Universul, iulie 1902 (Anul 20, nr. 177-207)

1902-07-01 / nr. 177

tantinopol a încetat, guvernul a ridicat carantina de 6 zile pentru proveniențele din Constantinopol și împrejuri­mele lui, înlocuind o cu o vizită medicală a călătorilor și desinfectarea bagajelor lor, deschizându-se numai portul Con­stanța, pentru acele proveniențe. A rămas de­o­cam­dată închis portul Mangalia, permițându-se importul mărfurilor și obiectelor prevăzute de titlul IV din regu­lamentul anexat la convenția sa­nitară internațională de la Vene­ția, precum și al fructelor, legu­melor și conservelor.­­ In locul d-­ui Wachmann, directorul conservatorului de muzică și declamație din Bucu­rești, care se va retrage la pensie pe ziua de 1 Aprilie 1903, va fi numit d. I. Dumitrescu, actual profesor de violoncel la conser­vator. * D. Chiriac a fost numit te­lefonist la oficiul poștal de la Constanța. * D. Dianu, directorul general al penitenciarelor, a plecat să inspecteze penitenciarul Bucoveț. * , Prin moartea regretatului Dimitrie Giani rămâne vacant co­legiul 1 de Cameră din Dâmbo­­vița. D. C. Olănescu a declarat că va candida din partea conserva­torilor carpiști, d. Dimitropol din partea conservatorilor cantacuzi­­niști și d. Fussea din partea libe­ralilor. * D. procuron Mumuianu va înlocui, în tot timpul absenței, pe d. prim-procuror San-Marin, care pleacă mâine în concediu. * D. Borbeki, consul general al Austro-Ungariei la Galați, a obținut un concediu de două luni. D. vice-consul de la Rusciuk, cavalerul de Schultz, a fost în­sărcinat cu girarea­­ consulatului general pe timpul concediului ti­tularului. * Cu prilejul serbarei națio­nale a republicei 14 (1) iulie, o recepțiune va avea loc mâine în legaliunea franceză, la ora 2 p. m. Seara colonia franceză se va întruni la otel Frascati, sub pre­ședinția d-lui Arsène Henry. ( I­. general L. Băicoianu va pleca în concediu la începutul lunei Iunie ; în timpul absenței sale afacerile corpului 3 vor fi girate de dt. general Comăneanu Achil, comandantul diviziei 5 de infanterie, Bazest. * Ministerul de războiu a ce­rut tuturor corpurilor de armată s­ă înainteze până la 1 Septem­brie devizurî de toate lipsurile de armament și material de re­montă, spre a le complecta.­­ In luna August, artileria corp. 3 de armată va face tra­gere de războiu. Cu această o­­cazie d. colonel Stoica, coman­dantul brigăzei, va inspecta re­gimentele 3, 7 și 11. * Mâine și poimâine, consi­liul de războiu din Iași va ju­deca procesul sub-locotenentului Dospinescu, din reg. 12 Cante­­mir, din Bârlad. * Azi se va face tragerea lo­teriei orașului Baia-de-Aramă, precum și aceea a leagănului «Sf. Ecaterina» din București. * Pe ziua de 1 iulie s’au fă­cut următoarele numiri la Iași : D. Gheorghiu, actual comisar la secția II, a L..I numit coman­dant de sergenți, în locul d-lui Iulian Dimitriu, de­m­isionat; D. Ghiulea, intendent la azilul de bătrân­, numit comisar al sec­ției a ll-a, în locul d-lui Gheor­­ghiu. D. Popovici, fost sub­prefect, numit comisar la secția I-a, în locul d-lui Gh. Dioghenide, de­misionat. $ Aseară a emigrat din Bucu­rești un grup de 80 evrei. Azî va emigra un nou grup. * «Monitorul oficial» de erî, publică o lungă listă de persoane decorate.­­ Comitetul pentru ridicarea unui bust regretatului profesor dr. George Assaki se compune din ti-n­­ d­ r. Al. Vilzu, M. Mi­­novicv, Sache Ștefănescu, Duma, Bărdescu, Rappaport, Vrabie, M­a­m­u­leu, Ge­rota, Ca­rn­a­val, Tron­­ciu, Georgescu-Măngiurea, Pe­­trașcu, Cristian Rubin, Bogda­­novici și d-na Moscuna-Sion. Președinte a fost ales d. dr. Tom­a Ionescu și secretar d. dr. I. Ba­­lucescu. Acum câte­va luni parche­tul din Dorohoiu a fost înșiințat de un anonim, că tînărul Gheor­­ghe Br­înzeiu, din Dorohoiu, po­seda un certificat falsificat, de la «liceul A. Bașota» din Porniri». Parchetul de Dorohoiu a nu­mit expert pe caligr­aful Alexan­dru Roșculescu, din Iași. D. Roșculescu, a înaintat re­zultatul minuțioasei sale exper­tize; d-sa a constatat că au fost falsificate, nu numai semnătura fostului director al liceului Ba­­șota, Samson Bodnărescu, dar și tiparul certificatului și ștam­pila școalei. Numitul va fi dat judecăței.­­ Vineri a sosit în portul Cons­tanța, venind din Sulina, basti­mentul de războiu «Taurus», pa­vilion austriac, sub comanda d-lui Beringi, având un echipagiu de 78 persoane. La orele 1i, comandantul, în­soțit de d. consul austro-ungar, au vizitat pe d. prefect Se. Vâr­­nav și d. comandant al diviziei ; pe la orele 4 d. prefect a întors vizita. * D. Dimitrie E. Petrescu, șe­ful complabilităței generale a pri­măriei Craiova, a fost decorat cu ordinul «Coroana României» în gradul de cavaler.