Universul, mai 1902 (Anul 20, nr. 116-146)

1902-05-01 / nr. 116

Abonamentele și anunțurile se primesc la­ Administrația: Strada Brezoianu, 11, București Teribila catastrofă de la St. Pierre.—(Vezi explicația) București, 30 Aprilie. Activitate sau pasivitate ? Se întețesc din nou discu­țiile, la frații noștri de peste munți, asupra chestiunei dacă va fi mai cu cale pentru vii­tor a se inaugura o politică de activitate, de participare la toate actele vieței publice, — după putință bine înțeles,— sau­ dacă va fi mai bine a se persista și mai departe în sta­rea de resistență pasivă și pro­testare continuă în contra si­tuației apăsătoare ce cu vio­lență și în contra dreptului ,și dreptățea s’a creeat elemen­telor nemag­hiare din statul ungar. Vom căuta să dăm citito­rilor noștri informațiuni cât se poate de complecte despre aceste discuți­uni ce se urmea­ză, fără a ne amesteca, bine­înțeles, spre a lua parte unei păreri contra alteia, credința noastră fiind că, în privința politicei de urmat la dînșii, frații noștri sunt singuri­ com­petenți de a o discuta și a o h­otărî, nouă rămânându-ne ro­lul și datoria de a urmări cu românească interesare mișcă­rile și luptele lor. Ia’discuția asupra activi­tății sau­ pasivității a intrat acum unul din bărbații po­litici cel mai cu autoritate de peste munți, d. Alexandru Mocioni, și anume ca susți­nător al principiului resisten­­ței pasive. Pasivitatea, zice d-sa, este ultima poziție legală constitu­țională pentru Românii din țările coroanei ungare. Eșind din această poziție, el n’ar putea de­cât sa dea îndărăt. Căci așa e situația acum în Ungaria, în cât de o acțiune politică cu oare­care sorți de isbândă, din partea Românilor, nici vorbă nu poate fi. Atunci, la ce ar folosi politica de acti­vitate ? La nimic. In schimb, învinși pe acest teren, Ro­mânii ar putea ajunge până la abdicația națională, ceea ce cu politica rezistenței pasive nici­odată nu s’ar putea în­­tâmpla. Activitatea, mai spune în esență d. Al. Mocioni, ar im­plica revizuirea programului partidului național român, ceea ce nu s’ar putea face de­cât printr’o conferință na­țională. Dar revizuirea pogro­mului ar însemna desființarea actualei organizări politice partidului național român. Și ar însemna ceva și mai primejdios : atingerea princi­piului solidarității naționale, și­ accentuiază d. Al. Mocioni —în acest principiu stă în­treaga putere a elementului românesc din Ungaria și Tran­silvania. Concluzia ar fi: așteptarea unor timpuri mai priincioase iar până atunci preservarea în politica de protestare a re­zistenței pasive și desfășurarea celei mai vii activități pe alte terenuri: școlar, bisericesc, conomic, etc., căutându-și a­­firmarea și întărirea elemen­tului românesc. De alt­fel, or cât de parti­zan al pasivității, d. Al. Mo­­cioni recunoaște că aceasta este «o situație politică foarte supărătoare» și că e lesne de înțeles imboldul de a se căuta scăparea din situația asta sil­nică. Expunerea părerilor d-lui Al. Mocioni, nu va rămânea de­sigur fără răspuns din par­tea fruntașilor partizani ai po­liticei de activitate. Nu vom lipsi a lua notă și de argu­mentele acestora, după cum am mai resumat și altă dată părerile emise de unul din a­­cești fruntași, d. Eugen Brote. 5 Bani foaia în România.—10 Bani în afrSintate CELE DIN URMA ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA REDACȚIA : Strada Brezoianu, 11. București Telefon. Adresa telegraficii­. «Universul», Bucureșt Calendar pe anul 1902 Oric­ilul Marți, 30 Aprilie.—Sf. Ap. Iacob Catolic Marți, 13 M’dű.