Universul, octombrie 1902 (Anul 20, nr. 269-299)
1902-10-01 / nr. 269
Primăria orașului Târgoviște. — (Vezi explicația) București, 30 Septembrie. Oaspeții italieni Primirea pe care Capital și țara întreagă au facut-o oaspeților italieni, în cari ne cu toții vedem și sărbätoriir însăși țara și însuși popom Italiei, a fost aceea care trebuia și aceea care știam că o sa fie. De mult țara, de mult inimele românești n'au mai vibrat de un entusiasm atât de întins, atât de înflăcărat și atât de spontaneu. In toate straiele societatei și ale intelectului românesc, de la acei cari cunosc pe de rost întreg felul și chipul legăturilor și de rasă, de fel de a fi, și istoricești, de aspirațiuni și năzuind naționale și culturale, și până la ce! care toate acestea le simt numai, cu acel instinct sigur, a face pe om să recunoască numaidecât pe fratele bun dintre străinii indiferenți sau rei,—vizita tinerilor cari au adus pe o clipă Italia, aci, în mijlocul nostru, a produs aceeași explozie de curată și sărbătorească, rară bucurie. Simțim noi, în mijlocul unor neamuri a căror prietenie intermitentă și sporadică a semănat întotdeauna mai mult a un armistițiu,— simțim poate mai mult și mai fierbinte decât multe alte neamuri, dorul după inimi frățești cari să ne înțeleagă și să ne poată da prietenia lor adevărată,iubirea lor,în schimbul prieteniei, inimei noastre întregi. Simțim aceasta, și unde oare am putea să căutăm împlinirea dorului, a setei noastre de bună și sinceră frăție, decât la aceia cari frați ne sunt și după origină și geniul național, păstrat nealterat în decursul veacurilor de despărțire? Unde vom putea s’o căutăm, decât acolo unde știm prea bine că o vom găsi, că vom găsi răspuns de inimi frățești la bătaia inimei de frate ? Niciodată această tainică legătură sufletească între popoarele acestea două nu s’a desmințit. Unde oare decât în Italia, am avut noi românii, cei mai calzi, mai entusiaști și mai sinceri prieteni și susținători ? Cine mai mult decât marii bărbați ai Italiei s’au interesat de soarta poporului și a țărei surori de la Dunăre, și ne au susținut cu cuvîntul și din toate puterile lor în vremuri de restriște? Unde au găsit în tot d’a’una cel dintăi și ecou și strigătele noastre de durere’ ca și cele de isbândă și bucurie,’ dacă nu tot în frumoasa, în nobila și generoasa Italie? ! Renașterea României de nicăeri n’a fost privită cu mai multă simpatie și îmbărbătată cu mai multă căldură decât 1 în Italia— și când mișcarea 1 noastră de regenerare s’a încoronat prin proclamarea neatârnăreii tot Italia a fost cea 11 diității dintre toate țările care l a le-a trimis recunoașterea și salutul ei de mai mare soră 11 iubitoare. h Astfel de lucruri nu se felită; ele întăresc ca o a doua frăție,—frăție de cruce, cum v «acem noi românii, pe lângă u frăția de sânge, — legăturile ci, ce m veci de veci ne vor uni . Politica externă Preocupațiuni otomane începem să simțim efecte serbărilor de la Șipca. Veștile ce vin de la Constantinopole î privința lor, nu sunt aduce toarte liniște. Oricât Sublima Poarl admise din Petersburg și di Sofia asigurăm că acele serba vor avea un caracter pur uitar, cu toate că nici conte Q uamsdorf, nici un alt personaiü al guvernului civil din Rusi nu asistase, totuși faptul come ncial fiind o amintire durerosă pentru Turcia și celebrându e cu pompă mare pe teritorii; muî stăt supus Turciei, deșteptădignățiunea cea mai vie în su letul Sultanului,și cele maari preocupări în cercurile poitice din Constantinopole. Precupările au fost cu atât mai jusificate, când ne gândim la reflorirea dezordinelor întâmplae în aceste din urmă zile în teritoriul Serbiei Vechi și al Maedoniei. Sunt recente discuțiunile difacultățile pentru instituirenul consular rus la Mitrovița vie încă chestiunea născută di Rusia prin cererea de a se lăsberă trecerea a patru torpiloarele sale prin strâmtoarea Dardaelelor, și chestiunea pare repliată definitiv în favoarea Ruei. Și toate acestea, împreună a serbările din Șipca, împreună ci toasturile preschimbate între ciulul Ferdinand și marele duce Kolaievici, împreună cu limaiul puțin înfrînat al unei părți in presa rusească, constitue, în 'chis guvernului turcesc, opre Í de reînflorire a activităței peculoase a