Universul, martie 1902 (Anul 20, nr. 58-88)

1902-03-01 / nr. 58

500 mii franci. Dar yankeii sunt resemnați, știind că cu vizita prințului Enric nu se puteau aștepta la ceva mai bun. Ei nu­mesc timpul cel rău «timpul străi­­nilor».* * * Din vagonul de poștă au dis­părut între Budapesta și Alba- Regală două scrisori de valoare* cari conțineau­ 37.743 de coroane și 50 de b Oieri. Hoții nu se cu­nosc.* » * In comuna Siklód, din Tran­silvania, au ars 59 de case. Pa­gubele se urcă la 60 000 de co­roane.* * * Deputatul ungur Hegedüs Lo­rant a ținut, la «Societatea Agri­cola» din Budapesta, o conferin­ță despre emigrarea secuilor în România. El a spus că secuii, venind în România, se împrăștie în dife­rite puncte ale țărei, ast­fel că abia se găsește sat in România, în care să nu fie vre­un sccuiu sau ciangău (ungur din Moldova și Bucovina). El a calificat a­­ceastă emigrare ca o rană sân­geroasă a națiunei maghiare. Miile de secui cari emigrează în România,—a spus deputatul Hegedűs,—se pierd pe încetul și în curând în neamul româ­nesc, de­oare­ce nu au nici un sprijin pentru apărarea naționa­­lității lor. Nici organizarea bisericească, nici cea consulară, nu sunt des­tul de puternice pentru ca să ofere ungurilor acea ocrotire, pe care aceste două organizații le-o dau celor­l­alțî streini din Româ­nia : germanilor, italienilor etc. «Am ajuns până acolo, a spus Hegedüs, în cât de emigrarea secuilor se folosesc și speculan­ții americani, înființând curse de vapoare între Constanța și A­­merica pentru evreii emigranți din România și pentru secuii cari au emigrat în România». Deputatul Hegedűs Lóránt a fost mai mult timp în România, și a calet­orit în mai multe părți ale țarei, căutând să se convingă în persoană despre starea lucru­rilor. Pe baza datelor adunate, el­ a ținut această conferință, și a a­­nunțat că în curînd va ține o alta, despre situația ungurilor din Moldova.* * ¥ Esendier, republican progre­sist, a fost ales președinte al consiliului municipal al Parisului pe 1902, lie».— Conferențiara a arătat care este rolul adevărat al femeei în fa­milie. A fost des aplaudată. Dunăreanul. Universal in provincie De la coresp. noștri particulari — Pe ziua de 26 Februarie — Buzău Accident nenorocit.—Aseară, pe rând venea cu trenul din spre Brăila, la ora 5 și 40 m., Învățăto­rul com­. Satu Nou, loan Moisescu, care fusese la Pogoanele ca să tragă sorți, între stația Cilibia și Tăbă­­reș­ti, luându-i vântul pălăria, el a sărit jos din tren. La ora 9 seara, într’o stare gravă, cu capul sfărîncat, cu o leziune gravă la obraz și cu mâna stângă fractu­rată, bietul învățător a fost adus la Buzău cu o locomotivă și un vagon, însoțit de d. medic Inotescu. El se află internat la spitalul comunal și nu se știe de va scăpa cu viață. Condamnat prins.­­­ La Po­goanele a fost prins individul Gheor­­ghe Neculescu, care are să facă la Văcărești o pedeapsă de un an, pen­tru furt. Costel Craiova Sinuciderea unui dezertor. .—O mare panică a cuprins azi, la orele 2 p. m., pe locuitorii de la bariera Caracal. Intr’o căsuță din acea parte, locuește un oare­care Dinu Ion, d­ impreună cu soția și un copilaș. In luna Noembrie trecut, Ion a fost recrutat și trimis la reg. 5 ar­tilerie (Gorj), de unde, din cauza dorului de acasă, a dezertat acum 4 zile. Comenduirea locală, fiind pusă în cunoștiință de cea din Gorj, despre dezertarea soldatului, trimise azi un sergent de­al comenduirei, cu ordin de a-l aresta. Când Ion Dinu văzu pe sergentul comenduirei, însoțit de două soldați, că se apropie de casa lui, puse mâ­na pe un revolver calibru 12, șî-șî trase trei focuri în gât, rămânând mort pe loc. Unul din gloanțe i-a eșit prin cap.­­La auzul detunăturilor,câți­va inși năvăliră în casă, unde găsiră pe ne­norocitul soldat mort, înecat în sânge. Femeea lui, care lipsea, întorcân­­du-se și văzând groaznica nenoro­cire, a căzut jos leșinată. Lângă ne­norocita victimă s’a mai găsit și un brici cu care—se bănuește—voia să-și tae gâtul în caz de va fi prins. Parchetul a fost sesizat; cadavrul sinucisului a fost transportat la morga militară. Crima din corn. Pleșoia.­­ Odată cu sosirea primă­verei, și deci cu deschiderea câmpurilor, în­cep și învrăjbirile între țăranii no­ștri. O brazdă de arătură, un po~ mișor tăiat de altul fără autoriza­ția proprietarului, îl hotărăște la crimă. Una din aceste nenorociri s’a întâmplat erî în com. Pleșoiu. Săteanul Ghiță Durop a tăiat un salcâm (dafin) care se afla la hota­rul despre locul vecinului seu Cos­­tică Tudoae. Din acest fapt s’a năs­cut o ură neîmpăcată între acești douî vecini, în­cât Costică Tudose, întâlnind erî pe fratele lui Ghiță Durop, anume Florea Durop, îi a­­plică în cap o lovitură de par, așa de puternică, în­cât Florea căzu la pământ grămadă, iar după două ore își dete sufletul. Criminalul a fost arestat. Panica printre săteni e mare. Calul. Giurgiu Balul funcționarilor.