­­ Corespondentul nostru din Sinaia ne scrie că timpul acolo e foarte frumos și că foarte multă lume a sosit erî acolo cu trenul de plăcere. * S’a aprobat asupra d-lui in­giner S. Marcu iluminarea cu electricitate a orașelor Bacău și Constanța. * D. Constantin Am­fireanu a fost însărcinat din partea primă­riei Capitalei cu conducerea co­loniei școlare la stațiunea clima­terică Predeal. ^ Biblioteca Economică a «u­ni­versului» care va apare Luna, 5 Iunie, va cu­prinde senzaționalul ro­man, iin­uial’: «O palmă și urmările ei, episod iSÎOi­ Ie de cunoscutul scriitor A. Bernhoblc. Biblioteca Economică a «U­niversului» se vindeca 20 barul volumul in toată țara. " tThTrcol Irk" ♦ Ministerul instrucțiunei a de­cis ca la 15 Septembrie să aibă loc la Brăila concursul de oină, la care concurs vor lua parte : liceul din Brăila, liceul Mihai- Viteazul din București și gim­naziul Ștefan-cel­ Mare din Iași. ♦ Iată lista absolvenților școalei de arte și meserii din București, în ordinea alfabetică : Andronic Al., Angh­el Al., Angelescu I., Bidulescu N., Buzescu I., Boccea b, Bucurii., Constantinescu I., Dumitrașcu I., Dumitrescu P., Dumitrescu D., Zane V., Ioan Vlad, Ionescu I., Ionescu D., Ivanovici C., Mazăre D., Mihai M., Mihăilescu N., Mateescu N., Năstase D., Negreanu I., Nen­­ciulescu V., Neagu V., Nicolescu D., Oprean N., Peichert H., Paraschivescu Th., Purcea Gh., Popescu D., Popescu V., Bălescu D., Samargiu C., Sadovici M., Sasovici I., Stănescu I., Theo­­dorescu D., Sisescu Gh., Voicu I. , Voinescu I., Wagner Gh. Premiații sunt: I Năstase D., II Voicu B., III Negreanu I. ♦ Iată lista absolvenților ex­ternatului secundar de fete gra­dul I, «Regina Elisabeth» din Craiova,în ordinea clasificațiunei: Premiul 1. Bombăcilă I. Maria. Premiul al Il-lea Stana P.Maria. Premiul al Ill-lea, Ewain N. Ioana, Mențiune onorabilă la studiu Lem­pp Th. CI. Elena, și Tănăsoiu C. Gheorghița, promo­vate : Rolh A. Albertina, Deme­­trescu G. Constanța, Ionescu N­. Maria, Bărbulescu F. Elena, Teo­­dorescu I. Ot­ilia. iȘd­xx m­illta,xe ♦ Iată numele ofițerilor, care au obținut brevetul Școalei de cavalerie din Târgoviște.—Sub­­locot: Călătorescu C-tin, Chiri­­țescu, Vasilescu, Bonciu Mari­­nescu, Geormăneanu, Foulquier, loan C-tin, Siliu I. Niculescu, D. Dăbuleanu, Anghelescu, Măr­­culescu Saint-Andra, Cociu N. Goliescu, Eliad Alex., obținând notele mai mari la călărie, sub­­locot. Călătorescu, Bonciu, Ma­­rinescu, Niculescu D. ♦ Corpul 2 armată a dat ordin corpurilor de trupă a însărcina un grad inferior cu primirea ci­tațiilor privitoare la grade infe­rioare, de­oare­ce s-a constatat că aceste citații nu se înmânau la timp celor în drept. ♦ Ministerul de războiu a dat ordin ca ofițeri­, care fac servi­ciul de raportori pe lângă tribu­nalele militare, să închee cât mai curând posibil instrucția gradelor ce sunt puse în prevenție pentru diferite fapte, aceasta fiind în legătură cu noua lege a liber­tatei individuale. ♦ Examenele anuale de la școa­la de aplicație de artilerie și geniu terminându-se, ofițeri! elev! din anul al 2-lea vor fi trecuți la re­gimentele din care fac parte. ♦ Statul-major al corpului 11 de armată a cerut corpurilor de trupă a-i înainta tablouri de o­­fițeri­ ce îndeplinesc condițiunile de a putea fi numiți membri în tribunalele militare. ♦ Gradele și cercetașii din re­gimentul 3 roșiori din Tecuciu au făcut zilele acestea un marș de aplicațiune în scop de a se explora regiunea dintre Valea Prutul și cea a Bârladului și de a se face aplicațiuni cu gradele inferioare asupra diferitelor re­cunoașteri și misiuni la cari sunt chemați acești oameni în timp de războiu. In această aplicațiune căpita­nii Ghigorț și Zaharescu au con­dus acest marș. La sosire caii erau în perfectă sănătate. Distanța parcursă a fost de 420 k­m, în timp de 9 zile, in cari intră și una de repaus. ♦ La examenul de absolvire al școalei de aplicație de artilerie și geniu au reușit la artilerie ur­mătorii elevi: Alexandrescu Gh. și Oprescu Gh., reg. 10 ; Ber­­nescu E., Cica Gh., Elian G. și Stravolga C., reg. 9 ; Grigoro­­vici E., reg. 8; Negoescu S., reg. 6; Cartian Gh. și Gheor­ghiu Gh., reg. 5; Schelet­ M., reg. 3; Policroniade Gh., reg 2; Florescu Gh., reg. 1; Partenie N­. și Teodor N., reg. 12. La geniu au reușit: Proco­­pescu și Marinescu, reg. 1; Geor­­gescu și Predescu, reg. 2. ȘTIRI JUDICIARE ♦ înalta Curte de casație a sta­bilit următoarele jurisprudențe : Potrivit dispozițiunilor art. 66 bis, din procedura civilă, pen­tru a fi locul și cazul de a se da o ordonanță presiden­țială me­nită a avea un caracter vremel­nic și executoriei prin sine însăși, trebue ca pe de o parte afacerea să fie urgentă, iar pe de altă parte să fie vorba sau de păs­trarea unui drept care s'ar pri­mejdui prin întârziere, sau de înlăturarea unor obstacole ivite la aducerea la îndeplinire a unui titlu executoriu­. Această procedură excepțio­nală, cunoscută în drept sub nu­mele de «râfârâș», introdusă și admisă de legiuitorul actualului cod de procedură civilă, nu se poate aplica și întinde prin in­terpretare și la alte cazuri ce nu s’ar găsi în sus arătatele condi­tione. In caz când această procedură s’ar întinde la cozuri ce nu sunt în condițiunile sus citate, preșe­dintele tribunalului pe cale de ordonanță, și tribunalul în apel asupra acestei ordonanțe, statu­ează fără competență și în acest caz sentința este casabilă, și cum pricina nu poate primi o altă ur­mare de judecată pe această cale, casarea se face fără trimitere. Fiind de principiu că atunci când între mai multe persoane există o comunitate de interese fie­care din ele este presupusă a avea un mandat tacit din par­tea celor­l­alte, pentru a le face condițiunea m­ai bună, perimarea unui apel cerută și obținută de ❖ Astă-seară, Duminecă, se joacă pentru ultima oară la Teatrul Po­pular, din Grădina Sărindar, în fața Băilor Eforiei, «Doctorul fără voie» și «Piatra din casă». * Diseară Duminecă, 30 Iunie, la t­eatru Dacia, reprezentație extra­ordinară dată de talentatul artist P. Liciu al teatrului Național din Ca­pitală și de valorosul artist Pandele Nicolau al teatrului național din Craiova cu piesele : «Orfanii regi­mentului», comedie în două acte și «Doctoria soacrelor, comedie înt’un act. Jr­L _A_ CIS. Un găgăuță se lauda cu ispră­vile lui galante. Găgăță zice: — Și eu aș fi putut avea odată o soție foarte bogată și cu toate virtuțile ce trebue unei femei. — Și de ce n’am luat’o ? — Păi, eu ași fi luat’o , dar n’a vrut ea !—zise Găgăuță, un intimat profită tuturor celor­­l­alți intimați din apel. Ast­fel, când rudele de sânge ale unui decedat atacă testamen­tul seu în nulitate și obțin câș­tig de causă la tribunal, dacă a­pelul făcut de legatar contra ho­­tărîrea tribunalului se perima după cererea unuia dintre moștenitori, apelul se perimă față de toți in­timații, adică față de toți moște­nitorii de sânge ce figurează în proces, căci de­și interesele lor între ei pot fi contrarii exclusân­­du-se unii pe alții de la moște­nire după gradul de rudenie, însă cu toții au un interes comun față de legatar: anularea testa­mentului. ȘTIRI ECONOM108 si FIMECIARE . Ministerul domeniilor având nevoe să cumpere, pentru dife­rite județe și comune, peste 100 tauri, numai de rasă pură mol­dovenească, aduce la cunoștință că toți aceia ce posed asemenea tauri, să facă cunoscut ministe­rului, în mod precis, vîrsta, iar aproximativ greutatea și lungi­mea laurilor, precum și prețul cu care se oferă, înștiințările vor fi timbrate. ȘTII ȘI SANITARE . Guvernul a fost înștiințat pe cale particulară că la­ Varna, port bulgar pe Marea Neagră, s’au ivit două cazuri mortale suspecte. Pare a fi vorba de două cazuri de ciumă. ȘTIHEa­RTISTICi — D. Radu Alexandrescu, ad­ministrator financiar al jud. Co­­vurlui­, a fost transferat pe ziua de 1 Iulie la Botoșani, în locul d-lui Simionescu, administrator financiar al jud. Botoșani, trans­ferat aci.­­ La începutul lui Septem­brie va sosi aci vasul german de resboiu «Loreley», venind de la Constantinopol. Legațiunea ger­mană a înștiințat pe ministerele noastre de externe și resboiu că atunci vor trece prin țară 45 marinari germani, cari vor schim­ba parte din echipagiul vaporului. — Vaporul «Vascapu», care a făcut carantină la Sulina, a sosit aci, aducând 40 elevi musicanți ai liceului internat din Constanța, cari fac o escursiune.­ Serbare.—Confisca­re.—A­­restare Iași. 29. — Azi, sf. Petru și Pavel, patronii sergenților de oraș, s’a serbat cu deosebită pompă. Toți sergenții, în frunte cu drapelul și mu­nica militară, s’au dus la biserica sf. Voevozî unde s’a oficiat un serviciu divin. A asistat d. prefect de poliție Șendrea, directorul poliției d. Zdrobicî, ajutorul comandantu­lui sergenților, d. Florescu. D. Șendrea a primit felicitări la poliție și a dat sergenților câte un pahar de vin. Serbarea s’a sfârșit la 12.