Universul, decembrie 1902 (Anul 20, nr. 330-357)
1902-12-19 / nr. 348
* Srn s’a întrunit la ministerul de finanțe comisiunea de experți pentru contestațiunile vamale. * D. I. St. Furtună, inspectorul general al serviciului veterinar, care se afla în inspecție în Moldova, se va întoarce azi în Capitală. * Camera de comerț din Iași a trimis un raport celei din București, in care, după ce face o o întreagă expunere de motive, propune a se interveni pe lângă ministerele de domenii și de finanțe, ca să prefere pentru funcțiunile oare cer oarecare specialitate economică sau comercială, absolvenți ai școalelor comerciale de gradul al II-lea, în locul bacalaureaților sau al licențiaților. * Consiliul de administrație al Regiei monopolurilor statului a încuviințat ca Regia să cumpere de la compania generală pentru conducte de apă (fosta Ianbauer) două mașini pentru tăiat tutun, pe prețul de 7.830 lei. * ErT. Camera de comerț din Capitală a trimis o adresă d-lui Saita, prefectul Capitalei, prin care ü exprimă mulțumirile Camerei, odată cu primirea demisiunei din postul de secretar, pentru serviciile aduse acestei instituțiuni. * După datele sosite la ministerul de domenii asupra recolteiUI’ UUI tUUUUUci OiO'MiJbÜÍ ‘â Corumbul a produs 2 milioane hectoconstată că o recoltă de litri. La acest minister se lucrează în prezent pentru alcătuirea statisticei recoltelor toamnei. In cursul acestei săptămâni, comisiunea permanenta a Camerei de comerț din Capitală se va primi ca să ia în discuțiune raportul d-lui dr. Anghelescu asupra introducerei în industria noastră a spirtului denaturat din cereale. ♦ In urma modificărei tarifuri de prime prin care s’a mărit quantumul ce se acordă denunțătorilor și constatatorilor de contrabande,fondul de 4.000 lei, prevăzut în budgetul Regiei, fiind complect epuizat, consiliul de administrație a autorizat pe directorul general al Regiei să solicite la d. ministru de finanțe deschiderea unui credit suplimentar de 3000 lei, cu care să facă față plăților până la Anele anului financiar. ♦ In luna aceasta, din cauza gerului care a domnit, exploatațiunea schelelor de petrol din țară a mers foarte greu. Conductele în cea mai mare parte au fost înghețate și, pe deasupra, zapada a contribuit foarte mult ca să îngreueze exploatațiun <m . ♦ Serviciul technic al primăriei Capitalei lucrează la întocmirea unei statistice a tuturor lucrărilor tehhnice executate în cursul acestui an în Capitală, de către serviciul tehhnic. Cu această ocaziune se vor regula celelalte lucrări din anii precedenți, cari nu au fost trecute în statisticele precedente. Dintre toate lucrările, cele mai multe au fost planuri de alinieri, cu deosebire în anii din urmă. Din ce în ce, aceste lucrări s’au împuținat. ♦ Aialtă erî s’a făcut la Malmaison, degradarea unui soldat, Musceleanu Alex, din reg. I geniu, care a fost condamnat de consiliul de războiu al corpului 11 de armată, la 10 ani recluziune pentru furt și pentru insulte grave aduse consiliului in ziua judecărei procesului. Au asistat la ceremonia degradări, din partea consiliului de război, d. cap. Sideci, d. locot. Poenaru Bordea și d. grefier Duculescu. ♦ Aseară s’a întrunit la Primăria Capitalei, comisiunea compusă din d-nii C. F. Robescu, d. Cezărescu, Rodricu, directorul comptabilităței Primăriei și d. director al companiei de gaz. Comisiunea s’a ocupat cu tranșarea diferendului ivit între primărie și compania de gaz. D-na Ionașcu a făcut o admirabilă creație din rolul Loridei. Talentata artistă a fost fermecătoare de la început până la sfîrșit. D na Constanța Demetriad a pătruns bine psihologia Leonorei și a redat-o cu artă și inteligență; a excelat în scena de la sfirșitul actului întâi. D. Brezeanu a întrupat în mod foarte original și amuzant pe cicăutorul propoveduitor de morală Christian Wieberg. D. Niculescu a prezentat pe Otto Kaiser cu toată bonomia și voioșia necesară, d. Demetriad era la locul său în rolul scăpătatului amorez Albert, iar doctorul Brosius a găsit un interpret fără cusur Ia d. P. Sturdza. In roluri neînsemnate,d-nele Mărculescu și Siniver și d. Paciurea au fost conștiincioși ; la un moment însă, d-na Mărculescu, uitând că pe scenă se înnoptase, și-a deschis umbreluța de soare, scăpare din vedere care a provocat oarecare hilaritate în sală. Cronica teatrală Teatrul Ialionsti. — Lorica noastră, comedie