Universul, ianuarie 1903 (Anul 21, nr. 1-29)
1903-01-01 / nr. 1
Calendar pe anul 1902 mm ® f as ® t «a mi . f3 P'%, ” ' / h a-sî sL Matși,i, 31 Decem'Bi'^jffryu.Vi1oa^8.. MăcDf9mkS «fosb^i'c&st #' hs sfeletUÍMttBrainifff m &■< M'K4 ¥ cW#%Î#l4i Cttiip'WittKMiil î(5 > |j rm&& lt) OTafea H-^faste. UÖ dumnuitru do in terne ui politia comunală a întrc%Wfi]fiai casa oa»*Sferitó^P deS stei-sterpií, consider»tionile practica ati In loc do cloud polib sliAe câtTsti Wfecifie aü flgSMife*, sg'ut'a 'pöhpe* *wraümig^Jp^ mim C0ia.uuany,ir fi ® ® ta«e«s*t î â* De »sdai'AC^sta“ :tefomăi'ÎJsi ? sóerti p ‘imilunat^in t»; faisi ința executării JeMldft^egTi^ sá trieft tóibVt,ft5.if.fti Spiffiîo 4^#t0Ä|eÄlliw aOpnil. .ímh s uâ, I*'A,0Tí8®qi ,Pșutț;jv$â;, vá sc:-..®euljzi«e ía^iiíftidi'iíT baință«ar.i-8te'!^c®':>*tt‘ifati máié ctepa rfé <p<* c,afea^fe formei f osí: anume, trebue pöíítiáüdmiütstráfiá'á, tid'áreXa stare' esteidepá:ft;e de.ä fi.: iífajt' , ., .tirsmro'Oí 5D nușws taupitoe. Printre obiectipnile cațcate cuula destiiutdroí p%W'ifi ocmunare: a. fasfoámn ..«2ețite'$i; una de ordine 'praeticafoa« o*l bîacțiune' foarte întemeiații: e slaba' poliția comunală dar Iliet poliția 'dd ininistrativd. oft. a își condițiuiri! mult nun brine; profit desființarea poliției comînf.^h de la un loc la altul, fără nici un folos. Trebue să recunoaștem că 3'.uluți adevăr în această obiecțiune. ^afâșinâté Fără .a pune . pe .. ••aceeași treaptă poliția administrativă :a fosta poliție comunală, Dt— îâreia totuși , e superioară— nu putem spune că organizarea eî e bună. .In.totd’auna .* s’a i ridicat frârgeri întemeiate în..această, privință și . sunt mulți. ..sorți c a ele să se înmulțească și sărative au fost sporite... dacă nu i se vadă altă organizare nai ...potrivită cu cerințele tim. . .uraî.--------------—-—**—r-----| Sunt cunoscute defectele pole inațiale actuale! Organic^rl^brîenești. iW? 4l ‘îr^ La recrutarea personalului predomină considerațiuni cu ioTuriptprtf^pna'TîMc^ plinire ‘a & relei ÖV'« aplicate, AI ;iptor|^jSre|Sgt,, macro al actualei organizări ■ este lipsa de stabilitate a funcționarritor;: chiar "ifflitj* fiifăi t ai stratilti"iMF iölStÍ«fnl³ ll jsunt.yuncționarii cari au avut stimpul s ă învecheasc^. De b-Wepte« mfc&mm&r. tó: jsemeni cpn-f^nfß; jpartp,;iknptipfta rit s nu inti'tim- Jpul sä csejtofítieze .- pcitii pcâști*! |«area,:flt«xpeFrenteí., EOsésaflé, böí#P'al€t parfé, W® möíttén«1 pérttrü löífi^iW&r^eir' sânt r feriși ăiy1 N^/iimpg !# b’amizația?rpBeaerje... pomiduknaodte í'adtósubtjítasfe .sii stieso asigure'ifanctiOffaidlor' s OSbiWtälm WB wrMie*B ti «I Vom . düpti: PÄFftäi%te.;.Ärfei patș șiL,-;fup:(;ționa.rI. conștiincioși..1 31ÍÜ o 5" .'.í.! c? ii • Reforma aceastai e: dtiv mult peclamajtui Acumu .'dupä sporirea atributiunilor po'Uutil ■ adpîtffestritive' ț#in:î'desiiințarea' poliției Comutmle, ’ Mbrma^' áe 'i impune și miai mult... cac.I de Qtyjlf face, răul se va atrăva și înăi mult, ’ ~g"f"'..'l'i.. ^ V" Din Germania [Corespondență particulară a „Universului"î *' %-^eflin.- 28 Decembrie 1 Traiului comercial germano rus în, cercurile politice de aicișa crede că iminenta, vizită la Peersburg a prin.ci.peldl. , moșteni-, .or. Wilhelm ar sigila încheerea tratatului comercial germano-r us.,[ care este dl.ja stabilit de diplomația ambelor țării.Există intrejarea dacă Germania va face sacrificii pentru încheerea acestui tratat comercial, sacrificii 1 cari. [ să stea în legătură numai cu ohesiile economice externe. Se afirmă că, consimțimântul Rusiei, i pentru reînoirea tratatului comercial s’a putut obține doar sub condițiunea...redeschiderei lieței de împrumut pentru impperiul ^Țarilor. Socoteală Va fi cam ] ,cumpăr cu toate acestea ce- interesați ar-^i^iiițumt ți-aaim-tFa- i ■■ f .f •*;. r? < . - r.».