Universul, iunie 1902 (Anul 20, nr. 147-176)
1902-06-01 / nr. 147
Imediat a anunțat autoritățile, cari fie transportată la fața locului, autorizând înmormîntarea ei. După cum sunt informat, victima fi mai încercat a se sinucide, dându-șî lovituri cu o teslă. Această strangulare a emoționat întregul cartier. idliști. Fălticeni Desmințire. — Unele ziare din capitală au anunțat că I. P.S. S. Mitropolitul Moldovei și Sucevei, Partenié, cu ocazia inspecției făcute monăstirilor Văratic și Agapia, din rîul Neamțu, ar fi interzis și dat ordine severe, ca pe viitor să nu se mai îngădue vizitatorilor de a se adăposti noaptea în monăstire, după cum se obicinuia până acum. O persoană care inspiră toată încrederea, fiind bine cunoscută în societatea fălticeneană, și care a vizitat aceste sfinte locașe, chiar acum in urmă după inspecția făcută de înaltul Prelat, m’a autorizat, în interesul vizitatorilor, să desrnint categoric cele anunțate de ziare, deoarece I. P. S. S. Mitropolitul Partenie nu a luat asemenea dispoziție, ci din contra a ordonat, ca pe viitor să se dea vizitatorilor cea mai mare ospitalitate timp de 48 de ore. Și mai mult încă, anul acesta s’a pus la dispoziția escur sioniștilor și arhondaricul monăstirei Văraticul, restaurat acum din nou, în urma incendiului de acum două ani. Tempestă.—Erî, pe la orele 12 dim., s’a deslănțuit asupra orașului nostru o ploaie’torențială însoțită de grindină în mărimea nucilor ; din fericire a durat numai vreo 5 minute, în care timp a desrădăcinat mai mulți arbori și a distrus mii de geamuri de pe la ferestele clădirilor, încât întregul oraș prezintă aspectul unei devastări. Sticlarii jubilează, renunțând pentru un moment la ideea de a mai emigra la Canada. Suceveanul. Pitești Furi.—Marin Ion Constantin, din com. Picioru de munte, fost guard comunal de noapte în București, ducându-se la familie, din acea comună, împreună cu o concubină a sa Vela, în ziua de 28 c., a furat de la bunicul său suma de 680 lei și a dispărut. Militare. — Iezi. d. general Tell, sosit în localitate, a inspectat reg. 6 artilerie. D-sa a mai recomandat regimentului pe noul său comandant d. colonel Gh. Stroesco, fost director al arsenalului. Un banchet a avut loc în onoarea noului comandant, dat de ofițerii reg., la care a participat și d-nn general Tell. Octav. Tg. I.-Jiu Furt.—Un îndrăsneț furt s’a comis ori noapte în comuna Șomănești. O bandă mare de refăcetori s’au introdus în Casa preotului Muschi, a primarului, precum și la alți două locuitori, luând și prădând totul de prin case. Autoritățile fiind înștiințate la timp și cercetând minuțios, aflu că în acel moment s'au descoperit câțiva din ei, cari s’au și depus. Cercetările continuă. Spânzurat. Azi de dimineață, orașul nostru a fost viu impresionat, la auzul că în atelierul școalei profesionale de fete servitorul acelei școale se afla spînzurat de cârligul din tavan. O lume imensă s’a adunat spre a vedea această nenorocire. El se numește Savu Ionescu și sa zice că era amorezat de o femee din comuna Vădeni, anume Maria Mirgineanu, care aud că e o femei răutăcioasă și nu voia să fie socoteală de dragostea ce săgeta inima lui Ion. Disperat, săracul, după o încercare de douî ani, a luat ferma hotărîre de a se sinucide așa că azi noapte și-a realizat scopul. Pentru aceasta el s’a urcat și a coborît lampa ce atârna, a legat o sfoară de perdele de cârligul de sus a pus-o de gât și apoi a dat drumul scaunului pe care se urcase. încă ia zori de ziuă venind mama lui pe la el și găsindu-l spânzurat i-a tăiat sfoara, dar totul a fost în zadar. Parchetul și medicul fiind sesizați, au dispus transportarea cadavrului la morga orașului, pentru autopsie. Școala azi a fost închisă. De la Jiu, T.Severin Nenorocire. — Iancu Protopopescu, șeful partidului conservator din localitate, a fost lovit de apoplexie uscară, între orele 7 și 8, găsindu-se acasă la el. Din nefericire căzând, s’a lovit grav și în față. Dr. Gărdăreanu a fost primul la fața locului, și după cât afla, viața stimatului bărbat este în pericol. Someșanul. Târgoviște Simienlere.—Soția locuitorului Costea Amuza, din com. Braniștea, anume Tudora, era de mai mult timp bolnavă de pelagră și atinsă de alienația mintală. Pe când soțul ei, ieri 28 c., lipsea de acasă, care o încuiase tn casă, se sue în pod, unde luând un ștreang se strangula de un căprior. La reîntoarcere soțul ei vezu pe nenorocita lui soție moartă. Parchetul a fost avizat. pitine crunții.—Azi dimineață, Sergentul Bob din escadronul II, reg. I. roșiori, care a sosit aici de mai mult timp, pentru a face exercițiu cu ofițerii școalei de cavalerie, observă lipsa unei pătuii a soldatului Udriștea Gheorghe. Atunci sergentul,luându-l la bătae pe numitul soldat, tl bătu un așa biod cu pumnii și cravașa de trestie în rât rămase în nesimțire. Pacientul fu înaintat și internat în infirmeria școalei de cavalerie, unde i se dădură ajutoarele necesare. Cu toate acestea, sunt puține speranțe, că numitul soldat va scăpa cu viață. Autoritățile militare și polițienești anchetează. Teatrale.