Universul, iunie 1902 (Anul 20, nr. 147-176)

1902-06-01 / nr. 147

Imediat a anunțat autoritățile, cari fie transportată la fața locului, au­­torizând înmormîntarea ei. După cum sunt informat, victima fi­ mai încercat a se sinucide, dân­­du-șî lovituri cu o teslă. Această strangulare a emoționat întregul cartier. idliști. Fălticeni Desmințire. — Unele ziare din capitală au­ anunțat că I. P.­S. S. Mitropolitul Moldovei și Sucevei, Partenié, cu ocazia inspecției făcute monăstirilor Văratic și Agapia, din rîu­l­ Neamțu, ar fi interzis și dat ordine severe, ca pe viitor să nu se mai îngădue vizitatorilor de a se adăposti noaptea în monăstire, după cum se obicinuia până acum. O persoană care inspiră toată în­crederea, fiind bine cunoscută în societatea fălticeneană, și care a vi­zitat aceste sfinte locașe, chiar acum in urmă după inspecția făcută de înaltul Prelat, m’a autorizat, în in­teresul vizitatorilor, să desrnint ca­tegoric cele anunțate de ziare, de­oare­ce I. P. S. S. Mitropolitul Par­­tenie nu a luat asemenea dispozi­ție, ci din contra a ordonat, ca pe viitor să se dea vizitatorilor cea mai mare ospitalitate timp­ de 48 de ore. Și mai mult încă, anul acesta s’a pus la dispoziția escur sioniștilor și arhondaricul monăstirei Văraticul, restaurat acum din nou, în urma incendiului de acum­ două ani. Tempestă.—Erî, pe la orele 12 dim., s’a deslănțuit asupra orașului nostru o ploaie’torențială însoțită de grindină în mărimea nucilor ; din fericire a durat numai vre­o 5 minute, în care timp a desrădăcinat mai mulți arbori și a distrus mii de geamuri de pe la ferestele clă­dirilor, în­cât întregul oraș prezintă aspectul unei devastări. Sticlarii ju­bilează, renunțând pentru un mo­ment la ideea de a mai emigra la Canada. Suceveanul. Pitești Furi.—Marin Ion Constantin, din com­. Picioru de munte, fost guard comunal de noapte în București, ducându-se la familie, di­n acea co­mună, împreună cu o concubină a sa Vela, în ziua de 28 c., a furat de la bunicul său suma de 680 lei și a dispărut. Militare. — Iezi. d. general Tell, sosit în localitate, a inspectat reg. 6 artilerie. D-sa a mai recomandat regimen­tului pe noul său comandant d. co­lonel Gh. Stroesco, fost director al arsenalului. Un banchet a avut loc în onoarea noului comandant, dat de ofițerii reg., la care a participat și d-nn general Tell. Octav. Tg. I.-Jiu Furt.—Un îndrăsneț furt s’a co­mis ori noapte în comuna Șomă­­nești. O bandă mare de re­­făcetori s’au introdus în Casa preotului Muschi, a primarului, precum și la alți două locuitori, luând și prădând totul de prin case. Autoritățile fiind înștiințate la timp și cercetând minuțios, aflu că în acel moment s'au descoperit câți­va din ei, cari s’au și depus. Cercetările continuă. Spânzurat.­ Azi de dimineață, orașul nostru a fost­­ viu impresio­nat, la auzul că în atelierul școalei profesionale de fete servitorul ace­lei școale se afla spînzurat de câr­ligul din tavan. O lume imensă s’a adunat spre a vedea această nenorocire. El se numește Savu Ionescu și sa zice că era amorezat de o femee din comuna Vădeni, anume Maria Mirgineanu, care aud că e o femei răutăcioasă și nu voia să fie soco­teală de dragostea ce săgeta inima lui Ion. Disperat, săracul, după o încercare de douî ani, a luat ferma hotărîre de a se sinucide așa că azi noapte și-a realizat scopul. Pentru aceasta el s’a urcat și a coborît lampa ce atârna, a legat o sfoară de perdele de cârligul de sus a pus-o de gât și apoi a dat dru­mul scaunului pe care se urcase. încă ia zori de ziuă venind mama lui pe la el și găsindu-l spânzurat i-a tăiat sfoara, dar totul a fost în zadar. Parchetul și medicul fiind­­ sesizați, au dispus transportarea ca­davrului la morga orașului, pentru autopsie. Școala azi a fost închisă. De la Jiu, T.­Severin Nenorocire. — Iancu Protopo­­pescu, șeful partidului conservator din localitate, a fost lovit de apo­­plexie uscară, între orele 7 și 8, găsindu-se acasă la el. Din neferi­cire căzând, s’a lovit grav și în față. Dr. Gărdăreanu a fost pr­imul la fața locului, și după cât afla, viața stimatului bărbat este în pericol. So­meșa­nul. Târgoviște Simien­lere.—Soția locui­torul­ui Costea Amuza, din com­. Braniștea, anume Tudora, era de mai mult timp bolnavă de pelagră și atinsă de alienația mintală. Pe când soțul ei, ieri 28 c., lipsea de acasă, care o încuiase tn casă, se sue în pod, unde luând un ștreang se strangula de un căprior. La reîntoarcere soțul ei vezu pe nenorocita lui soție moartă. Par­chetul a fost avizat. pitine crunții.—Azi dimineață, Se­rgentul Bob din escadronul II, reg. I. roșiori, care a sosit aici de mai mult timp, pentru a face exercițiu cu ofițerii școalei de ca­valerie, observă lipsa unei pătuii a soldatului Udriștea Gheorghe. Atunci sergentul,luându-l la bătae pe numitul soldat, tl bătu un așa biod cu pumnii și cravașa de trestie în rât rămase în nesimțire. Pacientul fu înaintat și internat în infirmeria școalei de cavalerie, unde i se dădură ajutoarele nece­sare. Cu toate acestea, sunt puține spe­ranțe, că numitul soldat va scăpa cu viață. Autoritățile militare și poliție­nești anchetează. Teatrale.