—Asea­ră, în salonul hotelului Paris, a avut loc un frumos bal al funcționarilor publici. La orele 11 p. m., seria dansurilor se începu printr’un su­perb vals executat de muzica reg. Vlașea No. 5. S’a petrecut admira­­­bil, dansându-se până la orele 4 p. Jm., când se executa un cotidion plă­­­cut condus de d. locotenent Vîk­o­­l­inei, și cu care se termină și această­­ seară plăcută. 1 De la Ateneu.—Astă­ seară în asistența unui numeros public, în salonul Imperial, d-șoara Olga Sto­­ianovici a ținut conferința sa, tra­tând despre «Rolul femeei în fami­e"-­ - ------• •................................. A apărat gestiunea d-lui N. Ca­targi și a­­ cerut respingerea ce­rerei. Locot. Ștefănescu Sturdza, tutorul minorei Olga Boga Sturdza, a cerut menținerea ca sechestru judiciar numai a d-lui căpitan Popovici Sturdza. D. advocat Antimescu, care a ținut locul de procuror, spune că, în cât privește pe căp. Popovici-Sturdza, neputându-i-se aduce de­cât laude pentru îndeplinirea mandatului seu, e de­ părere ca să fie menținut. De asemenea nu găsește oportună nici înlocuirea d-lui Catargi. Tribunalul a rămas să se pro­nunțe Sâmbătă, 2 Martie. Grefier. Ploești împușcat.—Alaltă­eri, locuito­rul Dumitru Gheorghe Panait, din com­. Vlădești, a fost împușcat de către săteanul Sterie N. Burtoiu. Burtoiu a fost arestat și înaintat parchetului. Sanitare. — Școala primară de băeți No. 1 a fost închisă pentru 6 zile, din cauza epidemiei de pojar ce binuie printre elevi. Cociu Vorbește de pesta neagră, și spune că este cea mai periculoa­să. Pesta pulmonară zice că se manifestă ast­fel in­cât nu poți să te pronunți dacă este sau nu pestă. Continuând, arată că mai sunt și alte soiuri de pestă, dar cari sunt mai puțin periculoase. Vorbește despre mijloacele de apărare contra ciumei și zice că la noi în țară cel mai bun lucru e să o combatem prin mă­suri higienice și de poliție sani­tară, și atunci pesta nu va avea pe ce să fie cultivată. Zice că Serul nu poate nimic față de epidemie, însă față de un bolnav are oare­care rezultate sa­tisfăcătoare. Focarul pestei, spune d. dr. Babeș, este la Bombay, de unde s’a propagat în Arabia și apoi în Europa. După aceasta a urmat mai mul­te proecțiuni electrice, arătând microbul holerei și al pestei. D. profesor dr. Babeș termi­nă, aducând încă odată mulțu­mirile sale consiliului sanitar pentru activitatea sa. D. C. I. Stoicescu, ministru de justiție care a asistat la a­­ceastă conferință, a felicitat pe d. dr. Babeș.* ¥ ¥ După terminarea conferinței a avut loc un ceas dat de d. pro­fesor dr. Babeș într’unul din sa­loanele institutului la care au luat parte mai mulți invitați. Rus. Roman Catastrofă evitată.— In tre­nul de marfă ce a sosit azi dimi­neață în gara Roman, era să se în­tâmple o mare nenorocire. In vagonul reservat conductorilor, focul din sobă s’a comunicat cores­pondenței și lucrurilor din vagon, cari se aprinseră fără ca conducto­rul să fi observat aceasta. Sosind trenul la magazia gărei, d. Secăreanu, șeful gărei, aruncân­­du-și privirea, văzu focul și dete imediat alarma. Oamenii din magazie, având la dispoziție o pompă, au localizat în­dată focul. A ars numai niște hârtie de mică valoare. Emigrare. — Luna viitoare vor emigra din localitate vr’o 10 familii spre America. Șaim. UN PROVF.HE PE ZI Sănătatea e cea mai mare bo­găție. (Danez). Curier Judiciar (TRIBUNALELE ROMANE) Condamnat pentru distrugere de polițe D. Hagi Ștefan Nedea, având a lua 300 lei de la comerciantul D. N. Zimniceanu, din București, în baza unei polițe s’a prezintat la a­­cesta cu polița, la termenul fixat pentru plată. Zimniceanu i-a cerut polița pen­tru a o vedea, dar imediat ce a a­­vut’o în mână, a rupt’o, dând afară pe creditor. D. Hagi Ștefan Nedea a reclamat parchetului, care a dat în judecată pe Zimniceanu și trib. Ilfov, secția a 3-a, l-a condamnat în lipsă la un an închisoare. Făcând opoziție, afacerea a venit din nou era, înaintea tribunalului, care i-a admis în parte opoziția, re­­ducându-i osânda la 2 luni închi­soare și 300 lei despăgubiri civile. Procesul pentru înlocuirea actualilor sechestri judiciari ai avliei rettase de la prințul Gr. M. Sturdza Se știe că principesa Raluca Gr. M. Sturdza a cerut tribunalului Il­fov ca d-nii N. Catargi și Căpitan D. Popovici Sturdza să fie scoși din funcțiunea de sechestri judiciari ai averei rămase pe urma defunctu­lui principe Gr. M. Sturdza. Judecarea acestei cereri a venit ieri înaintea tribunalului secția I. Principesa Raluca Sturdza a fost reprezintată prin d-nii avocați : Victor Mielescu și Stavri Predescu, iar sechestrii judiciari au fost asis­tați de d-nii avocați : M. Ferichide și Barozzi. Fiind la mijloc și o minoră, foto­liul ministerului public a fost ocu­pat de d. advocat Antimescu. D. Barozzi a ridicat incidentul că, întru­cât principesa Raluca Sturdza ar fi revenit asupra cererei sale, menținând-o numai în ceea ce pri­­veștește eliminarea d-lui N. Catar­­giu, d-sa cere tribunalului ca să se cheme principesa Raluca Sturdza la interogator, spre a declara dacă își menține sau nu cererea de eli­minare și a d-lui căpitan