-t-a -r tatul comercial s’ar mărgini nur» rmaî 4g3cbesfia1 lift pt»!»u titlul: «jfc nu va atjunge terenul politicei «iternaționale, zMm*1 eh Vltma victimă a unui nuí > , 'țJltifli«',victtimă a vaporulu*"în P' muu, care după cürti'se știe dTă ciocnit lo4ft|^..;rtul Kba <m va pormi'j<'JianSH,>.., a fostjalaită e. Ta Tnsrginăa afcfestul fătii lângă..Wichtenberg. La »peitrefcdavra în putrefacție s’a 1 găsit unur inel de aur cu inscripția : ț.Sit* dragoste și speranț»»i iar.m tiFnp medalion s'a găsit numele döfte. bökkas Sulik "(fl-flsh ; j Se știe că la această catactóer g41 au a fost 102 victime omenești. if O contesă falsă „»ieuM ji Poliția de. aici a arestat aleii trecute pe o pretinsă contesa Birlow, care săvîrșise numerica'... cscrocherîf. E» se nuiiește Alice. Froțiliotțși este originară din Mecklemburg. Dupa ce a stat: IpAf^PiloKoința din Austria timp . de o jumătate. de .fin, s’a întors lui Beusolin și a știut prin purtarea •’ eî Săi intre în familiile cele plái buffos* Sub pretextul că tatăl ei, * Un steamit general de Bülow» setp,pt| c,u, moartea, ea purta deja de pe acum haine de doliu. Pe de altă parte, s’a folosit de iminenta moarte a tatălui ei, câa să o facă împrurufata din verderea unei însemnate moșteniri. Prin frumusețea ei știu să încătușeze pe mai mulțî bărbați,,cari o ajutas bucuros cu bații. Unuia dintre, adoratorii ei i se păru însă prea lungă, agonia tatălui pretinsei si contese Kyrder-aceeasa viză: pofida criminală, care,o și aresta to’e# mai pe când voia să ia banii de‘ la tin adoratorul et. l4 ..l•’;.î^';Meyes'J‘5:' j •■:î..n.A .r. .' ~~^~v" .j $■ i 1st..- ttrepturile noastre d Sentimenteil irepturilor minissi tre nu ne-a fost dat numai pentru aparțila1' noastră texternă, ci fifti'aaÍA ,ossca .i,^,fioronos3> .mi j iiH. aceea nu sfătueșt . pe njT. me«îrpă:.ati»i .«cea Tu indiței .egret chipelațihuile noastre:Qti al^g soriii cotește data t'iilei'noastre: și face: cif5totul iibPe gârte' de'dreptotult.1 noastre. . „ "ț*“*.«S ® TM barbaț ghia cp. .»psesoft«..iÍBfPTPíS3 eiúi«fespieseftre3. r>’eăcD.ele asupți și ii mai înșor aedtivit ^aaQKd'aqUillU I ipsttwide apĂte lalasM»® dă aq. bast spuífpOTs’tónií lor, si|'urf^ii|a,..tțfet^ puse ca o datorie. .»oUay« . •'le wpff "tost'en"r^l^p«..'caFt leaam. Spus :55^S-3Îăf C^ț-'nu e. d’o klp gemn*|'a.uPseís.tWdí de a.leMiftp8pstrdfe?ci!#si«eiuli.cfrfr3 stlidaioUfe^i^CSi darșfle c|md'si.pppșiiJindf^iSitu^i bloci e i îfid.șșieapL g•:rs seniiflaști c| țuilinîn^condra. florea. 5 merri flipenja țărî, a unui curent spus în fața^ éfytánfremft CTPafilitateiWilei cuî'var. ActMu ® ® tSI#^Ie noastre pe cari trebue'sa tip șilițn a le pîblia in'tâctet ' N re ..a^ ;-'-4Kîna.’'! ; îreî anine rezöde 1 -5.H: ;;ș. ;s;!Arde.;^..v>'rf:;...«. rí:.5C Gfineralul Chi Dewet (Urmare.Vizi de la. Nr. 380 pînă' i; la 3&7) . ■ „a: .5 .PV CAP. XIII ® Englezii ști revarsă ca un mare fluviu în țara noastră » In fine' această afacere din Lindier îmi amintește un al treilea eveniment pe care îl cred interesant de a-l relata. Fusesem informat că cererea prezintată comandantului englez din Senekal cu privire la Villiers fusese transmisă prin "ex-comandanlul" Vilonci. Acest nesupus servea atunci ca simplu burghez; câteveva zile dupa vizita lui la Senekal, el, a depus, grande. Această coincidență nu făcu să cadă asupra lui bătiuelite unei trădări; anturagiul său l'a bănuit că știuse să-și reguleze propriile sale afaceri, în același timp cu acelea ale generalului Villiers. Tocmai,, după câteva zile de la vizita lui“ la Senegal, Off Stfeî! "a trimis o scrisoare,unuia dintre verdeomeții generalului Villiers 111 care ' I» ; ■ ’V *........... dărtea:'acestui ofițer o întâlnire la care se va întâlni ca 0n ofițer englez. Căpitanul Pretorius punând mâna pe această scrisoare, ș-ai dus la întâlnire. Era o noaptea neagră, în mijlocul câmpului, când nimeni nu se putea recunoaște la o distanță mtalita re de trei pași. Vezând pe minerva,sosind