—Luni, 3 Iunie, societatea «Caritatea’ va da o reprezentație teatrală, cu concursul învățătorilor și învățătoarelor din județ, grădina Curcubeu, în folosul zis î societăți. Flavian, Iliri din stres iul tate — Prin poșta — Principele Galitzin, cumnatul ambasadorului rus din Viena, fantele Gaprist, care a sosit în Iunie a. o., cu fiica sa pe un sstomobil din Paris, și-a continuat câtătoria prin Lindenburg la Petersburg. Zilele trecute, a căzut zăpadă mare până la poalele munților Alpiații Carinthia (Austria). Regina Wilhelmina a Olandei a sosit împreună cu mama ei la castelul Schaumburg (Germania) unde vor petrece o mare parte a verii.* Știrea despre plecarea regelui Serbiei la Constantinopole, care s’a re’nouit iarăși zilele acestea, se datorește faptului că regele Alexandru a fost invitat formal de Sultan, încă de acum un an. Regele Serbiei s’a hoterit abia de curând ca să facă această călătorie.h * * Ziarului «Times» i se vestește din Caneea, că locuitorii mohamedani din insulă sunt foarte agiați pentru asasinarea a patru corăbieri mohamedani, crezându-se că ei au fost atrașîin cursă de creștini și omorîți de aceștia. * Vaporul «Laurov» a plecat din Tromsoe spre țara Francisc Iosef, propunându-și de a face cercetări cu privire la soarta locotenentului Querini, care a luat parte la expediția polară a ducelui de Abruzzi.* * * Orășelul Prozor, din Bosnia, a fost inundat. Toate podurile au fost duse de apele venite mari. Comunicația poștală este întreruptă. Pagubele sunt foarte mari. * * * Ziarul «Liberte» are o telegramă din Berlin, în care se povestește despre un conflict între generalii Waldersee și Bissing, iscat fiind că Waldersee a trecut în revistă corpul al 17-lea de armată, al cărui șef e generalul von Bissing. Acesta, pretinzând că Waldersee a călcat peste atribuțiile sale, a supus împăratului chestiunea. O CU OFTARE PE ZI Răutatea se întîlnește mai des cu prostia decât cu spiritul. Otrăvirea peștilor Diî LA HERESTRAÜ Ancheta d lui dr. Minovici Ieri, d. dr. St. Minovici, chimistul legist, s’a transportat la lacul Floreasca unde, după cum se știe, se găsesc o mare cantitate de pești morți, parte plutind pe d’asupra apei, parte aruncați la țărm, și răspândind un miros pestilențial. Din cercetările făcute de d. dr. Minovici, reese că moartea peștilor s-ar datori infecțiunea lacului, provocată pe de o parte din descompunerea borhotului ce se varsă în acest lac, de la fabrica de spirt a d-lui Andrei Popovici, iar pe de alta de neprimenirea suficientă a apei, a cărei scurgere e întârziată din causa morei ce se găsește instalată în localitate. Că aceasta este cauza, e mai mult ca sigur, deoarece lacurile învecinate ce se găsesc în susul celui infectat, ca Băneasa și Herăstrău, nu prezintă acest fenomen, pe când in cel din josul lui, Teiul, s’a remarcat într’un grad mult mai mic: teritiu turplifilor «VESELIA» care va apare mâine. Sâmbătă 1 Iunie, va cuprinde pe lângă o materie variată, interesantă și foarte hazlie, și o prea frumoasă ilustrație în șase culori, reprezentând Petrecerile din Târgul Moșilor. «Veselia» se vinde cu 10 bani în toată țara Lucruri (Sin toata lumea Un cumulard. — Un om care nu trebue să aibă prea multă libertate e un anume Furrer, din Silenen (Elveția). Furrer e deputat, membru al guvernămintului Cantonului Uri, director al poliției cantonale, ofițer de stare civilă, președinte al consiliului comunal și al consiliului ecleziastic din Silenen, ține un debit poștal și e comandant de pompieri. Atenții contra imperatorii Chinei.Ziarele sosite la Marsilia dau știri despre un pretins atentat contra împăratului Chinei, care, acum câteva zile eșind din palatul său la Peking, a auzit un glonț șuerând pe lângă urechea lui. In cercurile chineze se spune că glonțul a fost tras într’adins, iar nu din eroare, cum se spunea, de către un soldat strein, care a vroit să sperie pe împărat. Chinezii sunt foarte iritați din cauza acestui fapt. Ion, bani 20, Munteanu Sim., bani 30, Dorus Antop, bani 30, Diana Vasile, bani 30, Stanciu Ion, lei 1, Apostol Anton, bani 20, Constantin C-tin, bani 30, Mihailt Eftimie, bani 20, Tudor Serafim, banî 20, Molâu Mihala, bani 20, Baiber Neculae, bani 30, Seroca Theodor, banî 20, Mafteia Gh., banî 20, Vechiu Ion, lei 2, Arseni Neculae, bani 20, Cazan Andonie, bani 75, Alexandrescu Gh., bani 75, Stoica Vasile, bani 20, A. Lupulu, Ion, bani 20, Alexandrescu Al., ani 25, Guriță Alecu, bani 20, Grigoraș Tudor, bani 45, Moscovici M., bani 75, Pompes Const., bani 20, Blin Aron, bani 20, Nicopyla C tin, bani 20, Ventu Dumitru, bani 30, Ubier Barati, lei 1, Petrea Vasile, bani 20, îlorghidan Nicolae, bani 20, Leonte Vasile, bani 20, David Tudor, bani 20, Ciubotar Th., lei 2, Luca Gheorghe, bani 30, Luchianu Ion, bani 20, Margineanu Vasile, bani 20, Strachmanu Vasile, bani 20, Dimitrescu C-tin, bani 30, Cheoșca Petrea, bani 20, Negrău Arghir, bani 30, Ceică Dumitru, bani 20, Roșu Petru, bani 20, Ciucă Constantin, bani 20, Poteraș Ștefan, bani 20, Costache Ștefan, bani 30, Oltenschi Hrist., banî 20, Vlad Ion, bani 30, Stanciu Neculae, bani 20, Budaciuc Gh., bani 30, Pinzaru Dumitru, bani 20, Macaciuță Vasile, bani 20, Graure Marin, bani 20, Pescaru Anton, bani 20, Mititelu