D. Po­­povici-Sturdza. D. Mielescu arată tribunalului că­ scopul ridicărei acestui incident nu este altul de­cât amânarea procesu­lui. D-sa susține că e autorizat de principesa Raluca Sturdza să de­clare că nu e exact că ar fi re­venit asupra cererei de eliminare a d-lui căpitan Popovici-Sturdza. D. Mielescu arată că ceea ce a făcut pe principesă să ceară elimi­narea d-lui N. Catargi, e reaua ad­ministrație a averei succesorale. D. Ferichide a susținut incidentul ridicat de d. Barozzi, fiind combătut în replică de d. Predescu. Tribunalul a respins incidentul de amânare. După ce d. Barozzi a ridicat un nou incident de incompetența prin­cipesei Sturdza de a intenta această acțiune, nefiind pusă încă în pose­siunea averei, incident pe care tri­bunalul l-a respins, s’a dat cuvîntul în fond d-lui V. Mielescu. D-sa arată tribunalului că actualii secheștri judiciari administrează rău averea succesorală, din care cauză succesiunea e periclitată. D-sa a arătat că d. N. Catargi nu poate fi menținut nici într’un cas ca sechestru judiciar, de­oare­ce d-sa are interese opuse celor­l­alțî moștenitori. D. N. Catargi datorește masei succesorale suma de 230 mii lei și, cum credeți d-voastră, zice d. Mi­­clescu, ca N. Catargi, sechestru ju­diciar, să execute la plată pentru aceste sume pe N. Catargi debi­torul ? Afară de aceasta, contra d-lui N. Catargi e deschisă o acțiune pu­blică, în afacerea soc. «Unirea». Pentru aceste motive, d-sa a ce­rut înlocuirea actualilor sechestri judiciari. D. căpitan Popovici Sturdza sus­ține că nu sunt exacte afirmațiunile de rea administrare a averei. D-sa a dovedit cu acte că a făcut tot posibilul pentru a administra și conserva bine averea. Dacă s’au vândut însă câte­va moșii de către creditori, vina e a principesei Sturdza, care s’a opus la împrumutul de 400 mii lei, ce secheștri­ judiciari voiau să con­tracteze,tocmai pentru împiedecarea vinderea acelor moșii. D-sa ’și explică imputările ce se aduc d-lui N. Catargi de princi­pesa Sturdza, din faptul că există o acțiune de divorț între d. N. Ca­targi și soția sa, fiica principesei Sturdza. înainte de aceasta, princi­pesa căuta toate mijloacele pentru a face ca d. Catargi să rămână singur sechestru judiciar al averei. Sfârșește cerând respingerea acțiu­­nei. D. Ferichidi, apărând pe d. Ca­targi, a susținut că d. N. Catargi a fost numit ca sechestru judiciar la cererea principesei Sturdza și d-sa avea atunci cunoștință perfectă de toată starea d-lui Catargi. D-sa arată că mobil al acestei ce­reri este perspectiva divorțului din­tre soții Catargi. Au mai vorbit în replică d. Scar­­lat Arion, din partea principesei, și d. Barozzi, din partea d-lui N. Ca­targi. D. Barozzi arată tribunalului că principesa Sturdza, prin acest pro­ces, tinde la scoaterea d-lui N. Ca­targi, din motiv de răsbunare. Lucruri din toată lumea Un falanster artistic.­­ O originală încercare de comu­nism practic s’a realizat în Ger­mania, într’o mahala din Berlin, anume Schlachtensee. Patru­zeci de pictori, musicanți, oameni de litere și sculptori, unii însurați, alții celibatari, au luat deună­ zi o întinsă proprietate de vr’o 10 hectare, în acel cartier liniștit și retras, spre a alcătui acolo un fel de mic falanster artistic. Prânzurile sunt luate la­olaltă; salonul, biblioteca, sala de lucru sunt de asemenea comune pen­tru toți membrii — bărbați sau femei—ai noului falanster. Tot așa și grădina, parcurile cu flo­rile lor ; de asemenea grădina cu legumele și poamele ei. Fie­care membru sau fe­care șef de familie plătește, după ca­zuri, 15—20 mărci pe lună pen­tru chiria camerei. Hrana costă 1 marcă pe zi de fe­care per­soană. In toate săptămânile se alege câte un casier și o menajeră, însărcinați cu administrația eco­nomică și financiară precum și gestiunea lăuntrică a «casei ob­ștești» care, până acum, a func­ționat fără piedică. Incidente in timpul că­­lătoriei prințului Enric.­­Mai multe incidente neplăcute s’au petrecut în timpul călătoriei prințului Enric de Prusia în A­­merica. Intr’un mic oraș din Kentucky, unde trenul regal a trebuit să se oprească spre a lua apă, mulți­mea, indignată că prințul nu se da jos din tren, a început să bată cu pietre și cu bastoane în pe­reții vagonului unde fratele îm­păratului Germaniei dormea. Nefiind de ajuns acele bătăi, lumea a început să țipe : «Prin­cipe, ieși afară». Intr’un oraș mai important, Bowling, unde trenul s’a oprit un minut, erau mai multe mii de curioși. Prințul apăru pe platforma va­gonului și salută, fără să-și ia chipiul de pe cap. Mai mulți in­divizi se apropiară de dînsul și­ î strigară : «Principe, ai putea să fiî mai delicat și să-ți scoți chi­piul în fața doamnelor». 1531 -A. 52 La sfirșitul mesei. — Ce zici de vinul astă ? E din via mea. — Știu. — Cum ?