el spuseu ' jji W iftsir dvta,. veldcornete—întrebă :Vilonel. Ji«e Da, sunt eu căpitanul Prefermuă și te fac prizonier, i. ^îTCT dare—strigă Vilonel. • rsi| — Trădătorul, ești d-ta. jti^i’direl'i pe Lățenî puseră mâna pa hățurile calului sec și’l duseră în lagăr. De acolo .el fu trimis la Bethlebem unde curtea militară l-a condamnat la o grea închisoare *). sAim5i vBlti%uit pe generalul Villî șiî#î Ațjf*in*r púetul id J Podir -Rom, care „•uraiărise comandosurile în tóba de de prept și în cărei puteam Să am cea mai deplină încredere. Nu’șî riscăse el de mai neuite este viața, în vârsul sângeroaselor lupte spre a aduna și îngriji răniții? Sfâiuirile, sale strategice,nu erau mutill ascuitare de ofițerii noștri? Din nenorocire pánim ttot ni am putut .profi la mult timp, de strălucitele sale calităț».! Predarea, de la Prinsloo lângă NauWport în care inamicul l-s făcut prizonier, a întrerupt pariera sa militară v. , i! .«bruc ! -Trebue; acum să peiamți povestirea evenimentelor anterioare, începând din ziua în care mintii îndreptaui spre Zand rivier,1a; Doorkb«*gisisffijsasl Ia ardenofig-rnh tiișs'titsuff cib sm jl Câte amintiri îmi aduce arest filmu pér marginea căruia înllSSS, gU«tiff Âstepgles5n caijofe cident un teactar solemn ««'• |Frena VanJurl' s |Fui în zadar, de altfel tGtfiind T ® S si.;Theopliikis Shepstone. ț’a anexat la 12 Aprilie ÎS0TV și iGDdstondv. flsffirsli JSeBeiPhilCotfii de ȘiSfii așa 5 de avid . de; justiției, rastsbijiad. tsongen Dutieko(violată gfeifer cunoscând independența noartra, a asigurat .pfetiiruTobdiauna jv titoru 1. .1 ipe r tfițeîi x if. na Q 4* 'Zați dri Viieri Va fi acolo, m’atii gândit cei ai inter... peimarginea acelui fluviu, splim. legat cu destinele patriei că Pe, va fi. re'zer. va* de' a to salva? life ce a trebuit. Iți'fivesti'mentele săi mei de smirnă ? y jordvd istobertsyde 'la 10 Mai, ajunsetin acel ioei'»unibâte ^let tisle,; și. rap.Snd!retes: dotre ilișiils./noastreîti față da Ven»a ar fi tíirgduti darsei instalase gene* traibl daroms into rșd unu 1 £ dio; co - (tis atud anțiu no $ tri;! tel oMÄiotriUjeaM letfspeet.il'rMiBst dih»n .»^«0v. I,#ti oiNțe i peat. f^ebma să’i taifaltiialiesij Dfe ,atoe ® a afrindat |o««lBhrí|. totuEor jycoroandbsurilor |d8 team filstsputiearni de a emerge spre BnartiSkop la list de Kro* îî*ta9. .ciEti.. în sutei;/«Tai aposul ^tóákitil Dáimí luat/nfensivar,t'î ftsoiit de statul majonj deo^eítfan/fintuliiMel și de er, câțiva din lo«pote^^s^ț Aip țupiblatist'gala inoaptea și a doua zi, când se sc rupă ■ de! biî re rrf13âlifda'sap ín7 dăiă vauultik!ti, nicsu'ri tipre a de& gip; Iftivefmil:: 'J băt Íțel W’5 ^0M Sudată, părăsi,Krocnșfădtiî Și să’știi›ez%:' ,reșediți,ta' W ® 411 mdn; v li;-/- ' ' ' (Va urma), care i-a oferit un apanaj convenabil. Regele dorește mult spre capăt cât mai curînd acești penibil scandal. Giron va fi interogat de cătr trei membri ai tribunalului extraordinar care vor fi trimiși la Genova. D-rul Korner, notarul regelui Saxoniei, e încă aci. O declarație a mareșalulu prințului Un alt correspondent al ziarului «New York Herald» a fos primit la Dresda, de către d. d Timming, mareșalul Guriei prințului moștenitor, care i-a spus «Svonurile, al căror ecou s făcut presa până azi, nu dâu dcât o parte a afacerei. Se publica o dare de semă oficială cuprinzând versiunea prințul moșenitor, îndată ce acesta o fi pe^teplin Vindecat de rănit pe «min Ie-a căpătat deunăzi 1 vînătoare. sitejBOne: . Nu suntem autorizați să publicăm, încă nici o declarație. Asupra întregei afaceri va aruncapai totul altă lumină declarați oficialá:03.5 ! «Pare că regele George merg mai bifle; temperatura îi est normală și Suveranul poate lu nțică st’rană. S’a deschis vorb despre întoarcerea prințesei morțe primare, 1 «fiu pot să spun, adaogă corespondentul, dacă versiunea oficială ,va contrazice toate faptei cunoscute până azi. ■" Intervenția Papei Papa Leon" XIII, care nu crede încă cum că a sosit timpi ca să intervie direct, urmăreșt cu luare aminte afacerea prințului regal al Saxoniei și al prințesei,Luisa. Pil ia, spre a fi bine informa asupra caractierului prințului moștenitor al Saxoniei, s’a adresa uticui poterat care ’le cunoaște foart bine, 'și anume episcopului Strassburg, monseniorul Fritzenbafte a fost timp de 10 ani pro iferior al prințului. Ll/hoA /’’ ''y' Scandalul princiar si in Plecarea lui («iron ,ir .