Universul, noiembrie 1902 (Anul 20, nr. 300-329)

1902-11-01 / nr. 300

faței «Steaua română» din Câm­­pina, a ars cu desăvîrșire. Pagubele sunt însemnate. Acident nenorocit.— Uceni­cului Nicolae Lazar­, din atelierul de lăcătușerie din strada Nucilor, că­­zendu-i un fier în cap, i s-a sdrobit într’un mod îngrozitor. Pacientul a fost trimis în căuta­rea circe­i medicale, înecat. — Băiatul Constantin Matei, în etate de 16 ani, îngriji­torul vacilor monăstirei Zamfira, aflându-se în marginea iazului — ce trece prin apropierea mânăstirei — și venindu-i un atac de epilepsie, a căzut în apă, înecându-se. Nefiind nici o bănuială asupra acestei morți, parchetul a încuviin­țat tnmormînUrea cadavrului. Uimirile din Poiana —Zilele trecute, locuitorii Gh. M. Telegescu, loan Sîrbu și fiul său se aflau în circiuma lui loan Ioniță, din com. Poiana, cătunul Bobolica. Din vorbă, aceștia trei se iau la ceartă cu loan V. Pașa, care ședea și el la o altă masă în cârciumă. Pașa, înfuriat însă de băutură, sare asupra celor trei, pe­­ cari îl rănește într-un mod grav cu un cuțit. Victimele au fost trimise la spital, cașul anchetându-se de către secția de jandarmi din Câmpina. Diverse. — D-na M. Mireanu a fost numită moașă la spitalul Bol­­descu în locul moașei Radovici, de­misionată. D-na Maria Cristescu a fost nu­mită moașe a spitalului comunal în locul moașei Elena Teodorescu, care trece la circ. I medicală, după cerere. D-nii Ioan Dr­ăh­iceanu, notar al comunei Valea­ Călugărească, și I. C. Diaconescu, notar al­­ comunei Măgurelele, au fost transferați unul în locul altuia în interes de serviciu. Copiii. Bacău­ Întrunirea partidului libe­ral. — Partidul liberal a ținut Du­minecă o întrunire publică la care a luat parte un număr foarte mare de alegători și la cari au vorbit d-nil C. Vlaicu, deputat, Gh. Exarcu, de­putat, Pătrășcanu, profesor și Sa­­chelarie, primarul orașului. A­.ays. Piatra»îXeamții Un negustor necinstit.—Aron Eșanu Grünberg, făcea de cât­va timp pe negustorul de cereale. Gra­ție apocăluțelor sale necinstite,reuși să înșele buna credință mai multor comercianți, cari, încrezându-se în promisiunile lui, li încredințară dife­rite sume de bani spre a cumpăra cerșae, în special de la locuitorii comunelor apropiate. Acesta văzându-se în posesiunea unei sume de bani, a dispărut lă­sând în urma sa foarte mulți cre­ditori. Grație însă unei împrejurări, unul din aceștia, d. Josef Weinrauch, bancher, află de plecarea subită a acestui individ. Imediat anunță par­chetul, care s’a grăbit să depeșeze la toate gările trimițând semnala­­mentele lui. Nu trecu’ m­ult și o te­legramă vesti­că escrocul a fost prins la Predeal și arestat. Sub es­cortă va fi trimis la Piatra și îna­intat parchetului. Iulian» T.­Jiu Sinucidere. — In com. Pojaru­­de­ Jos, tînerul Const. St. Borhină, având aseară în casa sa câțî­va prie­tini, la despărțire le-a dăruit la fie­care câte ceva, zicându-le că el plea­că, urându-le feric­ira și sănătate. Prietinii plecând, nu apucară a face nici 3 metri și auziră în urma­ lor o detunătură. ’ Inapoindu-se, găsiră ușa închisă. El deschizând’o forțat, găsiră pe Constantin zăcând într’un sac de sânge, căci își trăsese un foc de revolver sub falcă și glonțul per­forând­u-i creerul, moartea i-a fost instantanee. Dueluri.— Am anunțat că între dr. Numa Frumușanu, deputat, Sa­che Pogojeanu, avocat, și d. maior Otnescu, a avut loc o altercație dând naștere la provocări la duel. La redactarea proceselor-verbale de către martorii d-lor Frumușanu și Pogojeanu, au găsit că nu e loc de duel, de­oare­ce d. maior Ot­hescu nu era ofensat prin faptul că colonelul sef era batjocorit , și nu este în drept d. maior a apela onoarea aceluia ce singur și-o poate, apăra, de s’ar simți ofensat. Tre­când­­ 24 ore de la acest refuz și provocații ne mai primind alt rând de martori, conform codului, inci­dentul s’a declarat închis. De la Jiîi. R.-Vâlcea Amăriinte asupra crimei di­n ZlaUărei. — Relativ la știrile publicate în „Universul“ de azi 29 c.­re comunic­­ă pe lângă cei 2 morți, anume Dumitru Sandu Iacob și Ilie Neață Nicolae Munteanu, se mai află grav răniți copilul Nicolae Florea Munteanu și Nicolae N. Mun­teanu, în agonie au fost duși în cura spitalului Drăgășani. Mobilul este că s’au luat la dis­pută pentru alegerile comunale. Cri­minalii cu morții și răniții sunt cu toți frați și rude de aproape. Autorii principali ai crimei sunt: Neață Florea Munteanu, Constantin Dumitru Sandu și alții cari se află arestați. Procurorul respectiv a plecat azi dimineață în anchetarea faptului. Prins. — Moise Scordoe, de fel din Bogdănești, în contra căruia era emis un mandat de arestare și care scăpase de sub paza jandarmilor pe când era dus la închisoare, a fost prins azi la Goranul (Argeș) și dus să-și facă osânda de 6 luni la care a fost condamnat. Ad. Vaslui Sinucidere.— In Poiana­ Gîrnu­­lui, acest județ, s’a sinucis tain­­du-și gllul cu un cuțit, locuitorul Gh. Baldovici. Nenorocitul a su­combat în urma chinurilor suferite din cauza ranei ce și-o făcuse. Nu se știe ce l’a determinat să săvîr­­șească această funestă faptă. Evadat.