­­L-ai gustat deja ? — Da. — De unde ? — Din salată. ——........... —m­ea» »-o­ri» I. 3ST ■u. m I­r­i * Sunt înaintati și numiți in ad­ministrația centrală a ministerului de interne, pe ziua de 1 Martie . D. Ilie Gănescu, actual copist cl. II în direcțiunea administrațiunei județene și comunale, copist’ cl. I în direcțiunea administrațiunei ge­nerale a personalului și poliției de siguranță, în locul d lui L. P. Di­­mitriu, demisionar; d. Mihail Mari­­nescu, student la facultatea de drept din București, copist cl. II la di­recțiunea administrației județene și comunale, în locul d-lui Ilie Gă­nescu înaintat. Conferința d-lui dr. Babeș Aseară, la orele 9, a avut loc în amf­eatrul Institutului de Pa­tologie și Bacteriologie de pe cheiul Dâmboviței, conferința d-lui profesor dr. Babeș, despre «Choleră și pestă». D-sa vorbește despre medicina în trecut și medicina de astă­zi, și arată marile progrese pe cari le-a obținut. Compară apoi institutul nostru cu institutele similare de prima mână din străinătate. " Pesta azi—zice oratorul—face cele mai mari ravagii în diferite puncte ale pământului, noi însă, grație măsurilor riguroase luate de consiliul superior sanitar, am fost scăpați de o asemenea epi­demie. D sa spune că a întâmpinat o sumă de dificultăți în facerea a­­cestui institut. Conferențiarul descrie în mod detailat camera sterilă (localul destinat pentru experiențe cu baccilul holerei și pestei), inven­­țiunea sa și adoptată de două institute de bacteriologie din Petersburg. Această cameră sterilă, care e înzestrată cu diferite aparate poate fi sterilizată așa de bine în­cât nu mai rămâne nici un microb ceea ce aduce avantaje foarte mari lucrărilor bacteriologice. D-sa spune că holera provine din infecțiunea apei iar pesta din infecțiunea solului și a locuinței. Dacă avem apă bună, suntem siguri că nu avem holeră. Mi­crobul holerei se prezintă în for­mă de bastoane și prezintă un mai mic pericol. Acești microbi intră în apa pe care omul o bea. Dacă avem stomacul sănătos, microbul trece înainte, iar dacă e stricat, sucul gastric nu-l poate mistui și­­ ast­fel se declară ho­lera. D-sa zice că higiena este cel mai bun preventiv contra holerei. Holera în­tot­dea­una a plecat din Calcuta, răspândindu-se pe suprafața pământului. Conferențiarul vorbește de a­­limentarea orașului Sulina, cu apă potabilă și crede că consiliul sanitar superior ar trebui să dea ce­a mai mare atențiune asupra acestui punct, de­oare­ce prezintă un pericol european, căci ac­tualele filtre limpezește numai apa iar nu o 4.S­spate le dil­otorobi.­ ­ 2 Tragerea a doua—10 Lei pentru 1 Leu Marea Loterie de bine­facere în folosul nouilor scoale italiane din București Tragerea a doua va avea loc la 80 Martie 190* UT* IREVOCABIL 1 Lot da­t­a a 10.000 Lei a căror valoare e ] ” ” ?■{}{}}} ’ deja depusă la Premiile A* * • » • XdA 31 „­­ 50 » națiuni cu zeci­ 70 „ „ .. 20 » pisa No. 61.060. — Un bilet un leu. — 5 bilete lei 4.50 — Depozitul principal la ziarul «UlVIVER­SUL» N.B. Toate biletele v­or concura la aceasta tragere, chiar acele eșile câștigătoare la pri­ma tragere. IMPORTANT ! De nu se va face tragerea în ziua ho­­tărîtă de 26 Martie 1002, se va înapoia IO sci de fie­care bilet. ÎNTÂMPLĂRI IMI­ Capsulă Furtul din str. Dionisie In str. Dionisie No. 37, se află băcănia d-lui Ștefan Constanti­­nescu. Aseară după închiderea prăvăliei au venit 4 pungași și prin spar­gere s’au introdus înăuntru. Pe când se pregăteau ca să fure lucrurile din magazin, fură zăriți de sergentul postat pe acea stradă. Fără a perde timpul, sergentul dădu alarma. Pungașii fură arestați și duși la secția 15. Ei se numesc Marcu Ștefanovici, Vasile Criticos, Ion Dragomir și Vasile Constantin. REPOIEN­I! Gi­ubi G­ yé a­ve abona la ziarul «Univer­sul», căci în curând se va face tragerea premiilor cari se a­­cordă abonaților pe anul 1902. Premiile principale sunt: O Vilă la Sinaia, o pianină, un bilet dusul și întorșu­l la Roma, Ceasoarnice de aur și de argint, o ma­șină de cusut, etc., etc. Abonații pentru 6 luni și pen­tru un an, vor putea câștiga și 15 OOO Lei, premiile mai mari ale loteriei în folosul școalei ita­liene din București, primind fie­care abonat, în mod gratuit, câte un bilet. A doua tragere a acestei loterii se va face la 26 Martie 1902.­­ Toți abonații fără excepție, sunt și asigurați contra nenorocirilor pe căile fe­rate, tot în mod gratuit. Prețul abonamentului: Un an lei 19.50 ; ș­ase luni, lei 10 ; trei luni, lei 5. Abonamentele încep la 1 și 15 ale lunei. Finanțe, agricultură și comerc. București, 27 Februarie. Finanțe Cota valorilor la bursa din București Renta de 81-88­5% lei 97'­,­98, id. de 1892—93­5»/0 lei 96V, — 97, id. 32T/s mii. 4 °/o lei 84 — 84*/,­ id. de 50 mii. 4 °/0 lei­ 85 — 85T/a, id. de 274 mii. 4% lei 857,-86. Oblig. credit, jud. și corn. 5 °/o lei 897,-89»/,. Func. rurale 5% lei 96 — 967,, id. de 4»/„ lei 837,-84. Urb. Bu­curești 5% lei 817,-827,, idem Iași 5 °/o lei 777,­78. Acțiuni: Banca Națională lei 2350- 2360, Banca agricolă lei 283—285, Banca de Scont lei 184—187. Loc. de asigurare : Dacia - România lei 427—430, ex-cupon. Naționala lei 427—430. Monede: Napoleonul lei 20.