‘„In privința despărțirea momentane a prințesei de Saxonia, și a lui. Giron, se scrie din Genevațiarului«Nell-Yore Herald »’, ediția părișiană i ...;; V" «Viața relativ monotonă pe care p.d.ucaci cei douî amanți a regăsit oaree&are interes intr’un éverfiriém1' asupra căruia' planează, un oarecare mister .■ André Giron a plecat fără sgomot, după ce a poruncit personalului hotelului de a nu da adresa. lui nimeniî. o îs* . Singurul răspuns ce se poate pictiSé lé. hbtef díAngleterrée că Giron a spus că se întoarce peste două zile, orișul 1 Prințesa Luisa a rămas singură și nu-șî părăsește apartamentul. Se zice că a dat procură pentru ca procesul de divorț să poată incepe la 1? Ianuarie.. De altfel , s'au făcut toate înlesnirile de sărrft familia ,regală a . Sixbpieîl.) lira o curte instituită la Krópas;ad ilc Volksisiadul. ba trebuia să se compună din trai persoane, din nci una...trebuia să fie . un iurisî G IISÎXÎO.— ar,Vr—n«itMHnl»wrvilnwlnl.. /Carnetul meu I ni Frmi'ig ........ . .ți ./ -HobițE VELIONUI. s'a dus pe copcă Să cliseam 'l îngropăm,•%, loc de plâns și jale, O «’iff« f’o pă cântăm ,, Căci, dliseara, fiecare Ca să fie de boriton 10 ’> să facă seanțeiege Ilin pompos revelion...,' .Amir ‘Nou '■ sosește ■’« lume ifrMmna'nt rhete și joc !Și primirea, o să î fie Cu urări de: «Hai noroc». A. ‘Căci, diseara, se’nțelege, . Ci sa facă fiecare Chi’muî':fain revelidnt.. . ■ ÎO'ha î. ./vHi do‘Kim'sen bl ■J OlmJÎJrp. K : Anul vechiu, betrafi și gârbov, Spre vecie a plecat,.. . , ; • Dar tot dând la bani pe darul Puțtgariîu ne-a scuturat, Căcii, diseara, fie-care ,óa să fie de bon-ton Dă cadouri la tot neamul La al seu revelion... ,S ’1 ]Anul Nou sosește tîner Și chefliu și bucuros, Dar de... pungă, val, de dînsa j C’o să dea curat de os... Căci voește fie-care ca să fie de bon-ton, i Ca să dea la slugi bacșișuri, La al seu revelion... Anul Vechiu s'a dus cu bine, Dar și banii ni s'au dus, Iau Vasilca, Plugușorul, •fialte înalte de... nespus... Căci Vasilca, Plugușorul, ind să fie de bon ton, Țin cu toții să le aibă •La al lor revelion... I * V?! i.dî> <'3 l& S ’i i jT:} ] I Aliul Nou în miez de noapte, Bate'nuse cioc!... cioc!.. cioc!.. fii "pe punga, biata pungă, O să fie curat foc!.. Ce să dea în dreapta, stânga.. Țîr ,ajunge din balon, Că'î, așa de Anul Nou Dacă faci revelion... Marion 1 . ..... I IJ id J ! ! 1.. If 1.1 U> , fi fi l ! ! Noul Abonament , cu premii la „UNIVERSUL“ Costul adminanteiifiilui x Pentru 3 luni leî . . 6 » 6 » » . . 11.50 » un an lei . . . 22.50 » Premiile 3 Cu începere de 1 Iantuarie 1903,^Universul deschide un nou abonament, cu următoarele premii ce se acordă gratuit 3 abonaților prin tragere la sorți : ( 1) O vilă la Sinaia, (în, tradins construită anul acesta). 2) O mie de leî în bani........*” 3 3) O pianină,/., ■/ 3 4) Un Lander» pentru damă și 1 bărbat. /».5) O pereche de cercel cu lurcoase, înconjurate cu diamante, în valoare de 500 ței, ( 36)500 leî ,în bani., 1 T) O brațară, lanț de aur, cu 1 safir înconjurat de diamante , în valoare de lei AQO.. . 38) Un briloc mare de aur cu o oglindă, împodobit cu diamante, 1 rubine, 'smaragde'' și perle, în valoare de lei 350. 9) Un ceasornic remuntoir de aur cu 2 capace, pentru bărbat. 10) Un ceasornic de aur cu 2 3 capace, pentru damă. 2 11) O mașină de cusut. 12) Un bilet, dus și întors la Veneția. 