—Luni, 3 Iunie, so­cietatea «Caritatea­’ va da o repre­zentație teatrală, cu concursul învă­țătorilor și învățătoarelor din județ, grădina Curcubeu, în folosul zi­s î societăți. Flavian, I­l­iri din stres iul tate — Prin poșta — Principele Galitzin, cumnatul ambasadorului rus din Viena, fantele Gaprist, care a sosit în Iunie a. o., cu fiica sa pe un sstomobil din Paris, și-a conti­nuat câtătoria prin Lindenburg la Petersburg. Zilele trecute, a căzut zăpadă mare până la poalele munților Alpi­ații Carinthia (Austria). Regina Wilhelmina a Olandei a sosit împreună cu mama ei la castelul Schaumburg (Germania) unde vor petrece o mare parte a verii.* Știrea despre plecarea regelui Serbiei la Constantinopole, care s’a re’nouit iarăși zilele acestea, se datorește faptului că regele Alexandru a fost invitat formal de Sultan, încă de acum un an. Regele Serbiei s’a h­oterit abia de curând ca să facă această că­lătorie.h * * Ziarului «Times» i se vestește din Caneea, că locuitorii moha­medani din insulă sunt foarte a­­gi­ați pentru asasinarea a patru corăbieri mohamedani, crezân­­du-se că ei au fost atrașîin cursă de creștini și omorîți de aceștia. * Vaporul «Laurov» a plecat din Tromsoe spre țara Francisc Io­­sef, propunându-și de a face cer­cetări cu privire la soarta loco­tenentului Querini, care a luat parte la expediția polară a ducelui de Abruzzi.* * * Orășelul Prozor, din Bosnia, a fost inundat. Toate podurile au fost duse de apele venite mari. Comunicația poștală este între­ruptă. Pagubele sunt foarte mari. * * * Ziarul «Liberte» are o telegra­mă din Berlin, în care se poves­tește despre un conflict între ge­neralii Waldersee și Bissing, is­cat fiind­ că Waldersee a trecut în revistă corpul al 17-lea de ar­mată, al cărui șef e generalul von Bissing. Acesta, pretinzând că Walder­see a călcat peste atribuțiile sale, a supus împăratului chestiunea. O CU OFTARE PE ZI Răutatea se întîlnește mai des cu prostia de­cât cu spiritul. Otrăvirea peștilor Diî LA HERESTRAÜ Ancheta d lui dr. Minovici Ieri, d. dr. St. Minovici, chi­­mistul­ legist, s’a transportat la lacul Floreasca unde, după cum se știe, se găsesc o mare canti­tate de pești morți, parte plutind pe d’asupra apei, parte aruncați la țărm, și răspândind un miros pestilențial. Din cercetările făcute de d. dr. Minovici, reese că moartea peștilor s-ar datori infecțiunea la­­cului, provocată pe de o parte din descompunerea borhotului ce se varsă în acest lac, de la fabrica de spirt a d-lui Andrei Popovici, iar pe de alta de ne­­primenirea suficientă a apei, a cărei scurgere e întârziată din causa morei ce se găsește insta­lată în localitate. Că aceasta este cauza, e mai mult ca sigur, de­oare­ce lacu­rile învecinate ce se găsesc în susul celui infectat, ca Băneasa și Herăstrău, nu prezintă acest fenomen, pe când in cel din jo­sul lui, Teiul, s’a remarcat în­­tr’un grad mult mai mic: terit­iu­ turpl­ifilor «VESELIA» care va apare mâine. Sâmbătă 1 Iunie, va cu­prinde pe lângă o materie va­riată, interesantă și foarte hazlie, și o prea frumoasă ilustrație în ș­ase culori, reprezentând Pe­trecerile din Târgul Mo­șilor. «Veselia» se vinde cu 10 bani în toată țara Lucruri (Sin toata lumea Un cumulard. — Un om care nu trebue să aibă prea multă libertate e un anume Furrer, din Silenen (Elveția). Furrer e de­putat, membru al guvernămin­­tului Cantonului Uri, director al poliției cantonale, ofițer de stare civilă, președinte al consiliului comunal și al consiliului ecle­ziastic din Silenen, ține un de­bit poștal și e comandant de pompieri. Atenții contra impera­­torii Chinei.­­Ziarele sosite la Marsilia dau știri despre un pretins atentat contra împăratului Chinei, care, acum câte­va zile eșind din palatul său la Peking, a auzit un glonț șuerând pe lângă urechea lui. In cercurile chineze se spune că glonțul a fost tras într’adins, iar nu din eroare, cum se spu­nea, de către un soldat strein, care a vroit să sperie pe împărat. Chinezii sunt foarte iritați din cauza acestui fapt. Ion, bani 20, Munteanu Sim., bani 30, Dorus Antop, bani 30, Diana Vasile, bani 30, Stanciu Ion, lei 1, Apostol An­­ton, bani 20, Constantin C-tin, bani 30, Mihailt Eftimie, bani 20, Tudor Serafim, banî 20, Molâu Mihala, bani 20, Baiber Neculae, bani 30, Seroca Theodor, banî 20, Mafteia Gh., banî 20, Vechiu Ion, lei 2, Arseni Neculae, bani 20, Cazan Andonie, bani 75, Alexandrescu Gh., bani 75, Stoica Vasile, bani 20, A. Lu­pulu, Ion, bani 20, Alexandrescu Al., ani 25, Guriță Alecu, bani 20, Grigo­­raș Tudor, bani 45, Moscovici M., bani 75, Pompes Const., bani 20, Blin Aron, bani 20, Nicopyla C tin, bani 20, Ven­tu Dumitru, bani 30, Ubier Barati, lei 1, Petrea Vasile, bani 20, îlorghidan Ni­colae, bani 20, Leonte Vasile, bani 20, David Tudor, bani 20, Ciubotar Th., lei 2, Luca Gheorghe, bani 30, Luchianu Ion, bani 20, Marginea­nu Vasile, bani 20, Strachm­anu Vasile, bani 20, Dim­i­­trescu C-tin, bani 30, Cheoșca Petrea, bani 20, Negrău Argh­ir, bani 30, Ceică Dumitru, bani 20, Roșu Petru, bani 20, Ciucă Constantin, bani 20, Poteraș Ște­fan, bani 20, Costache Ștefan, bani 30, Oltenschi Hrist., banî 20, Vlad Ion, bani 30, Stanciu Neculae, bani 20, Budaciuc Gh., bani 30, Pinzaru Dumitru, bani 20, Macaciuță Vasile, bani 20, Graure Marin, bani 20, Pescaru Anton, bani 20, Mititelu Ilie, bani 20, Dumitriu