—, cov. germ. lei 24­70, florinul lei 2.1I­., rubla lei 2­65. Sconturi și avansuri: Banca Na­țională 6 — 7’/„ Banca Agricolă 9-10»/,. Devize : cek Londra 25.25 ; cek Paris 100.40 ; cek Viena 105.35 ; cek Belgia —­­ cek Berlin 123.40. Trei luni: Londra 25.05 ; Paris 99.70 ; Berlin 122.75. Cota valorilor române in străinătate Frankfurt. — Renta de 5 °/C 96.90, idem 4*/, 83.20. Paris. — Renta de 5% 97.95, idem 4% 84.65. Berlin. — Renta de 1891—92 5% 96.90, idem de 1890 4% 84.80, id. de 1894 4»/, 84.75, id. de 1896 4% 84.40, idem de 1898 4*/, 84.40. Co­munale București 91.40. Cota valorilor streine Consolidele engleze 94.31. Renta franceză 101.55.Renta italiană 100.15. Banca otomană 561. Laturi otomane 113.75. ” " INFORIficȚIUNI JOU1. ♦ D. Titu Frumușanu, prima­rul orașului Tg.­Jiu, a însărci­nat pe d. inginer-inspector Elie Radu cu facerea unui studiu pentru alimentarea acelui oraș cu apă de munte, de la isvorul Runcu. ♦ La 15 Martie va sosi la Ga­lați vaporul german de războiu «Loreley» spre a îmbarca 100 de marinari germani, cari vor sosi în localitate cu trenul din Germania. ♦ D. dr. Al. Tzigara-Samur­­caș va ține azi, la «Liedertafel», o conferință în scop filantropic, despre «Un capitol principal de artă germană». Această confe­rință va fi ilustrată cu vreo 100 de tablouri făcute cu soroptico­­nul prin lumină electrică. Biletele de intrare a­­ lea se găsesc în sala conferinței la casă, începutul la 9 seara. ♦ Instrucția în afacerea îngro­zitoarei crime din oborul din Ploești, asupra cârciumarului Ar­­năud­eanu, fiind terminată, la 16 Martie va începe judecarea acestui proces. Se știe că acuzații în această crimă sunt Costache Rădulescu, Petre Dumitrescu, Nicolae Talpă­­lată și un țigan. ♦ «Universul» a publicat acum cât­va timp apelul adresat de studentul Remus Iliescu, din Turiu, către studenții români, în chestia congresului internațional ce se va ține la Budapesta. Același apel l-a trimis d. Iliescu și studenților români de la facul­tățile ungurești ca, la congresul ce se va ține la Budapesta la toamnă, să se separe de studen­ții unguri și să ia parte la dis­­cuțiuni, unit­ într’o secție cu studenții din România. Acum aflăm că studenții români de la universitățile austriace și ungare au încunoștiințat pe studenții din București că întră în secția ro­mână și că, punându-se pe cale naționalistă, vor lucra ca tineri români în unire cu dînșii la con­gresul studențesc. ♦ Societatea studenților în li­tere, autorizată de senatul uni­versitar din Capitală, s’a consti­tuit sub președinția d-lui I. Bog­dan, decanul facultăței. ♦ D. Iulius Saxon, inginerul­­delegat al d-lor John Fowler & Congp., întrebat de mai mulți IMlsMsilÄJi­: Athena: Napoleonul în dr. 32­50. Lira otomană dr. 36­85. Cek Paris dr. 1.64­7. Banca Națională dr. 3857. Idem oblig, cu lozuri dr. 671. Sofia (Bulgaria).­ Napoleonul în levi 22.62. Lira otomană levi 25.90. Celi Paris levi 101.50. Agio 15%. Cereale Asta­zi avem scăderi generale din toate piețele străine. New­ York și Chicago depeșează prețuri scăzute cu % centi pentru grâu și urcare de 74 de centi pentru porumb. Londra, însă, a adus ieri o mare scă­dere pentru acest ultim product, din cauza știrilor favorabile din Ar­gentina, și în urma sosirilor mari de porumb din toate țările exporta­toare, și mai cu seamă din Rusia și România. Cele­l­alte piețe europene sunt de asemenea în scădere. Din Constantinopol­ul se anunță o importantă remaniare în mișcarea comerciului local al grânelor și fai­nelor. O­­radea imperială înființează un regulament pentru taxarea pâinei, pe baza prețului faunei indigene, ceea­ ce nu va mai permite brutari­lor locali a întrebuința fainele stră­ine, cari sunt mult mai scumpe. In același timp, măcinatul grâului indi­gen de către morarii din Constan­­tinopol va scădea cu 20 parale la bilă, adică 2 piaștri (45 bani în mo­neda noastră) de fie­care sac. 1 Tarifele drumului de fer din Ana­tolia pentru transportul grâului vor fi reduse în mod simțitor, iar drep­turile comunale de acsiz și altele vor fi desființate. Aceste măsuri sunt luate pentru protecțiunea pro­ductelor agricole indigene și contră întrebuințărei faunelor streine. S’a înființat de asemenea și o Camera de comerț, cu scopul de a încuraja producțiunea și consumațiunea lo­cală. La noi n’avem iar nimic de no­tat azi. Din cauza scăderei din Lon­dra a porumbului, negocierile cari erau pe drum de încheere s’au sus­pendat pentru moment. Bilime depeși Cota cerealelor in străinătate (Telegramele noastre particulare) Budapesta, 26 Februarie. Grâd de Apr. cot. 9.32 scă. 6 h. Secară ,, „ „ 7.54 „ 8 b. Ovăz „ „ „ 7.54 „ 2 h. Porumb „ ,, ,, 5.22 invariabil Colza „ „ „ 12.35 invariabil Berlin, 26 Februarie. Grâu de Mai mic, 171.25 scă. 25 c. Secară » » 148.25 „ 25 c. Paris, 26 Februarie. Grâu de Mart, fr. 22.35 scă. 25 c. Făină,, ,, „ 27.25 ,, 40 c. Uleiu de colză ,, 62.25 scă. 25 c. New-York, 26 Februarie. Grâu disp. cent. 86% scă. 7. Porumb disp.