113) Un bilet, dus și întors, la ‘ Roma. , ‘ " 11 , 11 ■ / v J 14) Un mare vas artistic lu■ érat, de porțelan, pus pe o co Ioană tot de porțelan, pictat. 15) Un ceas de bronz aurit, 1 pentru masă, în valoare de 130 de lei. 116) O mare lampă de atârnat. 5 ( 17)2 candelabre de bronz aurit. 5 18) O oglindă de masă, de lemn sculptat. Abonații pentru ȘȚriT primesc gratuit 2 bilete spre a concura ■ la tragerea obiectelor de mai sus, abonații pentru 6 luni primesc 5 bilete, iar abonații pentru un an 12 bilete. ■ '/'•'/■ [UNK]'■ [UNK] [UNK]/’. j Toți abonații la Universul mic meșe gratuit și almanahhul Universului pentru anul 1903 precum și Universul literar, colorat pe tot timpul cât sunt abonați. Toți abonații la «Universul»', mai concurează, gratuit, prin tragere la sorți, la cele 3 premii ,ce se ácot'dá irt fie-oVifte' stină. .. . «»Bin < i . • tfV • — Memoriile lui Krueger !(Urmare.—Vezi de la 335 până I șfe la 356).» jr'i ■Ijlo |U«zha|»lq i Astfe] se întruni'! Volkuiratul iöstivecat în reguliv,care,diupa ce’ studiă hirte" chostia : declbra pe jScOpeman ,ying.vat. ..și) , destitui' :i (din, funcția :dti coni.'iudaat general. .. • ' , f |j v ! 1 Afară de aceea Volksratul, doitări, ca un tribunal special .Va, judeca chestiile in riligiQ și numi apoi pe dr. van Ronschung, ca locțiitor de președinte al Statului, iar pe Themis Snijman, ca contând ani general.. . , ■,; ■ Când însă tribunaiul ți,tiu ședință pentru ca sa discute chestia, verii Schlefmann, șl inchisese■ idința CU, forța. . , Kruger îndată după ședința Volksratului plecase acasă și acum când se iviră noui complicațiuni se afla la o vânătoare pe lunga riul Crocodililor. Se trimise după fel ca să-l diretice. In timpul acestor certe mulți mentorii ai biisericei tervormsden», imputaseră lui Krüger că iei n’are de Ioc drept să se ocupe cu lucruri publice, căci după Constituția Republicei biserica Hervormden, este biserica Statului, ai cărei membrii au drept de a influența opinia publică. Kruger făcea parte încă din 1859 din biserica așa numită Dopper (Mucker). Kruger respinse ca lumea să se liniștească din causa faptei lui Schoeman. El nu va întreprinde nimic, deoarece nu are drept de vot. In urma acestora locoțiitorul de președinte van Rretisburg (ales de partizanii lui Krüger), convocă consiliul bisericei Hervormden, care hotărî ca toți cetățenii bisericilor evangelice să fie egali, îndreptățiți, îndată ce Kruger află de aceasta hotărâre care mai târziu a fost confirmată și de Volksrath. Călări la Prieteria Utid se află pe președintele Rensburg,cu o parte din oamenii săi precum și pe Schoeman cu un număr de partizani. Ambele partide dușmane se aflau acum față în față. Kruger se duse îndată la oamenii < Ixiî : Schoeman pentru ca să-l înduduplece a se Împăca. El propuse ca să se convoace o adunare de burghezi din toată republica și apoi să se supună hotărîrei majorităței. Ambele partide primiră această propunere și adunarea fa, convocată la Pretoria. Aci și veniră un număr mare de cetățeni din toate părțile Republicei și s’a hetărit cu mare minoritate să se execute propunerea Volksratului ca un tribunal special sa se pronunțe asupra chestiunilor de neînțelegere. Schoeman însă se opuse în Contra acesteî hotstrîrî și chiamă pe, toți oamenii seî, crin erau în afară de Pretoria, ca să se adune în jurul, șeii, iar, președintele Rensburg, dădu ordin generalului comandant Snijman, ca să convoace un consiliu de războiri și puse îndată și sentinele, pentru ca Schlieman să nu mai poată trimite alți curieri. Fin diferite puncte din jurul Pretoriei s’am așezat garde, dintre cari una foarte puternică lângă riul Rapses, unde se află acum foburgul Arcadia. Bătrânul Iacob Milan era commandant al acestei garde. Acesta trimise a doua zi vorbă generalul, comandant că stă de prisos aici, deoarece curierii călăreții am străbătut