Ilie, bani 20, Dumitriu I. II, bani 30, Cristea Constantin, bani 30, Arfionea Theodor, bani 30, Piucu Moise, bani 30 și Dinescu Constantin, bani 30. Total Lei 30.373 80 Facem un călduros apel către toți cititorii noștri ca să dea sprijinul lor acestei opere de binefacere și de recunoștință către aceia cari, cu prețul sângelui lor, ne-au dat neatârnarea. Suntem siguri că acest apel va avea răsunet la toți locuitorii țărei noastre, fără deosebire de naționalitate. Se primesc contribuiri cu orice sume. Cine va subscrie suma de la 3000 lei în sus, i se va așeza bustul în marmoră, în marea sală a acestui așezămînt, ce se va construi anume pentru acest scop. 2 — listă de subscripție publică pentru construirea unui azil al Invalizilor militari, în București Suma din urmă . Lei 30.323.60 Regimentul 2 Geniu, compania 9 Pontonieri: Sion Gabriel, locotenent, tei 5; Moldoveanu Ion, sergent major, lei 1.03; Chirescu Vasile, sergent plutonier, leit, sergenții: tiorianu Ion, bani 50, și Kitvine Petrache, bani 50; caporalii: Vasile Premia, bani 50, Nicolau Ion, bani 50, Pavel Anton, bani 30, Ene Tudorache, bani 30, și Negru A. Ion, bani 30; soldații: Grobotaru Neculae, bani 20, Cernat Ion, bani 20, Bugus Vasile, banî 15, Pulităi lanos, bară 20, Socea Alexandru, bani 23, Iacob Alecu, banî 10, Abiuiton Neculae, bani 10, Chiper Constantin, banî 20, Mocanu Gheorghe,banî 15, Sandu Vasile, banî 15, Al. Burghezea Ion, bani 15, Ciobanu Gheorghe, bani 10, Adanasiio Vasile, banî 15, Ion Grigore, bani 30, Feldman Gbuscu, banî 20, Bălan Costache, bani 10. Gafița Dumitru, bani 10, Ivanof Vasile, bani 10, Miron Niță, bani 10, și Mocăniță Ion, bani 10. Regimentul 2 Geniu, compania 10 Pontomen : Iacobescu Paul, căpitan, tei 5; Juncu Constantin, sergent-major, tei 1.50. Lăzărescu Florea, sergent, bani 50; caporali : Helciu Spiridon, banî 50, Constantinescu I., banî 50, Angheluță Cezar, bani 50, și Lupașcu Alexandru, lei L50; soldații: Mitocaru Constantin, banî 20, Hușman Ion, bani 20, Dimitriu Ion I, lei 1.25, Simion Petrea, bară 20, Oprianu Gheorghe, banî 15, Vlad Ghiță,banî 20, Nica Ion, bani 20, Cismaru Ion, bani 75, Florscu Faibeș, bani 20, Seciu Iancu, bani 20, Ciubotari Reisich, bani 25, Misilim Fișei, bani 20, Șaim Nisem, bani 20, Pașalaă Nicolae, bani 45, Arieni Tîrgul Moșilor Nici o dată ca anul acesta târgul Moșilor n’a fost mai bine și mai cu gust aranjat. D-niî Petrovici, ajutorul de primar, și consilierul Ciocanelli, au muncit mult pentru a face reușita cât mai strălucită. In mijlocul marelui câmp era ridicat un frumos pavilion împodobit cu steaguri tricolore și ornat cu frunze de stejar. De la acest pavilion se despărțeau cele trei mări alee: aleea Prințul Carol, aleea Principesa Elisabeta și aleea Principesa Maria. De la aceste alee se despărțeau strade laterale pe cari se aflau așezate toate ramurile de comerț. Este de remarcat că fiecare stradă purta numele unei ramure de comerț. Așa era strada cârciumarilor, strada panoramelor, etc. La mijlocul fiecărei alei erau ridicate arcuri de triumf. Pe aleia Prințului Carol se afla așezat bustul micului Principe Carol în mărime naturală și foarte bine executat. In pavilionul regal In pavilionul regal care după am spus mai sus erea așezat în mijlocul câmpului Moșilor, erau aranjate tot soiul de obiecte expuse de diferite persoane. In jurul pavilionului De jurul împrejurul pavilionului se aflau ridicate chioșcuri unde se aflau expuse diferite produse. Printre acestea se puteau remarca un frumos chioșc de rame de tot,soiul al d-lui Brumărescu, o expoziție «Ideal» a cunoscutului apicultor I. E. Muntenescu, diferite produse ale domeniului coroanei ca : Olărie, fringherie, sobe, coșuri etc., diferite obiecte de tinichigerie ale d-lui Mihail Botez. Bazarul societății corpului didactic, produsele fabrice de coșuri de la penitenciarul Văcărești, numeroase produse ale atelierului de căsătorie al d-nei Mironescu etc, etc. Aglomerația Iacă de la orele 3, grupuri, grupuri de oameni veneau încontinuu. Vagoanele tramvaielor câte 5—6 in șii veneau încărcate cu oameni. Cu toate că aglomerațiunea prea mare totuși a domnit o ordine din cele mai bune. D. Popovici, inspectorul coborei de alb, și inspectorii Mișu Cantuniari, Durma, Ștefănescu, ofițerii de jeandarmi Penescu și Capeleanu și-au dat toate silințele ca frumoasa ordine să domnească până la sfârșit. Sosirea învitaților La orele 5 au început să sosească persoanele invitate să ia parte la această frumoasă serbare. Printre acestea am putut remarca pe d-na D. Sturza, d-na Râmniceanu, doamnă de onoare a A. S. R. Principesei Maria , d-na și d-na B. Missir, d-na Emil Petrescu, d-na dr. Stoicescu, d-na dr. Diru Iliescu, d-na Procopie-Demetrescu, d-na locotenent Lili Bacaloglu, d-na și d-ra dr. Popp, etc. Apoi d-ni C. Stoicescu, ministrul justiției , general Robescu, mareșal al Cuiței, locotenent-colonel Antonescu, aghiotantul A. S. R. Pricipelui Ferdinand ; G. Lahovari, președintele înaltei Curți de contur; Emil Petrescu, prefectul poliției Capitalei ; dr. Stoicescu, Th. Radivan, cunoscutul bijutier din Capitală ; Petrovici, ajutorul de primar ; Stelian Popescu, judecător