— Servatiu Soarele resare 4.38 , apune 7.16 de Sud și că acolo luptă alături cu boemii. S’a dovedit că această știre a fost răspândită intenționat, ca să se zădărnicească urmărirea crimi­nalului. Parchetul din Brașov a aflat acum că Taflan se află în Bul­garia, ca administrator al unui mare proprietar. Tribunalul a făcut deja de­mersuri pentru ca să se obțină pe cale diplomatică, arestarea și extrădarea lui Taflan. Delapidare de la o bancă iată cum stă afacerea cu dela­pidările de la banca Chișoda despre care v’am telegrafiat pe scurt. Directorul băncei de credit din comuna Chișoda, comitatul Temișoarei, Pavel Ivi, s’a pre­zintat la judecătorul de instrucție Kolocz și a declarat că întreg ca­pitalul băncei, precum și depu­nerile spre fructificare, au fost delapidate și cassa e cu totul goală. In același timp, Ivi a cerut ca justiția să ordone o anchetă. Din constatările judecătorulu de instrucție, reiese că suma de­lapidată se urcă la 57.000 co­roane, din care 47.000 capitalul băncei și 10.000 depuneri. Tulburări într’o comună în comuna Lemhény, de lângă Szepsi­ Szt-György, în Transilva­nia, s’au întâmplat tulburări din cauza comasarei pământurilor Poporul era împărțit în două partide : unii cereau comasarea, iar alții erau contra ei. Vre-o trei sute de locuitori, contrari comasare!, se adunaseră pe strade, hotărîți să atace pe a­­ceia cari ceruseră comasarea. Primarul, vezând că lucrurile au ajuns într’o stare amenință­toare, a căutat să-i liniștească, iar pe de altă parte a trimis după jandarmi. S’a explicat din nou țăranilor cum stau lucrurile și ast­fel s’a delăturat primejdia unei vărsări de sânge. S’au făcut câte­va arestări. S'a dovedit în urmă că revol­tații fuseseră induși în eroare de agitator­. Crișan Din Ungaria (Corespondență particulară a „Universului" Budapesta, 28 Aprilie. Alegerea d­e episcop la Arad I. P. S. La Mitropolitul orto­dox Mețianu, din Sibiu, a fixat data alegere­ de episcop la Arad, în locul devenit vacant prin moar­tea lui Goldiș, pentru ziua de 5 Iunie st. n. Alegerea va fi condusă de în­suși I. P. S. Sa Mitropolitul. Cei doui candidați, arh­iman­­dritul Hamsea și protosinghelul Vasile Mangra, vicar de Oradea Mare, socotind după diferitele chestiuni puse la vot în Sinod, dispun de un număr aproape e­­gal de voturi. Dacă, la alegere, s’ar întâm­pla ca să fie paritate de voturi, votul decisiv nu­­ 1 va avea mitro­politul Mețianu, care va presida alegerea, ci se va face o nouă alegere. I’e urmele unui criminal In toamna trecută, v’am trimis știrea că funcționarul de bancă Ioan Taflan a omorît, cu un glonț de pușcă, pe un anume Cle­mente Boeriu, funcționar al u­­nei bănci din București, pe când se aflau la manevre în Fă­găraș. Se știe că Taflan, pe când era dus la închisoare, a reușit să fugă și nu i s’a mai dat de urmă. El fusese osîndit la 7 ani închi­soare. Nu de mult se răspândise ves­tea că Taflan s’a dus în Africa CRONICI FEMEI­ NE Calitățile bărbaților spre a plăcea femee. Ziarul suedez «Svenska Dag­bladet» publică o serie de pă­reri ale celebrelor femei suede­ze, asupra calităților pe cari tre­­bue să le aibă bărbați­ spre a plăcea sexului frumos. Ca curiozitate se reproduc și ea pentru numeroasele mele ci­titoare . Scriitoarea Ellen Key scrie : închipuirea pe care o femee și-o face despre un adevărat băr­bat e, dintre toate închipuirile, cea mai incertă : ea se schimbă mai înainte de ori­ce după in­dividualitatea femeei, apoi după vîrsta, patria și obiceiurile ei. Ast­fel, de exemplu, adevă­ratul bărbat în ochi! fiice! unu! bogat negustor englez este un mediu între Chamberlain și Al­fred Tennyson , în ochi! unei fete germane din provincie, o uniune a lui Schiller cu un lo­cotenent de cuirasieri, și după imaginația unei femei pariziane un amestec de Napoleon I și Maupassant. O femee din Stockolm, dacă de exemplu este o bucătăreasă va crede că un pompier e cel mai frumos bărbat din lume. In­tr’un cuvînt, în reprezintarea pe care o femee și-o face despre a­devăratul bărbat, nu se află de­cât un singur punct de acord că ea și-l închipue ca ceva unic în natură. Deplorabili bărbați — și sărmane femei !» Scriitoarea Helene Myholm se exprimă: «Pentru mine, un a­deverat bărbat e acela care îș dă în cele mai importante ches­tii ale vieței propria sa părere, și apoi posedă destul simț mo­ral spre a se regula după acest simț în toate situațiunile viețe! «Afară de asta un adevărat băr­bat trebue să poseadă atâta mo­destie, în­cât să știe să mărtu­risească o eroare și să găsească remediul cu putință. Și în fine nu vatămă de Ioc dacă adevăra­tul bărbat are unele din așa zi­sele «proprietate feminină, gen­tilețea și iubirea ei». Actrița Julia Haakonson scrie «Eu cred că femeile văd pe ade­văratul bărbat în acela pe care -l iubesc. In acest chip mai toți bărbații au în viața lor timpuri când par adevărați bărbați. In­cât mă privește pe mine, aș da premiu bărbatului care în locul lui Adam n’ar fi mușcat din mă­rul pe care i l’a oferit Eva». Zinn, în toate Antilele ar confirma teo­ria că insulele sunt ultima rămă­șiță a unui continent dispărut și că sunt destinate a fi, într’o zi sau alta, înghițite de mare. Se povestește că un profet negru din Haiti a anunțat acum câți­va ani că toate Antilele vor fi dis­truse de un foc subteran. In ilustrația noastră de azi se poate vedea orașul St. Pierre și vulcanul în erupțiune. Teribila catastrofă de la St. Pierre — Vezi ilustrația — Teribila catastrofă care a dis­trus St. Pierre, orașul cel mai important din Martinica (Antilele franceze), e datorită erupțiunei vulcanului Montagne Peine ; el nu mai da semne de activitate din 1851 ; în acel an, un puternic cutremur de pământ, care a pro­dus daune mari, a fost urmat de formarea a două cratere pe muntele Peiâe. Insula Martinica e de cons­­trucțiune vulcanică și e străbă­tută în toată lungimea ei de o creastă muntoasă, al cărei prin­cipal vîrf, acela al vulcanului în chestiune, ajunge la 1350 metri înălțime. Această origine vulca­nică expune mult insula, după cum de alt­fel tot restul arhipe­lagului Antilelor, la dese cutre­mure. Cel mai desastruos fu acel din 11 ianuarie 1839, care a dis­trus aproape cu totul orașul Port de­ France. După ziarul «Temps», actuala erupțiune s-ar lega cu vre-un cutremur de pământ, și chiar în ultimele zile au fost cutremure de pământ în Spania și în Franța, și se știe că cutremurele sunt­ în strînsă legătură cu fenomenele vulcanice. St. Pierre era cel mai mare oraș al posesiunilor franceze în America; avea 27.300 locuitori; insula Martinica, cea mai im­portantă din Antilele franceze, are o suprafața de 087 ehilome­­tri pătrați și 180000 de locuitori; e împărțită în două departamente, Saint-Pierre și Port-de-France ; are o climă foarte rea, produce cafea, zahăr, bumbac, tutun, etc.; exportabile întrec cu 34 mi­lioane franci valoarea importațiu­­nilor. Portul Saint-Pierre nu e apă­rat de­cât de niște forturi neîn­semnate. Golful din St.-Pierre e vizitat de năvi franceze și en­gleze. Orașul posedă numeroase depozite de cărbuni. El e unit cu Port-de-France, cu un serviciu zilnic de vapoare și prin telegraf, singura linie te­legrafică din Martinica, care are o lungime de 32 k­ilometri. Călătorii cari au vizitat Anti­lele, spun că se pot vedea pe mul­te coline vecine schelete de vase mari, aduse acolo acum 25 ani, de niște valuri monstruoase. In insulă se credea că vulca­nul de pe muntele Peiâe e stins pentru tot­d­a­una. Craterul,la 1350 metri înălțime, e ocupat de un lac. La picioa­rele muntelui se află un izvor termal, frecventat de bolnavii din Martinica. Catastrofa din St. Pierre și activitatea vulcanică semnalată UN PR­OVAIu­l I­ K ZI Pe drumul bătut nu crește iarbă._______(Oriental). Curier Judiciar (TRIBUNALELE ROMANE) Pungășia din strd. Lăzureanu di­n București Tribunalul Ilfov, secția IV-a, a ju­decat era procesul lui Ioniță Moraru și a soției sale din București, dațî judecăței pentru că, atrăgând în cursă pe d. Gr. Georgescu, prin