Rusiei în Balcani, pectrul înspăimîntător al tractului din San Stefano se înalță fața Sublimei Porți, care nu poate mângâia întorcându-șî ivirile spre tractatul din Berlin. In fond ni se pare însă că este f fecare exagerațiune și dintr’orte și dintr’alta, din partea lor ce înconjoară pe sultanul zburându-se mai mult decât îbuie de activitatea rusească Balcani, din partea presei sești reprezintând acea actiune ca o reîncepere a panslatinului agresiv. Marele duce colaevici poate că nu prea isură înțelesul cuvintelor sale roi laudă Bulgaria pentru probele făcute pe baza autonomi sale, — sau, dacă i-au fost u furate cuvintele și i-au fost trase revizuirii severe a prootului, ar putea, în cazul ața, să reprezinte mai mult o iină mângâiere oferită de Ri valității prințului de Coburg, cât o recunoaștere oficială a fiilor ce Bulgaria face spre intendența sa,—lucru ce ni s’area cam exagerat și periculos, și mai cu seamă cu preocurile manifestate de Sublima Ilită. Iar, în fine, oricât presa ce- I două țări impută reciproci neteror guvernelor un prea I de amestec în afacerile balca, și deși în adevăr există 6 ă de influențe, Austria și ia procedează mereu în cel bun acord, respectând condunea din 1897, în ce prne chestiunea balcanică. Aust1 nu s-a tulburat nici decum caracterul dat serbării de la I < a. Și reînceperea activității 9 . Din Belgia Corespondență particulară a „Universului“ Bruxelles, 26 Septembrie. Groaznică nenorocire»—Trei oameni într’un puț din dimineață, pe la orele 9 și jum., trei lucrători anume Von Moorskaert, domiciliat în strada Moulin , Goossens, locuind pe aceeași stradă, și Pierre Vanderborght, locuind în strada Montagne-aux-Anges, la Koekelberg, au declarat agentului de poliție din str. Vanderslicheien, la Molenbeek, că au văzut trei oameni dispărând într’un puț pe care i’l arătară. Agentul alergă la comisariat și anunță pe ofțerul-inspector Jommaert. Acesta, însoțit de câțiva agenți și de pompierii comunei, având în cap pe locotenentul Louis Degunst, se duseră la locul indicat și lucrările de salvare începură. Acest puț care se află pe un teren situat între str. Vanderstichelen și str. Vandernoot, la locul zis «Lakendeld» aparține d-lui Adolf Roobeert, fabricant,, locuind pe bulevardul Leopold II. Puțul era acoperit cu scânduri noue și în apropiere de el era impedicată printr’un grilaj de sîrmă. Puțul fusese părăsit de vre-o 2 ani. Operațiile de salvare au început. S-a golit putul, care avea o adâncime de 15 metri. După o muncă de 6 ore, auost scoase afară cele 3 cadavre. După îmbrăcăminte par a fi niște u erători. S’a deschis o anchetă pentru i se stabili identitatea victimelor și cauza care i-a determinat să’șî >ue capet vieței în chip atât de fist. Numeroase escrocherii Poarte numeroase plângeri spcau poliției în sarcina unui beton cu o înfățișare din cele mai nodeste care se prezenta în mafnile și făcea să li se dea totolul de mărfuri în numele cliențlor ale căror adrese și le prcura. Când furnisorii se duseră la lienții lor, ei aflară că au fost xcrocați de un îndrăzneț hoț. Deună-zi după amiazî culpabili se prezentă în magazinul de înălțăminte ținut de d-na Vaneput, și ceru mai multe perechi efgheze pentru o clientă bună prăvăliei. Cu toate că avu bănuelî, d-na ’anderul dădu ghetele cerute trimise un băiat să urmărea «să pe hoț, care în loc să intre adresa indicată intră într’oiiciumă, unde fu arestat de un lent pe când se tocmea să vîndă ; teleghete cârciumarului. Furturile comise de bătrânul si sunt foarte numeroase. * Oribilă dramă de familie ! Proprietarul hotelului «L’Arche Vert» de noi, anume Jean Lacroix și-a ucis aseară cu un r c de revolver soția și apoi auat gâtul cu un briciu celor sui copii ai săi, Jeanne și Man 3, în vîrstă de 6 și 4 ani.După cea el și-a sburat creerii cu c I alt foc de revolver. Sinucisul se bucura de multă asiderație în orașul nostru și usese o mare avere, pe care perduse în întreprinderi cofrciale. ^ In timpul din urmă luase în repriză otelul «L’Arbre Verie» aci pierduse și restul de canal ce mai avea c. Verendu-se expus să ajungă 0arilor de foame, el și copiii , a preferat mai bine moartea zeiței. Se credea că el a fost înțeles și soția lui. Faptul acesta însă se poate controla, toate vie V £iele acestei îngrozitoare diafamiliare fiind moarte. " Schaers. 