în 4 arte de Paul Lindau Leonora. Kaiser, tînăru și sentimentală, măritată cu un bărbat mai în vârstă ca ea, se găsește în momentul critic când șarpele, sub chipul fercheș al lui Albert Wieberg, îi oferă să o muște din mărul oprit. Sosirea de la pension, după o absență de două ani, a fiicei sale Lorica, o salvează de ispită. Lorica pe care o știa fetiță mică, a devenit acum o domnișoară foarte drăguță, ceea ce d-na Kaiser este nevoită să constate cu melancolia femei frumoase care își vede anii celei de a doua tinereți scuturându-se repede ca niște foi veștede de toamnă. Leonora Kaiser își dă seama că trebuie să renunțe la dulcile nebunii ale dragostei, și sfârșește prin a face bucuroasă acest sacrificiu, căci scumpa ei Lorica și Albert Wieberg se iubesc cu toată ardoarea primăvăratecă a verzei lor. Lorica și Albert se căsătoresc. Lonora Kaiser, pocăită, vindecată de amețeala de o clipă care era aproape să o arunce pradă păcatului, își îmbrățișează fericită bărbatul, pe bravul Otto Kaiser care n’are numai un pântece respectabil, ci și o inimă bună și care ghicise de mult starea sufletească a nevestei sale și o judecase cu indulgența unui filozof stoic. Prin cele patru acte ale piesei mai trec, alături cu personagiile principale, două siluete nostime : unchiul lui Albert, un bătrân moralist care apăra onoarea conjugala a lui Otto Kaiser ca un adevărat Cerber, și un excelent medic care are specialitatea de a recomanda clienților numai rețetele care le fac plăcere. Actul I și al II-lea din comedia lui Lindau sunt foarte bine scrise; dialogul e viu și spiritual, caracterele personagiilor sunt bine desenate , dar în celelalte două acte interesul spectatorului este coborît brusc, acțiunea lâncezește și nu mai conține nimic neprevăzut, câteva scene episodice din care unele frumușețe, și atâta tot. Interpretația, excepțional de bună, pr montarea și punerea în scenă reproșabile ; apusul de soare și umbrele serei cari învățae orașul Heidelberg au oasele lui cari încep treptat să se lumineze, a fost ds un G. K Stuart? Serviciul telefonic și telegrafic al ziarului „Universul“ Din Fioiiânții — Priiatele Tou — Procesul lipovenilor.— Liberal din închisoare. — Nebun dispărut Brăila, 47.—Astăzi la Curtea cu juri s’a judecat procesul lipovenilor Leon Teodor și Simion Ștefan, cari în noaptea de 17 August au bătut pe Ioniță Ploeșteanu, din comuna Chițcanî, bătae din care i-a provenit moartea. Avându-se însă în vedere împrejurările în cari s’a comis crima, jurații au dat un verdict negativ pentru Leon Teodor, care a fost achitat, iar în ce privește pe Simion Ștefan au răspuns afirmativ la chestiunea lovirilor, fără a preciza dacă victima a murit din cauza lor, așa că cel de al douilea acuzat a fost condamnat numai la 6 luni închisoare. Ministerul public a fost reprezintat prin d. procuror Petrovici, iar apărarea susținută de d-nii avocați Drăgulinescu din partea lui Teodor, iar Ananescu din partea condamnatului Simion Stefan. — Astăzi a fost liberal din penitenciarul Galați Gheorghe Delosi, autorul asasinatului politic comis în vara anului 19 £0 asupra lui Stelian Stoianovici. — Femeia Sanda Dumitru,din București, a reclamat cu fiul său in etate de 16 ani, atins de alienare mintală, a dispărut de acasă. Facându-se cercetări în localitate, a fost găsit într’o casă din Bulevardul Carol 132. El va fi trimis autorităților din București. — Fila telegraf — A S. R. Principele Ferdinand la Călărași Călărași. 47.—Cu trenul de 9 ore, a sosit aci azi dimineață A. S. Principele Ferdinand, pentru a vizita regimentul de cavalerie din localitate. Gara era foarte frumos decorată. A. S. a fost întîmpinat de prefectul județului d. Stoenescu, de d. primar, de comandantul reg. 23 Ialomița și al reg. de cavalerie, și de un public care nu mai avea loc pe peron. D. primar a urat bună venire A. S., și i-a oferit pâine și sare. Muzica reg. 23 a cântat la scoborirea din tren a A. S. Be la gară. A. S. s’a urcat într’o sanie, având la dreapta și la stânga sa pe d-nii căpitan Murgescu și locot. Cristescu călări. Urmat de ovațiuni entusiaste, A. S. a intrat in oraș. La barieră un mare arc de triumf cu inscripțiunea «Bine ați venit» a a atras atențiunea A. S. De la gară A. S. R. a mers mers la gimnaziul local, unde a fost întâmpinat de toți profesorii și de corul elevilor, care a intonat imnul «Mulți ani trăiască». De