Universul, februarie 1903 (Anul 21, nr. 30-57)
1903-02-01 / nr. 30
Cumpăr BijMl rJ Aä. ARGINT, diamante, briliante, smarande, perle și rubine, împrumut și ef. publice cu dobândă redusă. Cumpăr șl Unde £«£ £blice și fac orice schimb de monezi. După dorință trimit la domiciliu. Zarafla 1. ISTECESCU Str. I. C. Brătianu 5 (alături de Primărie) (fostă strada Col(eî) 5787 . Se face cunoscut că în ziua de 15 Februarie 1903, ora 3 p. m., se va ține licitație orală in cancelaria Administrațiunea acestor Așezăminte, strada 11 Iunie No. 2, pentru arendarea pe un nou period de cinci ani, cu începere de la 23 Aprilie 1904 până la 23 Aprilie 1909 a următoarelor moșii : 1) Moșia Letca Nouă, din județul Vlașci,„plasa Neajlovu, în întindere de 3200),pogoane; 2) Moșia Chiajna, din jud. Ilfov, plasa Snagov, în întindere de 1255 pogoane. Ambele aceste proprietăți au case cu dependințe, grajduri, șoproane, magazii și p’ătule încăpătoare și în bună stare. Condițiunile sub care se face arendarea se pot vedea în toate zilele de lucru, de la orele 3—6 p. m., în cancelaria Administrației acestor Așezăminte. __1789 TRANSATLANTIQUES Vapoare Franceze de viteză mare Traversează oceanul în 6 zile EUROPĂ În AMERICA via VIENA, BALE, PARIS, HAVRE \ Represntant general pentru România I ADOLF SOLOMON București. — Strada Doamnei fio. 14 | Representant pentru Iași: Ianovici et Wechsler, Strada Ștefan cel Mare, 251 SERI de la 15 Martie 1903, Localul de Berărie și Cafenea cu mobilierul necesar și grădină din Palatul Societătei Creditului Funciar Urban Iași. A se adresa Creditului Urban, Iași. 5727 Anemia (lipsa sângelui), corosa ] (paloarea feței). Debilitatea generală, sleirea nervoasă, se vindecă în cel mai scurt timp cu Hemofer fteanu. Acest preparat este unul dintre cele mai puternice reconstituante ale corpului slăbit, mărește greutatea corpului, redă pofta de mâncare pierdută. Se găsește la farmaciile și drogueriile din țară, sau direct la farmacia Stcaiiu, R.Sărat. Flaconul 4 lei. MINISTERUL DE FINANCE Direcțiinsa Generală a Regiei Monop. Statului Punicațiune Se aduce la cunoștința generală că în ziua de 10(23) Februarie 1903, orele 10 dimineața, se va ține licitațiune publică cu oferte închise și în conformitate cu art. 68—79 din legea asupra comptabilităței publice, la Direcțiunea generală a Regiei, calea Victoriei No. 127, pentru aprovizionarea fabricei de chibrituri Filaret cu 500 m. c. lemne de plop necesar în cursul anului financiar 1903-1904. Condițiunile de calitate pentru această furnitură sunt următoaree : Lemnul de plop va fi de prima calitate, adică va proveni din copaci sănătoși cu fibrele drepte, fără putrigaiurî, pe cât se poate fără noduri, cioturi sau alte vicuri. Lemnul va trebui să fie alb curat pe toată întinderea secțiunea trunchiului. Predarea se va face în bușteni necojiți de un diametru de 0 m. 30 până la 0 m. 60 și ca lungime multipli de 0 m. 55. Lemnul va fi verde, tăiat cel mult cu două săptămâni înaintea expedițiunei. Recepțiunea se va face pe metru cub și se vor socoti ca lungimi a trunchiurilor numai multipli întregi de 0 m. 55. Predările se vor face la cererea direcțiunei fabrice de chibrituri. Ofertanții se vor conforma în ceea ce privește licitațiunea condițiunilor generale de licitație ale Regiei, de care pot lua cunoștință la Direcțiunea Generală, Serviciul Exploatărei și Construcțiunilor în toate zilele de lucru, între orele 11-12 a. m. Ofertanții sunt rugați a trimite fabricei de chibrituri Filaret e șantiloane din lemnul de pop oferit, cel mai târziu până în ziua de 5 Februarie. Supra oferte sau oferte fără un preț anume fixat, nu se primesc. 5766 1903. Ianuarie. Societatea Gooperativă Minieră Petraliferă „DoMlcescui“ — Capital social 200.000 lei — Convocare Conform art. 43 din statutele societăței, se aduce la cunoștința d-lor acționari ai societăței, că sunt convocați în adunare generală ordinară pentru ziua de Duminecă 23 Februarie (8 Martie) 1903, ora 10 dimineața, în localul din calea Victoriei No. 163, București, pentru a delibera și hotărî asupra următoarei ordine de zi : 1) Raportul consiliului de administrație și al consiliului de censort; 2) Aprobarea bilanțului pe exercițiul 1902 ; 3) Descărcarea consiliului de administrație de gestiunea sa ; 4) Confirmarea d-lor: Christu Negoescu și C. G. Mateescu ca membrii în consiliul de administrație. In locul d-lor: R. Zăgănescu, demisionat și lt.