10 ° îl IBNA filILITABA - ecsitatea sporire! ariile- daricî ii Iiu îmi aduc bine aminte unde au citit, că într’unul din rezboade sale Napoleon I, observând ca adversariî scoseseră pe câmlet de luptă un foarte mare nudeu de tunuri, ar fi exclamat: ens ils commencent ă comne idre quelque chose.»rar dintre principiile sale de tac-te , Napoleon avea în adevăr, avie acela de a începe lupta cu iar foc viu de artilerie executat se sape de întreaga masă. Ad- fac arii. Înțelegând necesitatea era asemenea tactice, începuseră o adopta și ei. Napoleon își deira totuși, o rezervă de aru pei pentru prepararea imediată săricului. ]oralul acestei rezerve nu era dil interveni în așa numita luptă natriclerie. Rezerva era între n alibuințată în momentul decișiv pe punctul unde trebuia să loc atacul propriu zis. Unele dintre Statele europ cum spre exemplu Franța și ustria, au admis în organiz armatelor lor, existența uneitilerii de rezervă numită artist de corp. In afară de artilei afectate diviziilor, fiecare c de armată mai posedă astfe o altă artilerie indepedentă divizii. In Germania, prin noua ganizațiune a artileriei care tează de la 1 Octombrie SS s’a renunțat la artileria de c și întreaga artilerie a unui c de armată a fost împărțită cele două divizii dându-se căreia dintre ele o brigadă artilerie compusă din 2 rtmente a câte 6 baterii. In Rusia de asemenea nuxistă artilerie de corp. Naște întrebarea: ce este avantajos pentru o armată aibă sau să nu aibă o ariile de corp ? Discuțiunea acestei importa chestiuni are un deosebit in res pentru România, căci a noastră ca și Franța și Aust posedă astăzi și artilerie dizionară și artilerie de corp, când avantagiile unei organiziuni militare ca să fie compabilă cu tactica modernă ar reda după cum vom arăta în artico viitor, suprimarea complecț artileriei de corp și distribuit întregei artilerii celor 2 divizii, fiecărui corp de armată. Ca o consecință imediată suprimării artileriei de corp, rezulta, în primul rând, sporită numărului de regimente de atlerie pe cari le avem astănecesitate care se impune cu ar mai mult cu cât toate Statele O deosebită veghere asupra arteriei și fac toate sacrificiile petru a-i da cea mai mare devoltare. __________ Sapho. CRONIGIFEIENIM De ale model Moda cea mare pentru toaltele de seară de orice gen, pentru teatru, concerte sau state, este chiffon mousselin care se poate găsi în colori cele mai frumoase. Gendrei această materie nu este durabil ceea ce nici nu cere moda astăzi, care este foarte pretețioasă. Dacă moda renunță pe departe^ la podoabe prețioase, ca mai înainte complectau elegant catetelor de seară, pe de alt »arte ea cere cea mai mare scurttete în material, ca broder scumpe, dantele, boleros, etc oate destinate pentru rochii] irincesse. Pentru toaletele de seară sunt rescrise o decoltare moderată , trenă mică. Se poartă costume cu bogat tușe, cu garnituri de fichu, ca sunt diferite de materialul toaltei. Foarte moderne sunt ghetelăiate, lucrate în mătase, ca sunt foarte picante și originale Moda a introdus acum un nor și de mănuși, cari sunt lucrat in pielea cea mai fină și fărăci o garnitură, și de culori di irite, cari sunt foarte lesne de palat. Cea mai nouă brățară cari e poartă astăzi se numești gourmette». După cum se știe e câțiva ani de zile nu se ma partă la mână giuvaericale, afari e inele. Acum însă moda premie a se purta brățare în forma de lanțuri, cari sunt numiți gourmette». Aceste brățare sun ibțre și se pot purta la mână mauiie. Foarte moderne sunt șanțurile de gât și de ceasornice ori sunt răsucite de mai multeri pe mână. Olimpia. HIGKKPIAT e să facem ca să trăim în aer sănătos ? Pentru ca să putem respira un cât mai curat posibil, un aer ce să conțină cât mai multigen și cât mai puțin gaz cârmie, despre care am vorbit în Licolul precedent cât de otrăjios este, sau alte corpuri vânătoare, între cari în primul rol putem număra bacteriile, trebui să recurgem la toate isurile de igienă publică, priză și individuală, la toate miscele cari să opereze la purifirea și stabilirea unui aer săos. In ceea ce privește aerul din ră, mai ales acela al orașelor, e fiind condițiunile cari îl pot ia, e de datoria și