de instrucție ; San Marin, prim-procuror ; Ioan Popescu, fost secretar general la primăria Capitalei, etc. Ploaia La orele 5 și juni, când se aștepta sosirea Pricipilor, începu să cadă o ploaie torențială, care imediat fu urmată de furtună. In pavilion, precum și în celelalte chioșcuri, numeroase obiecte fură dale jos de furtună și sfărimate. Intr’un colț niște baloane, cumpărate pentru micii principi, fură luate de vînt și duse la distanțe mari. Lumea din cauza ploi începu să fugă parte cei din apropiere spre casă, iar cei mai mulți se refugiază prin diferitele chioșcuri. Sosirea AIA. U. RR. Principșele Feruiufund și Principesa Maria la orele 6 și jum. nori începură să se răspândească și ploaia încetă. Din depărtare se auzi ațtum semnalul de sosire al Principilor. D. Procopie Demetrescu, primarul Capitalei împreună cu toate persoanele din pavilion se scoborîră la poarta principală întru întâmpinarea Principilor. A. S. R. Principesa Maria sosi cea d’iitein într’o trăsură trasă de douî cai negri. A. Sa era însoțită de mica principesă Elisabeta și era îmbrăcată într’o rochie neagră. In a doua trăsură,se afla A. S. R. Principele Ferdinand și A. S. R. Principele Carol. D. primar oferi Principesei Maria un frumos buchet cu flori. Abia Principii intrară în pavilion și de o dată începu să cadă o ploaie deasă și amestecată cu piatră în mărimea unei alune. Vizita Principilor Principii moștenitori și cu auguști ser Iii începură să viziteze rind pe rînd toate obiectele expuse. D. Mihail D. Botez a oferit A. S. R. Principelui Carol o casetă de nivel, frumos sculptată, apoi sculptorul Gh.igarid a oferit micei principese o icoană reprezirtând pe Maica Domnului ținând pe Isus în brațe, icoană executată cu mult talent. D-na dr. Rimniceanu, doamnă de onoare a A. S. R. Principesei Maria, observând un dulap care se învirtea și care era lucrat de d. Costică Ionescu, atrase atențiunea micilor principi. A. S. Principele Carol văzându-1, zise : — Ah ! ce frumos este. D. Procopie Demetrescu, primarul Capitalei, spuse prințului că dulapul va fi al A. Sale. Micul principe, plin de bucurie, mulțumi d-lui primar. Deși ploua mereu AA. I. Principele și Principesa plecară de la pavilion din chioșc în chioșc admirând obiectele expuse. Ajungând la chioșcul d-lui Brumărescu, unde se aflau diferite rame artistic executate, A. S. R. Principesa Maria întrebă pe proprietar dacă ramele sunt lucrate aici precum și de costul lor. Aproape la fiecare chioșc A. S. R. Principesei Maria i s’au oferit frumoase buchete de flori. Șampania După ce principii au vizitat cu d’amănuntul toate chioșcurile, s’au reîntors în pavilion, unde s’a servit șampanie de către casa Capșa. In urmă de fotograf Niculescu a fotografiat pe Principii moștenitori împreună cu toate persoanele aflate în pavilion. Plecarea La orele 7 și jum. AA. U. RR. Principele Ferdinand și Principesa Maria după ce au mulțumit d-lul primar și în special d-luî Petrovici ajutorul său, de modul cum au aranjat tîrgul Moșilor au plecat. La plecare s’a oferit micilor principi numeroase baloane. Petrecerile Din cauza timpului cât se poate de urît petreceri în acest an nu prea au fost. Abia ici și pe calea se putea zări câte-va persoane adunate la o masă cari ascultau frumoasele doine ale lăutarilor. Să sperăm că vremea frumoasă va reveni și astfel pierderile de ieri ale negustorilor să se recompenseze. Tot din cauza timpului reu împărțirea premiilor la expozanți s'a amânat pentru Duminecă, I. Angoescu marș și peste o jumătate de oră fură acolo. Escortarea arestaților Focul cuprinsese, într’un scurt interval, tot acoperișul atelierului de împletituri, unde se fac coșuri de richițri. In acest atelier se aflau 50 de arestați. D. Ilioiu, comandantul pieței București, luă imediat măsuri pentru ca să nu evadeze deținuțT. D sa închise mai întâi ușile atelierului, astfel că nimeni nu putu sa mai iasă afară! Se produse atunci un zgomot infernal. Arestații, văzând că tot tavanul e în lacărî, începură să strige și să bată în uși. Ei cereau să-î lase ca să iasă afară, spre a nu arde de vii. Autoritățile, însă, nu voiră să știe nimic și ținură ușile închise până ce se aranjă un puternic cordon de armată. Atunci s’au dat drumul la uși și arestații dădură năvală, crezând să fugă. Ei se văzură, însă, înconjurați din toate părțile de armată. Cu toate acestea nu se înfricoșară ; un moment mai bun ca acela nu puteau găsi și de aceea încercară să rupă cordoanele de soldați. L. D. colonel Hiotu îl soma atunci să stea pe loc, căci altfel îi împușcă și numai așa isbuti să-i transporte și să-î bage în partea cealaltă a penitenciarului. Masările de localizare. Răniții Pompierii din postul Radu- Vodă, după cum am spus, au fost cel dintâi care sosi la locul incendiului. Una din pompe fu așezată, numaidecât, în partea din năuntru a atelierului, iar a doua pompă fu așezată în partea din afară. Pompierii, tăind tabla, de pe acoperiș, isbucni numaidecât o coloselă vâlvoare. Cuprinși din toate părțile de flăcări, pompierii se îngrămădiră pe o scară care cobora într-un apartament mai mic, unde se află băile de apă. Sergentul Dudoiu Ion, brigadierul Mailat