vio­lență au­ voit să’î­ntoarcă bani. Iată pe scurt cum s’a comis fap­tul acesta: Ioniță Moraru, având’ necesitate de bani, s’a adresat d-lui Georgescu pentru ca să’l împrumute cu suma de 5000 lei, hipotecându-î o casă. D. Georgescu, se vede, cerându’î o dobândă prea mare, n’au convenit. Moraru, în înțelegere cu soția sa, au recurs atunci la un mijloc cu totul straniu­ pentru a obține bani fără dobândă și fără ca să’i mai înapoieze. In acest scop, au invitat pe d. Georgescu la dînșii ca să vadă ca­sele și să se înțeleagă asupra îm­prumutului. D. Georgescu venind și intrând în casă, n’a găsit de­cât pe soția lui Moraru. D-sa întrebând-o unde se află bărbatul d-sale, ea l’a rugat să aștepte puțin căci va veni îndată.— De abia s’a așezat d. Georgescu pe un scaun și imediat a intrat în odae Moraru, întovărășit de un țigan, a­­vînd în mână o­ funie și un cuțit mare. Moraru s’a adresat îndată d-lui Georgescu, cerendu-i 500 lei, sau în cas contrar să semneze o poliță de o mie lei, căci alt­cum nu va scăpa viu din casă. In acel moment apare în casă co­misarul de poliție și cu un sergent de stradă, cari au arestat pe Mo­raru. De­sigur cititorii se vor întreba de unde știa poliția de acest fapt, ca să sosească tocmai în momentul critic pentru d. Georgescu? Iată cum a aflat poliția de acest fapt : Soacra lui Moraru, slabă de gură, povestise deja prin vecini ce are de gând să facă ginerele seu și unul din chiriașii din acea curte, ime­diat ce a văzut că după Georgescu au­ intrat în casă Moraru­ și cu un țigan, iar soacra lui închisese ușa pe din afară, a alergat la secție și a dat de veste: înaintea tribunalului. Moraru și soția sa au fost apărați de d. Bră­­tescu, care a susținut că, dacă Mo­raru a cerut acei bani prin violență a fost în drept să facă, căci d. Georgescu avea relați­uni amoroase cu soția sa. Tribunalul, însă, negăsind justifi­cat acest argument, a condamnat pe Moraru la o lună închisoare, iar pe soția sa la 15 zile. Grefier. Rezbelul augu­s - fever —­­prin poștă . După o depeșă a ziarului Daily Express, marea conferință a șe­filor boere, care trebuia să se țină la 15 Main la Veerening, nu va putea să aibă loc înainte de sfîr­­șitul lunei Main, căci detașamen­tele boere sunt prea departe unele de altele, așa că nu le va pu­tea sosi până la acea dată invitația la conferință. Va fi deci greu­ să se poată stipula pacea înainte de încoronare. n­r­ ¥ . O nouă dificultate pentru în­­cheerea păcei pare că s’a ivit, în urma alipirei câtor­va districte ale Transvaalului de Natal. A­­ceastă desmembrare a fost cu­noscută de leaderii boemî când s’au adunat la Klerksdorp și s’ar putea întâmpla ca, cunoscând a­­cest lucru, boem­î să refuze a primi pacea în condițiunile sta­bilite mai înainte. Știri din străin­átate — Prin poștă — Corespondentul din Sofia al ziarului «Münchener Neueste Nachrichten» afirmă că comitetul bulgaro-macedonean a dat emi­sarilor săi ordinul secret de a asasina pe episcopul sârb Firmi­­lian, în ziua instalarei sale la Usküb.* ¥ ] Agenții comitetului bulgaro­­macedonean au izbutit să intro­ducă în Macedonia, prin Serbia, o mare cantitate de dinamită, menită la sfărîmarea căilor ferate de la Salonic și Dedagacl, împăratul Francisc Iosif va vizita în curând orașul Oradea Mare, din Ungaria, invitat fiind de cardinalul Schlauch. Cu a­­ceastă ocaziune, împăratul a de­clarat că dorește mult să vadă noua școală militară.­­­­ Autorii furtului comis la vila regală «Dekelia»din Grecia sunt 5 geandarmî, cari erau însărci­nați cu paza vilei. Ei au fost a­­restați. Obiectele furate, între cari se află și câte­va de foarte mare valoare, au fost găsite. A treia nevastă a scriitorului danez Strindberg, artista drama­tică Bosse, a cerut și ea divor­țul, pe motiv că bărbatul ei o maltratează.