­­ In urma unui denunț, d. Ghirițescu, revizorul R­egiei, a făcut o descindere la Gatinca Arhip, din strada Gărei No. 2, unde a confiscat hârtie de țigară de contrabandă. Ea fost dată judecăței. — Poliția de siguranță a a­­restat pe Alecu Custurea, bănuit a fi autorul a mai multor furturi mari. Moartea unui comandant T.­Măgurele, 29.— Azi la ora 7 și 15 m. dim. a încetat din viață comandantul regimentului 20 Teleorman. Omorâtă de trăsnet Roman, 29. — O întâmplare nenorocită a avut loc aseară, la orele 10. Fata Paulina sin Ițic, fiica câr­­ciumarului Moise Ițic, fiind lo­vită de trăsnet, a căzut moartă pe loc. De asemenea Scriban Gheor­ghe, amploiat în casierie, fiind atins tot de trăsnet, a scăpat cu viață.­­ Prin oraș domnește o mare e­­moțiune. Un mare pelerinagiu a avut loc la locuința fetei. Crimă. — Studenți unguri în Iași , din călătoria lor Iași. 29.—Locuitorul Ilie Un­gureanu din Bătrînești (Botoșani), a ucis, lovind în cap cu o sapă de lemn, pe Gh. Ciornohuzi, din cauza hănuelei ce avea asupra a­­cestui din urmă că ar întreține relații de dragoste cu soția sa. — Am avut ocazie să fac cu­noștința cu câți­va studenți un­guri și cu profesorul lor, d-rul Loczy. Ei sunt puțin familiari­zați cu limba franceză, sunt foarte simpatici și prietenoși. In schimb profesorul­­ lor știe bine mai multe limbi, între cari și română, pe care o vorbește binișor. Mi-au povestit că la Tiflis au întâlnit țigani îmbrăcați în costumul național românesc și cântând cântece românești. Mi-au mai spus că în tot dru­mul lor au fost bine primiți în toate părțile și că în Gaucaz au stat o săptămână sub cerul liber. Când am ajuns in Ungheni, au scos niște stegulețe tricolore ro­mânești, fâlfâindu-se ; aceste ste­gulețe au fost luate de dânșii din Galați, când au trecut în Ru­sia și le-au avut în tot timpul călătoriei cu dânșii. έ ntâmplări " ÎBm­ f'signlate lă Spargerea din shr. Teilor Noaptea trecută, pe la ora 1, s’a spart magazinul de ferărie al d-lor Ion Theodora și Simion Mih­ăilescu din strada Teilor No. 24. Hoții s’au introdus,­­ prin escala­darea ulucelor, în curte și tăind un geam cu diamantul, s’au introdus în prăvălie. După ce au furat mai multe lu­cruri, căci bani n’au­ găsit, hoții s’au făcut nevăzuți. Poliția începând cercetările izbuti să prindă pe unul din spărgători, anume Gheorghe Albulescu. Acesta denunță și pe ceî-l’aîțî complic! a! săi, cari sunt cunos­cuții spărgători Costică Jumărea, zis Știrbu și Ferentz Bugas, zis Panu­. Jumărea a fost prins și el puțin mai târziu și arestat. Arestarea unui dezertor și eser pe Serviciul siguranței a arestat ier! pe un anume Ionescu C. Petre, în vîrstă de 19 ani, din calea Moșilor No. 341, care ș’a găsit cutreerând stradele cu mai mulți pungași. Luat de scurt, s’a dovedit că a­­cest lonescu e un dezertor din reg. 30 Teleorman. Tot asupra lui s’a găsit și o carte de student pe numele Casan Gheor­ghe. In baza acestei cărți lonescu Petre făcea scrisori pe la diferite persoane marcante, cerându-le milă. Escrocul si dezertorul a fost ii­­naintat comenduirea. ■*---------------«a» «a** *- sa*­*»*-----— M­eiul Telegrafic al ziarului Universul“ Telegramele particulare ale ziarului UNIVERSUL Din­ România împărțirea premiilor.—Doc­tor popular. —Interogator.— Întrunire. — Conferință.— Timpul Brăila, 29.—Azi dimineață s’a făcut în grădina publică de aci împărțirea premiilor la elevii școalelor secundare. Au asistat primarul, care a ținut un discurs, corpul profesoral și un numeros public. Corurile de elevi au intonat frumoase imnuri. — Aci se vorbește mult de un doctor miraculos, anume Du­mitru Dobrescu, care locuește la cismăria Ioan Vătoagă, din calea Regală No. 95, și care pre­tinde că vindecă ușor epilepsia. Mulți suferinzi i-au consultat.­­ Locotenentul Lupașcu, co­mandantul pieței, a luat un in­terogator soldatului Ștefan Stă­­nescu, eroul dramei de la mo­nument. După ce se va vindeca, soldatul va fi judecat de tribu­nalele militare. — Mâine meseriașii de toate breslele vor ține o întrunire pu­blică în sala Răducan Danielescu, spre a discuta asupra formarea corporațiunilor. — Conferința publicistului D. Teleor a fost amânată pentru Luna 1 Iulie. — Azi dimineață a plouat; a­­cum timpul e frumos, împărțirea premiilor.­­ In­­cendi­i.­Boi rătăciți.—Trans­ferări. — Vapor german de r0/.boră.—Excursiune Galați, Ș9.