aci, A. S. a mers la cazarma reg. de călărași. Toate străzile erau frumos decorate cu steaguri și cu portretele pereche moștenitoare. La cazarmă inspecțiunea a durat până la ora 1 d. a. A. S. a rămas foarte mulțumit de starea în care a găsit regimentul. La ora 1 jum. A. S. a mers la cercul militar. Aci se aflau adunați toți ofițerii și autoritățile civile. A. S. a luat dejunul aci. Masa a fost servită de restaurantul C pȘ9. După aceia zi, A. S. a vizitat diferite instituții din oraș, iar la orele 6 a placat la gară. Pe peron se afla o lume imensă. O companie din reg. 23 a dat onorul militar. Muzica a cântat, și în uralele entusiaste ale publicului, A. S. a părăsit orașul nostru. Fnrt.—Faliment. — Călcat de căruță.—Incendii. — Sosirea nei comisiuni de profesori Galați, 47.— Ion Aristide, din str. Bulgară, introducându-se în locuința concubinei sale, a furat niște bijuterii și bani și apoi a dispărut. L’fc.a început urmăriri. — Fabrica «Letea» a cerut declararea în stare de faliment a comerciantului Luca Goldennberg. Tribunalul se va pronunța la 20 Decembrie. — Aseară, la ședința Camerei de comerț, s’a discutat proiectul acciselor, care a fost găsit bun. — O căruță a călcat In strada Mazepa un copil al lui Isac Haimovici, rănindu-i la corp. — Azi dimineață un început de incendiu s’a decar la locuința femeei Safta Tudorache, din strada Agriculture!. Focul a fost stins de vecini. — Astă seară sosește o comisiune de profesori din Bâriad, pentru a studia modul de organizare al școalelor de adulți din localitate. Ienorocire. — Reclamație gravă. — tucen.iRj. — Escroc urmărit n.: „1.1 t..ț.T.iir.A pe săteanul Dumitru Archanghel, din com. Dobrenî, și lovindu-i îngrozitor în tâmplă, l’a rănit grav, așa că, după o scurtă agonie, a sucombat. — A produs senzație afirmația d-șoarei Mălinescu, din strada Română, că a fost lovită de advocatul Gheorghe Anastasii. Incidentul s’a petrecut în localul Casei de economie. D-șoara a depus plângere cerând 40 mii lei despăgubire. — Un incendiu a distrus trei case din com. Șipoteze. Pagubele sunt însemnate. — Poliția berlineză a cerut urmărirea lui Johan Gruenhan,funcționar public, delapidator a 40 mii mărci, falsificând corupturile. Ttepus particulars ale ziarului t Universul* Din Streinătate Interfigi sa prîstigîia fugară Viena. 17.—Depeșă din Geneva , Principesa Luisa Antoaneta a spus următoarele corespondentului ziarului «Zeit» de aici: «Aceia care mă condamnă nu știu cât am suferit: «Am fost maltratată, ținută prizonieră și persecutată. «Copilul pe care-l port în sîne al lui Giron. Copilul va rămânea cu noi. Dacă va fi luat la Dresda,dînsul ar trebui să plătească greșelile mele». Otelul «Angleterre», în care au descins fugarii, este înconjurat de o adevărată mulțime de schimitit?. . . . ____________ — 3 Luptele ass Marse Paris. 17.—Din Madrid se depeșează că,în înfrângerea lor trupele sultanului de Maroc au perdut două mii de morți și două mii de prizonieri. Orașul Fez este asediat și domnește o mare panică. La Fez sunt puține trupe. In oraș a izbucnit foametea. Nemulțumirea contra sultanului e mare. E temere că orașul Fez va putea rezista abia două zile. Sultanul se pregătește să fugă. . Fapta ansi «ebun Paris. 17.—Telegramă din Geneva : La St. Blaise (Neuchâtel) un individ a aruncat o bombă înaintea catedralei, individul a CELE MAI CELEBRE MÂNUȘIE CELE MAI BUNE ȘI CELE MAI ELEGANT TAIETE Nu sa râd nicăsri în ROMÂNIA Telegramele Agenției Române Din Străinătate Arestarea unuui atentator Geneva, 47.—Individul care a aruncat o bombă dinaintea catedralei din localitatea St. Blaise, (Neuchâtel, Elveția),a fost arestat. El este de naționalitate italiană, se numește Macchetti și este un dezechilibrat. A mărturisit crima dar declară că nu are complici. Situația în Morocco Madrid, 47.—Regele s’a întreținut îndelung cu miniștri de războiu și de marină, în privința SÎIU'în LinSl ]Vl»unor*,n. Un consiliu de miniștrii va fi mâine. Diferite măsuri militare au fost luate. Ofițerii în concedii au fost rechemați. Un încrucișător va pleca în Ma 16000 spre a apăra pe supușii spanioli din această țară. Sosirea contelui Lamsdorff Viena, 47.—Contele Lamsdorff a sosit astă-seară. Conform dispozițiunilor luate până în prezent, contele va fi primit mâine în audiență de împărat și va participa la prânzul ce se va da la Curte la 31 Decembrie, cu ocaziunea sf. Silvestru. Contele Lamsdorff ar părăsi Viena în aceeași seară. Iterațiuni săidbo-rusești Belgrad, 47.