I. II, bani 30, Cristea Constantin, bani 30, Arfionea Theodor, bani 30, Piucu Moise, bani 30 și Dinescu Constantin, bani 30. Total Lei 30.373 80 Facem un călduros apel către toți cititorii noștri ca să dea spri­jinul lor acestei opere de bine­facere și de recunoștință către aceia cari, cu prețul sângelui lor, ne-au dat neatârnarea. Suntem siguri că acest apel va avea ră­sunet la toți locuitorii țărei noas­tre, fără deosebire de naționali­tate. Se primesc contribuiri cu ori­ce sume. Cine va subscrie suma de la 3000 lei în sus, i se va așeza bustul în marmoră, în marea sală a acestui așezămînt, ce se va construi anume pentru acest scop. 2 — listă de subscripție publică pentru construirea unui azil al In­valizilor militari, în București Suma din urmă . Lei 30.323.60 Regimentul 2 Geniu, compania 9 Pon­to­nieri: Sion Gabriel, locotenent, tei 5; Mol­doveanu Ion, sergent major, lei 1.03; Chirescu Vasile, sergent plutonier, leit, sergenții: tiorianu Ion, bani 50, și Ki­tvine Petrach­e, bani 50; caporalii: Va­­sile Premia, bani 50, Nicolau Ion, bani 50, Pavel Anton, bani 30, Ene Tudora­­che, bani 30, și Negru A­. Ion, bani 30; soldații: Grobotaru Neculae, bani 20, Cernat Ion, bani 20, Bu­gus Vasile, banî 15, Pulităi lanos, bară 20, Socea A­­lexandru, bani 2­3, Iacob Alecu, banî 10, Abiuiton Neculae, bani 10, Chiper Con­stantin, banî 20, Mocanu Gheorghe,banî 15, Sandu Vasile, banî 15, Al. Burghe­­zea Ion, bani 15, Ciobanu Gheorghe, bani 10, Adanasiio Vasile, banî 15, Ion Grigore, bani 30, Feldman Gbuscu, banî 20, Bălan Costache, bani 10. Gafița Du­mitru, bani 10, Ivanof Vasile, bani 10, Miron Niță, bani 10, și Mocăniță Ion, bani 10. Regimentul 2 Geniu, compania 10 Pon­tomen : Iacobescu Paul, căpitan, tei 5; Juncu Constantin, sergent-major, tei 1.50. Lă­­zărescu Florea, sergent, bani 50; capo­rali : Helciu Spiridon, banî 50, Constan­­tinescu I., banî 50, Angheluță Cezar, bani 50, și Lupașcu Alexandru, lei L50; soldații: Mitocaru Constantin, banî 20, Hușman Ion, bani 20, Dimitriu Ion I, lei 1.25, Sim­ion Petrea, bară 20, Opri­­anu Gheorghe, banî 15, Vlad Ghiță,banî 20, Nica Ion, bani 20, Cismaru Ion, bani 75, Florscu Faibeș, bani 20, Seciu Iancu, bani 20, Ciubotari Reisich, bani 25, Mi­­silim Fișei, bani 20, Șaim Nisem, bani 20, Pașalaă Nicolae,­ bani 45, Arieni Tîrgul Moșilor Nici o dată ca anul acesta târgul Moșilor n’a fost mai bine și mai cu gust aranjat. D-niî Petrovici, ajutorul de primar, și consilierul Ciocanelli, au muncit mult pentru a face reușita cât mai strălucită. In mijlocul marelui câmp era ridicat un frumos pavilion împo­dobit cu steaguri tricolore și ornat cu frunze de stejar. De la acest pavilion se des­­păr­țeau­ cele trei mări alee: a­­leea Prințul Carol, aleea Princi­pesa Elisabeta și aleea Principesa Maria. De la aceste alee se despăr­țeau strade laterale pe cari se aflau așezate toate ramurile de comerț. Este­ de remarcat că­­ fie­care stradă purta numele unei ramure de comerț. Așa era strada câr­­ciumarilor­, strada panoramelor, etc. La mijlocul fie­cărei alei erau ridicate arcuri de triumf. Pe aleia Prințului Carol se afla așe­zat bustul micului Principe Ca­rol în mărime naturală și foarte bine executat. In pavilionul regal In pavilionul regal care după am spus mai sus erea așezat în mijlocul câmpului Moșilor, erau aranjate tot soiul de obiecte ex­puse de diferite persoane. In jurul pavilionului De jurul împrejurul pavilio­nului se aflau ridicate chioșcuri unde se aflau expuse diferite produse. Printre acestea se puteau re­marca un frumos chioșc de rame de tot,soiul al d-lui Brumărescu, o expoziție «Ideal» a cunoscutu­lui apicultor I. E. Muntenescu, diferite produse ale domeniului coroanei ca : Olărie, fringherie, sobe, coșuri etc., diferite obiecte de tinichigerie ale d-lui Mihail Botez. Bazarul societății corpu­lui didactic, produsele fabrice­ de coșuri de la penitenciarul Vă­cărești, numeroase produse ale atelierului de căsătorie al d-nei Mironescu etc, etc. Aglomerația Iacă de la orele 3, grupuri, grupuri de oameni veneau­ în­continuu. Vagoanele tramvaielor câte 5—6 in șii veneau încărcate cu oameni. Cu toate că aglomerațiunea prea mare totuși a domnit o ordine din cele mai bune. D. Popovici, inspectorul co­­borei de alb, și inspectorii Mișu Cantuniari, Durma, Ștefănescu, ofițerii de jeandarmi Penescu și Capeleanu și-au­ dat toate silin­țele ca frumoasa ordine să dom­nească până la sfârșit. Sosirea învitaților La orele 5 au­ început să so­sească persoanele invitate să ia parte la această frumoasă ser­bare. Printre acestea am putut re­marca pe d-na D. Sturza, d-na Râmniceanu, doamnă de onoare a A. S. R. Principesei Maria , d-na și d-na B. Missir, d-na Emil Petrescu, d-na dr. Stoi­­cescu, d-na dr. Diru Iliescu, d-n­a Procopie-Demetrescu, d-na locotenent Lili Bacaloglu, d-na și d-ra dr. Popp, etc. Apoi d-ni­ C. Stoic­escu, ministrul justiției , general Robescu, mareșal al Cui­ței, locotenent-colonel Anto­­nescu, aghiotantul A. S. R. Pricipelui Ferdinand ; G. Laho­­vari, președintele înaltei Curți de contur­; Emil Petrescu, pre­fectul poliției Capitalei ; dr. Stoicescu, Th. Radivan, cunos­cutul bijutier din Capitală ; Pe­­trovici, ajutorul de primar ; Ste­lian Popescu, judecător de in­strucție ; San Marin, prim­-pro­­curor ; Ioan Popescu, fost se­cretar general la primăria Capi­talei, etc. Ploaia La orele 5 și juni, când se aștepta sosirea Prici­pilor, începu să cadă o ploaie torențială, care imediat fu urmată de furtună. In pavilion, precum și în cele­­l­alte chioșcuri, numeroase o­­biecte fură dale jos de furtună și sfărimate. Intr’un colț niște baloane, cumpărate pentru micii principi, fură luate de vînt și duse la distanțe mari. Lumea din cauza ploi începu să fugă­ parte cei din apropiere spre casă, iar cei mai mulți se refugiaz­ă prin diferitele chioș­curi. Sosirea AIA. U­. RR. Prin­ci­pșele Feruiufund și Princi­pesa Maria la orele 6 și jum. nori înce­pură să se răspândească și ploaia încetă. Din depărtare se auzi ațtum semnalul de sosire al Principilor. D. Procopie Demetrescu, pri­marul Capitalei împreună cu toate persoanele din pavilion se sco­­borîră la poarta principală întru întâmpinarea Principilor. A. S. R. Principesa Maria sosi cea d’iitein într’o trăsură trasă de douî cai negri. A. Sa era în­­­soțită de mica principesă Elisa­­beta și era îmbrăcată într’o ro­chie neagră. In a doua trăsură,se afla A. S. R. Principele Ferdinand și A. S. R. Principele Carol. D. primar oferi Principesei Maria un frumos buchet cu flori. Abia Principii intrară în pa­vilion și de o dată începu să cadă o ploaie deasă și amestecată cu piatră în mărimea unei alune. Vizita Principilor Principii moștenitori și cu au­­guști­ ser Iii începură să viziteze rind pe rînd toate obiectele ex­puse. D. Mihail D. Botez a oferit A. S. R. Principelui Carol o casetă de nivel, frumos sculptată, apoi sculptorul Gh.­igarid a oferit micei principese o icoană repre­­zir­tând pe Maica Domnului ți­nând pe Isus în brațe, icoană executată cu mult talent. D-na dr. Rimniceanu, doamnă de onoare a A. S. R. Principesei Maria, observând un dulap care se învirtea și care era lucrat de d. Costică Ionescu, atrase aten­țiunea micilor principi. A. S. Principele Carol văzân­­du-1, zise : — Ah ! ce frumos este. D. Procopie Demetrescu, pri­marul Capitalei, spuse prințului că dulapul va fi al A. Sale. Micul principe, plin de bucu­rie, mulțumi d-lui primar. Deși ploua mereu AA. I­. Principele și Principesa plecară de la pavilion din chioșc în chioșc admirând obiectele expuse. Ajungând la chioșcul d-lui Brumărescu, unde se aflau dife­rite rame artistic executate, A. S. R. Principesa Maria întrebă pe proprietar dacă ramele sunt lucrate aici precum și de cos­tul lor. Aproape la fie­care chioșc A. S. R. Principesei Maria i s’au oferit frumoase buchete de flori. Șampania După ce principii au vizitat cu d’amănuntul toate chioșcurile, s’au reîntors în pavilion, unde s’a servit șampanie de către casa Capșa. In urmă de fotograf Niculescu a fotografiat pe Principii moște­nitori împreună cu toate persoa­nele aflate în pavilion. Plecarea La orele 7 și jum. AA. U­. RR. Principele Ferdinand și Principesa Maria după ce au mul­țumit d-lul primar și în special d-luî Petrovici ajutorul său, de modul cum au aranjat tîrgul Mo­șilor au plecat. La plecare s’a oferit micilor principi numeroase baloane. Petrecerile Din cauza timpului cât se poate de urît petreceri în acest an nu prea au fost. Abia ici și pe calea se putea zări câte-va persoane a­­dunate la o masă cari ascultau frumoasele doine ale lăutarilor. Să sperăm că vremea frumoasă va reveni și ast­fel pierderile de ieri ale negustorilor să se re­compenseze. Tot din cauza timpului reu îm­părțirea premiilor la expozanți s'a amânat pentru Duminecă, I. Angoescu marș și peste o jumătate de oră fură acolo. Escortarea arestaților Focul cuprinsese, într’un scurt interval, tot acoperișul atelierului de împletituri, unde se fac co­șuri de richițri. In acest atelier se aflau 50 de arestați. D. Ilioiu, comandantul pieței București, luă imediat măsuri pentru ca să nu evadeze deți­nu­țT. D sa închise mai întâi ușile atelierului, ast­fel că nimeni nu putu sa mai iasă afară! Se produse atunci un zgomot infernal. Arestații, văzând că tot tavanul e în­­ lacărî, începură să strige și să bată în uși. Ei ce­reau să-î lase ca să iasă afară, spre a nu arde de vii. Autoritățile, însă, nu voiră să știe nimic și ținură ușile închise până ce se aranjă un puternic cordon de armată. Atunci s’au dat drumul la uși și arestații dădură năvală, crezând să fugă. Ei se văzură, însă, în­conjurați din toate părțile de armată. Cu toate acestea nu se înfri­coșară ; un m­oment mai bun ca acela nu puteau găsi și de aceea încercară să rupă cordoanele de soldați. L. D. colonel Hiotu îl soma atunci să stea pe loc, căci alt­fel îi îm­pușcă și numai așa isbuti să-i transporte și să-î bage în partea ceal­altă a penitenciarului. Masările d­e localizare.