-colonel M. Ghica, decedat; 5) Alegerea unui membru în consiliul de administrație, rămas vacant prin demisionarea d-lui C. A. Berindey . =6) Alegerea a 3 censorî și 3 supleanți în locul celor actuali, al căror mandat expiră. 5‘7ă Consiliul de administrați. Cu mare greutate el a putut fi localizat după 3 ore de muncă. S’au luat strașnice măsuri pentru descoperirea autorilor acestui îngrozitor incendiu, care a lăsat pe drumuri pe două din fruntașii comunei Poiana. An incendiu. — Un alt foc, de asemenea pus, a consumat tot nutrețul de vite al săteanului Tănase Marin Gagiu din com. Gângiova, Lucilius. Buzea Crimă din imprudență. — Azi mi se comunică despre o crimă comisă din imprudență in Pârscov. Iată faptele și modul cum s’au petrecut : Vineri doui copii din sus-zisa comună, unul băiat și celi’alt o fetiță, se jucau pe drum în sat ; la un moment dat, băiatul aruncă cu un băț și lovi pe fată în cap. Ori, după o suferință de 3 zile, nenorocita copilă își dădu sfîrșitul în spitalul comunei. Autoritățile n’au fost încă avizate despre această crimă. Furt de bani. — Alaltă orî, d. Ioan Drache din Bălănești s’a plâns jandarmilor din secția Pârscov, că dintr’un garderob din casă, ’i s’a furat suma de 400 lei. Bânnelile cad asupra unui servitor al casei.—Șeful secției de jandarmi, d. Titulescu, a început cercetările. Furt de giuvaericale.Acum câtva timp s’a furat dintr’un garderob al d nei Marghioala Alexandresu, din Pârscov, o cutie cu giuvaericale în valoare de aproape 1000 lei. Cu toate cercetările făcute de autorități atunci, autorul furtului n’a putut fi descoperit. In urma unor împrejurări, se bănuește acum că autorul furtului ar fi femeia Luxa C. Mușat, care fusese în serviciul d-nei Alexandrescu, în timpul comiterei furtului. Ramiro, Călărași Furt de cai. — Erî noapte s’a furat din grajdurile d-lui colonel Maican de la Ciulnița, un armăsar de rasă engleză. Se crede că hoții au luat drumul spre Brăila. Autoritățile cercetează. Moartă de mizerie.— Femeia Sanda Văduva din Urziceni, a fost găsită moartă în odaia în care locuește. — S’a constatat că moartea i-a fost provocată din causa mizeriei. Sanitare. —frăție măsurilor urgente luate de către prefectură, febra aftoasă e în descreștere. Alexi. Tg.J1. Primar abusiv. — p. inginer Diaconovici, șeful serviciului tehnic, a cerut primarului com. Negreni, Paraschiv Firfirică, un tablou de locuitorii cari au plătit ln bani prestațiile pe anii 1896—98, tablou ce i s’a trimis denumitul primar trecând in el nume fictive, iar ca plată numere de recipise fictive, incasând dînsul banii de la locuitori. Acest fapt s’a dovedit cu ocaziunea statelor de scăzămînt făcute de același primar pe aceeași ani și trimise prefecturei locale spre aprobare. Suma delapidată atinge cifra de 250 lei. Cazul se cercetează de neobositul nostru jude-instructor N. Saulescu. Ferame criminalii. — Femeea Ioana C. Toma, în etate de 17 ani, din com. Hurezatul-de-jos, trăind în concubinaj cu un locuitor, a dat naștere unui prunc. Și cum era părăsită de amantul său, a crezut mai nemerit a se scăpa de această povară care nu sosise la timp oportun. In acest scop o bunică a sa, care o asistase la fixere, a lăsat cordonul ombilical nelegat, și nu puțin după aceasta copilul a sucombat. Ambele criminale l’au luat și l’au Îngropat în mijlocul unei păduri, unde a și fost găsit de niște fete cari umblau cu vitele, denunțând cazul. Ambele criminale au fost arestate și afacerea se instruește. De la Jiu, Tecuci Incendiu. — Astă-noapte, pe la orele 12, un violent incendiu s’a dezlănțuit la casele d-nei Țemia Weisbad, din str. Sf. Gheorghe, proprietatea Creditului urban din Iași, distrugând acoperămîntul de la 3 camere, un grajd și atelierul de lemnărie al d-lui Dimitrie Popovici. Cei dintâi, cari au sosit la locul dezastrului, au fost d. C. Burghelea, energicul polițait al orașului și d. Gh. Angelescu, directorul prefecturei, precum și toți agenții poliției. Anunțându-se imediat secția de pompieri, focul a fost localizat după o muncă de 2 ore. Focul se zice că ar fi luat naștere de la coșul caselor. Pagubele se urcă la 1060 lei. Furt de vite.