­ Din arestul poliției a evadat Iancu Marcovici, un pericu­los pungaș din Huși. Politic. — Partidul conservator cantacuzinist din localitate a hotă­­rît următoarele candidaturi pentru col. I comunal: D. Doniul, P. Gor­­gos, Alex. Vasiliu, căpitan N.Pom­­pilian, Gh. A. Mavrocordat. Vasil de împrumut.— în cu­rând va începe să funcționeze prima societate cooperativă de credit de aci. Procentele vor fi de 1 la sută pe lună. Lygia. — ——­«a­ ® « <a>en­— — U­­­SEAT PE ZI Culoarea pârului de cal în brun.—Se curăță perul și se moae timp de 24 ore în apă de săpun, caldă de 45 grade, după aceea se fierbe lemn vânăt cu apă de var, se strecoară și se pune pe­rul în aceasta, unde remâne 12 ore, în fine se clătește și se spală cu apă de rin Curier Judiciar (TRIBUNALELE ROMANE) Decisiunea. Curier de apel în procesul d-șoarei Eiena 11. Popovîcî cu­­ consiliul de dis­ciplină al baroului advoca­ților dîn București Se știe că d-șoara Elena B. Po­­povici, licențiată în drept, de la facultatea din București, a făcut apel contra încheierea consiliului de dis­ciplină al baroului advocaților din județul Ilfov, prin care i s’a respins cererea de înscriere în barou. Apelul s’a judecat la 24 curent de Curtea din București, secția a 2 a, amânându-se pronunțarea decisiei pentru erl. Era, la orele 3 și jumătate, Curtea a pronunțat următoarea decisiune: Curtea, pentru motivele ce se vor vedea, ascultând conclusiunile d-lui procuror. In numele legel, Decide : Respinge apelul făcut de dr. Elena B. Popovici contra încheiere! No. 59 din 13 Decembrie 1901, a consiliu­lui de disciplină al advocaților din județul Ilfov și confirmă această încheiere. Ac­eastă decisiune a fost dată cu unanimitatea membrilor Curții. La pronunțarea decisiunei, a a­sistat un public numeros. * * * Sentința în procesul Olimpi­celor cu moștenitorii Zapa Erî, la ora 3 p. m., tribunalul Ilfov, secția I, s’a pronunțat asupra cererei făcute de societatea Olimpi­celor din Grecia de a se pune sub sechestru judiciar averea imobiliară lăsată acelei societăți de defunctul V. Zapa, prin testamentul său de la 30 Noembrie 1860. Tribunalul a admis cererea so­cietatei Olimpicelor din Grecia, în­ființând sechestru judiciar asupra veniturilor moșiilor : firoșteniî, cu morile ce se află pe dînsa ; Ulesel- Megiossasca,Berasca cu pădurea Sto­­eneasca . Slujitorii, Valea Măerișii, Gorganii și Păuceștii, cu bălțile și pădurile aflătoare pe dînsele. ’ Ca secheștri judiciari au fost nu­miți tot d-nil .Sp. Arion, Al. Rio­­șeanu și Simion Populeanu. Moștenitorii Zappa vor face apel. Grefier. Deraiarea a doue tre­nuri de marfă Pe aceeași linie s’au întâmplat noaptea trecută două deraieri. Marți, la 12 noaptea a plecat di­n Mărâșești un tren de marfă, care a deraiat aproape de Pufești la kilometrul 249. Un vagon s’a răsturnat. Trenul de persoane 149 a în­târziat cu 130 minute, din cauză că comunicația n’a putut fi res­tabilită de­cât după două ore. Un alt tren de marfă, care a plecat tot din Mărâșești, spre Pufești-Adjud-Bacău, a deraiat și el, stricând 300 metri de linie. Ș­ase vagoane­ au fost cu to­tul sfărâmate și marfa stricată și risipită. Trenul 18 Burdujeni-București a trebuit să facă transbordare la klm. 249 și a sosit era la Bucu­rești la 9.45 m. în loc de 6 și 55 dimineața. Deraiarea provine din cauza variantei de la podețul peste Ză­­brăuți, între Mărășești-Pufești, care este slabă. Stara tu­ipul și a stiUlor de la 23—31 Octombrie Argeș.­­ Timpul a fost ploios, brumă noaptea. Culesul porumbu­lui s’a terminat. Semănăturile grâu­lui se urmează. Islazurile bune. Bacaü.—Culesul porumbului și al viilor s’a terminat. Pășunele în ge­neral bune. Arăturile pentru semă­năturile de toamnă aproape termi­nate. Grâul și rapița răsărite se pre­zintă bine. Timpul a fost ziua pu­țin cald, noaptea rece cu brumă groasă. Botoșani.—Timpul favorabil pen­tru agricultură. Porumbul s-a ter­minat de strâns de pe câmp. Se­mănăturile de toamnă sunt fru­moase. Dorohoiu. — Timpul răcoros cu puțină ploaie. Semănăturile de toam­nă frumoase. Porumbul se culege. Imașurile de mijloc. Corj.—Timpul variabil. Semănă­turile de răpită și grâu sunt fru­moase și se urmează în bune con­­dițiuni. Culesul viilor s’a terminat; al porumbului se continuă. lași.—Timpul variabil. Starea se­mănăturilor favorabilă. Porumbul și viile s’au terminat de cules. Mehedinți. — Timpul variabil cu vînt și ploae. Araturile pentru se­mănăturile de toamnă se urmează. Putna. —Timpul frumos fără ploi. Semănăturile de toamnă sunt fru­moase. Porumburile și sfeclele s’au adunat. Se începe îngropatul viilor. R.­Sărat. — A plouat în zilele de 19 și 21 în câte­va comune. In fie­care noapte a căzut brumă. Rapița semănată și răsărită e foarte fru­moasă. S'au semănat 3120 het. Viile au­ dat în cele mai multe părți 80 decalitri la hect. Porumbul a dat 6—10 hl. la hect. In unele părți 20 hectolitri. Roman.—Timpul variabil, vent și frig, cu brumă noaptea. Sfeclele de zahăr se transportă la fabrică. Semă­năturile de toamnă sunt frumoase. Tecuciu.—Timpul frumos. Semă­năturile de toamnă foarte frumoase. Tutova.­—Timpul variabil. Semă­năturile de toamnă satisfăcătoare, îmașurile mediocre. Suceava.