—Azi dimineață, la orele 9, s'a făcut în amfiteatrul liceului împărțirea premiilor la elevii școalelor secundare. Au vorbit d. profesor Codreanu și d. prefect Atanasiu. — Ieri s’a declarat un incen­diu în strada Beldiman No. 13, la proprietatea d-lui Florescu. Focul a fost stins imediat. — Azi, dim­ineață, la orele 3 luni., s’a găsit pe calea Bârla­dului o cireada de 20 boi, ră­tăcind pe drum. Telegramele Agenției Române Din Străinătate Boala regelui Eduard Londra, 29.—Buletinul oficial: Regele continuă somnjul liniștit în cursul nopților. Starea Augus­tului bolnav face tot de­odată pro­grese sub toate importurile, încoronarea regelui Angliei Londra. 29. — «Agenția Reu­ter» află că la ceremonia înco­ronării regelui Eduard, curțile străine nu vor fi invitate în mod oficial. Resmințire Colonia. 29.—«Gazeta de Co­lonia» desminte zgomotul, după care Germania ar avea intențiu­­nea de a cumpăra posesiunea portugesă «Macao», din China. Numire de comisii Belgrad, 29. — D. Gyoria Ni­­colici, ministrul comer­ciului, a numit o comisiune specială pen­tru a pregăti materialul necesar în vederea negocierilor pentru reînouirea convenț­iunilor comer­ciale, cari expiră în curând. Darul regelui Italiei Cetinge, 29.—Amiralul italian Delibero a remis principelui Nico­­lae și principelui Mirko, scrisori autografe, precum și o splendidă diademă în briliante pentru lo­godnică, din partea Suveranilor Italiei. Telegramele particulare ale ziarului *(Im­periul) Din Streinătate Un tun iovit zis trăsnet. — Morii st rău­­­dl , Viena, S0.—Se telegrafiază din Goettelsberg­ (Stiria) că pe când se trăgea cu tunul pen­tru alungarea norilor de grin­­dină, trăsnetul a lovit tunul, făcându-l să explodeze. Patru oameni au fost tran­sportați la spital, pe jumătate sarbonisați și au murit. Unul a fost grav rănit. Lucrători români uciși în explozia unei sinii din­­ feerica Londra, 29. — Depeșă din New­ York: Intre victimele mine­ de cărbuni de la Cambria sunt și câț­i­va români din Un­garia. Sultanul și nunta prințului Mirko Berlin, 29. — «Frankfurter Zeitung» află din Constanti­nopol că Turham Pașa s-a dus la Cettigne (capitala Munte­­negrului) ca să reprezinte pe sultan la nunta prințului Mir­ko cu fiica colonelului șerb Constantinovici. Sultanul trimite mirilor splendide daruri și invitarea de a se duce la Constantinopol. Răpirea a trei copii români Viena, 29. — O depeșă din Ianina anunță că jandarme­ria de acolo a plecat in ur­mărirea unor briganzi cari au răpit trei copii români pe când dimii se întorceau de la școală. Nu se știe nimic până a­­cum de locul unde s’ar afla copiii. Briganzii cer o rescumpe­­rare de 50.000 franci. Viitoarea Minune pe mare a suve­ranilor Germaniei și Angliei Berlin, 29.—îndată ce re­gele Eduard al Angliei se va îmbarca pentru a face o cură la aer de mare, împăratul Wilhelm se va duce să-l în­tâlnească în largul mărei. Trecerea regelui Italiei pe la Posen Berlin. 29. — Depeșă din Posen . Pentru trecerea regelui Vic­tor Emanuel al Italiei, care călătorește la Petersburg, se înșirase pe peronul garei de aici o companie de onoare. Regele Italiei s’a coborît din tren și a făcut să-i fie pre­­zintați funcționari­. Soldații au defilat pe di­naintea regelui. Pregătiri pentru primirea lui Kit­chener Londra. 29. — Se telegra­­fiază din Southampton că, pentru primirea lordului Kit­chener, fostul comandant al trupelor din Africa de sud, stradele orașului sunt pavoa­zate. Au­ venit în oraș peste o sută de mii de streini pentru ca să asiste la această primire. Lordul Roberts va saluta pe Kitchener în numele armatei. mmmmmmmmmmaar nm­MB­H i «P­MB——i­n­­­i­n­ 81111@s £ 39. #n­ Telegramele Agenției Române —Sosite în timpul nopței — Starea regelui Angliei Londra. 29.—Buletinul oficial. —Starea regelui face progrese excelente. Buletine nu se vor mai da de­cât la două zile. Londra, 29.—Se speră că va fi cu putință ca Maryi, regele să fie transportat pe bordul yachtu­­lui regal, în portul Portsmuth, încoronarea­­ regelui Angliei Londra. 29. — Se anunță în mod oficial că ceremonia înco­ronarea regelui Eduard al VII se va face în intervalul de la 8 —12 August viitor. Data pre­cisă va fi însă ulterior anunțată. Procesiunea, care trebuia să se facă a doua zi după ceremo­nia încoronărei, a fost definitiv părăsită. Despre scandalul din Ca­mera franceză Paris. 29.— Camera deputați­lor.—Ședința de noapte.