—Gheorghe Olaru, Ene Ștefan Mateiu, Constantin Voicu din Liești, acest județ, în complicitate cu Grigore Anghel, din Călieni (Putna), au furat acum câteva zile locuitorului Alecu Pascu, tot din Liești, două perechi de boi și mai multe vite. Ei au fost prinși. Hux.oUt.’ Tulcea Nenorocire.—Ieri, pe când vizitiul d-lui Nicolae G. Șoșcî, anume Gheorghe Nicoloff, trecea cu căruța pe str. Ceairului, speriindu-se caii, au luat-o la fugă și ei scăpând hățurile, numitul vizitiu a căzut din căruță, fracturându-și mai multe leziuni la cap. Victima, într’o stare gravă, a fost transportată la spitalul comunal; caii cu căruța au putut fi prinși în târgul de vite fără a se mai întâmpla vre-o nenorocire. Dănilă. UN SFAT !a E ZI Salată de spanac. — Puneți sa fiarbă spanacul, amestecați-l cu gălbenuș tare de la șase oue, puneți sare, piper, unt, o linguriță de oțet, așezați totul pe o farfurie și garnisiți cu albușuri de ouă și puțină maioneză. zzmmmxistsmm lucruri din toată lumea Centenarii din departamentul francez Bassesrénées. Departamentul Basses-Pyrénées din Franța abundă în centenari ; acesta e probabil unicul ținut din Franța care numera atâția centenari. Recordul longevităților dețin femeile. Cea mai bătrână a murit la Laneplan, cantonul Orthez, la începutul iernei trecute, în vîrstă de 107 ani. Cantonul Salies are dccuj: una de 103 ani și alta de 104, văduva Burgadette din St. Dos. Această din urmă a împărțit, anul trecut, premiul de 500 franci cu o compatrioată de aceeași vârstă din cantonul Navarreux, premiul dat de către «Parc de Paris», celei mai bătrâne și celei mai nevoiașe persoane din Franța. In sfârșit cantonul învecinat, Bidache, venerează pe o bătrână, născută pe la sfârșitul Directoratului, și a cărei limpezime de minte e uimitoare. De cine a fost subscis împrumutul francez de la 18713.—împrumutul de 3 miliarde, emis la 1872, după înfrângerea Franței de către germani, a fost pe jumătate subscris în străinătate, în proporțiile de mai jos: Printre acești subscriitri, germanii țin fruntea. Germania a subscris pentru suma de :.. . 471 milioane Belgia .... 396 » Anglia .... 334 » Olanda .... 83 » Danemarca . . 34 » Turcia . . . . 33 » Elveția. . i . 32 » Italia .... 32 » Austria. ... 30 » România ... 6 » Dif. puteri asiat. 3 » Total .... 1454 milioane. 3&l A. 25 Un țăran e pe patul de moarte, dar boala se prelungește din ce în ce. Intr'o seară, fiul seu lăsă lângă dînsul o luminare și se duse să se culce zicându’l: — Taică, dacă vî vedea că ești gata să morî, nu uita să stingi luminarea. CORPURILE LEGIUITOARE Ședința de la 30 Ianuarie 1903 Ședința se deschide la orele 2, sub președinția d-lui M. Ferechide. Prezenți 95 d-ni deputați. Pe banca ministerială sunt d-nii Sturdza, Brătianu, Stoicescu și V. Lascar. Se fac formalitățile obicinuite. D. Brătianu depune mai multe proiecte de legi privitoare la recunoașteri și împământeniri. D. V. Lascăr depune proiectul de lege privitor la poliția generală a Statului. D. Procopie depune o petiție a locuitorilor din Roșiorii de Vede. Spune ca noua lege a desființărei aceiselor ar fi un adevărat dezastru economic pentru locuitorii acelei localități, deoarece la Roșiori se produce un vin de o calitate inferioară și foarte eftină, ceea ce nu permite a suporta taxele impuse asupra vinului prin noua lege. D. Procopie roagă Camera, ca votând acea lege, să aibă în vedere această împrejurare. D. C. Mille se asociază acestei petiții. D. Cernescu se asociază la interpelarea d-lui Poenaru-Bordea, relativ la inalienabilitatea pământurilor rurale.* * » Se votează împământenirea d-lui David Goligher. Se votează proiectul de lege prin care se deschide pe seama direcției generale a căilor ferate, asupra budgetului exercițiului 1901—1902, a unui credit suplimentar de 302.482 lei pentru regularea câmptului de exploatare pe acel exercițiu. Se votează proiectul de lege, prin care se deschide pe seama administrației căilor ferate române a unui credit suplimentar de lei 360.000 pe exercițiul 1902—1903 spre a putea corespunde cheltuelilor cari se vor ivi pentru plata personalului. Prin aceași lege se anulează din budgetul acestei administrațiuni o sumă echivalentă de 360.000 lei de la alte articole budgetare. Se aprobă deschiderea