— Timpul bun. Semănă­turile de toamnă sunt frumoase. Fânul e strîns. Porumbul și viile s’au cules. Respingerea apelu­lui d-lui Catargiu Menținerea sa la închisoare Era Camera de punere sub a­­cuzare de pe lângă Curtea de apel din București, a judecat a­­pelul făcut de d. N. Catargiu contra sentinței tribunalului Ilfov, secția 3-a, care a confirmat man­datul de depunere emis contra sa de d. judecător de instrucție ft. Voinescu. Aducerea d-lui Catargiu de la Văcărești Familia d-lui Catargiu, în ve­dere că d-sa e cam suferind, a cerut d-lui judecător de instruc­țiune permisiunea ca să fie adus de la Văcărești într’un cupeu de stradă. Această permisiune a fost acordată de d. judecător și în acest scop a fost trimis la Văcă­rești agentul polițienesc Gângaciu care a și însoțit pe d. Catargiu, de la Văcărești la palatul de jus­tiție. La Camera de punere sub acuzare D. Catargiu a fost adus la Ca­mera de punere sub acuzare, la ora 2 p. m., fiind escortat nu­mai de agentul polițienesc Gân­gaciu. In fața sălei Camerei de pu­nere sub acuzare, staționa foarte multă lume. Camera e compusă, după cum se știe, din d-nii consilieri Le. Popescu, Djuvara și Dâmbovi­­ceanu. Acuzațiunea a fost susținută de d. procuror general Tătăranu. D. Catargiu a fost asistat de d-nii advocați M. Ferichidi și A. Bădărău. Desbaterile au durat până la ora 4 p. m. Apărătorii d-lui Catargiu au insistat mai mult asupra ne­vinovăției sale, precum și asu­pra faptului că în caz când Ca­mera ar respinge apelul, deten­țiunea sa ar fi prea lungă, întru­cât instrucția în această afacere ar dura încă mult timp, de­oare­ce nu se poate descoperi autorul material al falsului. Camera, după o scurtă delibe­rare, a respins apelul d-lui Ca­targiu și aceasta in interesul ins­trucțiunei. D. Catargiu, în urma acestei deciziuni, a fost trimis la Văcă­rești tot în cupeu și numai sub paza agentului de siguranță. Tamașiu. ÎNTÂMPLĂRI 15!« Capitală Scandalul din str. Cireșilor Un mare scandal a fost era în str. Cireșilor No. 22, la prăvălia unui cârciumar Radu. Două frați, Radu și Niță Miulescu, după ce făcură un zgomot infernal de se adună toată lumea di­n ma­hala, sparseră apoi și geamurile prăvăliei. Inștiințându-se comisarul secției 39, s’au trimes mai mulți agenți și sergenți de stradă, cari arestară pe cei douî scandalagii. Prinderea unui spargßtor In ziua de 24 ale curentei, co­merciantul Niculae Dumitru, din bulevardul Ferdinand No. 95, a prins pe un anume Titi Matesscu în mo­mentul când Îi spărgea tejgheaua. Hoțul a fost dat pe mâna sergen­ților de stradă, dar când să ajungă lângă secția 12, Titi Mateescu se sinuci cu putere și o luă la fuga fâcându-se nevăzut. Erî, agenții poliției puseră din nou mâna pe acest spărgător și-l duseră la arest, de astă­ dată însă fără ca să mai poată scăpa. Lucrurî din toată lumea 50 franci pentru o fi­gare.­­ Deună­ri noapte, pe când trenul direct Paris-Calais, care mergea în Anglia, trec­ea cu o iuțeală de 90­0hilometri pe oră, se opri de­odată în mijlo­cul câmpului. Sunase clopotul de alarmă ; călătorii se întrebau speriați ce se întâmplase ; șeful de tren alerga dintr'un compartiment în­­tr’altul spre a vedea ce s’a pe­trecut. Nimic... In fine, într’un compartiment de clasa I se găsi un englez care se certa, întrebat răspunse : — Am voit să chem pe­ șeful de tren spre a face pe acest domn să’și stingă țigarea care se plictisea oribil. Englezul a trebuit să plătească o amendă de 50 ft, fiind­că a oprit trenul fără un motiv real. Tramway transformat în vapor.­Un danez a avut nos­tima idee de a transforma un vechiu vagon de tramvaiu în vapor. Vezind un vagon scos din uz în remizele societate­ de tram­­vaiu din Copenhaga, oferi câți­va franci și’l cumpără. El îl transportă apoi la un constructor naval, care, grație indicațiilor date de proprietar,’îl transformă într’un spațios vapor, în care omul nostru și familia lui petrece Duminecele ca în cel mai bogat yacht de pe lu­me. ISI_ .A_ Î71 O prietenă sinceră. — Sunt cu adevărat nenoro­cită­­.. Acum încep să me con­ving că Gogu m’a luat numai pentru zestrea mea ! — Asta ar trebui să te conso­leze, dragă, pentru că asta e o dovadă că el nu e așa de prost pe cât pare. Cei patru lucrători, din cauza arsurilor primite, strigau ajutor. Ei fură transportați în două trăsuri ale d-nei Luther la spi­talul Filantropia, unde au și fost internați. D. Kirsch este cel mai greu rănit și nu se știe de va putea scăpa cu viață. Ceilalți sunt mai ușor răniți. Sosirea ajutoarelor Comisarul secției 22, d. Ștefă­­nescu, anunțat de cele întâmplate, dădu de ști­re pompierilor pos­tului central și celor­l­alte posturi de pompieri. In același timp ceru în ajutor pompele fabricei Belvedere, Les­sel și Dürrer. D. Ioachimessu, directorul fa­bricei de tutun «Belvedere», îm­preună cu d. Nisipeanu, inten­dentul fabricei, veniră la loc dând primele ajutoare cu pom­pierii și pompa fabrice­. In ace­lași timp au sosit pompele fabri­­celor Lessel și Dürer. Personalul acestor pompe ne­fiind suficient, a venit în ajutor de căpitan Bilciurescu, împreună cu 12 soldați de la manutanța armatei. Prima grijă fu ca să dărîme magazia, care servea de gheță­rie, făcend ast­fel ca focul să nu poată să se întindă asupra numeroaselor case