—Depu­tatul Aguard interpelează pe mi­­nistrul-președinte, d. Combes, în privința ultimei circulari relativă la închiderea școalelor congre­­ganiste. Președintele cere fixarea la or­dinea zilei a acestei interpelări. D. Aynard protestează cu vio­lență contra cererilor d-lui Com­bes, în mijlocul protestărilor stîngei. D. Combes se urcă la tribună, voind să vorbească, dar este îm­piedicat de un mare zgomot. Fiindu-i imposibil să vorbească, d. Combes se coboară de la tri­bună, în mijlocul­­ clamărilor de­putaților din stingă. Tumultul fiind de nedescris, președintele suspendă ședința și ordonă eva­cuarea tribunelor publice care ma­nifestau. La reluarea ședinței, președin­tele pronunță censura in contra deputatului Affray pentru o­­fense aduse ministrului preșe­­iile Combes. D. Combes se urcă din nou la tribună, dar deputații din dreapta încearcă, printr-un vacarm îngro­zitor, să-l împiedice de a vorbi. In sfîrșit, președintele consiliului reușește a se face ascultat și declară că măsurile luate con­tra stabilimentelor congreganiste sunt perfect îndreptățite. D. Com­bes adaugă apoi că amenințările ori de unde ar veni, nu pot să-l intimideze. La urmă, Camera decide cu 328 voturi contra 218, ca inter­­pelațiunea d-lui Aguard să fie pusă la sfirșitul ordinei de zi. Incidentul a fost închis. Telegramele particulare ele ziarului « Universul» — sosite In timpul nopței — Groaznică furtuna în Austria Viena. 29. — O spâimântâ­­toare furtună a bântuit la Troppau în Silesia. Au fost desvelite case, linii telegra­fice au fost distruse; copacii au fost desradăcinați. Mari inundații în Elveția —Victime și pagube colosale Paris. 29.—O telegramă din Geneva spune ca în cantoa­­nele Wallis și Waadt, sunt mari inundații. Se dărîmâ ca­sele și podurile. Recolta a fost distrusă. Sunt și victime. No­i amănunte despre catastrofa mi­nieră din America Londra. 29 [UNK]—O altă depeșă din New­ York spune că în mina de la Cambria trebue să fie încă parșșu­­vil însă este SOCIETATEA „Ioan Gumnei“ a Cântăreților bisericești — din București . S’a întrunit în adunare generală anuală, în ziua de 27 Iunie a. c. ora 3 p. m., la sediul societăței din str. Icoanei No. 104 și în unanimitate de 80 membri, au deliberat urmă­toarele : 1) A dat descărcarea con­siliului de administrație de gestiu­nea sa pe anul social 1901—902 a­­probând toate lucrările sale ; 2) A aprobat budgetul de venituri și enes­­tucii pe anul 1902—903 ; 3) A ales 5 membri in consiliul de adminis­trație în locul celor eșiti la sorți ; 4) A ales 3 censor­ în comisia de control; 5) A ridicat dreptul de aju­tor la mai mulți membri ; 0) S’a a­­probat scoaterea în vînzare a imo­bilelor: I. Anastasiu, Sebastian Io­nosia și Niță Enescu, hipotecate la societate; 7) S’a respins in unani­mitate o cerere subscrisă de 13 foști membri în care cereau reintegrarea în societate, remâind excluși con­form art. 6 alin. a, b, o, art. 12,37 alin. a, art. 53, 69 și 72; 8) Tot pe temeiul articolelor de mai sus, adu­narea a mai exclus din sânul socie­­tăței pe membrul Niță Enescu ; 9) Adunarea a hotărât în unanimitate de a nu face nici o fuziune cu nici o altă societate ori­ care ar fi ea con­­form art. 72 din statute; 10) Și s’a votat în unanimitate o moțiune de încredere actualului consiliu de ad­ministrație și în special președin­telui d. Toma Popescu, pentru buna conducere a societăței. 1902 Iunie 27 cu neputință să se pătrundă înăuntru din cauza desvolta­rei gazurilor mefitice. Câte­va din cadavrele scoase au m­ânile pe față, altele au fost găsite îngenunchiate, ca în rugăciune. Cadavrul unui tată era strîns îmbrățișat cu acela al fiului. Scandal și bătaie în camera franceză Paris. 29.— In timpul șe­dinței de aseară a Camerei, deputații socialiști au răpit clopoțelul președintelui apoi dînși­ s’au bătut cu naționa­liștii. Cauza tumultului a fost re­fuzul primului ministru Com­bes de a răspunde îndată la interpelarea naționaliștilor în privința închiderea școalelor congregațiilor religioase. Condamnarea la muncă a­aniei a unui colonel rus Berlin, 29.—Telegramă din Petersburg : Țarul confirmând condam­narea colonelului rus Grimm, la 12 ani muncă silnică pen­tru spionagiu, Grimm va fi pornit mâine către insula Sa­­chalien (Siberia) unde își va face osînda. Explozie. 13 morți Viena. 29.—Se telegrafiază din Triest că,­s’a întîm­plat o explozie la fabrica de focuri de artificii a lui Cargnelutti. Edificiul a fost distrus. Cargnelutti și fiul său pre­cum și un­spre­zece lucrători au fost făcuți în bucăți. Refuzul ciudat al unui publicist en­glez Paris, 29.—Depeșă din Bru­­xeles. Cunoscutul publicist englez Stead a refuzat de a parti­cipa la congresul armeanofil zicând că, în urma răsboiului din Africa de sud, nici un englez nu poate să protesteze contra opresiunea altor po­poare. Despre incidentul bulgaro turc Sofia, 29. — Tratativele cu Turcia în privința incidentu­lui de la Seres, cu smulg­e­­­rea steagului și pajurei bul­gărești, urmează: Baza tratativelor este redes­chiderea agenției comerciale bulgare la Seres și o deplină satisfacție în privința faptelor petrecute. Comentarii despre întâlnirea împăra­­tului Germaniei cu fostul prim­­­ministru francez Paris. 