unui credit pentru așezarea unui bust a regretatului d. Genai, în incinta Camerei. La ordinea zilei interpelarea d-n. Poenaru-Bordea relativă la inalienabilitatea pământurilor rurale. Oratorul începe prin a spune că noi suferim de boala legiferareî și nu ne dăm seama dacă legile promulgate se aplică. Continuând,oratorul arată că chestiunea agrară a mai venit înaintea Camerei în 1887 și la alți ani fără însă ca legea să se aplice și să corespună scopului pentru care a fost creată, cu toate că e îndeobște recunoscut, că posesiunea de pământ e temeiul constituirei noastre sociale. Da citire unor articole din legile și regulamentele privitoare la pământurile rurale și arată că de la 1864 până acum, cu toate transformările prin cari a trecut legea, nu s’a încetat de a se face cele mai revoltătoare abuzuri. Aduce mai multe exemple petrecute în diferite județe, unde țăranii, în ciuda legilor existente, au fost deposedați de pămînturile lor, de către numeroșii speculatori cari au isbutit să se împroprietărească în detrimentul poporațiunei rurale muncitoare. Față de o asemenea stare de lucruri se poate oare ca Parlamentul să rămână indiferent ? E o chestie din cele mai vitale pentru țară, căci această stare de nemulțumire a populațiunei rurale poate să dea naștere unei erupțiuni care ar sgudui temeliile organizațiunei noastre sociale. In primul rând, această stare de lucruri ar putea da loc la emigrări, căci emigrările nu provin din persecuțiunile ce ar exista la noi în țară ; aceasta e o infamă calomnie (aplauze), ci din cauză că în străinătate, spre exemplu în America, sunt câștiguri mai mari cu o muncă comparativ ușoară. Vorbește despre emigrările evreești și spune că aceste emigrări nu sunt silite, ci provocate de dorința câștigului. Înfierează toate acuzațiunile aduse țărei din partea Statelor Unite, cu privire la pretinsele persecuțiuni îndreptate în contra evreilor, și spune că chiar guvernul american, autorul faimoasei note, a luat în timpul din urmă oarecari măsurî în contra unei extensiuni prea pronunțate a elementului evreesc în acea țară. Mai departe, d. Poenaru-Bordea spune că atât legea casei rurale câ și legile cari urmau să amelioreze situția țărei noastre, au rămas literă moartă. Terminând,d. Poenaru-Bordea întreabă pe d. ministru de domenii ce mâsurî are de gând să ia pentru a îndrepta lucrurile și exprimă dorința cu legea pentru împroprietărirea țăranilor, dacă e bună să se aplice, iar de nu e bună, să se modifice. (Aplause). Ședința se suspendă la orele 3 și jupartate. La redeschidere se dă cuvîntul d-lui Cernescu. î. Cernescu spune că e o datorie sacră pentru toți de a se ocupa de soarta țărănilor. Interpelarea d-lui Poejjanj-Bordea e cât se poate de nemufilă, observațiunile d-sale sugt juste, iar exemplele ce le-a adus, probând neaplicarea legei împroprietărirei țăranilor, trebue să ne îngrijească pe toți. Intr’adevăr, continuă d. Cernescu, chipul după care se aplică actualmente legile de împroprietărire e o curată monstruozitate. Se asociază spuselor d-lui Poenaru-Bordea cu privire la nedreptățile la cari sunt expuși țăranii, mai cu seamă acei dintre dînșii cari n’au primit nici o bucată de pământ, și spune că această stare de lucruri ar putea să aibă consecințe cu mult mai grave decât s’ar putea crede. Așa încât, o reformă în această direcție se impune și această reformă va fi una din cele mai importante pentru țară. Mai departe, oratorul spune că, preferă a vedea pe țărani proprietari pe mici întinderi de pământ cari să fie ale lor, decât sistemul actual. în care unii au prea mult, sunt mari proprietari, iar alții, cei mai numeroși, zac în mizerie. Vorbește în chestia băncilor populare și arată că și acest proiect e din cele mai importante. Aceste instituțiuni, odată realizate în număr mare, împreună cu reformele privitoare la împroprietărirea țăranilor, vor da o viață nouă populațiunei rurale, cimentând astfel temeliile organizațiunei noastre sociale. Arată importanța băncilor populare pentru țărani, scopul acestor instituțiuni fiind regenerarea stărei economice a țărănimei. Aceste bănci vor deschide pentru ea o nouă eră de fericire. Exprimă dorința ca proiectul să se voteze negreșit în această sesiune și termină rugând pe d. ministru de