și soldatul Spălaru Marin, văzându-și viața în primejdie, sărită jos de pe acoperiș. Col dintâiu a fost rănit ușor la genunchiul drept; brigadierul Mailat, pe când voia să sară, a pus mâna pe tabla care era roșie și-i rămase carnea lipită de tablă. Soldatul Spălatu Marin fu însă mai grav rănit. Sărind jos, ei să tăia în tabla care căzuse, astfel că a trebuit sa fie transportat la infirmerie penitenciarului. Puțin mai târziu sosiră și pompierii din postul central, cari dădură dovadă, de asemenea, de un mare curaj. Localizarea incendiului La orele 6 seara, incendiul a fost localizat. Grație ajutoarelor date în grabă, n’a ars decât atelierul unde se fac coșuri de richită. Pagubele se urcă la 15 mii lei. Nu se știe până acuma care este cauza incendiului și dacă nu cumva a fost pus. O anchetă minuțioasă s’a deschis în această privință. Tot odată s’a arestat un gardian și două oameni din serviciul penitenciarului. Mac. ——— —cam 4* • «• ■mu«ii I Incendiul de la Văcărești Un incendiu violent a isbucnit ieri, la orele 2 și jumătate, la penitenciarul Văcărești. Flăcările s’au arătat ânleî lă aripa dreaptă a închisorei și imediat se produse o mare panică. La orele 3 telefonul vesti poliția, care la rîndul dete de știre tuturor secțiilor de pompieri. Autoritățile la fața loculul îndată ce s’a auzit că s’a aprins penitenciarul Văcărești; d. Luca Ionescu, secretarul general al ministerului de interne ; d. Tătăranu, secretarul general șl ministerului de justiție; d. Emil Petrescu, prefectul poliției Capitalei ; d. San-Marin, primprocuror ; d. colonel Hiotu, comandantul pieței ; d. colonel Boerescu, comandantul reg. G Mihaiu-Viteazu ; d. Puiu Alexandrescu, șeful siguranței; d. Brezoianu, comandantul jandarmilor pedeștri, se duseră numai decât acolo. D. Gr. Dianu, directorul general al penitenciarelor, a fost de asemenea printre cei dinte cari sosiră la Văcărești. Ajutoarele Focul începu să ia proporții, alimentat de un vânt puternic. Postul de pompieri de la Radu- Vodă ajunse cel dintâia și începu să lucreze la localizarea incendiului. Puțin după aceea sosiră apoi și celel’alte posturi. In oraș vestea despre acest incendiu se răspândi ca fulgerul și teama cea mare era să nu evadeze deținuții, profitând de învălmășeala produsă din cauza focului, mai cu seamă când incendiul s’ar fi întins asupra întregei clădiri. Armata la Văcărești Ministerul de interne, îndată ce a fost înștiințat despre isbucnirea incendiului, a luat la moment măsuri pentru ca nu cumva să evadeze deținuții. In acest scop a intervenit la ministerul de războiu, care dădu ordin să se ducă imediat acolo 2 companii de vînători, o companie din regimentul 6 Mihai Viteazul, o companie din regimentul 21 și 2 plutoane de jandarmi călări. Jandarmi pedeștri nu s’au putut trimite, deoarece toți erau trimeși din vreme la Moși. Toate aceste trupe plecară in INTAMPLARI SHI s’apralA încercarea de sinucidere din strada Fecioarei O femee, Ecaterina Ionescu, din str. Fecioarei No. 16, a încercat era, pe la ceasurile 10, să se sinucidă, înghițind o cantitate de acid fenic, împreună cu tinctură de iod. Vecinii, prinzând de veste, alergară numaidecât în ajutor și transportară pe nenorocita femee la spitalul Golentina. Ecaterina Ionescu refuză să spue cauza care a făcut-o să iucerce a-șî curma zilele. Copil lepădat Erî, la orele 11 și jumătate, s’a găsit aruncat, lângă zidul unei casa din strada Mușintî, un copil de sex femenin, în vârstă ca de 6 săptămâni. .Sergentul de stradă duse copilul la secția 19 și de acolo fu transportat la spitalul Maternitatea. Poliția a început cercetările pentru descoperirea criminalei mame, incendiu din calea Victoriei Erî, pe la orele 10 dimineața un început de incendiu s’a declarat la magazinul .,Ideal“ de pânzărie din calea Victoriei. Focul a luat naștere de la un pachet cu pânze pe care din nebăgare de seamă, nu se știe de cine, s’a aruncat un chibrit aprins. Imediat focul s’a comunicat și la alte pachete ce erau alături. Focul a fost imediat localizat de personalul magazinului. Pagubele nu sunt mari. UX SEAT 1*15 ZI Ca să ai unghii frumoase. — Amestecă 10 grame de megofezie, 25 centigrame de carmin praf, 5 gr. de glicerina. Freacă până ce au o pastă moale. In pasta asta, moaie o periuță și trec-o de mai multe ori pe unghii, pe urmă clătește-le în apă curată și vei avea unghii frumoase. Finanțe, agricultură și comerciii București, 30 Main. Finanțe <7j a valorilor la bursa din București Renta de 81-885»/, lei id. de 1892—935% lei 97'/, — 98, id. 32’/, mil. 4 °/, lei 84’/,—85—, id. de 50 mil. 4»/0 lei 84’/,—85—, id. de 274 mil. 4»/, lei 85'/4-855/v Oblig. credit, iud. și cam. lei 93 —93 Y,. Fune. rurale 5% lei 09'/,— 99—, id. de 4% lei 865/,87'/4. Urb. București 6*/» lei SO’L—87*/,, idem Iași 5<7% lei 81-81'/,. Acțiuni: Banca Națională lei 2390- 2400, Banca agricolă lei 273—276, Banca de Scont lei 160—165. Loc. de asigurare Dacia - România lei 385—390, ex-cupon. Naționala lei 380—385. Monede: Napoleonul lei 20.