­ Răniții Pompierii din postul Radu- Vodă, după cum am spus, au fost cel dintâi care sosi la locul in­cendiului. Una din pompe fu așezată, nu­mai­de­cât, în partea din năun­­tru a atelierului, iar a doua pompă fu așezată în partea din afară. Pompierii, tăind tabla, de pe acoperiș, isbucni numai­de­cât o coloselă vâlvoare. Cuprinși din toate părțile de flăcări, pompierii se îngrămădiră pe o scară care cobora într-un apartament mai mic, unde se află băile de apă. Sergentul Dudoiu Ion, briga­dierul Mailat și soldatul Spălaru Marin, văzându-și viața în pri­mejdie, sărită jos de pe aco­periș. Col dintâiu a fost rănit ușor la genunchiul drept; brigadierul Mailat, pe când voia să sară, a pus mâna pe tabla care era roșie și-i rămase carnea lipită de tablă. Soldatul Spălatu Marin fu însă mai grav rănit. Sărind jos, ei să tăia în tabla care căzuse, ast­fel că a trebuit sa fie transportat la infirmerie penitenciarului. Puțin mai târziu sosiră și pompierii din postul central, cari dădură dovadă, de aseme­nea, de un mare curaj. Localizarea incendiului La orele 6 seara, incendiul a fost localizat. Grație ajutoarelor date în grabă, n’a ars de­cât a­­telierul unde se fac coșuri de richită. Pagubele se urcă la 15 mii lei. Nu se știe până acuma care este cauza incendiului și dacă nu cum­va a fost pus. O anchetă minuțioasă s’a des­chis în această privință. Tot odată s’a arestat un gar­dian și două oameni din serviciul penitenciarului. Mac. ——— —cam 4* • «• ■mu«ii I Incendiul de la Văcărești Un incendiu violent a isbucnit ieri, la orele 2 și jumătate, la penitenciarul Văcărești. Flăcările s’au arătat ânleî lă aripa dreaptă a închisorei și ime­diat se produse o mare panică. La orele 3 telefonul vesti po­liția, care la rîndu­l dete de știre tuturor secțiilor de pompieri. Autoritățile la fața loculul îndată ce s’a auzit că s’a a­­prins penitenciarul Văcărești; d. Luca Ionescu, secretarul gene­ral al ministerului de interne ; d. Tătăranu, secretarul general șl ministerului de justiție; d. Emil Petrescu, prefectul poliției Capitalei ; d. San-Marin, prim­­procuror ; d. colonel Hiotu, co­mandantul pieței ; d. colonel Bo­­erescu, comandantul reg. G Mi­­haiu-Viteazu ; d. Puiu Alexan­drescu, șeful siguranței; d. Bre­­zoianu, comandantul jandarmilor pedeștri, se duseră numai de­cât acolo. D. Gr. Dianu, directorul ge­neral al penitenciarelor, a fost de asemenea printre cei dinte­ cari sosiră la Văcărești. Ajutoarele Focul începu să ia proporții, alimentat de un vânt puternic. Postul de pompieri de la Radu- Vodă ajunse cel dintâia și în­cepu să lucreze la localizarea in­cendiului. Puțin după aceea so­siră apoi și cele­l’alte posturi. In oraș vestea despre acest in­cendiu se răspândi ca fulgerul și teama cea mare era să nu eva­deze deținuții, profitând de învăl­mășeala produsă din cauza focu­lui, mai cu seamă când incen­diul s’ar fi întins asupra întregei clădiri. Armata la Văcărești Ministerul de interne, îndată ce a fost înștiințat despre isbuc­­nirea incendiului, a luat la mo­ment măsuri pentru ca nu cum­va să evadeze deținuții. In acest scop a intervenit la ministerul de războiu, care dădu ordin să se ducă imediat acolo 2 compa­nii de vînători, o companie din regimentul 6 Mihai­ Viteazul, o companie din regimentul 21 și 2 plutoane de jandarmi călări. Jandarmi pedeștri nu s’au pu­tut trimite, de­oare­ce toți erau trim­eși din vreme la Moși. Toate aceste trupe plecară in INTAMPLARI SHI­ s’apralA încercarea de sinucidere din strada Fecioarei O femee, Ecaterina Ionescu, din str. Fecioarei No. 16, a încercat era, pe la ceasurile 10, să se sinucidă, înghițind o cantitate de acid fenic, împreună cu tinctură de iod. Vecinii, prinzând de veste, aler­gară numai­de­cât în ajutor și trans­portară pe nenorocita femee la spi­talul Golentina. Ecaterina Ionescu refuză să spue cauza care a făcut-o să iucerce a-șî curma zilele. Copil lepădat Erî, la orele 11 și jumătate, s’a găsit aruncat, lângă zidul unei casa din strada Mușintî, un copil de sex femenin, în vârstă ca de 6 săptă­mâni. .Sergentul de stradă duse copilul la secția 19 și de acolo fu transpor­tat la spitalul Maternitatea. Poliția a început cercetările pen­tru descoperirea criminalei mame, incendiu din calea Victoriei Erî, pe la orele 10 dimineața un început de incendiu s’a declarat la magazinul .,Ideal“ de pânzărie din calea Victoriei. Focul a luat naștere de la un pa­chet cu pânze pe care din nebăgare de seamă, nu se știe de cine, s’a aruncat un chibrit aprins. Imediat focul s’a comunicat și la alte pa­chete ce erau alături. Focul a fost imediat localizat de personalul magazinului. Pagubele nu sunt mari. UX SEAT 1*15 ZI Ca să ai unghii frumoase. — Amestecă 10 grame de megofe­­zie, 25 centigrame de carmin praf, 5 gr. de glicerina. Freacă până ce au o pastă moale. In pasta asta, moaie o periuță și trec­-o de mai multe ori pe un­ghii, pe urmă clătește-le în apă curată și vei avea unghii fru­moase. Finanțe, agricultură și com­erciii București, 30 Main. Finanțe <7j­ a valorilor la bursa din București Renta de 81-88­5»/, lei id. de 1892—93­5% lei 97'/, — 98, id. 32’/, mil. 4 °/, lei 84’/,—85—, id. de 50 mil. 4»/0 lei 84’/,—85—, id. de 274 mil. 4»/, lei 85'/4-855/v Oblig. credit, iud. și cam. lei 93 —93 Y,. Fune. rurale 5% lei 09'/,— 99—, id. de 4% lei 865/,­87'/4. Urb. Bu­­curești 6*/» lei SO’L—87*/,, idem Iași 5<7% lei 81-81'/,. Acțiuni: Banca Națională lei 2390- 2400, Banca agricolă lei 273—276, Banca de Scont lei 160—165. Loc. de asigurare Dacia - România lei 385—390, ex-cupon. Naționala lei 380—385. Monede: Napoleonul lei 20.