finanțe a veni cât de curând cu proiectul de lege, promițând întreg concursul Camerei pentru realizarea unei asemenea mărinimoase opere. D. Stoicescu,ministru de domenii, începe prin a spune că e sigur că d. Poenaru-Bordea, prin interpelarea sa, n’a avut scopul de a tulbura spiritele, ci a dorit numai să deștepte pe toți, atrăgând atenția tuturor asupra unei chestiuni vitale. Continuând, d. ministru spune:, că toți bărbații eminenți ai țarei au avut grija țărănimea și prin legi și regulamente au căutat să se asigure o existență înfloritoare. Or, datoria acelor ce au succedat acestor mari bărbați, e de a aplica acele legi menite a ridica pe țărani din starea critică în care se află astăzi. Mai departe, d. Stoicescu, într’o lungă cuvîntare, face istoricul chestiunea împroprietăririlor țăranilor, începând de la 1864. Spune că e absolut necesar ca să se facă o revizuire a pământurilor date, pentru a vedea cari sunt pământurile stăpânite pe nedrept. Explică cauzele cari au făcut ca legea de la 1887 să nu fie aplicată. Principala cauză e că Statul era lipsit de mijloacele necesare bănești spre a aduce legea la îndeplinire și crede că aceste cauze nu vor fi așa de puternice pentru a nu putea fi înlăturate cu desâvîrșire. Mai cu seamă acum, când țara și-a îndreptat situația financiară, e momentul propice de a introduce această mare reformă. Vorbind în chestia emigrărei evreești, chestie atinsă de d. Poenaru-Bordea, d. Stoicescu, la rîndul său, respinge cu indignare toate acuzațiunile aduse țârei din străinătate,care a atribuit aceste emigrări unor persecuțiuni religioase imaginare. D. Stoicescu conchide că nimic nu-i mai drept și folositor decât de a acorda țăranilor pământurile de cari au nevoe, însă, adaogă d-sa, numai această măsură nu va putea îndrepta răul. Pe lângă acordare de pământuri, țărănimea noastră are nevoe de o sumă de îmbunătățiri pe toate tărâmurile, atât moral cât și intelectual și economic, pentru a putea să dobândească o deplină și adevărată desvoltare. De altfel chestia țărănească a fost întotdeauna principala preocupațiune a partidului liberal. D. ministru se declară partizan al casei rurale. Exprimă dorința ca Statul să aibă moșii cât se poate de numeroase pentru a fi în măsură de a satisface trebuințele țărănimei. Terminând, d. ministru relevează bunele intențiuni de cari a fost nutrit întotdeauna partidul liberal pentru cauza populațiunei rurale. Ședința se ridică la orele 5 jura. SS28T_A.X1-CrXa Ședința de la 30 Ianuarie 1903 Ședința se deschide la orele 2.45, sub președinția d-lui P. Poni. Prezenți 61 din senatori. Pe banca ministerială d. I. Brătianu. Se fac formalitățile obicinuite. D. I. Brătianu roagă Senatul să treacă în secțiuni spre a lua în discuție proiectul de lege pentru ratificarea convenției pescuitului dintre România și Ungaria. D. P. Cavalioti cere ca să se amâne interpelarea sa pentru Sâmbătă, zi în care s’a și înțeles cu d.l ministru de interne ca să și-o desvolte. D. P. Grădișteanu ia cuvîntul în chestie de regulament și susține că nu se poate trece în secțiuni de vreme ce la ordinea zilei e interpelarea d-lui dr. Păltineanu, care, după cererea d-lui prim-ministru, nu așteaptă decât să și-o desvolte. D. I. Brătianu spune că a cerut trecerea în secție pentru că d. ministru de război care să mai întârzie puțin și bine ar fi ca d-nii senatori să nu piardă timpul până atunci. D. dr. Păltineanu zice că se teme ca după secții să nu se descomplecteze Senatul, de aceea propune ca mai bine să se suspende ședința până la venirea d-lui prim-ministru. Se pune la vot suspendarea ședinței și trecerea în secții și se admite. D. dr. Păltineanu ’’și desvoltă interpelarea cu privire la reformarea medicului de regiment dr. Păltineanu și la modul în care se fac constatările în armată în caz de moarte violentă a vre unui soldat. Interpelatorul începe prin a spune că dacă a luat cuvîntul, nu e pentru a’șî reclama poziția pe care a avut-o în armată, ci pentru a arăta neregulele ce s’au petrecut cu ocazia reformărei sale și cari se petrec în toate cazurile identice. Spre a ajunge aci, d-sa ’și propune să atingă mai Inteiu chestia morților violente ce se întâmplă în armată. Povestește cazul acelui caporal găsit mort în 1898 într’o cameră de la cazarma