din vecinătate. Isbucnirea incendiului in al doililea rezervor Pe când soldații de la manu­tanță luptau pentru dărimarea magaziei, au s­osit și pompierii postului central, sub comanda d-lui căpitan Urlățeanu. Acum focul de la primul bazin se comunică la marele bazin cu păcură. Flăcările erau imense și toate clădirile di­n vecinătate erau a­­menințate. D. căpitan Urlățeanu puse două pompe ca să apere grajdurile, iar alte două pompe ca să apere clădirile din vecinătate. Pompa cea mare cu aburi a primăriei a fost instalată în curtea fabricei. Pompierii, cu turbinele, aruncau valuri de apă asupra grajdurilor, inundând ast­fel po­dul întreg. Cu toate aceste măsuri, din cauza marilor flăcări aripa dreaptă a grajdurilor luă foc. D. căpitan Urlățeanu dădu ordin pompieri­lor ca să strice acoperișul. După o muncă de mai bine de trei sferturi de oră, acoperișul fu stricat și ast­fel incendiul în această parte fu localizat. N’pus ajutoare Rînd pe rînd sosiră la locul incendiului echipe de soldați din regimentele 2 și 10 artilerie, 21 infanterie și un mare număr de­ucrători, de la fabricile din ve­cinătate cari au dat un ajutor imens la localizata incendiului. Focul ardea încă cu putere. Se dădu ordin să se aducă ni­sip. Peste 50 căruțe cu nisip fură aduse și siverlit în rezervoare. Cu modul acesta flăcările se mai domoliră, și ori­ ce pericol fu în­lăturat. Sosirea autorităților Imediat ce incendiul se declară, sosiră la fața locului d-ni­ Iulia, prefectul poliției Capitalei; colo­nel Hiolu, comandantul pieței , inspectori­ de poliție Bagdat, N. Ionescu și Marin Vlădescu-Olt, maior Bolintineanu, comandan­tul sergenților, precum și un mare număr de persoane din în­treaga Capitală. Aglomerația fiind mare, d­ niî locotenenți de jandarmi Penescu și Nicolescu au luat măsuri de ordine. Stingerea incendiului Pe seară incendiul a fost com­plect localizat. Toată păcura din rezervoare a ars. Pagubele cauzate sunt foarte mari. Declarația mecanicului . Wiss Mecanicul­­ Wiss, unul din cei patru răniți, a declarat urmatoa­­rele comisarului secției : împreună cu două lucrători frații Haly, am fost chemat, ca să instalăm o mină de nivel la rezerva de păcură. Mecanicul fa­bricei Luther, Frantz Kich, ne-a întovărășit la această lucrare. Eu și cu cei douî lucrători cu cari ve­nisem erapi la distanți de 7 metri de intrarea rezervo­rului. In acest timp Frantz se apro­pie cu o lampă electrica în mână și deschise capacul rezervorului. In momentul acesta, Frantz, scăpă capacul din mână, care că­zând peste lampa electrică, o sparse. Atunci auzirăm o bubuitură și în urmă nu mai știu ce s’a urmat.. Negoescu,­ ­fie incendiu de la fabrica Luther Er­, la orele 11 și jumătate, se răspândi în Capitală vestea că marea fabrică de Luther este în flăcări. Sute de persoane în trăsuri și tramvai au pornit la fața locului. Din depărtare se zărea un fum negru. Apropiindu-se, prin nouri de fum se vedeau flăcări imense. La locul incendiul­ui In partea stângă a fabricei Lu­ther se aflau instalate două reser­­voare, unul mai mic și altul cu o capacitate de peste 100.000 li­tri de păcură, cu ajutorul căreia se punea în mișcare­ fabrica. In partea dreaptă a reservoa­­relor, la o distanță de câți­va metri, era ridicată o magazie care servea de ghețărie, iar în partea stângă un lung șir de grajduri. Când am sosit la fața locului ambele rezervoare erau în flăcări. Cura s’a produs incendiul Pe la orele 11, mecanicul fa­bricei Luther, d. Kirsch, însoțit de montorul Wies, de la casa Wolf și frații Haly s’au dus la primul rezervor pentru ca să dreagă niște fire electrice. Fiind întuneric,d. Kirsch a luat o lampă electrică. Cum, nu s’a putut afla, globul electric sa spart și ast­fel firele electrice fiind în contact cu gazele din re­­servor, acestea au făcut explozie. D. Kirsch și ceilalți au fost grav răniți pe față și pe mâini. Fără a pierde timp, răniții au ieșit afară prin gura pivniței. Abia ajunși afară și întregul rezervor era în flăcări. Transportarea răniților la spital La detunătura produsă de ex­plozie, întreg personalul fabricei veni să vadă ce se întâmpla eș.. De la Liga culturală Din ediția de o zi dimineață pen­tru Capitală Dintre conferențiarii «Ligei Culturale», cari au hotărît ziua în care își vor ține conferința, putem cita pe d. C. Disescu, care va vorbi în ziua de 23 No­embrie, și pe d. G. Panu, care va vorbi în ziua de 14 Decem­brie. Ca toate cele­l­alte confe­rințe, și acestea ale d-lor C. Di­sescu și G. Panu, vor fi urmate de o producțiune artistică. * Este vorba ca, pentru ziua de 1­­eoembrie, când se vor începe în sala cea mare a pa­latului Ateneului seria conferin­țelor, să vorbească d. G. Po­povici (Bucovina), vice-președin­­tele Ligei în comitetul central. * Președintele comitetului cen­tral al Ligei, d. P. Grădișteanu, speră că la prima serată literară și artistică, cu caracter național, d-ra Agata Bârsescu va bine-voi să spună după conferință, poesia nemuritoare a lui Andrei Mure­­șianu : «Deșteaptă-Le Române!» întocmai, după cum în alte țeri, artistele tragedi­ane celebre – zic «Marseillesa» și «Die Wacht am Rhe­in», și alte poezii naționale, tot ast­fel să auzim și noi versu­­rile înălțătoare ale poetului de peste munți. D. Al. D. Florescu, secretarul comitetului central al Ligei, a fost însărcinat de comitetul cen­tral ca să invite pe d. f Ciriak, dirigintele corului Gospjrostopu­­­lui, să dea prețiosul și aprecia­tul său concurs la aceste solem­nități naționale ale Ligei. Finanțe, agricultură și comerciu București, 30 Octombrie. Finanțe Cota valorilor la bursa din București Renta de 1881—88­5»/» lei 977*— 98, id. 1892 — 93­5% lei 987,­99, id. de 32­,mil. 4% Lî 867, — 87, idem de 50 mii. 4 °/a lei 887*—877«, id. de 274 mii. 4 °/, lei 87 —877,. Oblig, credit, jud. și corn. 5% lei 93*/­ -947«. Pune­ rurale 5 °/, lei 100 — 1007«, id. de 4% lei 89 — 897­. Urb. Bu­curești 5% lei S77/8 — BS1/*. idem Iași 57, lei 817.