printre linii. Acum generalul comandant dădu ordin că dacă vor veni iarăși călăreți de ai lui Schoeman și nu se vor opri, să li se împuște caiî. Il .0'"': ,7: [1 i. „ It7’a urma)" , ; 1 Don Prax« des Mateo ! IV Sagasta — Vezi ilustrația — 1 Corespondenții noștri din străinătate ne-am telegrafiat zilele trecute știrea despre moartea șefului partidului liberal, Sagasta, fost în mai multe rînduri primministru al Spaniei.Don« Praxe des Mate» Sagasta s-a născut la 21 iulie 1827 în Torrecilla de Gomeros. După termíniarea 'studittrir'^lofitecbntcfe,' fel a fost: pufit inginst la căile fterate. " 1 . " După revoluția din 1854, fu sales depistat în Camera (Cortres), dar după resturnarea gii.gernul luji rămiical fu silit să se refugieze în Franța. 5 După,câțiva ani fu jamnestat',dar amestecat iq re-revoluția «da la 1866, fugi din nori ig Franța. In 'ofiiia revolutiei luî Prin, Se Întoarse in patrie și fu ,numit penteu primă oară minis* t'fu, iar la 1874 prim-ministru. jAcșasta înaltă demnitate Sagasta sa ocupat'o în mai multe rîndurî. Știri din ströinatate I ~'i j. '—.Prin poșta — Un copil de 15 ani, Leon Gadiére, din comuna franceză Ven*labren, și-a ucis pe tatăl seri cu spvîturi de tîrnăcop și i-a aruncat cadavrul in canalul Marsiliei,unde n’a putut încă fi regăsit. La ministerul de războiu din Londra a fost arestat Jouî un ofiber englez care, neputînd căapăta satisfacție pentru diferite declamații ce făcuse șefilor se, scosese revolvere și trăgea focuri întruna din sălile cele mai frecventate de public. * * * Pedeapsa cu moarte dată lui Vidal, care a omorit 10 femei in Franța, a fost comutată d in aceea de muncă silnică pe viață. ¥ Orașul austriac Gratz a fost teatrul unei drame înfiorătoare, în care trei persoane și am găsit o moarte tragică. Un tiner, anume Kraft, intr'un acces de desnădejde, a priorit pe patroana unui restaurant, o femee tineră căreia ii făcea carte de câtva timp si care nu răspundea la amorul lui. Apoi el s’a dus acasă, a luat o sumă de 75.000 franci in aur și bancnote pe care o arse; după aceea ucise pe betrína sa mamă «și-șî sbură creeriî. * ¥ Zuiru^i^i Braiadil. din Lini^a» ghivB , Șpntru la ^rimăvară.. ■ [UNK]CLu vernili nodregian s’ar fir&gătî să-și mobíilizeze toate forțele sale de stat și de mari spe a face o de*amonstrație contra Suediei. M ■j Magistrat de rezbeiu,Stangj! afirmă acel ziar, inspectează des fortificațiile de la granița suedeză și primul-ministru Blohr ar fii declarat că Norvegia n’a trimiși vase în VeneBpola- numa Uiiridea' [«Ta va avea în curânt nevoa de forțele «înaía te.r . ii '/■ Scopul demonstrulune arnâativir fi de a :se face o presiune bo ț 18rr ió’iir&íkúpra”q filaier, Wclr« 0 unită. !< [kBr?.;? fa;': L'V.’Î | *25 ai •• •>.!; ' Ziarului «Pester Lloyd"» i, Sj.: anunța, die .Belgrad;’cft.aiba*i’e2ig all íticma du" forța "cinci școale bulgărești între lîîbassan și Dișbra, iay pe profesorii-au alungat, [■, ..... . * . . Y....... . .. . i~ i. i» • " -" • Ziarul «Pești Ki Hapv anunță ca savantul japonez dr. Maeu i Mra, care a stat mai militar vreme în Budapesta, ca să învețe limba maghiară, a publicat pecurând un articol într'o revistă literară din Tokio, în care icnedește cu numeroase exemplip. că limba japoneză este înndită cu limba maghiară. încetarea absolută a epidemiei la ciumă a fost oficial declarată la Odesa. « ...• In departamentul Rodau .(Franța) s’a prezintat anul acesta I« ■eCrutare un tíner care cântărește .60 de chilograme. * * Un comitet catolic" napolitan /a "prezintă'Papie,rbri' dar' 'consând íntr’un mare topar artistic, n.gi’curse de ün’ chiogram și 1S4 de grame, pe care e seul păși. •tiglă lui Christos impărțind palma la săraci. Prețioasa piatră a fost,depusă a .Banca de Neapole și e asigurată. Ea a fost'declarată'cu vaoarea de 400 mii lei. .. . .... ........