regimentului 4 Argeș și pentru a părui înmormîntare d-sa refuzase să dea autorizație, deoarece avea băpueui că nu era la mijloc numai o sinucidere. Cu toate acestea, grație unor influențe de sus, înmormîntarea s’a făcut, și aceasta numai după simplul aviz al unui mediu militar. Zice că autopsia cadavrului nu s’a făcut, cu toate că erau bănueli la mijloc și că d-sa, ca spedic pripar, s’a văzut silit să reclame celui în drept printr’o adresă specială. Această adresă însă, supusă comandantului regimentului, d. col. Buduiescu, azi senator, acesta și-a permis să scrie pe ea vorbe oferișătoare pentru setiLiMM. Or, lumea știe și ziarele au vorbit la timp cum că însuși d. col. Bădulescu a lovit pe caporal, care în urmă poate s’a sinucis. D. col. Bădulescu cere cuvîntul în chestie personală. D. dr. Păltineanu continuă producând diferite acte și făcând citații de prin unele ziare, spre a dovedi că d. col. Bădulescu a avut o însemnată parte de vină în moartea caporalului. Asemenea aduce dovezi în privința ușurinței cu care se fac constatările medico-legale cu ocazia morților violente din armată. Revenind la d. col. Bădulescu, interpelatorul citește un bilet găsit asupra caporalului și prin care sinucisul spune că s’a omorît din cauza comandantului regimentului. Acest bilet însă, rupt de d. maior ’SțUdih, n’a fost trecut în procesul verbal. Se naște un incident violent între d-nii dr. Păltineanu, col. Bădulescu și dr. Macridescu ; în urmă d. Sturdza se scoală și spune că n’are să respundă la interpelare. D. dr. Păltineanu zice că e indiferent dacă va repunde ori nu, dar d-sa își va desvolta înainte interpelarea. D. preș. Poni propune ca să se amâne interpelarea pe mâine, deoarece orele sunt înaintate. D. Sturdza repetă că n’are să răspundă la interpelare și de altfel e ocupat zilele următoare. D. dr. Păltineanu cere din nou să’șî desvolte mâne interpelarea, dar d. Sturdza pleacă. Ședința se ridică la orele 5. UN PRO V unit Pft 7,1 când ești mâniat, nu face nimic. (Turcesc). Finanțe, agricultură ai comercia București, 30 Ianuarie. Finanțe Casa valorilor la bursa din București Penta de 1881—88 59/„ lei 99*/»— id. 1892—93 5*/, iei 98'/,— 99, uide 32'/, mii. 4 °/, lei 87 — 87'/,, idem de 50 mii. 4'% iei 87'/4—87 °/«, id. de 274 mil. 4“/» lei 88—88'/,. Oblie. credit, jud. și corn. 5 ®/ lei 95 %/«—90*/,. Func. rurale 5% lei 99 — 99/4, id. de 4 ®/, lei 88 — 88‘/* Urb. București 5 °/0 lei 88 — 88%, idem Iași 5% lei 81—81%. Acțiuni : Banca Națională 2420 — 2430 lei, Banca Agricolă lei 220—225 stanșa de Scont lei 110. Societăți de asigurare: Dacia-România lei 890—395. Naționala lei 390—395. Monede : Napoleonul lei 20.20. Cor. germană lei 24.70. Fiorinul lei 2.12. Rubla lei 2.70. Sconturi și avansuri: Banca Națională 5—6%, Banca Agricolă 6— 8%, Casa de depuneri 5% %. Devise : cell Londra 25.36% ; cek Paris 100.60; cek Viena 105.50 ; cek Berlin 123.70. Trei luni: Londra (25.11%. Paris 99.80. Berlin 123.05. jri- ' ■* Cota valorilor române in străinătate Frankfurt. — Renta de 5 °, 99.50. Paris. — Renta de 5% 99.75, id. 4% 88.40. Berlin. — Renta de 1892—93 5% 99.50. idem de 1890 4% 87.50, id. de 1894 4% 86.70, id. de 1896 4 ®, 86.60, idem de 1898 4% 86.60. Comunale București 94.75. Cota valorilor streine Consolidere engleze 93—. Renta franceză 100.02. Renta ital. 102..60 Banca otomană 606. Loturi otomane 129.75. Cereale Cursurile piețelor europene ne sosesc azi cu scădere aproape generală și cu tendința slabă. La New York fluctuațiunile urmează cu diferențe simțitoare in sensul de urcare și de scădere. Cursurile grâului au sosit azi cu scădere de % de cent, până la un cent. Porumbul a scăzut */, cent. La Chicago scăderea e mai mare. Grâul pe Iulie scade cu un cent. și jumătate, iar porumbul pe Main un cent, și */*. Ambele burse americane sunt foarte agitate sub influența știrilor variabile și contrazicătoare care se colportează zilnic de speculanții bassiști și haysiști. In Europa tonul general e de asemenea slab, iar prețurile cerealelor în scădere. Ultimele afaceri la piața Brăilei notează prețuri susținute din causa pretențiunilor exagerate ale detentorilor. Grâul de 77 kgf. cu 5—7 ®/„ corp. str. s’a vîndut cu lei 10^85 hectolitru. Stocurile disponibile sunt cu totul neînsemnate. S’a spas vînduti și 15000 hectolitre orz de 61 kgr. cu lei 6.22/, hectolitru. Ultime de peșf Cda cerealelor in stréinatate (Telegramele noastre particulare) Budapesta, 29 Ianuarie. Grâd de Apr. cor. 7.59 scă. Q b. Secară „ „ 6.58 „ 3 h. Ovez „ „ 6.04 scă. 8 fc. Porumb „ „ 6.08 scă. 3 b. spolza „ „ 11.70 invariabil 93 Berlin, 29 Ianuarie. [Grâu de Mai m. 162.