—«Oficialul» zice că în cursul audienței acordată de rege contelui Lamsdorf în ziua de 26 Decembrie, contele ar fi transmis Regelui cele mai sincere urări ale Țarului pentru Rege, Regină și pentru Serbia. Regele Alexandru a mulțumit adăugând că vedea în misiunea contrelul o nouă dovadă a legăturilor de amiciție tradițională, dintre poporul sârbesc și cel rusesc. Contele Lamsdorf a fost primit în audiență de Regină. Desmînțîre oficialei Lipsea. 47.—Ziarul«Tageblat» află din Dresda că primul-ministru al Saxoniei ar fi declarat că svonul unui duel al principelui moștenitor al Saxoniei cu fostul arhiduce Leopold Ferdinand, era cu totul fals și absurd. «Tageblat» află din izvor că Regele ar avea intențiunea să explice lămurit poporului sau purtarea Prințesei moștenitoare. Același ziar declară că este autorizat a afirma, bazat pe information autentice, că motivul care a împins pe prințesa moștenitoare a Saxoniei a rupe relațiunile cu soțul ei și cu Casa regală a Saxoniei, se datorește numai legăturilor ilicite ce prințesa avea cu învățătorul francez al copiilor ei. Celelalte aserțiuni, care atribui acțiunea prințesei cecremonialului prea sever al Curiei sau unor maltratări ce ar fi avut de suferit din partea soțului ei, sunt contrare adevărului. Misiunea contelui Lamsdorf Viena, 47.—Ziarul «Die Zeit» publică un interview cu d. Savinsky,secretarul contelui Lamsdorff, asupra călătoriei ministrului rus de afaceri străine. După declarațiile d-lui Savinsky, contele Lamsdorff ar fi mai mult decât mulțumit de călătoria sa, relevând mai ales distincțiunea ce i s-a manifestat de către Suveranii și guvernul Serbiei. Contele Lamsdorff a lăudat de asemenea Înțelepciunea Principelui Ferdinand și politica inteligentă a guvernului bulgar. Ministrul rus, care n’a venit în Bulgaria nici ca arbitru, nici ca un controlor al politicei sale, dar ca un povețtitor bine-voitor, este convins că bulgarii din Macedonia vor avea o deplină încredere în acțiunea pașnică a Rusiei și Austro-Ungariei și vor recunoaște tot de odată că el nu trebue să se pună d’a curmezișul intențiunilor Țarului și împăratului francisc Iosef. Contele Lamsdorf speră din contra, că bulgarii macedoneni vor ști, prin atitudinea lor, să înlesnească soluțiinea dificilelor chestiuni din peninsula Balcanică. Răscoala din Marocco Madrid, 47. — Unele depeșe din sorginte particulară anunță că Sultanul Marocului, încercând să scape din capitala imperiului, Fez, a fost respins de triburile răsculate. Guvernul spaniol a luat măsuri de a întări cu vase de războiu și cu trupe garnizoanele porturilor din sudul regatului. Paris. 17.—Din Geneva se depeșează că polițistul saxon Schwarz, care urmează peste tot locul pe prințesa Luiza, plictisind-o, va fi expulzat din Elveția. PECÂT IN MARELE MAGAZIN AU BON GOUT BUCUREȘTI TOATE CALITĂȚILE SUNT RIGUROS GARANTATE u CEREȚI NUMELE PERVIM IN INTERIORUL MÂNUȘILOR $! O altă oferire fișată Evel Humbert Paris, 17.—Baranna, directorul marelui circ american cu același nume, a oferit Evel Humbert trei sute de mii de franci pentru un turneu în America, pe timp de un an, intarsiei de sense tie si secretara! lui Lamsdorff Viena, 17.—Un redactor al ziarului «Zeit» a intervievat în vagon pe Savinski, secretarul lui Lamsdorff, ministrul de externe al Rusiei. Secretarul a zis: — Lamsdorff e foarte mult satisfăcut de rezultatul călătoriei sale la Sofia și la Belgrad. «El a constatat aleasa primire ce i s’a făcut la Curtea Serbiei, care apreciază intențiunile Rusiei. «Bulgaria a făcut asupra primăr Stat foarte înțelept. «Nimeni în Bulgaria nu-șî ascunde seriositatea situațiunei. Poporul bulgar și înșiși macedonenii înțeleg că nu trebue să se pue în conflict cu intențiunile pacifice și cu concordia dintre Francisc Iosef și țarul Nicolae. «Prințul Ferdinand al Bulgariei e înțelept și intelectual. Guvernul bulgar și toate elementele din Serbia și Bulgaria înțeleg câte greutăți trebue să se combată pentru soluțiunea chestiunei. Lamsdorff are încredere în reușită: «Vizitele sale la Sofia și Belgrad au fost făcute după o prealabilă înțelegere cu Goluchowski, ministrul de externe al Austro-Ungariei. «La Vidiz Kiosk, se urmărește cu o sigură încredere al UL__: „ UiliCLUI ia 1 •■‘VT «vood Anfl' ......... XIU jLiamvJuuiii) «aom