—, cor. germ. lei 24.70, florinul lei 2.10*/,, rubla lei 2.65. Sconturi și avansuri: Banca Națională 6 — 7%, Banca Agricolă 9—10’/». Devize : cek Londra 25.23*/,; cek Paria 99.92/, ; cek Viena 105— ; cek Belgia — : cek Berlin 123.25—. Trei luni : Londra 25.03% , Paris 95.32'/, ; Berlin 122.47'/,. Cota valorilor române în străinătate Frankfurt. — Renta de 57» 96 20, idem 47» 82.30. Paris.—Renta de 4°/0 99.—, idem 47* 83, idem de 4°/, 86. Berfin. — Renta de 1891—92 57» 96.60, idem de 1890 47» 83.40, id. de 1891 47» 82.90, id. de 1896 47» 82.90, idem de 1898 4»/» 82.90. Comunale București 91.60. Cota valorilor streine Consolidele engleze —. Renta franceză 101.85. Renta ital. 103.40. Banca otomană 569. Loturi otomane 114.75. Cereale Piețele americane sunt mai fermenzî, cu o urcare de/» până la */„ pentru grâu și porumb. Deși porumbul recoltei noul din Argentina a început deja a fi expediat spre porturile europene, unde a avut o bună primire din cauza bunei sale calități, prețurile rămân însă susținute în ulteriorul Statelor Unite, în urma epuizare! stocurilor. Din contră, marfa e foarte depreciată la Londra, cu o cerere neînsemnată, consumațiunea porumbului fiind redusă mult în timpul verei. Prin piețele europene avem iar a semnala marea fermitate și noua urcare din Paris, în urma perspectivelor mereu defavorabile ale recoltelor Franței, unde timpul ploios desperează pe cultivatori. Prețul grâului s'a mai urcat azi cu 35 bani, iar a făinurilor cu 45 bani. Și din Ungaria se anunță stricăciuni la recolte, mai cu seamă la recolta secarei din Moravia și Silesia. In restul Europei, ca și la noi, perspectivele recoltelor sunt bune în general. Mișcarea pieței din Brăila continuă a fi slabă, cu prețuri în scădere simțitoare. Ieri s’au vîndut următoarele cereale : Grâu de 72/4 kgr. cu 10 °0 corp, streine hect. 8000 cu lei 9.85 hectolitru și vag. 20 cu lei 11.75— 13.60 pe 70 kgr. Porumb de 75/4 kgr. hect. 2200 cu lei 7.40, idem de 77-78, kgr. hect. 5500 cu lei 7.60- 7.72, hectolitru și vag. 65 cu lei 9.70—9.957» kgr. Porumb roșu de 79—80 kgr. vag. 7 cu lei 10.30 — 10.567» kgr. Orz vag. 3 cu lei 11.10 V/ kgr. și fasoale vag. 3 cu fei 12.507/ kgr. Cereale sosite ierb: Grâu hect. 10.100. Porumb hect. 18.920. Ultime de pest Cola cerealelor instreinatate (Telegramele noastre particulare) Budapesta, 29 Maiu. Grâu de Cet. cor. 8.03 urc. 7 h. Secară „ ,, 6.67 ,, 3 h. Ovez ,, ,, 5.78 invariabil Porumb de Iulie ,, 5.25 urc. 5 h. Coltă de August , 11.65 „ 5 h. Berlin,29 Main. Grâu de Iulie n. 166.— scă. 25 c. Secară » » 145.25 ,, 25 c. Paris, 29 Main. Grâu de August fr. 22.45 urc. 35 c. Făină ,, ,, „ 28.35 ,, 45 c. Uleiu de colză ,, 62.25 scă. 25 c. New York, 29 Main. Grâu de Iulie cent. 797» urc./» c. Porumb „ „ 71'/» „ s/s c. Chicago, 29 Main. Grâu de Iulie cent. 717» urc. '/, c. Porumb ,. ., 63/„ scă. */» c. INFORMAȚIUNI VINERI ♦ Universul Literar colorat, care va apare Dumineca viitoare, 2 Iunie, va cuprinde, pe lângă o materie variată și interesantă, și o frumoasă ilustrație, reprezentând Marele incendiu de la școala de agricultură kleréskán, precum și portretul copilului care a obținut premiul VII la concursul nostru de frumusețe. Universul Literar colorat se vinde cu 5 bani în toată țara. ♦ Suveranii vor pleca Miercuri, 5 Iunie, la Sinaia, unde își vor lua reședința de vară. ♦ Cu începere de Marți, 4 Iunie, și până la alte disposițiuni, orele de lucru în biarourile administrațiunei centrale a ministerului lucrărilor publice, vor fi numai dimineața de la 7 până la 12 luni. Orele de audiență, cu începere de la aceeași dată vor fi : La d. ministru numai Vinerea de la 11 la 12; la d. secretar general în toate zilele de lucru de la 11 juni. la 12 jum. ♦ Vasile Lobrescu, din Tulcea, care, prin sentința trib. Tulcea din 1893, confirmată prin decisia furței de apel din Galați, secția II, din 1894, a fost condamnat la 7 luni închisoare corecțională pentru faptul că, în calitate de primar al orașului Tulcea, a pretins și luat mită, decisiune rămasă definitivă prin confirmarea ei de către înalta Curte de casație și justiție prin decisia din 1895, este exclus dintre membrii ordinului «Coroana României», din care face parte, cu interdicțiunea de a mai purta pe viitor insemnele acelui ordin. O S’a acordat d-lui Adolf Stern, avocat, din București, înalta autorizație de a purta insemnele ordinului german «Coroana Prusiei» clasa IV. ♦ Spre a face turiștilor din România petrecerea cât mai plăcută în Sibiu, s’a creeat acolo un biaton de informațiune pentru streini, unde se dau verbal și în scris toate informațiunile în privința călătoriilor prin Transilvania, cu privire la locurile de interes din țară, apoi cu privire la băi, la petrecerea în Sibiu, la firme solide în scopul procurării diferitelor mărfuri și alte lucruri de trebuință. ♦ Duminecă 2 Iunie, orele 10 luni. a. m., va avea loc inaugurarea bustului regretatului publicist Teodorescu G. Dem., în grădina palatului Ateneului. ♦ Ziarul «Budapesti Hirlap» din Budapesta publică un primarticol semnat de cunoscutul scriitor ungur Iancso Benedek, în care se ocupă de biserica română ortodoxă din Transilvania și Ungaria. Autorul articolului spune că, prin autonomia actuală a bisericei române ortodoxe de peste munți, eluptată cu multe greutăți de mitropolitul