— scă. 25 c. Secară » » 142—. arc. 25 c. Paris, 29 Ianuarie. Grâu de Martie nr. 2370 scă. 5 c. Făină „ „ „ 31.10 „ 5 c. Viei fi de colză ., 53.25 scă. 50 c. New-York, 29 Ianuarie. Grâu disp.cents 82% scă. % c. Grâu de Mai ,, 81% ,, % c. Porumb Mai, ,, 51% scă. % c. Chicago, 29 Ianuarie. Grâu de Mai cent. 78% scă. % c. Porumb Mai ,, 44% , 1% c. INFOMAȚIONI VINERI ♦ Orîcîne se abonează la ziarul «Universul», ție lângă o distracție plăcută și instructivă, fiind zilnic in curent cu toate mișcările din lumea întreagă, mai concurează, in mod gratuit, prin tragere la sorți, la diferitele premii de valoare intre cari o vilă la Sinaia. A se vedea anunciul detailat în pagina 1. ♦ S’a inaugurat banca de «economie, împrumut și inițiativă cu numele «Deșteptarea» înființată în com. Budești din inițiativa d-lor : I. P. Rădulescu, student și R. Bonciu, învățător. ♦ Intr’o corespondență din Dorohoiu am vorbit despre încercarea de sinucidere a d-nei dr. Morgescu. Aflăm acum că asupra cauzelor acestuî act s’au înregistrat svonuri tendențioase, scornite de răul-voitopî. ♦ AZI se împlinesc 20 de ani de la înființarea «Societatei funcționarilor publici». Cu oșaziunea acestei aniversări vin Te-Deum se va celebra sal dimineață, la orele 10, la biserici în prezența consiliului central de administrație și membrilor societăței. ♦ In ziua de Duminecă, 9 Februarie, se vor întruni la școala primară din str. Clemenței, spre a se constitui în corporații, următorii meseriași: Croitorii, brutarii, corsetierii, floriștii, modiștii, tricotarii, umbrelarii și cusătorii. ♦ Agenții vamali de la Giuvala au prins o însemnată contrabandă, adică 10 chilograme praf de pușcă, o cantitate însemnată de fitil fulminant, precum și alte mărfuri ca dimie de lână, etc. Parte din contrabandiști au reușit a scăpa cu mărfuri cu tot, fiind călări, iar cei prinși, după ce li s-au dresat actele de confiscare, s-au trimis parchetului Muscel. Ei, pe lângă confiscarea mărfurilor, au fost amendați cu suma de 500 lei. Contrabandiștii au fost toți din Ungaria. Agenții vamali, cari i-au prins și au dresat actele, se numesc I. Predescu, A. Lupșor și C. P. Ionescu. ♦ Comitetul asociațiunei generale a studenților universitari români, întruniți în seara de 29 ianuarie, s’a constituit în modul următor : Președinte, Ion Vișoiu ; vicepreședinți, Th. Oroveanu, I. E. Georgescu ; secretar general, V. Nicolaescu ; secretari de ședințe, Ion C. Georgescu, Gh. Crețu casier, Jean Dumitrescu-Slobozia ; comisiunea de control, Al. Georgescu, O. Tarali, N. Popescu ; bibliotecar, N. Ionescu. ♦ S’au deschis posturi telefonice în următoarele comune rurale: Carol I din jud. Roman, pendinte de oficiul telegrafic Roman ; Nebuna-Velea, Bulbucata, Babele, Gâstești-Români, pendinte de oficiul telegrafic Obedeni, Căscioarele, Cosmești, Buteasca-de-jos, Epurești, Singureni, Stănești-Kirculești (cătunul Stăneștii, pendinte de oficiul telegrafic Giurgiu, toate în jud. Vlașca, Ghizdăvești, Bibiciu, Slătioara, Găneasa, Dranovețu, Arcești, Cocorești, Colibașui, Străjești de jos, pendinte de oficiul telegrafic Caracal , Tia- Mare și Moldoveni, pendinte de oficiul Corabia, toate în jud. Romanați. Aceste posturi, cari pe lângă convorbiri telefonice, vor mai face și serviciul pentru primirea și expedierea telegramelor telefonate și fonogramelor interne, se dau în exploatare, putenduse la dispozițiunea publicului pe ziua de 15 Februarie st. n. a.c. ♦ A se citi pe pag. IV urmarea romanelor Satanella, de d-na Carolina Invernizio și Patimi, de d-na Sofia Nădejde. ♦ In ședința comitetului delegaților pentru cercetarea legei accizelor, d. N. Romanescu a găsit că propunerea d-lui ministru de finanțe de a înlocui taxa circulațiunei cu produsul unei zecimi asupra fonciereî ce s’ar ceda de Stat comunelor, plus o jumătate de zecime ce s’ar înființa din nou, n’ar fi nemerită, întru câte crează noui imposite de