« « * «Echo de Paris» anunță că re­gele Suediei a cerut ca să fie admis ca membru al societăței astronomice a Franței. ★ Parchetul general din Lucca, considerând pe banditul Muso­­lino ca ocnaș, nu a mai permis ca să fie vizitat de rudele lui. Musolino se arătă foarte abă­tut și a rugat pe avocatul său să spue sorei salelppolita să vie la proces, spre a putea să o vadă. * . . ¥ In Septembrie se va ține la Carlsbad un congres de natura­liști și medici. O CUGETAHU !»I<: ZI Trebue să rîzî mai înainte de a fi fericit, de teamă să nu mori fără ca să fi rîs. Carnetul meu­ Teribila catastrofă din Martinica S’a zis de astrologul Falb C’a prevestit, în loc de vară, O iarnă grea, cu câmpul alb, Cu ger turbat in ori ce țară !.. S’a rîs de Falb c’a prevestit Erupțiu­ni i­ngrozitoa­re De-atâți vulcani ce, negreșit, Credeau că dorm în nepăsare!.. Dar prorocirea dă acum S’adeverește, mi se pare, Și astronomii stau în drum Cuprinși de ciudă și mirare, Că­rind pe rind,s’au intimplat, Precum ’i-a fost și prevestirea, Nenorociri ce-a ’nfiorat, Și îngrozit-au omenirea !.. In Franța, Spania, a nins Și în Italia fu geruri, iar în Ungaria s’a’ntins O iarnă grea,cu nori pe ceruri! La noi, in luna lui April, A nins, cum ninge ’n toi de iarnă, Și norii, fără domicil, Ș'acuma vor la nea să cearnă... Dar catastrofă, cum n’a fost De când Pompei a fost pe lume, La Martinica ’și făcu rost, Să i s’auză ’n veci de nume !.. Vulcanul stins s'a deșteptat C’o furie îngrozitoare Și lava lui s’a aruncat Pe insulă ca și pe mare!.. Orașul Saint-Pierre pieri Sub lavă, pietre arzătoare. Perii-n lumea ce fugi Curând spre mare o­ scăpare !.. Perii-au oameni mii de mii Ș’apoi vapoare și corăbii Ma­­rcu cum pier în bătălii Soldați de tunuri,puști și săbii" A­ fost ceva îngrozitor Erupția din Martinica și Franța și al ei popor, Do jalea ’n care ’i este fica, E ’n doliu și plânge-amar Și cat­a’î da ajutorare... Și noi să plângem așa­dar Cu sora noastră cea mai mare f âlam­on­ nul regal, iar publicul ce staționa pe peronul gărzi, îi primește cu lungi și zgomotoase urale. La co­­borîrea din vagon, AA. U­. RR. au fost întâmpinate atât de autori­tățile civile, cât și de cele militare. D. general Leon prezintă A. L. raportul, după care A. S. trece in revistă compania de onoare ce sta­ționa pe peronul gării. In timp ce A. S. Principele tre­cea în revistă compania de onoare, A. S. Principesa, înaintând spre sala de recepție, a fost întâmpinată de d. lt.-colonel Văleanu, care i-a ofe­rit un frumos banchet de trandafiri. A. S. îi mulțumește surîzând. După o întreținere de câte­va mi­nute cu d-niî colonel Zosima și lo­­cotenent-colonel Văleanu, a intrat în sală, unde a fost întâmpinată de d. Basarabescu și Ghica. După terminarea revistei de către A. S., d. general i-a prezintat pe d-niî ofițeri aflați acolo, după care A. L., intrând în sala de recepție, a fost întâmpinat de d. primari al orașului. Apoi A.A. L­­. R.i­­eșind din sală. S’au urcat în trăsura d-lui Palade și, escortați fiind de un es­­cadron de roșiori, comandat de d. căpitan Naumescu, au plecat spre cazarma reg. 4 de roșiori. Publicul i ce staționa de o parte și de alta a străzei le-a făcut mari ovațiuni. La reg., A.A. L.L. R.R. au întâm­pinați de d-nii colonel Zossima și socot.-colonel Văleanu. AA. LL. R­. au primit apoi de­filarea regimentelor 2 și 4 ce se aflau pe câmp. La orele 3 p. m., AR. N­. au plecat în escursiune, în­soțiți fiind de întreaga suită mili­tară, de două escadroane de ro­șiori și muzica regimentului. Au­ plecat pe șoseaua națională, îndrep­­tându-se apoi spre pădurea Crâng unde au făcut o serbare câmpe­nească, după care au plecat spre co­muna Zorleni. La orele 8 și jum AR. LL.,împreună cu întreaga suită, s’au întors la cazarma regimentu­lui 4, unde s’au întreținut până la orele 12, când au plecat spre gară, escortați de escadromii de roșiori Pe când AA. LL. RR. se urcau în vagon, numerosul public ce se afla pe peronul găreî le-a făcut mar­­orațiuni. Negrilă,. Universal in provincie De la coresp. noștri particulari — Pe ziua de 28 Aprilie — Berind Vizita­ princiară.