* Naționaliștii irlandezî au hotă■ît de ,a cgrebra'la':128 "Iulie cert’ ,emirul insurecțiune’î contra Angliei. Această tragică, insurecție, u condusă de Robert Email sare a ispășit pe eșafod pătriorismul său. D-r.a Botha, solia celebrului general boer, este o leseepoeDtü directă din Robert Imn olt. . . ----II’l. III «»«»■I »IIII II l II .1. . to uugi;i;ai.kim; zi 'Reni este în tot d’.yuna ac ötbe unde locuește amorul. Jambui in provincie De la .coxespi noștri plaț0jfâTOl — Pe îiua de 29 Decembre —, m mm !« -V,?/ *V •-« .54' .r&s Berliff Sosirea Principilor moșieritorpB-Azi la orele:1 Si jar,.. dinneajța,curenții accelerați au sosit orașul nostru.Pristolîpcj eiferă,fiindo .Principeșii, Máriát,,f . , ,, A. L. ilegale, au rántás îatragjpil Peronul găreî precum și sala deșteptare erau splendid decorate. 'La orele 9 și jut pei când Principii !a a coborît din vagon:, au fost“ săltați de re prezintanții autorității';*, ivite și militare. .... După ce s'au făcut prezintarilo principiî au.acut, în sania d-luî •alt.de, o preumblare pe s r. Pr.inipălă până la grădina. Publică. Toate magazinele de pe strada rincipală erau pavoasate. Principii s’au întors la l a. m. i cazarma regimentului 4: roșiori,unde au luat dejunul împreună cu jți’ ofițeri.P.’birigăzeî de. roșiori.. .i După masă are loc serbarea polului de Crăciun și inspecția regimentlor. Disează serată intintă militară. La 12 și jumătate, cu acceleratul e Iași Principii părăsesc Bârladul. Sinucidere. A produs o aencă impresie în tot orașul ,vestea snuciderea căpitanului la. rebegeie ălinescu. Azi, la orele 2 și jumătate, capiivul a intrat în latinis, unde,și-a, as un glonț in gură. Moartea nefericitului a fost intantanee. Cauza inerții. e .o boală igeurația de care suferea de câtiva aiii... Zețctiu. Buzea Jefuire...Azi iecuitorul Gheoftie Cimpoerp, din Cotul Cioacei, a plâns parchetului că,vri, pe Iitrate, pe când venea cu căruța și i nevasta spre piște yude , dintr’o jmuna vecină, sol.lat.il din frg, 7 ’tilerie, Crâciun P,adulorniță, jóóare îl luase în căruță să-l" sedată" drum, a sărit la un moment dat in căruță și îliarnat cu un cuțit, PATIMI Roman din viața românească de SOFIA IVA și E JDE Proprietatea literară a ziarului.«Universul».—■"Reproducerea oprită PAÎVIE VI Nenorocirea lui Mustea Gap. III Secera ~ Cum am putut tu să b»[îm îg până la moarte V /,’ ■ „~7 ^or’că numai eu îngână, erend cadavrul, , «lojă l-am bătut.Fie-care creea -de -doue treis etami £ ga.,n.ro .< ,ai ^ALT’/SfOsti 54&.cM însul. ii ~ O /a faceți pustanie.:i ‘ $$$ cunTae^iJb^iâr k Fardan ar fi drept, pen j* ■* un dușman care n’a avut nul de o lume, să fim noi săudiți. ...... i — Nu trebuia să faceți singuri replale. . .. . . ’ , , — Sa trăiți, Măria voastră, frigă, un bătrân, până să faceți lumea,voastră‘ formele, noi ne,, ci săpădeam, . . — Eu vă spun că r că și fără jale ațî făcut. 2 Toți cei învinuiți erau cu teste senine, ca și cum ar fi îmlinit o sfintă datorie. După mintea lor era cea mai cauzită nelegiuire să știi pe cei care’î pricinuitorul atâtor nenorociri al foametei mistuitoare și |s Í-1 lași nepedepsit. [ iț De apeeă, fntP,an arioment, de ifie și superstiție,, năvăliră, la hirărnidărie, dărâmură și sită. # IFSí!tbfc:í:' f '’d.r 005 o,| nieDr jf ,Furia selbatică"$fu&• ipVă"Ginguirelaîs^ftl p solo. : bî-Jg* n ■ 4' iwgi mme deslege ploaia. De ce n’a voit? adaose unul dintre oameni. — Dar voi îl credeți mai mare decât Dumnezeu ? adaose subprefectul. Rtomânii nu ‘ziseră nimic. Tăceau, dând din cap deznădăjduiți, dar rămâneau tot în credințele lor. Ploaia mântuitoare nu se zarea. 5'i* CAP. IV' VIZITA : Cucoana . .Moldda, îțiîbFăoasti’ intr’o rochie s'u,biîrâ 'tfe tjahW’ mov, sla"1 ti; ț’saifann ;tfe‘’yprtfă auto-ptiefectcț;și clFftiesM, func’ :ionar Iá tidbutfâk' :..i"t'ti fi‘ ‘ Saț Cuconul Todiriță era chi' priu T ilor p'T poffise pe Iliescu »care Bial'"Vohăteriuâ Stisiște insiabp^, moșie și să se abată pe s iusiy yog 'să'Vii pipi fifedkvt Me 5Í tó im e sfe ! »gerd«Vlfal díjul iftîfilfÂ.DiiLÎiromist'fâîb^I ildti îi și zisese să nu-i mai poftească atâta. 