Șaguna, s-au călcat în picioare legile canonice ale bisericei, introducăndu-se și mireni în administrarea bisericei. Caracterul bisericesc al bisericei a dispărut, lăsând loc caracterului național laic. Din cele scrise de Jancsó Benedek, se pare ca s’ar intenționa a se atinge de autonomia bisericei române ortodoxe. Articolul acesta coincide în mod ciudat cu deschiderea congresului general al bisericei ortodoxe sârbe din Ungaria, al cărui membri, în majoritate, cer ca bisericei sârbe să i se acorde aceeași autonomie ca și bisericei române. ♦ Consiliul de miniștri, care era să se ție ieri, sub președinția d-lui Dumitrie Sturdza, a fost amânat pentru azi după amiază. ♦ Ministerul de interne a dat prefecturilor de județe o circulară, invitându-le, ca până la 15 iunie să dreseze listele juraților pe termen de 3 ani și să le înainteze tribunalelor. ♦ D. M. Mihăilescu a fost numit copist la prefectura de Putna. ♦ la Sălciua-de-sus (Transilvania), a murit femeea Teodora Turcu, în vîrstă de 131 ani. ♦ D. Emil Petrescu, prefectul poliției Capitalei, s’a întors din Alexandria. ♦ Era d. ministru de interne Aurelian s’a întors în Capitală. ♦ Comisar-director al poliției din Focșani a fost numit d. Crăciunescu. ♦ D. Ștefan Sihleanu, director general al Teatrului Național, va pleca în curând din nou în Italia, spre a angaja câteva elemente pentru opera română. Se urmează în același timp tratative și cu d-nele Nuovina (lamandi) și Ziua de Nori, precum și cu celebrul tenor Ioan Dimitrescu. ♦ Sentința trib. din Deva, prin care d. Novacovicî a fost osîndit la 2 luni închisoare și 200 coroane amendă pentru discursul ținut la mormîntul lui Avram Iancu, a rămas definitivă. D. Novacovicî își va începe pedeapsa septemîna viitoare. ♦ Orele de serviciu pentru direcțiunile ministerului de finanțe, cum și pentru casieria centrală se fixează, cu începere de la 1 Iunie până la Septembrie 1902, de la 7 — 12 jum., casa fiind deschisă de la 7 jum. până la 10 a. m. Lunea, orele se fixează de la 2 — 7 jumătate p. m., iar casa va fi deschisă de la 2 — 4 p. m. Audiențe se acordă de secretarul general în fiecare zi de lucru de la orele 10 — 11 a. m., pentru afaceri de serviciu, iar pentru cereri de funcțiuni numai Miercurea de la 11 jum. până la 12 jum. ♦ Membrii societăței politechnice au vizitat ori palatul poștelor. D. inginer Bakban, directorul general al poștelor, a condus și dat explicațiile necesare membrilor societăței. ♦ Comisia europeană a Dunărei a redus, cu începere de la 1 iulie 1902 până la sfîrșitul anului, cu 10 la sută taxele de navigațiune pe brațul Sulina până la Galați. ♦ Incidentele, ce se întâmplă câteodată pe frontiera românobulgară în districtul Constanța provin mai ales din lipsa unui drum de graniță urmând linia hotărîtă ce desparte cele două țări. Actualul drum, de care se servesc atât bulgarii cât și Românii spre a ocoli terenurile accidentate, trece când pe pământul român, când pe cel bulgar. Spre a îndrepta această stare de lucruri, d. Sc. Vârnav, prefect de Constanța, a însărcinat pe inginerul județului de a schița o linie de șosea d’alungul graniței, și numai pe teritoriul român. Intre Asarlîc și Haruiko, mai ales, unde șoseaua face un mare ocol prin Bulgaria, din pricina unei păduri dese, ce desparte aceste două sate, se vor tăia o parte a pădurei și se va face o șosea. Această măsură va scurta apoi drumul și va îngădui pichetelor o mai bună pază a frontierei. ♦ Azî la 5 d. a. se va ține ședință ordinară a cercului studențesc «Carmen Sylva» în localul seu din bul. Carol 29. ♦ «Uniunea studenților Români», a primit din partea comitetului organisator al escursiunea studenților greci în România o scrisoare, prin care se anunță ca dată a plecare ziua de 15 Iunie. In urma avizului d-lui rector al universităței din București, «Uniunea studenților Români» a răspuns comitetului elen, rugându-l să amâne escursiunea pentru începutul lunei Septembre, acum lipsind și timpul de preparare și afară de aceasta întreaga lume universitară aflându-se aci în plină sesiune de examene. Dintr-o scrisoare împărtășită studenților în traducere, aflăm că d. Cornel Szemenyei, locțiitorul președintelui de la «Corda Fratres» (dr. Ludwig), nu vrea să recunoască pe vice-preșidentul român Ion Scurtu, ales de delegați români în congresul din Paris (1900) și recunoscut de acel congres fiind de față și ungurii. Spre se da ocaziune studențimei române din București ca să se pronunțe asupra acestui fapt d. Lucian Bolcaș, vice-president senior «Coroa Fratres», director substitut al secției Române, a rugat «Asociația generală a studenților» și «Uniunea studenților români» ca să convoace fiecare o întrunire din care să se dea declarație la ziare, trimițându-se în acelaș timp aceasta și președintelui efectiv al Federației I. A. S., d-lui Ludwig. ȘTI HI*Ș CCL Ä REI ♦ «Monitoril Oficial» de Ieri publică decretul prin care se desființează alin. IV al art. 117 din regulamentul școalelor secundare, în cuprinderea următoare : «In coșuri cu totul excepționale, ministerul va putea permite trecerea examenelor pentru nu mai mult de două clase de odată». ♦ Se aplică pedeapsa avertismentului