— Azi, Du­minecă, au sosit in orașul nostru AA. U­. RB. Principele și Princi­pesa. La sosirea trenului, muzica reg. Cantemir No. 12, a intonat ia­ Craiova Incendiul din Foișor.­Astă­­noapte s’a declarat un îngrozitor incendiu la proprietatea d-lui Ion Arsenie, din comuna Foișor. Au ars două coșare, un palul și o șură de paie.­­ Focul a fost pus de către niște dușmani ai d-lui Arsenie, la șura de paie. De aci, el s’a întins repede la dependințe, fiind ajutat de vîntul care începuse să bată. Diverse.—Preparativele, pentru serbarea ce s’a hotărît pentru Maia la parcul Bibescu, se continuă cu multă seriozitate. Se speră că acea serbare va întrece cu mult toate serbările de acest gen ce s’au dat la Craiova. Doi f­amili Giurgiu Accident.—Era, muncitorul Ște­fan Constantin, pe când lucra la șlepul N. F. R., în canalul Sf. Gheor­­ghe, la descărcarea unor pietre de pavaj, rupându-se lanțul care sus­ținea trei pietre, acestea de o dată căzură pe nefericitul Ștefan, trân­tindu-l cu capul în jos în fundul șlepului, lăsându-l aproape mort. Intr’o stare disperată, el a fost transportat la spitalul județean. Teatrale. — Astă­ seară s’a re­­prezintat în salonul Imperial, de către trupa Bobescu, frumoasa ope­retă «Mascota», în beneficiul d-rei Eleonora Bobescu. Un public ales și numeros a ți­nut să asiste la această reprezinta­­­re, ca și la cele­l­ alte. Dunăreanul. Pipești Crima din comuna Aposto­­lache. — Ieri, frații loan și Stan Vâlcioiu, ambii locuitori din comu­na Apostolach­e, luându-se la ceartă, Vasile lovește pe fratele său cu un ciomag, atât de grav, în­cât lovitul căzu jos, rămâ­nd mort. Parchetul, fiind înștiințat, a în­ceput o anchetă. Criminalul e arestat. Nenorocire. — Ieri, locuitorul Ioniță Dinu, din com. Poenariî-A­­postolî, aflându-se în pădurea Gor­­gota, la tăiat lemne, un trunchiu de copac căzând peste el, l'a zdro­bit într-un mod oribil. Nenorocitul a încetat imediat din viață. Sanitare.­In orașul nostru sunt câte­va coșuri de vărsat negru, care se bănuește a fi fost adus de către ventrilocul Hamilton, mort înaintea Paștelui în spitalul comunal. Autoritățile sanitare au luat mă­suri serioase pentru combaterea ma­ladiei. Tecuciu Coeiu. Ot­răvire.­Sergentul-major Do­­bre Gheorg­he, din regimetul 6 ro­șiori, s'a otrăvit, luând din greșea­lm­lă un praf de clorat de potasiu în loc de sare amară. Fiind chemat în grabă un medic, pentru a-i salva viața, a fost impo­sibil, căci după 2 ore de suferință a murit în chinurile cele mai gro­zave. Ne­existând bănneți, s’a autorizat înmormântarea cadavrului. Furt prin efracție.­­ Astă­noapte, mai mulți necunoscuți făcă­tori de rele, prin spargerea’ feres­trelor, s’au introdus în locuințele sătenilor loan Huștiu și Pavel Ghir­­văsuță, din com.’Gohor, furând de la cel din tei mai multe obiecte casa Proe>, inc . lui Pavel Ghirvăsuță, pe lângă obiecte, i-a furat și suma de 250 lei. S’au luat măsuri pentru descoperirea autorilor. __________| b ^Clic grijbo. UN SFAT I*K ZI Sirop de cafea. — E ușor de făcut. La un litru de apă fier­binte, pune 125 grame de cafea pisată și fierbe 3 sau 10 minute. Strecoară infuziunea și adaugă 500 grame de zahăr , fierbe a­­poi până ce siropul se îngroașă. Se obține o băutură tot așa de plăcută ca siropul de cafea, dacă se toarnă o jumătate de ceașcă de cafea într’un pahar cu apă za­harată. Noul Abonament­ul „UNIVERSUL cu începere de la 1 Maiu 1902 Premii extra­ordin­are .,Universul“ deschide un nou abonament cu începere de la 1 Main cu următoarele premii, ce acordă gratuit, prin tragere la sorți, abonaților săi: 1 pereche de cerce­ de safir împresurat de briliante în va­loare de 1500 lei; 1 inel de safir