că sultanul a trimis un comisar turc la Sofia pentru a transmite lui Lamsdorff însărcinarea de a duce țarului și țarinei salutările sale. «Rezultatul vizitei lui Lamsdorff la Viena va risipi orice neîncredere. «Lamsdorff e adânc convins că e cu putință pacificarea peninsulei Balcanice în baza acordului austro-rus. «Acordul rămâne solid; poate vor fi de modificat numai câteva nuanțe. «Noi voim în mod absolut pacea. Avem încredere în seriositatea sultanului de a voi să facă reforme. Ultimele acțiuni ale Porței ne întăresc această încredere. «Călătoria lui Lamsdorff are de scop evitarea unei periculoase eventualități pentru primăvară. Importanța vizitei contelui Lamsdorff Viena. 17.— Articolele ziarelor vieneze asupra sosirea contelui Lamsdorff, îl salută în mod cordial și relevează cu o foarte vie plăcere că această vizită este o dovadă că înțelegerea austro-rusă din 1897 este confirmată în toată prețioasa ei valoare și chiar întărită. Ziarele adaugă că e vorba de a se pacifica Balcanii, o operă foarte nobilă la care Austria și Rusia se pregătesc în mod energic însă pe bazele statului-quo. Se anunță de asemenea că contele Lamsdorff s’a mărginit, la Sofia, să facă atent guvernul bulgar asupra pericolelor acțiunea comitetelor macedonene și că la Sofia ministrul rus nu a voit să primească pe colonelul Mankoff și pe Sarafoff în deputațiunea comitetului. Lui Zontscheff, contele Lamsdorff i-a spus că e indispensabil ca să revie liniștea în Macedonia. După depeșe sosite din Petersburg, Novoje Vremja, Novosti, Moskovjskija Wiedomosti, sunt de acord în a spune că acțiunea contelui Lamsdorff, întărind înțelegerea austro-rusă, va înlesni aplicarea unor serioase reforme în Macedonia, căci această acțiune impresionează Poarta. Viena. 17.—Ieri, Lamsdorff a conferit până la gnezul nopței cu ambasadorul rus Kaptist. Azi dimineață, Lamsdorff, după ce a lucrat două ore cu secretarul său Savinski, s-a dus la Golucchowski, ministrul de externe austro-ungar, cu care a conferit trei sferturi de oră. A dejunat apoi la ambasada rusă. La ora două, Lamsdorff a fost primit de împăratul Franz Iosef. Se zvonește că împăratul i-a dat o scrisoare pentru ca să o ducă țarului Nicolae, îndreptarea admnistrației turcești Viena. 17. — Ziarul «Neue Freie Presse» publică o telegramă din Salonic în care se spune că sunt simptomi care dovedesc că Turcia vrea în mod serios să îmbunătățească administrațiunea. Un negustor de tutun de la Xanthi a fost arestat fără nici un motiv, din ordinul Caimacamului de acolo. Inspectorul tribunalului din Andrianopole, Emin Bey, s-a dus la fața locului să facă o anchetă. Kaimacamul a fost destituit, arestatul a fost liberat. Foametea în Venezuela Londra, 17.—O telegramă din Laguaira (Venezuela) snunță că bântue acolo o teribilă foamete. Poporul de jos s-a revoltat și pentru aceasta englezii au debarcat un detașament. Psilitul espilzat a fost arestat. El este italian și se numește Machette. Se pare că e nebun. Fuga sultanului de Maros. Fuga europenilor din Mares Paris, 17.—Depeșă din Madrid . După o telegramă din Tanger,sultanul Marocului a fugit cu trupele sale din fața rebelilor și s'a baricadat în palatul său din Fez. Europenii fug de asemea. Intervenția Puterilor în Maroc Roma. 47.—Fac aici o adâncă împresiune știrile cari vin din Maroc. * O escadră engleză a sosit pe coastele Marocului. Se semnalează de asemenea sosirea altor vase de războiü franceze și spaniole. SE foarte probabil că va interveni și Italia. Uici sporn la Viena Villitia ©r« Telegramele Agenției Romans — Sosite in timpul nopței — Lamsdorff în Viena Viena, 47. — Contele Lamsdorff a conferit înainte de amiază cu contele Golucchowski în timp de o oră. La orele 1:45 după amiază, contele Lamsdorf a fost primit în audiență de împărat. Audiența a durat 45 minute, împăratul a conferit contelui Lamsdorff marea cruce a ordinului «Sf. Ștefan», iar secretarului d înî Lamsdorff, d. Sawinsky, crucea de comandor a ordinului «Francisc Iosef», Viena, 47.Împăratul a remis personal contelui Lamsdorff însemnele de mare cruce ale ordinului «Sf. Ștefan». » Viena. 17. — Contele Lamsdorff a conferit după amiază cu contele de Kapnisz, ambasadorul Rusiei, apoi a făcut vizită arhiducilor prezenți la Viena. Divorțul prinților de Saxonia Dresda, 47.—Comunicat oficial.