­82. Acțiuni: Banca Națională lei 2395- 2400. Banca agricolă lei 252 — 254. Banca de Scont lei 137—142. Socie­tăți de asigurare: Dacia-România lei 392—395. Naționala lei 386 — 390. Monede: Napoleonul lei 20­18, cor. germ. lei 24170, florinul lei 2.12, rubla lei 2.65. Sconturi și avansuri: Banca Na­țională 5 — 6%, Banca Agricolă 6—87«. Casa de Depuneri 5­­, %. Devize: cek Londra 25.217«; cek Paris 100.35— ; cek Viena 105.50 ; cek Belgia — ; cek Berlin 123.25. Trei luni : Londra 24.987«; Paris 99.627,­­ Berlin 122.25. Cota miorilor române in străinătate Frankfurt. — Renta de 57. 98.—, idem de 4% 85.50. Paris.—Renta de 5 °/a 99.90, idem 1 °/a 88.25. Berlin. — Renta de 1892—93 5 °/0 98.10, idem de 1890 4% 85.80, id. de 1894 4 °/0 85.80, id. de 1896 4,/0 85 50, idem de 1898 4 °/0 85.50. Co­munale București —.— Cota valorilor streine Consolidele engleze 937.- Renta franceză 99.77. Renta ital. 103.20. Banca otomană 592. Loturi otomane 121.50. Cursurile burselor americane au sosit azi mai urcate pentru grâu și slabe pentru porumb. Urcarea e de 7,—1 cent, la bushel și e datorită schimbarea timpului în regiunile se­mănăturilor și la acoperirea bassiș­­tilor. Porumbul a scăzut cu W 1 cent, la New­ York și cu 7* la Chicago, în urma ofertelor mai mari din recolta nouă. Prin piețele europene situațiunea e neschimbată, cu tendința mereu spre scădere, din cauza ofertelor a­­bundente ale Rusiei. Tranzacțiunile pieței din Brăila continuă a fi lipsite de importanță. S’au vîndut ori : Grâu de 737« kgr. cu 31 °­ C corp. str. hect. 3900 cu lei 8.127, hect. Grâu de 787« kgr. cu 3% corp. str. hect. 2800 cu 10.527, lei hect. Porumb de 76—767­ kgr. hect. 12.370 cu lei 9.27T­,—9.35 hect. Secară de 747* kgr. hect. 8390 cu lei 7.927, hect. Orz de 66—71 kgr. vag. 68 cu lei 10,15—11.35 suta de kil kgr. La Ober au sosit 536 care, aproape toate cu porumb. Ultime de peși Cd­a cerealelor in străinătate (Telegramele noastre particulare) Budapesta, 29 Octombrie. Grâu de Apr. cor. 7.42 scă. 3 h. Secară ,, „ 6.47 ,, 3 h. Ovez „ ,, 6.29 invariabil Porumb „ ,, 5.72 scă. 2 h. Colza ,, „ 11.75 invariabil Berlin, 29 Octombrie. Gr­âu de Dec. m. 150.73 invariabil Secară » » 136.50 scă. 25 c. Paris, 29 Octombrie. Grâu de Iarna, fr. 21.05 scă. 5 c. Făină ,, ,, „ 28.25 „ 5 c. Uleia de colză ,, 55.50 ,, 25 c. New-York, 29 Octombrie. Grâu disp. cents 767« urc. "/« c- Porumb ,, ,, 65— scă. l[, c. Chicago, 29 Octombrie. Grâu de Dec. cent. 727« urc. 7­ s c. Porumb „ „ 507/s „ 7, c. Anversa, 29 Octombrie. Colza disp. fr. 227* invariabil Naveta „ ,, 21— ,, % C' iNFoaiâȚKim" JOUl. ♦ Duminecă, 3 Noem­­brie, vă apare Aîmana­­ch al ziarului Universul pe anul 2003, un volum de 144 pagini cu coperta ilustrată in G­otsiorî. Acest Almanach, care conține materia calenda­­ristic­ă și literară cea mai inu­u­ită, precum și ISO Ilus­trații, se va vinde in toată țara numai cu 25 bani .Cemplarul, llogăm­ pe depositarii de ziare a ne comunica imediat câte exemplare doresc să le trimitem din acest Almanahh. ♦ Trenul de persoane, care mergea aseară spre Pitești, a sfă­râmat o drezină, care se afla pe linie, plină cu munițiuni pentru soldați, în apropiere ’ de Chitila. Nu s’a întâmplat nici un acci­dent de persoane. ♦ Trimisul nostru special ne-a telegrafiat Marți că primarul din Rusciuc, d. Marlinoff, oferind pâinea și sarea tradițională M. S. Regelui Carol, la sosirea sa în acel oraș, i-a adresat o alocuțiu­ne de bună-venire. Iată textual acea alocuțiune : «Orașul Rusciuc este fe­ricit de a primi pe Majes­­tatea Voastră, Suveranul frumoasei și ospitalierei tart care, in timpuri de restriște, a fost un refu­giu pentru bulgarii cari fugeau de persecutioni, care a împărtășit cu noi durerile și bucuriile, și al cărei fii, a vend pe i­ajes­­tatea Voastră în fruntea lor, aă luat o strălucită parte în războiul pentru desrobirea noastră. Pă­trunși de sentimente de recunoștință,consiliul co­munal și cu mine, în nu­mele populațiunei orașu­lui Rusciuc, urăm cu bu­curie o bună-venire Ma­­jestăței Voastre și-l ru­­găm de a primi pâinea și sarea». ♦ D. M. Dumitrescu, actual copist la Curtea de apel din Bu­curești, este numit ajutor de grefă clasa II la aceeași Curte, în locul d-lui Gr. Mincopol, înaintat. ♦ Aț fost înaintați următo­rii impiegați din adminstrațiunea cailor ferate : D­inu Iofiescu G., actual de­­semnator, în postul de impiegat definitiv cl. II. Stoicescu G. Al., actual impiegat definitiv