competința pritaților sanitare, consiliilor igienă în special, pentru a se iforma tuturor dispozițiunilor ei sanitare și regulamentelor igienă și salubritate publică, n aceste considerațiuni, uzie și fabricele ale căror operiî pot viola aerul, se vor p Srta din raza orașelor. Se va a în vedere ca străzile să fie ;i și cu plantațiuni, casele să construiască așa ca să satisf bunele condițiunî de igienă ; ?ul să posede cât mai multe luni, vegetația să fie abuntă. Apoi supraveghierea unui fest serviciu de curățenie derșită a stradelor și canaluri Iar pe d’asupra acestor conini, pavarea străzilor, ilumul cu electricitate, o bună casare și o axă notabilă fac ca a fi Calendar pe anul 1901 Ortoiix Luni, 30 Septembrie.— Părintel Grigorie Episcopii Armeniei Catolic Luni, 13 Octombrie.— Eduart Soarele răsare 6.12 ; apune 52» cu cel ce ne sunt nu num prieteni, ci și frați, nu num frați, ci și prieteni. Duce-vor cu dînșii, oaspții noștri iubiți și sărbători când peste câteva zile i vor părăsi iarăși — căci va despărțirea e la capătul tutror lucrurilor omenești,— di ce-vor scrie și făgăduință noi de nesfîrșită și neclintită drgoste românească; duce-v. și vor răspândi, din prea pi nul tinerelor și nobilelor și inimi în toată Italia, pentr ca tot italianul să știe, î cunoască ce tesaur de iubi păstrăm noi aci, la Carpa și Dunăre, pentru fiii patri noastre-mame ! ________ ______Ro panslaviste, cântată cu mult lirism de câte unele ziare din Petersburg, e așa de puțin generală, e așa de puțin efectivă, încât Serbia s’a simțit datoare să declare că nu i a nici o parte la serbările din Șipca. In rezumat, s’a făcut acum sgomot mare pentru nimica. Da, mersul chestiunii balcanice e întrerupt pentru moment, stăjtocului, dar în curând va piîrni iarăși pe calea cea veche. Ne-am obicinuit de multă vreme cu el și a ne mai mira ar fi din parte-ne mai mult decât o naivitate. Benedetto de Luca. și orașul să se găsească în bunele condițiuni de igienă și salubritate, cu un cuvînt ca orașul să ne merite cuvîntul de sănătos, în care procentul nașterilor să nuia treacă cu mult procentul de marin-talitate ; medicul să fie mai mult la un diletant, farmacistul un depolezitar de articole de toaletă, un tp confident al sexului frumos, un și păstrător al secretelor artei costemetice, ce dăruește femeilor perpetua tinerețe, finețe și frumusețe. Preotul mai departe să o aficieze numai la căsătorii; moașa 9, să se găsească într’o continuă reactivitate, țipătul copiilor să fie lp muzica voioasă de toate zilele, la iată condițiuni cari asigură și feericirea cetățenilor unui oraș săienătos. i In ceea ce privește stricarea aerului din localurile închise, luminatul, încălzitul și ventilațiunea sunt trei factori importanți cari îi influențează aerul, să Luminatul prin electricitate e ie singurul procedeu recomandat de igienă, toate celelalte sunt conte damnate, din cauza gazurilor reafăcătoare ce produc și cari vivadiază aerul, făcăndu-1 irespirabil, prin urmare dăunător sănătățeî. i Becul Auer poate fi considerat ie de o reparațiune igienică adusă slămpilor cu gaz aerian, ceea ce iface ca luminatul prin gaz aerian a să fie tolerat cu bună știință, îl încălzitul prin sobele noastre a vechi de olane sau cărămidă și a cele moderne de faianță sau porecelanuic î să fie preferate,din cauză că acestea produc cea mai mianimă cantitate de gazuri vătămă atoare, cari ar viola aerul din caamerile sau localurile încălzite. Una din cauzele principale cari , concurează la stricarea aerului închis e respirațiunea. De aceea i se recomandă o anumită mărime a camerei pentru un anumit număr de persoane. Mai ales în ceea ce privește sălile mari publice,de teatru, bas,cafenele, etc., unde publicul e așa de mare, se impune spațiul care să cuprindă volumul suficient de aer, iar în legătură cu aceasta să funcționeze l 0 perfectă și permanentă ventilațiune. 1 Dormitoarelor, pe de altă parte, 1 trebue să li se dea cea mai mare atențiune, avându-se în vedere 1 timpul relativ lung pe care-1 pe- 1 trecem în somn. Daci necesitatea ca ele să fie mari, luminoase, bine ventilate și sub nici un motiv să nu conțină mai mult de două paturi. Dar despre dormitoare în ariticolul viitor. : Aurel Scurta, i I Brăila, 29 Septembrie , Banchetul. — Toastele.