29. — Se fac aici vii comentarii despre întâlnirea dintre împăratul Germaniei și fostul prim-ministru al Fran­ciei, Waldek Rousseau, la Odde in Norvegia, împăratul Wilhelm a avut o convorbire de patru ore cu Waldeck Rousseau. Olanda la tripla alianță Londra, 29.—Ziarul «Stan­dard» asigură că Olanda se va uni cu tripla alianță. Ofițeri bulgari în fruntea revoluțio­narilor macedoneni Lopa, 29.— Colonelul bul­gar, în retragere,Iancoff, de îm­­preună cu doi locotenenți, se află în fruntea a 250 de in­surgenți la Strum­ița, în Ma­cedonia, unde a avut deja o ciocnire cu baș­buzucii. El a dat o proclamațiune către revoluționarii din raioa­­nele unite Lenin, Kostur și Resen, declarându-se șeful su­prem al armatei revoluționare din acele reioane, înștiințând în același timp autoritățile din Lerin despre aceasta. Parada din Londra pentru sosirea lui Kitchener Londra, 29. — Membrii fa­miliei imperiale au asistat din balconul palatului la trecerea cortegiului format în onoa­rea lui Kitchener, fostul co­mandant al trupelor engleze din Africa de sud. In prima trăsură se aflau prințul de Wales, moștenito­rul coroanei, și ducele de Connaught. După ee veniau trăsurile cu ofițer­ și apoi o trăsură de gală a curtei în care erau Kitchener și French. Veniau apoi ofițerii de stat­­major din Africa de sud și în urma lor era călare mareșalul Roberts cu o suită strălucită’. Trupele coloniale erau în­șirate de o parte și de alta a drumului. Cum s’a făcut nunta prințului Mirko Viena. 29.—Telegramă din Cettigne: Căsătoria prințului Mirko cu șerboaica Elena Constanti­novici și a sevârșit în mod so­lemn. Mulțimea a făcut ovațiuni familiei prințiare care a ple­cat de la palatul prințului moștenitor Danilo. După ceremonie, în cursul căreia mireasa a fost foarte emoționată, tinerii soți au pri­mit în palatul prințului Da­nilo omagiile corpului diplo­m­atic, ale miniștrilor și ale celor­l­ alte personagii. Mulțimea a chemat de mai multe ori pe tinerii soți în balconul palatului, prin tiraje sgomotoase. La dejun și la prânz au a­­sistat diplomații și invitații. Darurile trimise de țar, de Loubet, de sultan, de Victor Emanuel și de Eduard erau expuse în salon. S’au rădicat toaste. Cine a pregătit săn­toria regelui Italiei în Rusia. Despre căsătoria lui Mirko Bonig, 29.—Se telegrafios din Cettigne că prințul Ni­­colae al Muntenegrului a de­clarat într’un interview că e foarte mulțumit de călătoria regelui Italiei la Petersburg și a amintit cu multă satis­facție că el a pregătit această călătorie în timpul ultimei sale visite la curtea Rusiei. Prințul Nicolae e nespus de fericit de căsătoria fiului său Mirko. După­ depeșire sosite aici, populațiunea a făcut tinerilor soți o demonstrațiune foarte impunătoare și mișcătoare. Oameni morți de căldură în Spania Paris. 29. — O depeșă din Madrid spune că nici o dată temperatura n’a ajuns acolo la înălțimea la care se află acum. Căldura este enormă, înă­bușitoare. Azi au fost două­­spre­zece victime de insola­­țiune. Kitchener ia regele Eduard Londra, 29.—După banche­tul ce s’a dat lui Kitchener, întors din Africa de sud, dîn­­sul s'a dus la palat unde a fost primit de regele Eduard și de regina Alexandra. Un nou ziar albanez la Belgrad Viena, 29. — O telegramă din Belgrad anunță că a a­­părut acolo un nou­ ziar în limba albaneză, intitulat «Al­bania» și reprezintând intere­sele albanezilor din Turcia. Noni șerbi uciși de albanezi Viena, 29.—Depeșă din Bel­grad . După știrile sosite aici, a avut loc lângă Prish­tina, în Serbia­ Veche, un cofilit sân­geros. Albanezii, stând la pândă, au atacat pe niște sârbi ucizând pe doi din el cu gloanțe de pușcă și tăiându-le apoi ca­davrele în bucăți, după care au fugit. Un îmblânzitor rănit greu de soția lui Paris, 29.—Mult cunoscuta foastă baletistă Goulue, care s’a măritat cu îmblânzitorul de fiare Droxler, a rănit foarte greu pe bărbatul sau cu gloanțe de revolver. Afacerea aceasta interesează mult lumea de aici. Goulue a fost arestată. Svon despre arestarea soției lui Humbert Paris, 29. — Ziarul «Co­carde» anunță că soția lui Humbert a fost arestată în astă seară. Știrea e neconfirmată până acum. Groaznică baia? la o întrunire pangermanistă Viena. 