public d-lui G. Papazahariu, directorul școalei greE couef Rolîitscher «Tempelquelle cu vin este cât se poate de recorator și folositor săntățeț. Depozit general: Svolozar* Stojanovits, Brăila. ♦ Administrația Restaurantul lui lordache N. Ionescu & Comp. avisează pe onor. Public că, cu începerea căldurilor va redeschide Sala de vară și terassa, pre cum și Cabinele de vară. IBrtoliogra ifie ♦ A apărut Codul de comerciu, cu modificările introduse prin legile din 20 Iunie 1895, din 6 Aprilie 1900 și 3 Martie 1902*, azi în vigoare, de d. Aurel Turcu, licențiat în drept. ♦ A eșit de sub tipar lucrarea colonelului G. N. Htrjea «Istoria armei geniului», dedicată M. S. Regelui, cu prilejul răsboiului pentru independența țărei. Această lucrare, care stabilește trecutul unei Întregi,, arme, de la înființare și până la., începutul secolului XX, cuprinde 3 părți. Lucrarea se termină prin «statul ofițerilor generali și superiori (la geniu, sau proveniți din gentil)^ cești de bâețî din Brăila, * oare ce s’au constatat grave nej ^ orînduelî în administrația institutului și abateri de la ordinele’V ministeriale. ♦ Mâine va avea loc, la teatrul Liric, examenul elevilor coreservatorului/ oasele d-nei Romanescu și a d-lui G. Notara» ~ ♦ Azi vor fi judecați de către consiliul permanent de instrucțuune președintele comitetului școlar directorul școalelor de băeți directoarea școalei de fete «mIlodiu și Ciril» a comunitatei butegărești din Tulcea, pentru abateri de la regulamentele școlare. ♦ Ministerul instrucțiunea, în urma avizului d-nei Cancicof, inspectoarea școalelor particulare,, a făcut cunoscut tuturor pensîîronatelor de fete că se interzic pentru viitor balurile care se dau la pensioane după diferitele serbări ce se organizează. ♦ In urma raportului inspectorilor generali ai învățămîntului secundar, cu privire la aplicarei art. 206 din regulamentul pentru școalele secundare, și a &,*, vizulul consiliului permanent ministerul instrucțiunei a dispus,-* amânarea aplicare art. 206 din acel regulament, până când se organiza aprobarea cărților didactice după principii ’unitare^' conform unei dispoziții precisdț regulamentare. Pentru viitorul an școlar remâne deplină libertate profeso..* rilor pentru alegerea cărților didactice. De asemenea se amână și termenul, la care conferința clasei se va pronunța asupra căi ților, ce se recomandă în fiecare clasă și anume, în loc ca aceasta să se facă în Iunie, să aibă loc în Septembrie viitor. Manuscrisele înaintate ministerului pentru aprobare, pot rămâne la minister până la numirea comisiunilor de cercetare, ori retrase după cerere. Știrx militare . Corpul II de armată a pus în vedere corpurilor de trupă ca, pe viitor, soldații, cari vor fi propuși pentru reformă, să fie sub puși la vizita și contra-visita spitalului militar. ♦ Guardul de artilerie cl. 11-a, Ionescu Marin, de la arsenalul marinei, a fost mutat la depositul echipajelor marinei. ♦ Sublocotenentul farmacist Basarabeanu Anton, din regim. 6 Mihai Viteazul, a fost avansat la gradul de farmacist locotenent în acelaș regiment. ♦ Ministerul de război și a numit următorul juriu pentru examenul de sfirșit de studii la școala de artilerie și geniu: D-nnî general M. Popescu,comandantul corpului I de armată și inspector general al artileriei, președinte , locotenent-colonel N. Popovici, comandantul școlilor de artileria și geniu, maiorul Er. Grigorescu, directorul pulberăriei de la Durdești, și profesorul cursului respectiv, membri. ȘTIRI JUDICIARE ♦ înalta Curte de casație, a stabilit următoarea jurisprudență După dispozițiunile art. 808 C. com., așa cum a fost modificat prin legea de la 6 Aprilie 1900, contestațiile asupra statului de repartiție, după lichidarea activului, se fac în termen de 8 zile de la data tabloului în toate cozurile, fără a distinge dacă obiectele vîndute sunt afectate de vre un privilegiu sau nu. Eri a venit înaintea Curței de apel, secția I-a, judecarea procesului dintre d-niî frați Retorichi și Statul, pentru revendicarea moșiei Săpunari, din jud. Ialomița. D-niî fruit Retoricii au fost reprezintațî prin d-nii avocați T. Ionescu, C. Disescu, P. Missir, Al. Giuvara, Danieleanu și Em. Porumbaru. Statul a fost reprezintat prin d. avocat M. Antonescu. Acest proces datează din anul 1874. Eri s’a discutat numai chestiunea admisibilitățea revizuirea procesului făcută de Stat. ♦ Ieri, înaintea secțiunilor ale Curței de casație, recurenții au fost reprezintațî prin d-nii advocați Em. Porumbaru și locot. Teodorescu,iar ministerul de resboiu prin d. advocat Pârvulescu. Orele fiind înaintate, procesul s’a amânat din oficiu. STIH ECONOMICII îl IIRAHCIAHB ♦ Semănăturile de rapiță, cari păreau a fi suferit mult din cauza ploilor și a gândacilor, promit o bogată recoltă. In special, în fiul Teleorman, recolta va fi minunată. Proprietarii speră să obție prețuri de milioane pe acea recoltă. ♦ D. Ioan Dumitrescu, președintele «Uniunea comercianților de măcelărie», pleacă Sâmbătă, împreună cu d. Urzică, pentru a visita piețele din Pesta, Viena și Berlin, în scopul de a înființa un sindicat al comercianților de măcelărie în piața București.