— Bă- 8 taie de flori in teatru. — Restragerea cu muzică.—Plecarea la Sinaia . La 7 ore ne-am înapoiat de la monument și de la lacul Sărat, ^ unde am petrecut admirabil. La monument, elevii liceului, 8 ortrazic^T^i]^S'posițiunile direct din rutul de manevre, ea a fost întrî foarte priincioasă. Podul de pes Argeș, era numai la 7 ori 8 kilometri de posiția corpului de Nor , „ care putea în după prânzii de i•u și în dimineața zilei de azi să în S_ vnteze spre Argeș, împedecând trcerea sau îngreunând in mod considerabil. Numai divisia de reșii ani ar fi fost în stare să se țină cont unui atac de infanterie, susținut in artilerie. “ In proiectul de atac conceput petru azi, brigada 8-a și toată artileria, (regimentele 2 și 10 artileria împreună cu 2 baterii de obusiere trebuiau să atace în front pur corpul de Nord, între Moara Pop li și Cuparu, iar brigada 7-a să execute atacul de flanc, plecând de j Mătăsaru, spre Cuparu. Reserva deivisiei era constituită de cele doi batalioane de vânători ce fuseseră menținute înapoia centrului. Impăsi țirea forțelor de infanterie era prin» soloasă, dar e greu de închipuit , si reușind atacul de flanc al brigăzi a 7-a, care nu avea artilerie și avea în fața ei tot o brigadă. E adevărul că brigada 6-a a făcut greșala d’a imobiliza spre Burduea aproape to regimentul 28, dar atacul nu putea compta de la început pe această gri șată mare, care putea să nu se producă. I ^ In mod foarte judicios coloneii ,e Crăiniceanu s’a hotărît să execut atacul de flanc spre Cuparu, mai ufcându-și mai întâi trupele, la adă apostul vederilor și focurilor inamicuiul în valea Mătăsarului și deba1 șând apoi pe platou. Pe platou condițiunile topografice erau egalizate între cele două părți, și apoi atacul impetuos al celor 6 batalioane era de natură a întări sdravăn divizii 3 a, asupra liniei sale de retragere Revenind acum la observația de 1 mai înainte, să ne închipuim ci I s’ar fi produs acest atac fără artilerie, dacă de la început ar fi fos oprit de focul a 2 sau 3 baterii c j ar fi luat posiție pe grupa de 1, valea Cuparu. Toate sforțările brigăzei a 7-a s’ar fi zdrobit în fața acestei artilerii și a rgimentuli 122, pe când regimentul 28 mai judicios întrebuințat, ar fi detașat în flanc venind dinspre Hurduca.’ Sub efortul combinat al brigăzei a 7-a și a 2 batalioane de vînători, brigada a 6-a bate in retragere spre Bindura, urmată imediat în mersul I séu înapoi și de brigada 5-a a cărei posiție la Dragodana devenea imposibilă. Cele 3 baterii de artilerie din corpul de Nord părăsesc atunci posiția lor de la Dragodana și vinde se așează lângă N.-W. de Burduea, de unde, prin un foc puternic acoperă retragerea diviziei a 3-a. In tot timpul atacului artilerii, corpului de Sud a rămas în valea Argeșului. Faptul cel mi curios al acestei întrebuințări de artileri foarte ciudată, e că unele baterii ai continuat să tragă din vale, chiar pe când infanteria Diviziei a 4-a ajunsese la jumătatea drumului spre Burduea. Divizia de roșiori și brigada de cavalerie au operat pe flancurile de front a celor două partide. Amândouă cavaleriile au arătat o activitate remarcabilă pentru a acoperi flancurile celor 2 divizii. Pe la orele 1.10 brigada de pălărași era bătută și nimicită spre sătul Picior de munte Divizia de rúșierăfa ătund pozițiila Nord de pădurea Bălașa, de unde atacă de 2 ori părți din regimentul 28 ce se încercau să execute contraatacuri. M. S. Regele, după ce a primit raportul A. S. R. Prințului Ferdinand asupra dispozitivului de atac al diviziei a 4-a, a venit pe înălțimea de la Cuparu, de unde a urmărit toată desfășurarea atacului de flanc.1 M. S. și A. S. Principele de Meiningen au mers cu trupele atacului până aproape de Bunden, unde le orele 2 s-a sunat încetarea manevrei Primăria orașului Tîrgoviște ! — Vezi ilustrația — I Ilustrația noastră de azi reprezintă fațada primăriei din orașul Târgoviște, care a fost clădită în anul 1897, după stilul cel mai modern. In fața acestei clădiri se află un frumos parc. | s __________________________ _ Un teribil complot canarhist . Se telegrafiază din Copenhaga ziarului «Patrie» că poliția daneză desmințise la început șlo b vonul răspândit de un ziar cu privire la conspirația contra reginei