—, cor. germ. lei 24.70, florinul lei 2.10*/,, rubla lei 2.65. Sconturi și avansuri: Banca Na­țională 6 — 7%, Banca Agricolă 9—10’/». Devize : cek Londra 25.23*/,; cek Paria 99.92­/, ; cek Viena 105­— ; cek Belgia — : cek Berlin 123.25—. Trei luni : Londra 25.03% , Paris 95.32'/, ; Berlin 122.47'/,. Cota valorilor române în străinătate Frankfurt. — Renta de 57» 96 20, idem 47» 82.30. Paris.—Renta de 4°/0 99.—, idem 47* 83, idem de 4°/, 86. Berfin. — Renta de 1891—92 57» 96.60, idem de 1890 47» 83.40, id. de 1891 47» 82.90, id. de 1896 47» 82.90, idem de 1898 4»/» 82.90. Co­munale București 91.60. Cota valorilor streine Consolidele engleze —. Renta franceză 101.85. Renta ital. 103.40. Banca otomană 569. Loturi otomane 114.75. Cereale Piețele americane sunt mai ferme­nzî, cu o urcare de­­/» până la */„ pentru grâu și porumb. Deși po­rumbul recoltei noul din Argentina a început deja a fi expediat spre por­turile europene, unde a avut o bună primire din cauza bunei sale cali­tăți, prețurile rămân însă susținute în ulteriorul Statelor­ Unite, în urma epuizare! stocurilor. Din contră, marfa e foarte depreciată la Londra, cu o cerere neînsemnată, consuma­­țiunea porumbului fiind redusă mult în timpul verei. Prin piețele europene avem iar a semnala marea fermitate și noua ur­care din Paris, în urma perspec­tivelor mereu defavorabile ale recol­telor Franței, unde timpul ploios desperează­­ pe cultivatori. Prețul grâului s'a mai urcat azi cu 35 bani, iar a făinurilor cu 45 bani. Și din Ungaria se anunță strică­ciuni la recolte, mai cu seamă la recolta secarei din Moravia și Sile­sia. In restul Europei, ca și la noi, perspectivele recoltelor sunt bune în general. Mișcarea pieței din Brăila conti­nuă a fi slabă, cu prețuri în scă­dere simțitoare. Ieri s’au vîndut următoarele ce­reale : Grâu de 72­­/4 kgr. cu 10 °­0 corp, streine hect. 8000 cu lei 9.85 hectolitru și vag. 20 cu lei 11.75— 13.60 pe 70 kgr. Porumb de 75­­/4 kgr. hect. 2200 cu lei 7.40, idem de 77-78­­, kgr. hect. 5500 cu lei 7.60- 7.72­­, hectolitru și vag. 65 cu lei 9.70—9.957» kgr. Porumb roșu de 79—80 kgr. vag. 7 cu lei 10.30 — 10.567» kgr. Orz vag. 3 cu lei 11.10 V/ kgr. și fasoale vag. 3 cu fei 12.50­7/ kgr. Cereale sosite ierb: Grâu hect. 10.100. Porumb hect. 18.920. Ultime de pest Cola cerealelor in­streinatate (Telegramele noastre particulare) Budapesta, 29 Maiu. Grâu de Cet. cor. 8.03 urc. 7 h. Secară „ ,, 6.67 ,, 3 h. Ovez ,, ,, 5.78 invariabil Porumb de Iulie ,, 5.25 urc. 5 h. Coltă de August , 11.65 „ 5 h. Berlin,­29 Main. Grâu de Iulie n. 166.— scă. 25 c. Secară » » 145.25 ,, 25 c. Paris, 29 Main. Grâu de August fr. 22.45 urc. 35 c. Făină ,, ,, „ 28.35 ,, 45 c. Uleiu de colză ,, 62.25 scă. 25 c. New­ York, 29 Main. Grâu de Iulie cent. 797» urc.­­/» c. Porumb „ „ 71'/» „ s/s c. Chicago, 29 Main. Grâu de Iulie cent. 717» urc. '/, c. Porumb ,. ., 63­/„ scă. */» c. INFORMAȚIUNI VINERI ♦ Universul Literar colorat, care va apare Dumineca viitoare, 2 Iunie, va cu­prinde, pe lângă o mate­rie variată și interesantă, și o frumoasă ilustrație, reprezentând Marele incen­diu de la școala de agricultură klerésk­án, precum și por­tretul copilului care a ob­ținut premiul VII la con­cursul nostru de frumu­sețe. Universul Literar colorat se vinde cu 5 bani în toată țara. ♦ Suveranii vor pleca Mier­curi, 5 Iunie, la Sinaia, und­e își vor lua reședința de vară. ♦ Cu începere de Marți, 4 Iunie, și până la alte disposițiuni, orele de lucru în biarourile ad­­ministrațiunei centrale a minis­terului lucrărilor publice, vor fi numai dimineața de la 7 până la 12 luni. Orele de audiență, cu înce­pere de la aceeași dată vor fi : La d. ministru numai Vinerea de la 11 la 12; la d. secretar general în toate zilele de lucru de la 11 juni. la 12 jum. ♦ Vasile Lob­rescu, din Tulcea, care, prin sentința trib. Tulcea din 1893, confirmată prin deci­­sia furței de apel din Galați, secția II, din 1894, a fost con­damnat la 7 luni închisoare co­­recțională pentru faptul că, în calitate de primar al orașului Tulcea, a pretins și luat mită, decisiune rămasă definitivă prin confirmarea ei de către înalta Curte de casație și justiție prin decisia din 1895, este exclus din­tre membrii ordinului «Coroana României», din care face parte, cu interdicțiunea de a mai purta pe viitor insemnele acelui ordin. O S’a acordat d-lui Adolf Stern, avocat, din București, înalta au­torizație de a purta insemnele ordinului german «Coroana Pru­siei» clasa IV. ♦ Spre a face turiștilor din România petrecerea cât mai plă­cută în Sibiu, s’a creeat acolo un biaton de informațiune pentru streini, unde se dau verbal și în scris toate informațiunile în pri­vința călătoriilor prin Transilva­nia, cu privire la locurile de in­teres din țară, apoi cu privire la băi, la petrecerea în Sibiu, la firme solide în scopul procură­­rii diferitelor mărfuri și alte lu­cruri de trebuință. ♦ Duminecă 2 Iunie, orele 10 luni. a. m., va avea loc inaugu­rarea bustului regretatului pu­blicist Teodorescu G. Dem., în grădina palatului Ateneului. ♦ Ziarul «Budapesti Hirlap» din Budapesta publică un prim­­articol semnat de cunoscutul scrii­tor ungur Iancso Benedek, în care se ocupă de biserica română ortodoxă din Transilvania și Un­garia. Autorul articolului spune că, prin autonomia actuală a biseri­­cei române ortodoxe de peste munți, eluptată cu multe greu­tăți de mitropolitul Șaguna, s-au călcat în picioare