—Principele de coroană manifestând intențiunea de a face să se rezolve printr-un tribunal conflictul iscat cu Principesa de coroană. Regale a desemnat în acest scop un tribunal oficial compus din șapte membri. Principele moștenitor va cere acestui tribunal ca să pronunțe încetarea viețuirei comune cu soția sa. Roosevelt rănit Londra. 47. — Ziarul «Daily Mail» este informat că d. Rosevelt, președintele Statelor Unite, a fost ușor rănit la ochiul drept, se crede, cu ocaziunea unui exercițiu de arme cu generalul Woods. Alte vase engleze spre Maroc Londra. 47. — Ziarul «Daily Mail» afă din Malta să patru vase de războiu au plecat în apele marocane. Tsmepameie particulare a le ziarului «Universul» — sosite in timpul nopței — Chestia lucrătorilor tipografi dîn Craiova Craiova, 47.—Lucrătorii tipografi s’au întrunit din nou, în astă-seară, în sala Azuga. La această întrunire au venit de asemenea și toți patronii tipografi. S’a discutat chestia avizelor pentru licențiare și articolul din regulament privitor la salarii. Patronii au justificat licențierele prin lipsa de lucru și au cerut modificarea articolului 8. Lucrătorii a a refuzat să primească această modificare. Greva este amenințătoare. Mâine, comitetul societăței artelor grafice va hotărî definitiv dacă se va declara greva. La ora li s’a terminat întrunirea. O femei schingiuiții de tâlhari.—Rânite le un cal lași. 47.—O ceată de indivizi au schingiuit oribil pe femeea Safta Munteanu din comuna Codăești, aplicându’i numeroase lovituri de cuțit care i-au făcut răni de moarte. Femeea a fost adusă în căutarea spitalului Sf. Spiridon. Un cal a lovit pe Ioan Ciobanu din strada Nicolina, rănindu’l îngrozitor. Omul a fost transportat de asemenea la spitalul Sf. Spiridon. Nemulțumirea bulgărească în privința reformelor turcești Viena, 17.—Lamsdorff, ministrul de externe al Rusiei, a convorbit jumătate de oră cu împăratul Frantz Iosef. — Mihailovski, președintele comitetului bulgaro-macedonean, publică în ziarul «Zeit» un articol în scop de a desminți că macedonenii sunt dușmani ai Austriei. Mihailovski arată că cultura modernă în Bulgaria a fost importată prin cărțile tipărite la Viena și Budapesta și dă asigurări despre simpatia macedonenilor pentru Austria. Adaugă că macedonenii au credință în nobilele intențiuni austro-ruse pentru a—o înfiina noi mn-1 iJ-il KJ *->•*- wycedonene prin reforme. «Credem iarăși, mai scrie Mihailowski, că aceste două Puteri vor găsi eficace modul lor de procedare pentru a obține reforme. «Deși noi suntem încredințați că o pace nedreaptă este de o mie de ori mai rea decât un războiu sângeros, totuși vrem să arătăm respectul nostru pentru sforțările diplomației. «Europa vrea ca să încetăm agitațiunea ; eî bine, ne vom supune acestei voinți. Astfel Austria și Rusia vor avea timp de patru luni ca să obțină reforme de la sultan. «Dacă nu le vor obține, noi vom trebui să reîncepem lupta». 50 de pescari înecați.—Regele Saxoniei greu bolnav Berlin, 17. — tíe depeșează din Petersburg că cincizeci de pescari s-au înecat pe mare, aproape de Riga, din causa tempestei. — O telegramă din Dresda anunță că regele Saxoniei e greu bolnav și că e temere pentru viața lui. Ossamagitia șerbilor și bulgarilor Viena. 17. — «Allgemeine Zeitung» spune că în cercurile diplomatice se asigură că la Belgrad și la Sofia s-a produs o desamăgire oarecare cu privire la călătoria lui Lamsdorff. Reformele pe care le vor propune Austria și Rusia se mărginesc la silantele Kossovo, Monastir și Salonic. După aceste propuneri, guvernatorii vor fi tot turci, întăriți însă de Puteri și sub controlul Puterilor. Germania și sultanul Viena. 17.—Telegramă din Constantinopole : Ambasadorul german de aici ar fi declarat sultanului că Germania nu ar putea să-i dea nici un sprijin dacă el ar refuza să aplice reformele. O cerere a Bulgariei pentru Macedonia—Franz Josef și Lamsdorff Viena. 17.—Din Sofia se depeșează că Bulgaria ar fi rugat pe Lamsdorff, ministrul de externe al Rusiei, ca să facă astfel încât fiecare provincie din Macedonia să aibă un guvernator creștin. Se crede aici cu putință ca împăratul Franz Iosef să confere lui Lamsdorff, după audiență, marea cruce a ordinului Sf. Ștefan. Arte amentiste despre vizita lui Lamsdorff în Serbia Viena, 17. — «Allgemeine Zeitung» află din Belgrad că Lamsdorff a vorbit despre potică numai cu regele Alexandru. Lamsdorff a plecat curând de la banchetul Curiei, arătând obosit de călătorie. După plecarea lui, regele Alexandru a declarat celor prezenți că între el și ministrul rus a fost vorba numai de chestiunea macedoneană. Ministrul german Waecker a întrebat ca regele Alexanru dacă Lamsdorff a abordat și chestiunea succesiunei la tronul sârbesc. Regele a răspuns cu răceală, nu, și - a întors spatele. Acținia secretă a Faîsrilor latini Borna, 17.