cl. II, în postul de impiegat definitiv clasa I; Alexandrescu I, actual sub-șef de biuron, în postul de controlor clasa I. ♦ D. Mihail Simionescu este numit mecanic clasa III la va­poarele serviciului navigațiunei maritime. ♦ D. Gh. St. Petrescu, licen­țiat în farmacie, este numit sub­­chirurg-intendent la asilul «Dia­­mandescu» din comuna Bobești- Bălăceanca (Ilfov), in locul sub­­chirurgului Const. Panaitescu, lăsat în disponibilitate. ♦ Intr’unul din numerile tre­cute s’a publicat o depeșă în care se spunea că milionarul ar­mean Bal Sosogîn din Smirna a fost asasinat de un agent al partidului revoluționar armean dentșakist. Comitetul central al acestui partid, cu sediul la Londra, ne-a trimis era o scrisoare în care a­­firmă că acel omor n’a fost pus la cale de partidul hentsakist. ♦ Din Largul lumei, notele de călătorie ale poetului Dădu D. Roselli, au apărut adunate într’un volum luxos, și se află de vîn­­zare la toate librăriile din țară, pe prețul de trei lei. E o lucrare literară de valoa­re, editată de tipografia Fraților Grigoriu, din Constanța. O re­comandăm călduros cititorilor noștri. In numărul nostru de Dumi­neca viitoare, care va apare în ș­ase pagini, vom reproduce un fragment frumos din această o­­peră. ♦ Mâine urmează a se trage loteria pentru clădirea unei școli a comunitatei spaniole din Cra­iova. ♦ In urma votului consiliului comunal al Capitalei din ultima ședință, primăria Capitalei a in­vitat pe antreprenorii Dittmer și Langebert, să continue cu acti­vitate lucrările pentru adâncirea Dâmboviței între Ciurel și Gro­zăvești. ♦ D-na Athena Sterghiu, ab­solventă a școalei de moșii din Capitală, a fost trimisă de mi­nisterul instrucțiunei publice în Bitolia, a-și exercita meseria, de­oare­ce acolo nu e nici o moașă româncă. ♦ D. căpitan Alfred Anghe­­lescu, comandantul companiei de jandarmi din județul Ilfov, a obținut un concediu de 20 zile. ♦ Ministerul de domenii a nu­mit o comisiune compusă din d-nii Alimănișteanu, Mircea și Teodoru, cari împreună să de­cidă în apel neînțelegerile ce se vor ivi în ceea­ ce privește apli­carea legei de meserii. Această comisiune rămâne per­manentă și nici unul din membri nu va putea s-o părăsească de­cât prin demisiune. ♦ La ministerul de domenii s’a terminat proiectul de lege pentru reorganizarea corpului sil­vic.Acest proiect de lege va fi su­pus Corpurilor legiuitoare în a­­ceastă sesiune. Prin el se prevede înființarea a 160 ocoale silvice în loc de 100, câte erau până acum. Cele 60 ocoale noul se vor înființa în timp de 10 ani, de­oare­ce actual­mente nu e posibil a se face toate. In locul actualelor regiuni sil­vice, prin noul proiect se pre­vede creiarea de administrațiuni forestiere. ♦ Mâine, 1 Noembrie a. c., la ora 1 p. m., Academia Ro­mână va ține ședință publică în localul său din calea Victoriei 135. D. Gr. G. Tocilescu va face o comunicare cu subiectul: Obiecte antice de aur si argint descope­rite in România. ♦ Budgetul «Imprimerii Sta­tului» pe anul 1902-1903 a fost depus la ministerul de interne. Veniturile reale sunt fixate la suma de lei 1.000,000, iar chel­­tuelile la 891.544, deci budgetul prevede un escedent de lei 108,461. Pe lângă venitul real de un milion,Imprimeria mai aduce Sta­tului un venit care însemnează anual 140.000, costul tipăririlor ce se efectuează gratuit, cum și pentru vr'o 2728 abonamente la «Monitor», acordate fără plată autorităților din țară. Pe exercițiul 1901-1902 Impri­meria a încasat, peste prevede­rile budgetare de un milion, și un plus de vre o 150 000 lei, ceea ce dovedește o bună administrație. ♦ E inexactă știrea despre so­sirea în țară a 25 studenți de la seminarul filologic român din Lipsca. ♦ Azi, la 5 d. a., conservatorii cantacuziniști din Craiova vor ține o întrunire publică, la care vor participa și delegați din toată Oltenia. ♦ Ziarele din Viena anunță că noul mitropolit al Românilor din Bucovina, I. P. S. S. dr. Vladi­mir de Repta, a depus Dumine­ca trecută jurămîntul în fața îm­păratului Francisc Iosif. La a­­ceastă solemnitate a asistat și dr. H. Hartei, ministrul cultelor și instrucțiunei publice din Austria. ♦ Ziarul «Magyar Szo» pe care l’am primit erî, analisează dis­cursul rostit de d. I. G. Bibi­­cescu într’o ședință a consiliului comunal asupra chestiunei evre­­ești din România. Ziarul maghiar ajunge la concluzia că în Româ­nia au fost și există persecuții în contra evreilor. ♦ Astă­zi după amiază va avea loc la circ un matineu dat pen­tru școlari. D. Leonidas, directorul com­paniei, a oferit 160 de locuri gra­tuite pentru elevele din Azilul «Elena Doamna». ♦ Era, d. marchiz Beccaria d’Incisa, ministrul plenipotențiar al Italiei, și d. Luigi Cazzavillan, directorul ziarului nostru, au­ fost la tribunal, secția de notariat, spre a se autentifica actul de do­­națiune în privința școalei ita­liene din București.­ Acest act incepe cu următoa­rele cuvinte : «împlinind etatea de 50 ani și voind a da cu această ocazie o dovadă despre profunda­ me a­­fecțiune către iubita mea Patrie îndepărtată, fac donațiune Statu­lui italian palatul școalei italiene ia valoare d­e 135 mii de lei». , Cereale . A apărut : Povețe populare pentru cunoașterea hoațelor moi lipsitoare la animale cu explica­­rea credințelor poporului, de d. dr. George Jocu.