29. — O depeșă din Eger (Boemia) anunță că în astă­ seară, la o întrunire a pangermaniștilor,prezidată de Schoenerer, antisemiții, libe­ralii și socialiștii au făcut un scandal enorm cu fluerături, urlete și lovituri de petre. S’a început o luptă cu pe­trele în care au fost mulți ră­niți între care și polițiști. Deputatul pan-germanistkio a fost grav rănit la frunte și a leșinat. S’au făcut mai multe ares­tări. Țarul vrînd să cunoască pricina de­­surdinelor din Rusia Viena. 29.— «Correspondenz Bureau» apă din Petersburg că țarul a însărcinat pe di­rectorul ziarului «Grajdanin», prințul Mertșevski, să meargă la Pultava, Mekaterinoslav și Charkov spre a face cerce­tări și a raporta despre mo­tivele desordinelor ce se pe­trec în acele localități. Prințul a plecat azi. Guvernul bulgar contra revoluției bulgare macedonene Sofia. 30. — În vederea slasbei revoluționare care se manifesta aici, pre­fectul de poliție al capi­talei a chemat pe mem­brii comitetului bulgaro­­macedonean, d­impreună cu președintele acestui comitet, Mihanovski, și cu vice-președintele, gene­ralul Tsoncefi, rugându-i sa înlăture revoluțiunea. In caz când rugămintea nu va fi ascultata, 43 de inși, macedoneni frunta­și,­vor fi Internați în pro­vincie.­­ Inconsolabilii : Ecateria Pârcă­labui, Gheorghe și Elena Pârcălabu, Alexandrina și Lenuța Pârcălabu, familiile Florescu și Maleoci, au du­rerea a anunța încetarea din viață a prea iubitului lor fiu, frate, cum­nat și nepot Vasiie N. Pârcălabu comisar la poliția Capitalei Încetat din viață în ziua de 28 iunie, ora 8 seara, în etate de 32 ani Ceremonia funebră va avea loc azi, Duminecă, la ora 4 d. a. Cortegiul funebra va porni de la locuința de­cedatului, str. Rudolf No. 1, la ci­mitirul Colentina (Pătrunjel). Prietenii și cunoscuții vor con­sidera aceasta drept învitalie. Boale Sifilitice vindecă Dr. Dracu­ Sterian Medic al Eforiei spitalelor civila Elevul C-isr D-ii Thoma Thomases și Bsb­lia BOALE LA­TERALE (ds piept, stomac, risibciu­) femei și copii — MA1IOS — Consult, de la 10—12 a. m. și 5—7 p. m JP ÜALEA RMI0YGI, SC Comitetul mmm Pădurea și zăvoaele de pe mo­șia Plăviceanca, comuna Dudu, din județul Olt și pădurea de pe moșia Plăviceanca, comuna Gră­dinile, din județul Romanați sunt de dat în tăere. Doritorii se vor adresa la Ad­­minist­rația acestui ziar. /.918 Prim Fabrică Română _ _ GEAMURI și STICLE suflate SOLO.XT (Jiul. Bacau) M. BRAMD Pentru comenzi și informații a se adresa la B­ iliî A.G. Uarissy & C-ie — BUCUREȘTI — Reprezentanți generali: 4587 Medic român în Carlsbad Or. ALEX, de VAIDA-VOEV00 Băile Mo­ San­tare „VULCANA“ Vechile surse : Ferdinand, B Bră­­tianu, Elisabieta, Carol și Mircea, analizate la anii : 1879, de când funcționează continuu, la 1884, 1896 și acum în 1902, sunt mai abundente în iod și sare de­cât similarele lor din țară și străi­­nătate (vezi Buletinul Institutu­lui chimic universitar No. 433 din Broșura d-lui Doctor Zissu, medicul primar al județului Dâm­­bovița. 4897 Dr. G. Zissu Medicy­ primar al județului Dâmbovița se va stabili în Pucioasa, se­zonul acesta, unde va da Consu­ltațiunii vizu­jitorilor Cea mai noua și cea mai simplă imasini de mâna­RE FĂCUT GiilăTâ î’roduce în­T<> minute ut» ki­logram do GUIATA TARE Chellueiîle tie prod­ucțî­­une aproape nule Fără acid carbon­ic, fără acid sulfuric. Watson , Ionei­ — București, Sir- Academie! No. 14 — 4928 ____ Se CĂUTA cu chirie o casă de locuit , cchiuii, cu curie, având 3 camere și bucătărie. A se adresa la Administrația acestui ziar, sub litera B. CBIPERIMS» liante, perle, smarande, rubini etc., plătind cele mai înalte pre­­țuri după cursul din Paris. La cerere prin poștă trimitem pe prețuitorul nostru la domiciliu, chiar și în provincie, unde va a­­chita valoarea obiectelor. " Se înspre «vilă, bani contra deposite de bijuterii, losuri, etc.! Frați! Brock Telefon 373. 16. Strada Smârdan, 16 j 4922 vi­-l-vis de Hotel Concordia Boaiele secrete Neputința Bărbăteasca se vindecă repede fără durere și îm­piedicare, după experiență ,ie 31 ani de specialitate în boli lumești (de la 1870). Dr.TnOR No. 1, Str. BARBU CATARGI, No. 1 Intrarea numai prin strada Sf. Voivozi Consultațiunî K de la 5—8 seara ^ Loc separat de așteptare pe fie­care «asBSșpapei DI­N­Ț­I Pentru cei cu puține mijloace Extragerea, Plumbuirea Punerea Dinților Amtificiali Toate fără durere LA 05ÎI-CE OUA A Zi­LEI ca si înainte ia Doctor *RÂU»ERGEBț STRADA GENERAL FLORESCU No. 3 între Hotel Londra și gr. Sf. Gheorgh. Prețurile U­rului Bauberger sunt cnloscute șa, cele­­ tai mici. 4925 ,

Next