—Se asigură în cercurile politice că Puterile latine de pe țărmurile Mediteranei au încheiat între ele un acord secret în privința Marocului, în scop de a împedica vr’o lovitură de hapcă din partea Angliei. Lamsdorff pentru sirii Viena. 17.— «Politische Correspondenz» asigură că Lamsdorff a promis regelui Alexandru al Serbiei să susțină săvârșirea de reforme în Serbia Veche și în Macedonia, în favoarea sârbilor. Prelungirea convenției cu cerelali româno-bulgari Sofia. 17.—Camera bulgară a votat prelungirea convențiunei comerciale cu România. Mâine, fiind ultima zi pentru denunțarea convențiunei prinftpmslA "Anlcearta fn Austria, aflu că guvernul va denunța această convențiune. Sugrumarea și jăfuirea unui prost Roma. 17.—Se telegrafiază din Castellamare că niște tâlhari au zugrumat pe parochul Lamara și pe servitoarea lui, furând din casă o sută de mii de franci. înfrângerea sultanului de Maree Paris. 17.—Se telegrafiază din Fez că sultanul Marocului s’a încercat să iasă din Fez cu trupele sale, însă rebelii l-au biruit. Francia și Anglia au asigurat pe Spania că nu au intențiune să ia în stăpânire teritorii din Maroc. Despre regele Saxoniei Berlin, 17. —V’am depeșat că regele Albert al Saxoniei se află cu sănătatea în stare foarte gravă. Regele avea influență și boala i s'a înrăutățit din cauza mâhnirei ce i-și pricinuit fuga principesei Luisa. Un arhiduce care taie copaci și se rănește Viena.7.Arhiducele Orcon, pe când tăia copaci cu toporul pe moșia sa Lehoenau aproape de Voeslau, a scăpat toporul din mâini și s-a rănit la picior. Arhiducele a pierdut mult sânge și e silit să stea în pat. Rana lui nu e însă gravă. AAAAAN AAAAAAAAAAAAAAAA (Blaza Stctn Savi3 SflȚeTfac — Logodiți — Calea Raliovef 5. București. In locul oricărei invitațiuni ANAAA/VWAAAA@AA/WWWW sTmî cTTcUTe — Miercuri, iS Decembrie — Teatrul Național—Astă-seară, Miercuri, se va reprezenta pentru prima oară «inigoletto» cu concursul celebrei div« Luisa Tetrazzini. Theatrul Lyric Societatea Lyrică Română SI AGALIN SI’EGIAL ST AICO VICII SSI. Regula 11 bis, alături de Depou de Conserve InTFT rfa WiM sticla 45 b„ litru Î5 b., sti a L 8 Ua> î lit! eurat*sanzitos, tare, estin. ] MIICTAR ăiafa-sa, 45 b. flaconul, eiubțilun fiu îl 5Q b. flaconul, I MURĂTURI ^cr paraîiuneea" Comercianților și birtișilor rabat însemnat Dr. A. Marcel — Medic al spitalului Caritas — Special în boale de Stomac și intestine Fost asistent la clinica specială de boale de stomac a d-rului Borș din Berlin Calea Călărașilor, 64. Consult, 2-4 Lemn de plop îerSf «S CAUTA de către Direcțiunea generală a Regiei Monopolurilor Statului. Condițiunile de calitate sunt următoarele : buștenii vor proveni din copaci sănătoși, cu fibrele drepte, fără putrigaiuri și pe cât se poate fără noduri, cioturi sau alte viituri, lemnul fiind alb, curat pe toată întinderea secțiunei. Se preferă esența «Plopul tremurător» (tremble aspe). Predarea se va face în bușteni apcofiți de un diametru de la 0 m. 30 până la 0 m. 60 și ca lungime multipli de 0 m. 55. Lemnul va fi verde tăiat de cel mult două săptămâni înaintea expedițiunei. R-Tepțiunea se va face pe metru OUL, uUUUUUUU bti Ud tUtl^iUU 014 c. buștenilor numai multipli întregi de 0 m. 55. Proprietarii și exploatatorii de păduri cari posed lemn de plop îndeplinind condițiile de mai sus, sunt rugați a trimite ofertele lor însoțite de eșantiloane, Direcțiunea Generale a Regiei, făcându-li-se cunoscut că Regia plătește foarte bine asemenea lemn. Ofertele vor trebui să indice prețul pe metru cub de lemn de plop predat franco vagon curtea fabricei de chibrituri Filaret sau franco vagon la orî pe gară. 5642 Miercuri, 18 Decembrie 1902 /•■ut» A e 11 &21S? la TTP faxjrniLa». v_» j 2 —. Se va juca pentru a doua oară Fis Estassa operată comică „Francesa sie Trebizond“ Fotoliu de orchestră lei 2. Stal I, Zei 1.50. Stal II, Zei 1. Bernoir Iei 12. Belle etage iei 10. Leie II, Iei 6. Biletele la «Independența». 