­­ * ♦ A apărut «Statutul din 2 Maiti», teză pentru licență în drept de Nicole Ștefănescu. * ♦ A apărut: Euripide «Ifi­gen­ia* (I­ffigenia în Aulida și II­­i­ger­nia în Taurida) traducere în ver­­suri de P. Dulfu.—Prețul tei 08 la Camera de comerț ■ Erî­s a deschis sesiunea de toam­i­­nă a Camerei de comerț. ’­­ Ședința s’a deschis la­ orele 5 sub președinția d-lui Assan, președin­­­tele Camerei. ’ D. președinte Assan a ținut o zij« vînzare, prin care a arătat progra­mul cu care se va ocupa Camera în sesiunea actuală. D. Teodor Ștefănescu, directorul Băncei Naționale, în calitate de membru corespondent al Camerei, mulțumește de onoarea ce i s’a fă­cut numindu-l membru corespon­dent, promițând că va da tot con­­cursul sau lucrărilor acestei Ca­mere. D. Witing, farmacist, de asemenea membru corespondent, vorbește în acelaș sens. ’ % Intrându-se în ordinea de zi, Crof­mera resolvă diferite cereri și c­o­municări de puțină însemnătate. I Modificarea legei comerțu­­­lui ambulant ’ / D. Saita dă citire unei petițiuni prin care se cere modificarea unefr articole din regulamentul legeî co­merțului ambulant.­­D-nii Elefterie Ionescu și G. Ioa­nin cer ca să se intervină pe lângă ministerul de domenii ca să modi­fice proectul de lege asupra comer­țului ambulant. D. G. Assan, președintele Came­rei, spune că până­­ la modificarea legei să se modifice regulamentul comerțului ambulant. D. Elefterie Ionescu insistă ca să se modifice legea iar nu regula­mentul. După mai multe explicațiuni date de d. Savta, se hotărăște ca să s­e intervină pe lângă ministerul de deți­nenți ca să se modifice regulamen­tul legea comerțului ambulant. Fabrica de ceară a Casei bisericilor D. I. Dumitrescu, din comuna Militari, roagă Camera ca să inter­vină pe lângă guvern spre a reveni asupra înființare­ de către ministe­rul de culte a unei fabrice de lumi­nări de ceară. D. Dumitrescu cere ca să se facă­ o lege prin care să se prorbească” consumația luminărilor falsificate ș­i de stearină pentru uzul religioși"" spunând că la nevoe fabricanții ar putea plăti și un impozit pentru­­ dreptul de a fabrica luminări. D. G. Assan arată punctele care­­au determinat pe ministerul de ins­trucțiune publică ca să facă o fa­brică de luminări de ceară. Spune că s’a dus la d. Gîrboviceanu, ad­ministratorul Casei bisericilor, și i-au arătat cerințele fabricanților de lu­­­minări de ceară. D. Gîrboviceanu a spus că nu­ poate să facă nimic,de­oare­ce exis­tă un decret in această privință.­­Ceea­ ce se poate face este ca acest decret să fie ținut în cartoane până ce se va resolva această chestiune. . De la d. Gârboviceanu, d. Assan s’a dus la d. prim-ministru care i-a promis că imediat ce se va reîn­toarce din concedii! d. ministru al cultelor, va lua măsuri ca să se stu­dieze chestiunea mai pe larg.­­ D. Assan, terminând, cere ca as­­tă­zi să se discute asupra mijloa­celor cari trebuesc luate pentru Iea să se fabrice lumânări de ceară cun­rată. I . D. Ioanin se ridică contra infiin­­țărea de către stat a fabricilor de ceară și cere ca statul să oblige pe călugării unde urmau să se înființeze ace­e­ fabrici, să lucreze materia primă, adică să se ocupe cu stu­­păritul. I­. D. Assan dă câte­va nouă explicații arătând că și d. prim-ministru a fost de părere ca călugării să se o­­­cupe cu stupăritul. Se dă citire proectului făcut de d. dr. Anghelescu, cu privire la fa­­­bricele de ceară. D. Dumitrescu cere ca să se ob­țină imediat un resultat, de­oare­ce în condițiunile actuale fabricanții nu știfi ce să facă. D. Elefterie lonescu roagă Că«­­m era să intervină pe lângă guvern ca să nu înființeze nici o fabrică de luminări în țară. S’a hotărît ca’ Camera să inter­vină pe lângă guvern ca să dea o soluțiune favorabilă acestei ches­­tiu­ni.­­'x Ședința se ridică la orele 6 și 15 m. ’ 1 J Reportor. D. Cazzavillan, prin acelaș act, donează statului italian și mai multe obiecte în valoare de 6 mii sec. , în­­ cât privește condițiile de na­­țiuneî, în acel act se spune: «In școala italiană, protejată de guvernul regal italian, vor fi primiți în fie­care an gratuit 10 elevi săraci români și 10 elevi săraci italieni. Guvernul italian va plăti în fie­care an 1000 Iei societățeî de bine­facere timberto-Margherita, al cărei scop este de a ajuta pe italienii săraci din țară sau care trec prin țară». Aceste condițiuni au fost pri­mite de d. ministru Beccaria d’Incisa, în urma aprobarei gu­vernului italian. ♦ D. ministru Palade a plecat ora dimineață la Pitești. ♦ D. N. Velichi a fost numit copist la arhivele Statului. ♦ Consiliul comunal al Capi­talei nu va mai Line nici o șe­dință. ♦ D. prefect al poliției Capi­talei, M. Iulian, care a însoțit pe M. S. Regele la Rusciuc, s’a întors la București. ♦ D-nii miniștri Stoicescu și Aurelian au plecat ori dimineață la Ploești. ♦ S’a prelungit concediul d-lui G. Nanu, secretar general al mi­nisterului de externe. ♦ D. Ferekide, președintele comitetului electoral, a dispus a se trimite d-lor G. Gr. Canta­­cuzino și P. P. Carp, șefii celor 2 partide conservatoare, câte un buletin model