­­ 69% urc. % c. Chicago, 26 Februarie. Grâu disp. cent. 74% scă. 7* 6. Porumb disp. ,, 607% urc. 74 ști­ri~Tru­s­TI­CE­O Celebrul pianist Alfred Grün­feld, va da un concert, Sâmbătă 2 Martie, la orele 9 seara la Ateneu. Biletele se vînd la magasinul Fe­der, ducem la cunoștința publică că d-nii Fowler & Comp., n’au nici un fel de legătură și nici un a­­mestec cu acel domn care a a­­dresat agricultorilor din țară o circulară relativă la învoeit pen­tru arătură cu aburi cu prețuri și alte condițiuni fantastice ; de altminteri, d-lor, singurii com­petenți în această materie, sunt cu totul streini de acele combi­­națiuni. ♦ Luni s’a judecat în apel, la tribunalul din Satu-mare, pro­cesul preotului­ Ardeleanu, care fusese osândit de către judecă­toria din Satu-mare la 6 luni în­chisoare și 400 coroane amendă, sub pretext că a oprit să se cânte ungurește în biserica lui. Tribunalul,după ascultarea ple­doariei advocatului dr. Ioan Cior­­daș, a comutat osânda dată de judecătorie la 7 zile închisoare și 20 coroane amendă. Apărăto­rul a făcut recurs. ♦ Din Zürich ni se scrie că acolo a sosit orchestra de dame române «Ionescu», care prin cân­tecele sale plăcute are frumoase succese. Orchestra se compune din 5 dame și 4 bărbați, toți îmbrăcați în costume naționale românești. ♦ «Uniunea studenților români» aduce la cunoștința tuturor stu­denților că, în vederea congre­sului internațional de la Buda­pesta, a fixat un premiu de 100 lei pentru o lucrare cu titlul «Românii din Ungaria». Lucrarea va trebui să fie cel puțin de 70 pagini și cel mult de 100, spre a forma o mică bro­șură ce va fi împărțită la toți sudenții streini cari vor participa la congres. Subiectul va fi tratat în mod cât mai complect și pe cât posibil, din toate punctele de vedere. Lucrările, semnate cu un motto, vor fi cercetate de un d. profesor universitar și vor trebui terminate cel mult până la 1 Iunie. ♦ Mâine, 1 Martie a. c., la 9 seara, în palatul Ateneului, d. C. Disescu va vorbi despre­ Domnia lui Bibescu- Vodă, pentru socie­tatea «Tinerimea Română». Biletele se găsesc de acum la casa Ateneului. ♦ Direcția căilor ferate și ser­viciul sanitar se vor pronunța zi­lele acestea asupra propunerei făcute ministerului de lucrări pu­blice, de către o mare casă din New-Castle (Anglia), pentru în­ființarea unei linii directe de pasageri între Constanța și New- York. ♦ Era, «Universul» a fost sin­gurul ziar care a dus în toată țara vestea despre delapidarea de la Banca Agricolă din T.-Se­­verin. Pe când cele­l­alte ziare n’au dat această știre de cât erî după amiazi, «Universul» a putut pleca în toată țara Marți seara, de­oare­ce telegrama din T.­Seve­rin ne-a sosit alaltă­ierî la orele 3 p. m. ♦ Mâine după amiazi se va întruni din nou, la primăria Ca­pitalei, comisiunea delegată de consiliul comunal pentru a stu­dia cessiunea îmbunătățirea fi­nanțelor comunale. La această ședință va lua parte și d. Procopie Dimitrescu, pri­marul Capitalei. ♦ Un confrate anunță că con­solidarea împrumutului de 175 milioane e definitiv regulată cu bancherii străini și că ea se va face la toamnă, în condiții foarte bune. Mai e vorba de contractarea unui nou împrumut de 66 mili­oane, care să alcătuiască un fond de reservă pentru anumite îm­prejurări și parte pentru com­­plectarea materialul de războiu și a armamentului.­­ Preotul Simion Barbu, din com. Calfa (Constanța) s’a spîn­­zurat. ♦ Consiliul comunal al Capi­talei va ține ședință azi la orele 5 d. a. ♦ Azi, d. prim-ministru Stur­dza va pleca pentru câte­va zile la Constanța. ♦ Comisiunea delegată de pri­­măria Capitalei,spre a examina re­­clamațiunile măcelarilor în ches­tia aplicărei taxelor prevăzute de legea maximului, a hotărît men­ținerea votului dat de consiliul comunal, până la noüă disposiții. ♦ In vederea alegerilor comu­nale, conservatorii cantacuziniști vor începe în curând ținerea de întruniri pe culori în Capitală. ♦ M. S. Regele a iscălit de­cretul prin care d. Em. Laho­­vari e numit, pe ziua de 1 Mar­tie, ministru plenipotențiar al României la Constantinopole. ♦ La 6 Maiu se va ține în Capitală, în localul direcțiunei generale a serviciului sanitar, concurs pentru ocuparea în mod definitiv a posturilor de medici primari de județe, actualmente vacante sau ocupate provizor. Concurenții vor trebui să a­­dreseze petițiunile lor ministe­rului de interne, — direcțiunea generală a serviciului sanitar,— cu cel puțin 20 de zile înainte de începerea concursului, pe lângă cari vor mai alătura și ac­tele necesare. ♦ Directorul serviciului pes­căriilor Statului, d. dr. Antipa, s-a întors de la Petersburg, unde a reprezintat România la expo­ziția internațională de pescărie, asupra căreia va înmâna zilele acestea un raport d-lui Missir. Secția română din expoziție a plăcut mult și a obținut cele mai mari premii, între cari și trei grand-prix și mai multe medalii de aur. Secția română a fost vizitată de Țar și de împărăteasa mamă, cari au admirat lucrările ex­puse. ♦ In loc de Marți, ca până a­­cum, d. ministru al instrucțiu­­nei va primi în audiență în fie­care Sâmbătă, de la 10—12 dim. ♦ In locul d-lui Popp, demi­sionat, a fost numit d. Ghristici