1 . Mult iubita noastră mamă, soră, soacră, mamă mare și mătușă Francisca Thüringer (Născută FRIEDUCU) a încetat din viață, în etate de 81 ani, în dimineața zilei de 17 Decembrie 1902, întristata familie face cunoscut dureroasa lor pierdere amicilor și cunoscuților defunctei. Inmormîntarea va avea loc Miercuri 18 Decembrie,ora 3 p.m., la cimitirul protestant Șerban-Vodă. Wilhelmina Thüringer ; Victor Thüringer cu soția și copiii; Fanny Thüringer ; Oscar Thüringer ; Elisa Kennel, soră ; Robert și Olga Grabowski cu copiii ; Eduard și Hermina Seymann ; Emil si Elisa Frederic cu füca. Aanneiui Msrea lotérie din orașul Buzău pentru construirea bisericei ,,Buna-Vestire“ de sub patronagiul, controlul și garanția Primăriei acelui oraș, cu 300.000 bilete a 1 leu /nul și H&8 câștiguri în valoare de 50.000 lei, fiind una din cele mai sigure, rugăm pe onor. public a cumpăra biletele acestei loterii, care se găsesc spre vinzare în toate orașele și comunele din țară. Tragerea se va efectua negreșit la 29 Decembrie 902 5393 Ori oe Tuse «yțisSr renumitele și premiatele Hapuri de Catramisiă ale d-rului Berteli, aprobate de consiliul sanitar supe— Prețul unei cutii lei 2.50 — Ds vânzare în toate farmaciile din țară. Depozitul principal la drogbena Stoenescu, strada Academiei No. 2, București. 1 n ’......""n GUSTAV RIETZ Gala fondată în 1850 BUCUREȘTI, Strada CAROL No. 54 Colonials, Delicatesa Conserve alimentare din Paris si indigene VINURI, LIQUERURI CHARPASEE CELE D INTE! MĂRCI COUAU MARIuL MEüKOW & Q ia Cel mai mare asortiment de DECORAȚUmi pantru Poieni da Craciun Turtă de Nuremberg Frenul curent al biutonlnX de Reexpcdiție „Jockey-Club“ București, Calea Victoriei T8 Stofe veritabile engteze p. costum Sacco, de la lei 39 la su3 ; Stofe veritabile engleze ptru Palton, de la lei 18 în sus ; Stofe veritabile engleze; Pantaloni de la lei 15 în sus ; Cămașă de frac, de la lei 7.50 ; O duzină gulere, de la lei 6.75 ; O duzină batiste, de la lei 5 ; O duzină ciorapi de fir, de la lei 14 în sus ; Bretele de mătase, de la lei 3.50; O garnitură buton de manșete, de la lei 2.50 în sus ; Bastoane de la lei 2,95 In sus ; Cravate de mătase de la lei 1,95. Croiala hainelor și a lingerie e ireproșabilă. Singurul Depou al Parfumeriilor rusești. — Pentru provincie avem angajat un serviciu special. Referințele cele mai bune de la persoane cunoscute, cărora le-am furnizat trusouri de la 1000-4000 lei. Reprezintantul nostru p. Brăila e d-nu P. Bertrand, pălărier. 5667 Dr. Sterle N. Citiren IX PELIKANGASSE 10, VIENA Consaltatiuni cu specialiști și celebritatile medicale a Facultățeî din Viena ’Fabrica de Bere LUTHER“ anunță pe onorații sei clienți că servește cea mai higienică și pliseutil BERE care, fiind fabricată exclusiv din malz (orz curat) și hameiu veritabil de Bohemia, este cea mai recomandată. Posedă 3 calități : Pilsner, Dublu de Martie și Bavareză (Bock-Rier). — Serviciul în Capitală prompt la domiciliu, în sticle și butoae. * In provincie expedieze imediat cu trenurile de persoane. Comandele prin scrisori, telefon sau denesă. 5596 Tomul^lfrpir AUTORIZATĂ STRADĂ BUZEȘTI 2, colț cu caisa Griviței (Matache Măcelaru) XDEKîbT'X'IL:?: XC? A. Se efectuiază cu prețurile cele mai renduse dinți artificiali in cauciuc, aluminiu și aur, precum și orice fel de plombe. Scoaterea dinților și radiacinilor fără durere Curățirea dinților de piatră. In toate zilele de la 2~4 p. m. SCOATEREA UNUI DINTE UN LEU. Cofetăria „Um — »I9ITRESGU *S? 'S'IEIl FIEIES Caj — iBncvrasti, Strada CA30L 53 (sub Hotel Central) SURORILE PENTRU DOMUL DE CRĂCIUN Se recomandă cm ocazia Sfintelor sărbători cu efectuarea a orice fel de comenzi atingătoare de specialitatea noastră, precum : Cozonaci, Brioches, Cu glufuri, neîntrecute Cornuri cu mac și miei, Torte etc. — Diverse obiecte de fantezie pentru CADOURI în mătase, carton, cristal și majolieă. Și un bogat asortiment de Bomboniere și Patiserii fine, Șampanie și Liberurî diferite mărci. Expedieri în prov. contra-ramburs.5639 — PRETURI MODERATE — Nu pierdeți ocasiunea 24, Calea Victoriei „U EYE” gi F“ Se desface absolut CADOBRI BE SE8EÁT0RI toate mărfurile cumpărate de la renumitul Magasin de nouventeurî din Iași OLGA SILDERSTEüN, precum : Lanuri fine, începând de la Lei 6.75 rochia, Catifele, Broderie, Dantele, Museliimrî etc. [5627 Tafta graeceu Vn St* metrul cu orice preț pentru și J&JS301L* 3>TOTX —