0 intră omul lupre' stis că’l vînează/pentru soră-sa ți#fm‘/care sta lă dfnsa. Soarele arizei b.runteeî>,ziseLa înlei ijînta văzduhul. In Salon, cu ferestrele deschise ptie grădina umbrită de copaci nari, totuși căldura înăbușea le/juriș. Din când în când un rinucel,răcoros adia de .p,® î»z.Salonul era, mare, mobilat nuuxos, dar îndemâna tec../ T'.etd.i'lele lugî 5 de damasc /érae ă Fătati că’î de pe vi’etitea sătrânului,. ... ., jilțuri și canapele mai mult idemenitoare la odihnă de cât " La V parte, o masă de jucat 's ă.ijți. ..gărăsitîi, de mult, sta de la mijloc alitf^^si‘'fânoasă fe nuc, cu cele trebuitoare pen-F« finÜt. 039ifl&g] Kasa t» sg Peste tot împletituri alfante și gătite, lucrate de domnișoara Maria. Lângă fereastra ce dă în grădină stă deschis un piano. I Pe jos covoarei frumoase de tară, în păreți câteva tablouri, intre cari un portret al bazadelei. Fața salonului erau două oglinzi de Veneția remase din vechia mobilă a betrâpului. If.ele cucoana Matilda își Itlădia talia. Din toate numai la acestea țimea Matilda, pe celel’alte, de ar fi fost la voia ei, de mult le-ar fi schimbat. Cuconul Todiriță cu drag îîi împlinea toate caprițiile, dar anevoes’ar fi indupleret să schimbe [mobila veche, erative la bătrân și’l era scumpă. ' Fiecare jeț, fiecare scaun avea amintirea lui ! De câte ori, stând singur în salon, Musteanu vedea par’că avea pe bătrân ashack fie jeț ori culcat pe vre-o día stea, povestind vre-o istorie tristă ori hazlie din trecut! Cuconul Todiriță fusese singurul copil, foarte desfățat de părinți, și în schimb el îi iubea foarte mult. Când muri bătrâna, credeau că vor nebuni de jale și urît ; nu era seară să nu meargă la mormînt să-î ducă flori, lămâie și luminări. Ceasuri întregi tatăl și fiul vorbeau despre bătrâna, îșî aminteau de sfaturile și vorbele ei. Adeseori bătrânul, voind să facă vreun lucru, îl întreba pe fill-seu : ■ ' ■ [UNK] [UNK] [UNK]' — Todiriță dragă, oare cum ar fi zis maică-ta să facem ? . Tînerul răspundea cu siguranță care ar fi fost voia maică-săi. I Bătrânul nu schimba o iota, crezând că-î sfatul iubitei lui soții, e Așa fiu nu se despărțea lesne de sot - e-e-î aducea aminte de piticii iubiți. Blând și bun cum era Mustea, nu voia «să lovească nici dorința Matildei de a mobila' din nori salonul, mereu amâna din toamna in toamnă, când vor avea o recoltă bună. • In anul din urmă spusese tip jtărit că va schimba mobila când le va fi fata mare, acum pentru cine ș’o schimbe ? -Cucoana Matilda stătu câteva zile mânioasă, și-l trecu. -Musafirii; din salon era,a liieși cu și: sub-prefecturi, poftiți, la . dejun. Iliescu, îmbrăcat În haine de catefea maron, anume pentru «vînat, și cu botforî lungi de lac . j Înalt de tot, cu perul negru și je creț, cu mustața resucita, avea si iaorul .unul don jușn.. Cete le- avea la ei .erau orhiî mii, strălucitori, băiend in galben, pa,la vulpe. , liiescu făcea parte ciin,,a/cî oameni îngâmfiți,, cari își a&i/ aere 1 știfi, tot și pot oriceș Tip fil-Ș tiferit, bărbaților, dar floriste sireatio femeilor.. . , , De câte ori trecea pe 'lângă glinda, își admira statura și-și bea mustața,. .. q Mândra și doritor de a ajunge ii mai sus, avea talent deosebit de a aduce 'mereu vorba desre: președinte, și de a se lăuda ici iubit, de .aersta, .și..merei cirit acasă. . La asemenea laude sub-prefer, di căruia, fl.ii-i;tpȚȘișe. 8' limbă,. AiV raspundpâk ... .rrL,.!Tgț.a- ‹căldat'lbM^șa-tsi Iva-Înic.. măî..Iliescui.., Pârbîe d’hondeur, v^î...'fța .țu..țingu și ficlu-.sp.:gudurâflclu-sa în schumb cap&ta .lovituri .(făcioște. eu.mereu cu capul sus și țî se dajg,(Vîn.(v.ept .ppă țijipe.. — Ce'țî ;Spum: eigi' Ai tipicuț cea subprefecțbi zâmbindiro tu 3c I