supleant la trib. Dâmbovița. ♦ Persoanele cari au câștigat la lotăria în folosul școalei ita­liane se vor prezintă la primă­ria Capitalei spre a depune bi­letele câștigătoare. Aceste bilete, după ce vor fi verificate de co­misia loteriilor, s­e vor plăti la Casa de depuneri. * Hilotei a câștigărrii,„vor­mâne la primărie și, dacă vor ieși la sorți și la a II-a tragere, câștigurile vor fi reclamate la primărie. Spre a înlesni pe cititorii noștri din provincie,—cari vor fi câști­gat la loterie,—am hotărît să ne însărcinăm noi cu încasarea su­melor câștigate, așa că ne pot trimite nouă biletele câștigătoare. ♦ Orele de serviciu la primă­ria Capitalei vor fi, începând de mâine 1 Martie, de la 9—12 di­mineața și de la 3—6 d. a. ♦ Au obținut licența în drept d-nii C. N. Răduleanu, grefie­rul secțiunei I-a a tribunalului Ilfov, Al. Castriș, C. Petrescu și A. Lerescu, funcționari la a­­celași tribunal. ♦ Prințul Lobanos-Rostowski a fost numit consul general al Rusiei la Galați și membru al comisiunei europene a Dunărei, în locul d-lui Ladigensky, trans­ferat la New­ York. ♦ După propunerea d-lui I. Brătianu, consiliul de miniștri a ridicat de la 3 la 7 franci taxa pentru visa patentelor sanitare. ♦ Guvernul român va trimite un delegat la al 2-lea congres medical internațional, ce se va ț țne la Bruxelles, pentru profi­laxia sifilisului și a boalelor ve­nerice. ♦ Unui confrate i se scrie din Berlin că Sâmbătă, 23 Februa­rie, a avut loc la d. Al. Beldi­­man, ministrul nostru plenipo­tențiar la Berlin, un mare prânz în onoarea Alteței Sale I. și R. Principelui ereditar Wilhelm, care bine-voise a fixa însuși acea dată, urmând imediat după ani­versarea nașterei sale (7 Martie st. n.) ȘTIRI ȘCOLARE * ♦ Ieri s’a afișat la Universi­tate rezultatul examenului de ca­pacitate din limba grecească. Din 17 candidați au reușit următorii 9: 1. La specialitatea principală : d-ni. Erbiceanu Octav, Beraru Artur, Georgiu de loan, Tzîrtescu A. Ernest și Popescu loan. II. La specialitatea secundară: d-nii Mihăileanu Petre, Florescu loan, Dumitrescu Alexandru, Po­­pescu-Golgotă N. ♦ D. Gr. Petrovan, profesor de geografie la școala normală din Galați, a demisionat pe ziua de 1 Aprilie, spre a-și regula drepturile sale la pensie. Spu­ri roiilitsare . Este probabil că bateriile de obuziere de câmp de 12 c.m. vor fi întrunite în divizioane și alăturate câte unul la fie­care regiment de corp. Fie­care divizion va cuprinde două baterii ; o baterie va dis­pune de 4 obusierre, 8 chesoane, 1 car de baterie și un furgon. ♦ Ministerul de răsboi a dis­pus fotografiarea tuturor corpu­rilor de trupă, spre a se putea forma un album general al ar­matei. ♦ Săptămâna viitoare se va întruni în localul corpului 2 de armată, comisia însărcinată cu modificarea imprimatelor între­buințate de administrația mili­tară. ♦ Comisiunea însărcinată cu modificarea broșurei de unifor­mitate a uniformelor din arma­tă, a admis pentru ofițeri vechia bluză de postav, care va putea fi întrebuințată numai la cazarmă. A mai admis schimbarea gu­lerului de postav negru la man­talele ofițerești în guler de cati­fea neagră ; cend­ronul de piele la ofițerii trupelor călări va fi în­locuit cu gurmetă, cum se poartă în Austria, Franța și Germania. ♦ In curând vasele de războiu ale diviziei de Dunăre, vor eși din docuri, unde au­ernat, și vor trece în docurile plutitoare ale arsenalului de marină, spre a li se complecta reparațiunile și a­­poi vor executa, parte în canalul Măcinului, parte lângă portul Su­lina, manevre parțiale și exerci­ții de tir cu tunul. ȘTIRI JUDICIARE ♦ Tribunalul Ilfov secția 3-a, nu s’a pronunțat asupra cererei d-nei Leopoldina Spacu, de a i se servi pensie de către Banca Națională, pentru anii serviți de soțul d-sale. ♦ Azi se va judeca de tribu­nalul Ilfov, secția I-a, procesul lui Lenș-Slătineanu. ♦ Sâmbătă 2 Martie se va ju­deca, la secțiunea 2-a Curții de apel, procesul d-lui Aurel Eliad cu direcțiunea teatrelor. ♦ Tribunalul Ilfov, secția I-a, a amânat era, pentru 20 Martie judecarea cererei comisiunea «Olimpicelor» de a fi pusă în posesiune­ averea donată ei de V. Zappa. Tot pentru 20 Martie s’a amâ­nat și cererea aceleiași societăți, pentru înființarea de sechestru judiciar asupra averei. ȘTIRI ECONOMICE­$1 FINANGIARE ♦ Pe lângă gara Câineni, punct de frontieră, funcționează un bi­rou de expediție regalmente re­cunoscut și care face toate ope­rațiunile vamale. știri­ DIVERSE ♦ In ședința de alaltă­ seară, con­siliul sanitar superior a admis ce­rerea comisiunei veterinare de a nu se mai ucide câinii vagabonzi prin stricnină și acid prusic, ci prin oxid de carbon. ♦ Societatea culturală „Familia“ va ține ședință la 1 Martie la orele 8 seara, in școala primară No. 30, Sf. Voivozi, calea Grivița, unde d. Christescu va ține conferința sa despre „Criterii și feluri de con­vingere“. ♦ Soc. «Transilvania» pentru aju­torul studenților și elevilor mese­riași români din Transilvania și părțile ei, va ține adunare generală ordinară. Duminecă 3 Martie, la 10 dimineața, In palatul sec. pentru învățătura poporului român, strada Sf. Ecaterina 3. Ultime informațiuni JOUI. ♦ Citiți pe pagina î­n ur­­marea­ fru­mosului roman original Triumful Virtutea.