Alexandra, plecată apoi în ~. Anglia. Ziarele însă dau amen!nunte așa de precise, încât guvernul a fost nevoit să publice o notă care, pe când liniștește opinia publică, confirmă cele petrecute. b 1 Complotul nu era îndreptat mai ales contra reginei Alexandra, la dar mai mult contra împărătesei și mame a Rusiei. De ar fi reușit aproape toate familiile suverane din Europa ar fi fost lovite în b unul sau mai mulți membrii aî familiei lor. a. ^Conjurații trebuiau într’adever și să facă să sară prin dinamită o P1 parte a castelului regal, în care se aflau reuniți familia regală a ac Danemarcei, regele Greciei, regina Alexandra a Angliei, îmbunărăteasa mamă a Rusiei, prințul ereditar al Suediei și Norrvegiei și alți prinți și prințese. Pi Se spune că complotul a fost sa descoperit de șeful poliției secrete rusești, care se află actualmente , la Paris. Acesta ar fi aflat totul “T de la unul din cei mai buni agenți “ ai seî,^ care e un fost agent al ca poliției franceze, însărcinat de a supraveghea pe anarhiștii italieni ■ în centrul Rusiei. Complotul,tot după ziarul «Patrie» a fost urzit la Padova în Petru o întrunire clandestină a anarhiștilor italieni. Diferite grupuri din Italia și Elveția italiana trio,emiseră delegați la întrunire. Pianul fu mult discutat, apoi s'au ae tras la sorți cei ce-l vor pune în execuție. Chiar în aceeași noapte cei trei anarhiști desemnați de sorți, toți italieni, toți între’ 20 la 25 ani, au pornit la Turin, unde , 1 s’au despărțit spre a se duce la f*e Copenhaga pe căi diferite. ^ In nota comunicată ziarelor, ponenția declară că cei trei anarhiști naiv au sosit încă și s’au luat măncăurî pentru arestarea lor la gra Piliță. Agenții secreți ruși și englezi nu manifestă însă același optimism și îndoiesc supravegherea. Ba **"***TM**B**® ® ® ® ® ® ®^® ® 4 «rx î brie 1 Vizita studenților sună italieni la Brail în PTM1 fir telegrafic de la trimis lor. • nostru special mit Brăila, 29 Septembrie, pe După o noapte splendidă pi an trecută pe bordul vaporului «C undnentul», am ajuns la ora 8 doimineața la Brăila, ier Am fost întâmpinați în larg nu Dunărei de un remorcher, care I ne-a însoțit până la docurî, und așa I vaporul s’a întors pentru acoi ouă stare. tie ! Portul e splendid pavoazat cele, I mii de steaguri italiene, greceștie 1 române și cu arcuri de trium să- I cari straluceau frumos sub nozele calde ale soarelui, rea ! Abia vaporul a acostat și di lu- i mii de pepluri s’au auzit strica I gate de Trăiască Italia ! la caz arîi studenții italieni răspundeau Traiască România 1 je ! La debarcader se aflau muzic de comunală și militară din Galați an- I Cociaș, președintele comisiei nr 30- Iterimare, Gabrielescu, prefect vi- Orășanu, ajutor de primar, toat o iI, colonia italiană, precum și toate ei. I notabilitățile orașului, iar Se afla un număr considerabil să de doamne și de domnișoare, ce o copilă de 10 ani a oferit luian Giglio Tos, care sosise azi dimineață cu trenul din Bucureștire împreună cu Remus Iliescu, ui și buchet de flori, ar Am trecut în port printr’o multă linie mare de lume unde a vor ibit Boantă, student brăilean, proofesorul Chiriceanu, din parte iaprofesorilor liceului, și elevul Rázván.iri Calea Dobrogei era frumos paluî vonzată și balcoanele pline de ea lume ne Pretutindeoî oaspeții au fost si primiți cu aclamațiunî. în In capătul căeî Dobrogea se află ridicat un mare arc de triumf. ■ se In capul cortegiului mergeau la elevii liceului, în costume naîalionale, școlile primare, comerie Iciale din Galați, etc. 1 I Am mers la Otelul Francez și din balcon am privit la defilarea ei elevilor. Pe Piața Universală era înțesată ’e de lume. 31 Studentul italian Formigini a i- salutat pe cetățeni. ., Apoi s’a luat cafeaua în otel. ) A vorbit antreprenorul italian e Caravelli. „ Apoi studenții italieni în trăsuri, au vizitat străzile principale, și grădina mare, în aclamațiile unanime ale mulțimea. ” Pretutindeni s’au aruncat flori. I La orele 12, în sala teatrului Raly, s’a dat un banchet de 300 I persoane. Sala era admirabil împodobită cu drapele italiene, ilr Banchetul acesta a fost oferita de Cociașii I Cojile erau pline de toată elita . »»ic! . . Ú ai, a Sa aruncat mereu cu flori în studenții italieni de către d-nele „ I brăilene. I In tot timpul banchetului a domnit cea mai mare animație. Cociaș a ridicat primul toast ! Și a rostit un lung discurs prin care a glorificat rasa latină și a băut pentru Regele României și pentru «Corda fratrei». Apoi consulul italian Gaspara Rosa, a salutat pe studenții italieni în numele coloniei italiene. Prefectul Gabrielescu, într’o caldă cuvîntare a salutat pe oaspețiî italieni și români. Studentul italian Persico, a beat pentru armata română, care ■ a repurtat frumoasele succese de la Plevna, Grivița. Discursul acesta a produs mult entusiasm. Popescu, directorul liceului, a rostit o cuvîntare istorică și a beut pentru Giglio-Tos și Italia. Apoi a vorbit Giglio-Tos, care a mulțumit pentru frumoasa manifestație ce li se face și a beat pentru d-nele brăileane, care —a spus dînsul,—i-au inspirat acest discurs. Studentul Remus Iliescu a vorbit pentru Roma și Italia. Profesorul Pompiliu Eliad aplaudă în studenți pe Italia și pe glorioșii ei cetățeni. Bea în sănătatea regelui Italiei. Intr’o frumoasă cuvîntare studentul italian Spinelli a beat pentru literatura română și pentru Radu Rosetti, unul din literații cari se află de față. Radu Rosetti a răspuns mulțumind. Au mai vorbit Lazaroneanu, Ioan Dumitrescu, care a beut pentru Cociaș și Vlaicu, din Galați. Galații a trimis la banchet o delegație compusă din Vlaicu, Caianu, Constantinescu și 30 studențî. _ După banchet, studenții italieni ■ s’au dus la Monument, la Lacul- Sărat, unde li s’au făcut minu- nate primiri. Comitetul de recepțiune al studenților italieni se compune din : Cociaș, Țanovici, Corbu, Simionescu, Luceanu, Vlădescu, Estache Georgescu, Grozeanu, Chi criceanu și Pepi Constantinescu, 4 profesori. Marinescu. O CUGETARE PE ZI Viața nu e nici zi de serbăoare, nici zi de jale, ci e zi de 1 nuncă. mo i . Impun sub conducerea maestrului I de gimnastică, Radu Corbu, a jucat oină și au dansat voci naționale. La 8 ore seara s’a început bachetul tot la teatrul Rally. A luat parte aceleași persoane de pre cari v’am telegrafist. Sala era iluminată cu inscrițiuni electrice . Salva Corda Frores. Mulți ofițeri, îmbrăcați în c vil, asistați la banchet, care e prezidat de prefectul Gabrielesc El a ridicat un toast în care zis studenților italieni : La revedere cât mai curând, Doctorul Belzone a ridicat frumos toast pentru italieni, e asemenea și Magi din Bucureșt Profesorul Chiriceanu a pupus să se ridice, aici în Brail prin subscripție publică, un leu al lui Traian, în comemorarea acestei zile. Propunerea a fot primită. Vâlsănescu vorbește din parte studenților bucureșteni, pentruooiaș. A fost o adevărată bătaie d flori între publicul de la bunchi și familiile din loje. Muzica unui regiment din Galați a cântat bucăți din diferit opere. La ora 10 și jumătate a fost minunată retragere cu muzic în frunte, la care a luat parte to orașul. La ora 11 am pornit la gar spre a ne urca în tren pentu Sinaia. AIarincscu Grăbiti-vi! La 3 Noembrie a. c». va avea loc tragerea la sorț» premiilor ce acordău gratuit abonaților noștri intre care premii sinii : I pereche cercelile safir îi» briliante, in valoare le Le 1500, un inel de safir, în valoare de 400 cî, o pianină, coasearine de aur, etc., etc. Aceste obiecte se pot vedea la vitrina stabilimenului nostru, unde sunt expuse. Vor concura la tragere orî abonaț/n și cei ce se or abona’de’ la 1 și 15 Octombrie și 1 Noembrie. Prețul abonamentului : » luni, 5 le!; 6 luni, le! O, un an. Ie! 10.50. De pe câmpul manevrelor — Prin poștă d e la redactorul nostru special militar Târgoviște, 27 Septembrie. In nicî o întreprindere,o greșeală nii,să nu poate, avea urmări mai ilse și mai îndelungate cai în operțîunile militare. Terenul păduros, ci pentru desfășurarea manevrei, fost cauza principală, dacă nu a reșelilor [UNK] cel puțin a nepotrivirilor , s’au constatat în timpul manevrei , azi. Frontul Dragodana-Moara PopeiIoanu-Mătăsaru ce forma linia deltă a corpului de Nord e constat din o sprinceană de deal cemină câmpia Argeșului cu 20 până 25 de metri. Pozițiunea e tăiată, toată adâncimea ei, începând de Vest, de către valea Dragodana,lea Giurea și valea Mâtăsarului; aceste văi, depărtate între ele 2 la 3 kilometri, trec singurele municalii ce duc înapoia