legile canonice ale bisericei, introducăndu-se și mireni în administrarea biseri­­cei. Caracterul bisericesc al bi­sericei a dispărut, lăsând loc ca­­racterului național­ laic. Din cele scrise de Jancsó Be­nedek, se pare ca s’ar intenționa a se atinge de autonomia bise­ricei române ortodoxe. Articolul acesta coincide în mod ciudat cu deschiderea con­gresului general al bisericei or­todoxe sârbe din Ungaria, al că­rui membri, în majoritate, cer ca bisericei sârbe să i se acorde aceeași autonomie ca și bisericei române. ♦ Consiliul de miniștri, care era să se ție ieri, sub președin­ția d-lui Dumitrie Sturdza, a fost amânat pentru azi după amiază. ♦ Ministerul de interne a dat prefecturilor de județe o circu­lară, invitându-le, ca până la 15 iunie să dreseze listele juraților pe termen de 3 ani și să le­ îna­inteze tribunalelor. ♦ D. M. Mihăilescu a fost nu­mit copist la prefectura de Putna. ♦ la Sălciua-de-sus (Transil­vania), a murit femeea Teodora Turcu, în vîrstă de 131 ani. ♦ D. Emil Petrescu, prefectul poliției Capitalei, s’a întors din Alexandria. ♦ Era d. ministru de interne Aurelian s’a întors în Capitală. ♦ Comisar-director al poliției din Focșani a fost numit d. Crăciunescu. ♦ D. Ștefan Sihleanu, direc­tor general al Teatrului Național, va pleca în curând din nou în Italia, spre a angaja câte­va ele­mente pentru opera română. Se urmează în același timp tratative și cu d-nele Nuovina (lamandi) și Ziua de Nori, pre­cum și cu celebrul tenor Ioan Dimitrescu. ♦ Sentința trib. din Deva, prin care d. Novacovicî a fost osîn­­dit la 2 luni închisoare și 200 coroane amendă pentru discursul ținut la mormîntul lui Avram Iancu, a rămas definitivă. D. Novacovicî își va începe pedeapsa septemîna viitoare. ♦ Orele de serviciu pentru direcțiunile ministerului de fi­nanțe, cum și pentru casieria centrală se fixează, cu începere de la 1 Iunie până la Septem­brie 1902, de la 7 — 12 jum., casa fiind deschisă de la 7 jum. până la 10 a. m. Lunea, orele se fixează de la 2 — 7 jumătate p. m., iar casa va fi deschisă de la 2 — 4 p. m. Audiențe se acordă de secre­tarul general în fie­care zi de lucru de la orele 10 — 11 a. m., pentru afaceri de serviciu, iar pentru cereri de funcțiuni numai Miercurea de la 11 jum. până la 12 jum. ♦ Membrii societăței politech­­nice au vizitat ori palatul poș­telor. D. inginer Bakban, directorul general al poștelor, a condus și dat explicațiile necesare mem­brilor societăței. ♦ Comisia europeană a Dună­rei a redus, cu începere de la 1 iulie 1902 până la sfîrșitul a­­nului, cu 10 la sută taxele de navigațiune pe brațul Sulina până la Galați. ♦ Incidentele, ce se întâmplă câte­odată pe frontiera româno­­bulgară în districtul Constanța provin mai ales din lipsa unui drum de graniță urmând linia ho­­tărîtă ce desparte cele două țări. Actualul drum, de care se ser­vesc atât bulgarii cât și Românii spre a ocoli terenurile acciden­tate, trece când pe pământul ro­mân, când pe cel bulgar. Spre a îndrepta această stare de lucruri, d. Sc. Vârnav, pre­fect de Constanța, a însărcinat pe inginerul județului de a schița o linie de șosea d’alungul grani­ței, și numai pe teritoriul român. Intre Asarlîc și Haruiko, mai ales, unde șoseaua face un mare ocol prin Bulgaria, din pricina unei păduri dese, ce desparte aceste două sate, se vor tăia o parte a pădurei și se va face o șosea. Această măsură va scurta apoi drumul și va îngădui pichetelor o mai bună pază a frontierei. ♦ Azî la 5 d. a. se va ține ședință ordinară a cercului stu­dențesc «Carmen Sylva» în lo­calul seu din bul. Carol 29. ♦ «Uniunea studenților Ro­mâni», a primit din partea co­mitetului organisator al escur­­siunea studenților greci în Ro­mânia o scrisoare, prin care se anunță ca dată a plecare­ ziua de 15 Iunie. In urma avizului d-lui rector al universităței din București, «Uniunea studenților Români» a răspuns comitetului elen, rugându-l să amâne escur­­siunea pentru începutul lunei S­eptembre, acum lipsind și tim­pul de preparare și afară de a­­ceasta întreaga lume universitară aflându-se aci în plină sesiune de examene.­­ Dintr-o scrisoare împărtășită studenților în traducere, aflăm că d. Cornel Szemenyei, loc­țiitorul președintelui de la «Corda Fratres» (dr. Ludwig), nu vrea să recunoască pe vice-preșidentul român Ion Scurtu, ales de dele­gați români în congresul din Paris (1900) și recunoscut de acel congres fiind de față și ungurii. Spre se da ocaziune studen­­țimei române din București ca să se pronunțe asupra acestui fapt d. Lucian Bolcaș, vice-pre­sident senior «Coroa Fratres», director substitut al secției Ro­mâne, a rugat «Asociația gene­rală a studenților» și «Uniunea studenților români» ca să con­voace fie­care o întrunire din care să se dea declarație la ziare, trimițându-se în acelaș timp aceasta și președintelui e­­fectiv al Federației I. A. S., d-lui Ludwig. Ș­TI HI*­Ș CC­L Ä R­EI ♦ «Monitori­l Oficial» de Ieri publică decretul prin care se des­ființează alin. IV al art. 117 din regulamentul școalelor secunda­re, în cuprinderea următoare : «In coșuri cu totul excepțio­nale, ministerul va putea permite trecerea examenelor pentru nu mai mult de două clase de odată». ♦ Se aplică pedeapsa avertis­mentului public d-lui