi aduse în București cell mai târziu până la 15 Merlie. ♦ Petroliștii din țară se vor întruni în primele zile ale lunei Martie, spre a discuta în privința zilei când se va ține congresul petrolifer în București. In această întrunire se va alege o comisiune de trei persoane, care să se ducă la d. D. Sturdza, spre a-l ruga să nu amâne ținerea congresului. ♦ Budgetul primăriei Capitalei pe anul acesta se încheie cu un deficit de aproape 700 mii lei. ♦ D-nil N- Filipescu și G. Olănescu se vor duce săptămâna viitoare la Târgoviște, unde sa va inaugura clubul partidului conservator de sub șefia d-lui Carp, din județul Dâmbovița. ♦ In cursul lunei Martie, d. Spiru Haret, ministrul cultelor, va pleca în concediu în străinătate. D. C. Stoicescu, ministrul de justiție, va ține interimatul acelui minister. ♦ Studenții vor convoca zilele acestea o întrunire, spre a discuta în privința programei primirea studenților greci, cari au anunțat că vor sosi în București la 10 Maiti. ♦ Cavalerul de Zotta, marele luptător naționalist din Bucovina, a sosit erî în Capitală. Cavalerul de Zotta va sta o lună de zile în România, în care timp va vizita mai multe localități din țară. ’♦ Aseară s’a întrunit, la ministerul de interne, comisia farmaceutică și a rezolvat diferite chestiuni curente. ♦ La ministerul de finanțe se lucrează cu multă activitate la alcătuirea regulamentului legei pensiilor, care va fi în curând gata. ♦ D. Furtună, inspector veterinar, se află actualmente la Iași, unde ia măsuri pentru stingerea febrei aftoase din acel județ. ♦ Administrațiile financiare din țară au vărsat la casa tezaurului public suma de 1.500.300 lei încasați în ultimele 6 zile. ♦ S’a trimis în examinarea consiliului tehnic superior proectul de facerea de diguri la canalul Sf. George de la Giurgiu, pentru a nu se mai potmoli bazinul. Lucrările vor costa 17.000 lei și se vor face în timp de 2 luni. ♦ Ministerul lucrărilor publice a intervenit pe lângă ministerul de externe ca și el, la rândul său, să intervie pe lângă guvernul Serbiei, spre a se construi la Belgrad, pe un teren cedat direcțiunea serviciului român de navigațiune fluvială, o agenție și o magazie. ♦ Comisiunea mixtă, instituită de direcția generală a serviciului penitenciarelor și compusă din delegați ai ministerelor de interne și războiu, va pleca zilele acestea din nou, spre a vizita alte închisori din țară și a stabili, în urmă, atribuțiunile personalului civil și militar al închisorilor noastre. ♦ Diseară se întrunește la ministerul de interne, comisia veterinară și se va ocupa cu diferite despăgubiri. ♦ Aseară a avut loc la clubul conservator de sub șefia d-lui G. Cantacuzino, obicinuita adunare săptămânală a membrilor clubului. D. M. Alexandrescu, fost senator, a ținut conferința sa vorbind despre «Criza agricolă și cauzele ei». Oratorul în cuvîntarea sa a arătat că criza aceasta se datorește pe d’o parte oscilațiunilor prețului cerealelor, iar pe de alta’ relei organizări economice a țârei. Arată aopî răspunderea pe pure