al celor pe cari partidul liberal le va depune la biurou pentu alegerile comunale, pentru ca să se stabilească o în­țelegere comună între partidele politice asupra modelului de bu­letin. ♦ In valoroasa revistă eleno­­latină, care apare la Roma, sub direcțiunea marelui scriitor ita­lian,­ contele Angelo de Guber­­natis, a apărut în frumoasă tra­­ducțiune italiană salutul pe care «Liga Culturală» l-a adresat stu­denților italieni, când cu venirea lor în România. Revista d-luî de Gubernatis «Le Cronaehe Elleno-Latine», numește salutul Ligeî «il nobile e commovente saluto della be­­nemerila «Liga Culturale». ♦ B­iblioteca Economică a «Universului», care va apare mâine, Vineri 1 Noembrie curent, conține o frumoasă și Interesantă scriere: «Resilmanarea îm­păratului Negrilor». Biblioteca Economică se vinde 20 b. exemplarul: ȘTIRI ȘCOLARE ♦ D. Culianu a fost reales de­can al facultăței de științe din Iași. ♦ D. S. V. Nanul, profesor de limba română la școala comer­cială de gr. 1 din T.­Severin, și-a dat demisia. ♦ Comisiunea budgetară a ju­dețului Prahova va prevede în noul budget o sumă de 30.000 lei pentru înființarea de școli de meserii în județ. > ♦ La concursul pentru ocupa­rea bursei de­ istorie bisericească, pentru străinătate, a reușit d. N. Dobrescu. ♦ D. T. Constantinescu a fost numit director al școalei de me­serii din Câmpu­lung. Latiri militatixe ♦ Ministerul de război a dat ordin corpurilor de trupă ca să-șî cumpere de la Pirotechnie car­tușele reduse model 1900, de cari au nevoe peste cele alocate. ♦ Ministerul de război a dat ordin corpurilor de trupă ca pum­­naleie-baionetă model 1893, cari au vârful puțin tocit, să fie șle­­fuite de armurierii corpurilor, ast­fel ca lungimea lamei să ră­mână de cel puțin 243 mii. ♦ Căpitanul Cialâc Paul, din reg. Romanațî No. 19, a fost nu­mit comandant al depositului de recrutare Romanațî. ♦ Ministerul de război a dat un ordin circular corpurilor de trupă relativ la lichidarea aloca­țiilor de furagiu la corpuri. ♦ Administratorul cl. 2 Bru­­din Stefan a fost numit conta­bil în bani și mater­ii la compa­nia 3 administrație. ♦ La Arsenalul armatei a sosit de la fabrica Krupp restul de obusiere, comandat de ministe­rul de resboiu. ♦ Căpitanul Bicman Teodor a fost trecut, după a sa cerere, în serviciul frontului la reg. Ro­manați No. 19. ♦ Săptămâna viitoare se va întruni la corpul II de armată co­misiunea instituită pentru mo­dificarea regulamentului de tra­gere al infanteriei. ♦ Ministerul de războiu a numit o comisiune pentru stu­diul încărcărea tunurilor de câmp de 87 și 75. ♦ Batalionul 8 vânători va sosi în Capitală la 15 Noembrie, ve­nind din Sinaia, unde a făcut garda pe timpul verei. 3 biblio­gr­­afic ȘTIRI JUDICIARE ♦ Procesul dintre societatea de electricitate și primăria Ploești, care s’a înfățișat era, a fost amâ­nat pentru 18 Noembrie, în urma introducerei de către societate a unei cereri reconvenționale. ♦ Tribunalul Ilfov secția I-a a respins ieri acțiunea intentată de d. Carniol fiul, gravor din Capitală, prefecturea județului Ilfov prin care cerea suma de 15 mii lei daune provenite din nerespectarea unui contract acum vre-o 3­ară pentru furnisarea de ștampile. D. Carniol a fost asistat de d-ni­ avocați M. Sipsomo și Du­­culescu, iar prefectura prin d. avocat I. A. Filiti. ȘTIRI FIMECURE și ECONOMICE ♦ Proiectul de lege pentru desființarea accizelor, alcătuit de d.ministru de finanțe Costinescu, scade cu patru zecimi impositul căilor de comunicație așa că con­tribuabilă vor plăti pe viitor 8 franci în loc de 12. .......... ■ [UNK] ■«» « e­t »■­I».. n­ ■ — . - Ultime informațiam «JOUT. ♦ Ofițerii însărcinați cu alcă­tuirea hartei orașului Ploești, au întocmit deja triangulațiunea geo­­desică. La primăvară vor începe ope­­rațiunile definitive de ridicare)" ♦ Ministerul instrucțiunei a trimis o circulară școalelor par­ticulare din țară, prin care se face cunoscut că acolo unde au numai elevi streini să recomande elevi­­­lor cărți aprobate de minister, iar acolo unde sunt și elevi ro­­mâni, să recomande cărțile de citire cari se predau la toate școa­lele publice. ♦ Azî au fost trecuți în c­oțț­­cediu toți soldații bacalaureați din reg. 4 Ilfov No. 21 și reg.­ 0 Mihai Viteazu, cari au împlinit anul de stagiu, atât acei reușiți la examenul de plutonier, cât și ceî-l’alțî. /­p ♦ Administrațiunea Casei șaog­­lelor a trimis o circulară tutu­ror învățătorilor, prin care se face cunoscut că a înființat în fie­care județ câte 20 biblioteci școlare, dotându-le cu cele mai bune cărți. In afară de acestea mai sunt în comune înființate alte biblioteci din inițiativă parti­culară. Referitor la aceste bi­blioteci, administrația Casei școa­­­­­elor a cerut să i se comunice, modul cum au funcționat, adică la ce numer de persoane s’au împrumutat cărți, etc. o Duminecă, 3 Noembrie,se va deschide la Ateneu exposițiunea cercului artistic. Vor expune 20 de artiști, în cap cu pictorul Se*­­­rafim. La deschiderea expozițiunei este așteptată și A. S. R. Prin­cipesa Maria. ♦ Budgetul ministerului de războiu pe exercițiul viitor este complect terminat. Budgetul pre­vede o serie de îmbunătățiri fără­ ca să fie sporit.

Next