G. Papa­­zahariu, directorul școalei gre­E couef Rolîitscher «Tempelqu­elle cu vin este cât se poate de recorator și folositor sănt­ățeț. Depozit general: Svolozar* Stojanovits, Brăila. ♦ Administrația Restaurantul lui lordache N. Ionescu & Comp. avisează pe onor. Public că, cu începerea căldurilor va redeschi­­de Sala de vară și terassa, pre­ cum și Cabinele de vară. IBrtoliog­ra­ ifie ♦ A apărut Codul de comerciu, cu modificările introduse prin le­­gile din 20 Iunie 1895, din 6­ Aprilie 1900 și 3 Martie 1902*, azi în vigoare, de d. Aurel Turcu,­ licențiat în drept. ♦ A eșit de sub tipar lucrarea colonelului G. N. Htrjea «Istoria ar­mei geniului», dedicată M. S. Re­gelui, cu prilejul răsboiului pentru independența țărei. Această lucrare, care stabilește trecutul unei Întregi,, arme, de la înființare și până la., începutul secolului XX, cuprinde 3 părți. Lucrarea se termină prin «statul ofițerilor generali și superiori (la geniu, sau proveniți din gentil)^ cești de bâețî din Brăila, * oare­ ce s’au constatat grave nej ^ orînduelî în administrația insti­­­tutului și abateri de la ordinele’V ministeriale. ♦ Mâine va avea loc, la te­a­­trul Liric, examenul elevilor core­­servatorului/ oasele d-nei Romanescu și a d-lui G. Notara» ~ ♦ Azi vor fi judecați de către consiliul permanent de instrucțuu­­ne președintele comitetului școlar directorul școalelor de băeți directoarea școalei de fete «mI­­­lodiu și Ciril» a comunitatei bute­gărești din Tulcea, pentru abateri de la regulamentele școlare. ♦ Ministerul instrucțiunea, în urma avizului d-nei Cancicof, in­­spectoarea școalelor particulare,, a făcut cunoscut tuturor pensîîro­­natelor de fete că se interzic­ pentru viitor balurile care se dau la pensioane după diferitele ser­­­bări ce se organizează. ♦ In urma raportului inspec­­­torilor generali ai învățămîntulu­i secundar, cu privire la aplicarei­ art. 206 din regulamentul pen­­tru școalele secundare, și a &,*, vizulul consiliului permanent ministerul instrucțiunei a dispus,-* amânarea aplicare­ art. 206 di­n­ acel regulament, până când se­­­ organiza aprobarea cărților di­­dactice după principii ’unitare^' conform unei dispoziții precisdț regulamentare. Pentru viitorul an școlar re­­mâne deplină libertate profeso..* rilor pentru alegerea cărților di­­dactice. De asemenea se amână și termenul, la care conferința clasei se va pronunța asupra căi­ ților, ce se recomandă în fie­care­ clasă și anume, în loc ca aceasta să se facă în Iunie, să aibă loc­ în Septembrie viitor. Manuscri­sele înaintate ministerului pentru aprobare, pot rămâne la minister până la numirea comisiunilor d­e cercetare, ori retrase după ce­­­rere. Știrx militare . Corpul II de armată a pus în vedere corpurilor de trupă ca, pe viitor, soldații, cari vor fi pro­­puși pentru reformă, să fie sub puși la vizita și contra-visita spi­talului militar. ♦ Guardul de artilerie cl. 11-a, Ionescu Marin, de la arsenalul marinei, a fost mutat la depo­­situl echipajelor marinei. ♦ Sub­locotenentul farmacist Basarabeanu­ Anton, din regim. 6 Mihai­ Viteazul, a fost avansat la gradul de farmacist locotenent în acelaș regiment. ♦ Ministerul de război și a nu­mit următorul juriu pentru exa­menul de sfirșit de studii la școala de artilerie și geniu: D-nnî general M. Popescu,comandantul corpului I de armată și inspector general al artileriei, președinte , locotenent-colonel N. Popovici, comandantul școlilor de artileria și geniu, maiorul Er. Grigorescu, directorul pulberăriei de la Dur­dești, și profesorul cursului res­pectiv, membri. ȘTIRI JUDICIARE ♦ înalta Curte de casație, a stabilit următoarea jurisprud­ență După dispozițiunile art. 808 C. com­., așa cum a fost modificat prin legea de la 6 Aprilie 1900, contestațiile asupra statului de repartiție, după lichidarea acti­vului, se fac în termen de 8 zile de la data tabloului în toate co­zurile, fără a distinge dacă obiec­tele vîndute sunt afectate de vre­ un privilegiu sau nu. Eri a venit înaintea Curței de apel, secția I-a, judecarea procesului dintre d-niî frați Re­­torichi și Statul, pentru revendi­carea moșiei Săpunari, din jud. Ialomița. D-niî fruit Retoricii au fost re­­prezintațî prin d-nii avocați T. Ionescu, C. Disescu, P. Missir, Al. Giuvara, Danieleanu și Em. Porumbaru. Statul a fost reprezintat prin d. avocat M. Antonescu. Acest proces datează din anul 1874. Eri s’a discutat numai ches­tiunea admisibilitățea revizuirea procesului făcută de Stat. ♦ Ieri, înaintea secțiunilor ale Curței de casație, recurenții au fost reprezintațî prin d-nii ad­vocați Em. Porumbaru și locot. Teodorescu,iar ministerul de res­­boiu prin d. advocat Pârvulescu. Orele fiind înaintate, procesul s’a amânat din oficiu. STIH­ ECONOMICII îl I­IRAHCIAHB ♦ Semănăturile de rapiță, cari păreau a fi suferit mult din cauza ploilor și a gândacilor, promit o bogată recoltă. In special, în fiul­ Teleorman, recolta va fi minunată. Proprietarii speră să obție pre­țuri de milioane pe acea recoltă. ♦ D. Ioan Dumitrescu, preșe­dintele «Uniunea comercianților de măcelărie», pleacă Sâmbătă, împreună cu d. Urzică, pentru a visita piețele din Pesta, Viena și Berlin, în scopul de a înființa un sindicat al comercianților de măcelărie în piața București.

Next