­­♦ Cea mai mare parte din măcelari sunt nemulțumiți că delegația lor a primit ca să se înființeze taxa de obor de 1 leu și 5 bani de vită. ♦ In ultimele zile ale septi­­mânei acesteia, încasările acci­zelor comunei au fost foarte slabe. ♦ In ședința de ieri soară a consiliului de higienă al Capita­lei, urma să se discute reorga­nizarea corpului sanitar al co­munei. Această cessiune a fost însă amânată și ea se va discuta în ședința viitoare, la care va asista și d. Procopie Dumitrescu, pri­marul Capitalei. ♦ Toate autoritățile și admi­nistrațiile cari au nevoe de mun­citori, au trimis adresa la «Bursa Muncei», cerând să li se trimită meseriași pentru executarea di­feritelor lucrări ce au. Până în prezent, «Bursa Mun­cei» a plasat mai mulți meseriași, la căile ferate. ♦ Bi­roul știrilor agricole va în­cepe să funcționeze pe lângă m­i­­nisterul de domenii, cu începere de la 1 Aprilie. ♦ MM. II. Regele și Regina vor pleca la Abuzzia 1/ 25 Martie. Suveranii vor fi însoțiți de d. general Robescu și d-na Ma­­vrogheni. ♦ D. N. Filipescu nu-șî­­ va mai pune candidatura la colegiul al douilea de deputați din Ilfov. ♦ Parchetul de Ilfov, temân­­du-se ca meseriașii să nu facă astă­zi vreo manifestație la pala­tul de justiție, unde se judecă procesul meseriașilor, a cerut prefecturei Capitalei ca să tri­­meată un pluton de jandarmi pe­­deștri și mai mulți sergenți de oraș. Intrarea în sala de ședință a tribunalului nu va fi permise meseriașilor. ♦ Comisiunea budgetară a Pri­măriei Capitalei, care lucrează actualmente la întocmirea budge­tului comunei, va face reduceri însemnate în personalul pri­măriei. ♦ Lucrările expuse de minis­terul de domenii la expoziția de piscicultura de la Petersburg, vor fi aduse în București cell mai târziu până la 15 Merlie. ♦ Petroliștii din țară se vor întruni în primele zile ale lunei Martie, spre a discuta în privința zilei când se va ține congresul petrolifer în București. In această întrunire se va a­­lege o comisiune de trei per­soane, care să se ducă la d. D. Sturdza, spre a-l ruga să nu a­­mâne ținerea congresului. ♦ Budgetul primăriei Capitalei pe anul acesta se încheie cu un deficit de aproape 700 mii lei. ♦ D-nil N- Filipescu și G. O­­lănescu se vor duce săptămâna viitoare la Târgoviște, unde sa va inaugura clubul partidului conservator de sub șefia d-lui Carp, din județul Dâmbovița. ♦ In cursul lunei Martie, d. Spiru Haret, ministrul cultelor, va pleca în concediu în străină­tate. D. C. Stoicescu, ministrul de justiție, va ține interimatul ace­lui minister. ♦ Studenții vor convoca zilele acestea o întrunire, spre a dis­cuta în privința programei pri­mi­rea studenților greci, cari au anunțat că vor sosi în București la 10 Maiti. ♦ Cavalerul de Zotta, marele luptător naționalist din Buco­vina, a sosit erî în Capitală. Cavalerul de Zotta va sta o lună de zile în România, în care timp va vizita mai multe locali­tăți din țară. ’♦ Aseară s’a întrunit, la minis­terul de interne, comisia farma­ceutică și a rezolvat diferite ches­tiuni curente. ♦ La ministerul de finanțe se lucrează cu multă activitate la alcătuirea regulamentului legei pensiilor, care va fi în curând gata. ♦ D. Furtună, inspector ve­terinar, se află actualmente la Iași, unde ia măsuri pentru stin­gerea febrei aftoase din acel județ. ♦ Administrațiile financiare din țară au vărsat la casa tezaurului public suma de 1.500.300 le­i încasați în ultimele 6 zile. ♦ S’a trimis în examinarea consiliului tehnic superior pro­­ectul de facerea de diguri la ca­­­nalul Sf. George de la Giurgiu, pentru a nu se mai potmoli ba­zinul. Lucrările vor costa 17.000 lei și se vor face în timp de 2 luni. ♦ Ministerul lucrărilor publice a intervenit pe lângă ministerul de externe ca și el, la rândul său, să intervie pe lângă guver­nul Serbiei, spre a se construi la Belgrad, pe un teren cedat direcțiunea serviciului român de navigațiune fluvială, o agenție și o magazie. ♦ Comisiunea mixtă, instituită de direcția generală a serviciului penitenciarelor și compusă din delegați ai ministerelor de inter­ne și războiu, va pleca zilele a­­cestea din nou, spre a vizita alte închisori din țară și a stabili, în urmă, atribuțiunile personalului civil și militar al închisorilor noastre. ♦ Diseară se întrunește la mi­nisterul de interne, comisia ve­terinară și se va ocupa cu dife­rite despăgubiri. ♦ Aseară a avut loc la clubul conservator de sub șefia d-lui G. Cantacuzino, obicinuita adu­nare săptămânală a membrilor clubului. D. M. Alexandrescu, fost se­nator, a ținut conferința sa vor­bind despre «Criza agricolă și cauzele ei». Oratorul în cuvîntarea sa a a­­rătat că criza aceasta se dato­­rește pe d’o parte oscilațiunilor prețului cerealelor, iar pe de alta’ relei organizări economice a țârei. Arată aopî răspunderea pe pure

Next