împresurat de briliante, în valoare de 400 lei. (furnizate de marele magazin Ra«­divon) ; 1 pianină ; 1 oglindă mare de perete, ar­tistic sculptată, în valoare de 300 lei; 1 ceasornic de aur pentru bărbat; 1 ceasornic de aur pentru damă ; 1 ceas de bronz, aurit, de masă, cu figuri artistic lucrate, în va­loare de 200 lei; 2 candelabre de bronz aurit și marmoră ; 1 mașină de cusut, de picior; 1 mare etajeră de masă, de argint plaque ; 1 vas de bronz; 1 masă de cristal; 1 călimară de bronz aurit; 1 toaletă de bronz aurit și cristal, pentru dame ; 1 frumos paravan brodat cu mătase ; 1 serviciu de ceain (samovar) de aramă și cu masă de metal ; 1 frumoasă lampă de atârnat; 1 frumoasă lampă de masă ; 1 serviciu de cafea, de por­țelan. Toate aceste obiecte se pot vedea expuse în vitrina stabili­mentului nostru din strada Bre­­zoianu. Costul abonamentului este : Pentru 3 luni, lei 5 , pentru 6 luni, lei 10 și pentru un an, lei 19.50. Abonații pentru 3 luni primesc 2 bilete, cea pentru 6 luni 6 bi­lete, iar cea pentru un an 12 bilete, spre a concura la trage­rea la sorți a obiectelor de mai sus. Alte premii Toți abonații Universului pri­mesc gratuit și Universul literar colorat septemânal, precum și un volum din Biblioteca­ Econo­mică a Universului. Toți abonații Universului mai concurează gratuit, prin tragere la sorți, la premii constând în 3 obiecte de valoare, ce se acordă în fie­care lună abonaților. Familiile tuturor abonaților, cari, călătorind pe căile ferate, în urma unei ciocniri sau deraieri de trenuri ar suferi vre-un acci­dent, vor primi de la socie­tatea de asigurare Generala su­ma de 4.000 leî în caz de moarte și 1.000 leî în caz de invaliditate, fiind asigurați de administrația ziarului Universul, care plătește în acest scop o sumă anuală sus zisei societăți. LA G. 1*11 ADEL 12 Cei patru loșchetarl­ii — Și era în adevăr frumoasă ? întrebă Ector. — O adevărată Venere!... Niște ochi, amicilor, adevărate diamante negre, și un picior, și totul în sfirșit... O mărturisesc că Felicia Pil vois-Brières era fă­cută ca să aprindă în suflet pa­siuni violente. «începurăm să vorbim și nu­mai­de­cât văzui că Felicia avea spirit cu apă tare, care lasă sem­ne pe unde trece. Și doamna, cu dințișorii ei frumoși, sfîșia cu o înlesnire particulară, pe prietenele ei și pe ale mătușii mele, care, cu desăvârșire ipno­­tizată, rîdea din toată inima de succesul candidatei sale. Și eu nu mai puțin, o mărturisesc, rîdeam prostește, fiind subjugat de frumoasa răutăcioasă. — Și apoi ?... întrebă d’Ar­­teimpe. — Și apoi, trebui să recunosc că Felicia poseda o influență dia­bolică... Mătușă-mea triumfa, iar eu amețit, dominat, înebunisem. «Inima și mintea mi se um­­pluseră de ființa ei... o urmai pretutindeni... — Mai scurtează, mai scur­tează povestirea, îl întrerupse Alexis. Am trecut toți prin ast­fel de lucruri. — Puțin mai am de spus, răs­punse Iacov, și ajungem la ta­bloul final. «Mă pusese să’î jur c’o s’o iau de nevastă, și, din acel mo­ment, crezându-se sigură că va poseda numele meu, îmi acor­dase tot ce-i cerusem... E un tip ne­întrecut de curtezană Felicia aceasta ! O adevărată perfecțiune a răului ! «Eram clar orbit cu desăvâr­șire, ionorizat; trăiam numai prin aerul respirat de ea când, printr’o împrejurare, un adevăr providențială, îmi sdrobii lanțul care mă lega. «Mă duceam prin toate adu­nările ca să mă întâlnesc în fie­care seară cu Felicia... Odată, pe când stăm să intru în salonul ducelui de Santa­ Forza, acel mexican miliardar, negru ca a­­banosul, zărind înainte-mi capul, gâtul și splendizii umezi ai Fe­­liciei, ordonat camerierului să nu mă anunțe: «Mi s’arăta din profil, și un zîmbet radios, care de­sigur nu mi se îndrepta mie, flutura pe buzele ei... Ba încă, cu versul evantaliului eî și cu un gest pe care i-l cunoșteam, trimetea, prin spațiu, o