punții, re satele Picior de munte și Bail. Flancurile și dealurile dintre 11 sunt acoperite de păduri, prinoumai că nu sunt comunicații universale. Din cauza acestui teren așa de 30 și rîpos, cu comunicații transrsale foarte rele, apărarea și-a istăluit linia sa de luptă ocupând ziua de la Dragodana cu o grilă de infanterie și regimente de ilerie, și pe cea de la Cupanu cu stada 8 de infanterie. Poziția acărea făcea impresia unui front stronat, în care se ocupase cele 1 ie bastioane. Această dispozițiune a dat foc la iemuple separate : una pe înălțile de la Cuparu, între brigada’a ce a fost atacată de a 7-a, și, un început numai de luptă, pelțimile de la Dragodana, între gada a 5-a ce a fost atacată de Igada a 8-a. Amândoue luptele au fost cam să căzute, atât din cauza lipsei de lături între cele două aripi, cât din cauza dispozițiunilor de atare, nu tocmai judicioase, luate comandantul diviziei 3. Corpul de Nord și-a îngrămădit la bateriile împrejur de Drago Ia, poziție formidabilă de front I care nu putea fi întoarsă de flanc I cauza pădurilor ce o acopereauiripa dreaptă până în valea Corbu. Brigada 6-a deja lipsită de artier era prea slabă pentru a ține tia de la Cuparu, contra căreia îndrepta atacul decisiv al divi.4-a. Această brigadă deja prea ia, cum spusei pentru a resista, , face greșala de a imobilisa aipe întregul regiment 28, cu care i »osiția înapoi spre Burduea, cu insiunea de a-șî păzi în această secție linia de retragere. La aripa suptă cele 5 baterii luaseră po Í pe dealul Gherghești, încă Iie la Est și Vest de regimentele I 30 de infanterie. D in partea atacului divizia 4-a, i stau deja rîul brigada 8-a Arîi, peste podul construit de geniu Jăvoiu-Orbului, care a luat posiție în satele Gojocaru și Mogoșan’iî, trerind foarte departe Argeșu.La sga brigăzi spre Gherghești,’ erau mental 6 de roșiori și ’bataliot 6 de vânători, la dreapta era 1 sia de roșiori, care cantona în I le Costești-Vatra și Costeștii t deal. Isposițiunea de a trece brigada I c de cu seara, era să zice în confl . Târgoviște, 28 Septembrie. Frumosă zi, D-zeu ne-a dat vreme bună, iar trupele noastre au un spectacol admirabil. Corpul de Nord postat în regiunea Dragodana-Mătăsaru, se retrase pe posițiunea Dumbrava-Udreștî, călare, pe cele două drumuri ce de la Picior-de-Munte și Speriețenî duc spre Tîrgoviște. Posiția era tare căci de o parte era acoperită de Dâmboviță, care cu zăvoaele și cu crângurile ce o înconjoară constituent, obstacol destul de important, iar p malul stâng începe o câmpie descoperită de vreo 1500 de metri, care se desfășoară în tot lungul Dâmboviței și e limitată de terasa ce se întinde până la Tîrgoviște, care domină cu 15—20 metri. O asemenea poziție nu se ia de front. A. S. R. Prințul Ferdinand, care a desvoltat în timpul acestor manevre o inteligență militară și o activitate ce a făcut admirația ofițerilor noștri și a ofițerilor streini, s’a hotărit s’o întoarcă pe la Stătulești. Dispunerea trupelor de către partidul de Nord pe poziția aleasă a fost foarte judicios făcută. Un batalion _ din regimentul 30 de infanterie era în avantposturi dincolo de satul Moara, iar cele două luaseră posiții la stânga regimentului 4 Argeș, care avea un batalion la dreapta rîului Moara-Dumbrava, și două la stânga. Toată brigada 6-a formată din regimentele 22 și 28 de infanterie) era mascată înapoia satului Dumbrava. Toate bateriile regimentului 6 de artilerie luaseră poziție pe marginea malului din fața satului Dumbrava. Trupele erau așa de bine adăpostite, ca la sosirea M. S. Regelui, pe terenul de manevră înainte de începerea acțiune!, domnul general Borănescu, a trebuit să- indice punctele unde erau diferitele regimente culcate la pământ. Din partea corpului de Sud acțiunea se angajază cu brigada 8-a,’ 1. stânga, executând un atac demonstrativ în direcția Moara și Dumbrava, iar cu brigada 7-a la’dreapta, în direcțiunea satelor Cotanu și Li iiești, un atac învăluitor al aripei stângi a adversarului. Pe la ora 10, bateriile regimenelor 2 și 10 artilerie din corpul drud, iau posiție pe malul drept al Dâmboviței, în stânga și dreapta îului Moara-Dumbrava. ’ La voce puternică a duelului de artilerie. :e se încinge între cele doi părțî se amestecă imediat și ales