sărutare cui­va care ’i sta în față. «Privirea mi se îndreptă către acel cine­va, și văd că’î răs­punde la sărutare... ghiciți cine?.. Raul Livines, unul dintre cei mai buni amici ai noștri, pe care toțî îl cunoașteți... un onest și leal tîner incapabil de vre­o trădare. «Simții că pare că ceva mi se rupea în suflet. Insă, după un minut, stăp’n pe mine, mă dusei să salut pe Felicia, mai amabilă și mai frumoasă ca ori­când. «Apoi încet mă apropiau de Raul și-î spusei că vreau să-î vorbesc ceva. Intrarăm într’un salonaș, gol în momentul acela, și avuserăm o explicațiune limpede, hotărîtă. «O, n’a fost nici lungă, nici violentă. «Râul se scuză, zicându-mîcă eu nu-î vorbisem nici­odată de Felicia... prin urmare nu știa legăturile mele cu ea. «Era amantul eî de 6 lm­î. — «Dar eu îmi trec toate se­rile cu dînsa, îî zisem­. — «Și eu toate diminețile, îmi răspunse el. — Ce mai femeiască ! esclamă Eotor Sourdac. Dacă ași fi știut, mi-așî fi pus și eu candidatura. — Liber­ești­i răspunse Iacov, cu o strîmbătură care nu putea fi luată drept zîmbet, și urmă: — Raul nu-mi ascunse nimic, când îi spusei că eram să dau numele meu acelei femei și, prin bună înțelegere, ca să o convingem de infamia ei, re­curserăm la o combinațiune, nu prea cavalerească, ce e dreptul, dar care mi se păru atunci foarte la locul ei. A doua­ zi me duse­ acasă la Raul și în momentul când Felicia îi arunca brațele după gât zi cându-i«sufletul meu», ma arătam și ea. «Momentul acela nu-i voiu uita nici­odată. Imi veni să cred înb­iți că vrea să ne omoare pe amândouă. «Cu fața aprinsă, cu ochii scă­părînd flăcări, ne zise tot ce mâ­nia și răsbunarea putea să-i in­sufle. «Ne făcu mișei, ticăloși și a­­cestea îî fură cuvintele cele mai puțin rele ce­ î eșiră din gură. Jură că o să ne urmărească și o să ne facă tot zeul posibil, a­­poi fugi rîzând ca o nebună, cu­prinsă de un paroxism înspăi­­mîntător. Marchizul d’Aum­annes clătină din cap. — Știu, urmă Iacov, știți că n’am făcut bine. — Da, n’ați făcut bine deloc. Era așa de simplu să-î probați trădarea, să rupeți rela­țiunile cu ea fără să recurgeți la ast­fel de mijloace. Nu trebue nici­odată să te răsbunt pe o femee. — Știu, dar ce vrei : eram nebun de mânie. — Și credeți că s’a isprăvit cu trădarea dintr'o parte și cu răsturnarea din cea­l­ altă. P «Aș vrea să mă înșel, dar puteți fi siguri că veți găsi pe această femee în calea voastră, atunci când mai puțin ve veți aștepta. Raul a avut deja vre­o câte­va dueluri car­­i au venit de­sigur din partea aceea... — Și cât despre mine, urmă Iacov, începu să facă vrajbă între mine și mătușa­ mea. Nu știu a­­nume ce grozăvii i-o fi spus des­pre mine, dar acea bună femee mi-a închis ușa, scriindu-mi că totul era finit între dînsa și un nepot care o dezonora. M’am încercat de mai multe ori să-i scriu, dar scrisorile mi s'au îna­poiat fără să-mi fie deschise. — Ei, și la urmă, de ce te plângi? zise Ector. Am obținut favorurile unei femei frumoase ; iacă punctul culminant al afa­cerei. — Și n’a­ mai revezut-o ? în­trebă d'Aur­annes pe Iacov. — Ba da, une­ori, foarte rar. Mi se pare că am zărit-o într-o trăsură închisă, dusă de două cai negri. Acuma insă nu știu dacă mai e­ la Paris. «In sfirșit, ai vrut să știi is­toria mea și eu ți-am povestit’o. Și eu sunt ruinat ruinat cu punga, ruinat cu sufletul, căci e de prisos să te ascunz, glu­mesc, rîd, dar rana îmi este a­­dîncă și sîngeroasă. Nu ești singurul cu ase­menea rană, zise d’Aub­annnes c’un zîmbet melancolic. In lup­tele amorului mai sunt și alți­ cari au primit răni de moarte. — Brr! Dar ce lugubri sunteți, esclamă Ector. Bine de mine că sunt ferit de ast­fel de boale. — Mare noroc, într’adever ! zise d’Aum­annes. — Și acuma să trecem la alt­ceva, întrerupse Iacov. Vre­­d-ta Guy, să ne spui ce aî de gând să fac! ? Ce planuri aî ? (Va urma)

Next