proprietate. Intr'adever, azi, proprietatea, atât rurală cât și urbană, este destul de greu impusă, și, ținând seamă că mai toate proprietățile sunt grevate de ipoteci până la cel puțin jumătate din valoarea lor, este învederat că îndeobște, când se suportă 12 la sută ca imposite de către proprietari, în realitate se suportă 26 la sută, deoarece din venitul imobilelor trebue scos ceea ce se servește creditorilor ca rate și dobânzi. D-sa propune ca, în locul jumătățat de zecime asupra foncierei, să rămână în ființă taxele de la art. 25 (pește sărat), art. 38 (legume făinoase uscate și derivate), art. 44 (conserve de legume în butoae, sticle, etc.), art. 78 (grăsimi, unturi de pește), cari câte și patru laolaltă dau circa 134.000 lei, și totodată taxele de la art. 95 (lemne de foc de ori ce fel), art. 96 (lemne de construcțiune), art. 97 (lemn cioplit), art. 98 (lemn tăiat la ferăstrău), art. 99 (lemn fasonat pentru mobile), cari încă dau peste 937.000 lei, sau în total peste 1.000.000 lei. Tot d’odată propune taxe pe transmisiunile succesorale și pe fabricele de cărămidă , iar de nu vor fi suficiente aceste taxe, să se majoreze taxele pe farnă de la 75 bani la 1 leu la suta de kilograme. ♦ Consiliul Județean de Teleorman a hotărît ca pe locul viran din str. Regina Elisabeta, din T.Măgurele, să se construiască Palatul Justiției. ♦ «Biblioteca Economică a Universului», care va apare mâine 1 Februarie, va cuprinde o frumoasă scriere «Deasupra unui mormânt» de Luigi Capranica. «Biblioteca Economică a Universului» se vinde cu 20 bani. ♦ Prin testamentul din urmă lăsat de defunctul general Rasty, toată averea acestuia a fost lăsată soției sale. Printr-un testament precedent, generalul Rasty lăsase soției sale numai uzufructul averei pentru cât va trăi. ♦ Din ordinul d-lui Dimitrie Sturdza, ministru ad-interim la ministerul lucrărilor publice, sergentul C. Popovici și soldatul Agamemnon I. Dimitriu, din batalionul 4 vânători, au fost aspru pedepsiți pentru că au insultat și amenințat cu armele pe d. I. Vasilescu, casierul de bilete al stației Cernavoda. ♦ Uniunea industriașilor din țară, ale cărei baze s’au pus zilele trecute, a ales ca secretar pe d. I. Catz, însărcinându-l a face un proiect de statut, iar pe J. P. G. Dobrescu, comptabil al Camerei de comerț din București, l'a ales casier. Până acum s’au subscris 5000 lei,sumă care va crește în câteva zile .S’au trimis liste de adesiune în toată țara. Sediul societăței va fi la Camera de comerț. ♦ Éni dimineață, la orele 10, s-a constituit la Camera de comerț din București corporațiaalămarilor, tinichigiilor, turnătorilor în metal și instalatorilor, cu 114 meseriași și lucrători. După amiază urma să se constitue corporațiunea zugravilor și a văpsitorilor. S’au prezintat numai 22 de meseriași și lucrători cari posedă brevete și carnete ; din această cauză, și în urma cererea meseriașilor, delegații ministerului au decis a alipi pe aceștia la corporațiunea zidarilor. ♦ C. ministru al instrucțiunei se ocupă în prezent cu întocmirea regulamentului societăței de credit și economie a membrilor corpului didactic din întreaga țară. ♦ D-nii Meissner și S. Halița, președinții comisiunilor de examinare a învățătorilor propuși pentru înaintare pe loc, de la Iași și București, au lucrat erî dimineață cu d. Sp. Haret, ministrul instrucțiunei, ocupându-se de modul cum vor trebui făcute aceste examene. ♦ Comitetul central al Ligei Culturale, și acela al secției București, se întrunesc în fiecare seară în ședințe extraordinare. Aceasta în urma provocărei nebunești din partea ungurilor, cari vor cu orice preț să desființeze presa română de peste munți. Este vorba a se ține o mare întrunire publică de protestare la care pe lângă reprezintanții secțiunilor din țară, să fie invitați cetățenii Capitalei fără deosebire de culoare politică. ♦ D. dr. Maratti, medicul portului Brăila, a fost suspendat de consiliul sanitar pe timp de 3 luni. D. dr. veterinar Mantu a fost însărcinat cu examinarea peștelui ce se introduce în oraș, însărcinare pe care o avea d. dr. Maratti. ♦ Eri, s’au împărțit U Senat următoarele proiecte: Pentru recunoașterea d-lor Nic. I. Acerenescu, Spiru Iorganda, Maria Coman Hodrescu, Vasile Dumitrescu. Pentru împământenirea d-lor: Aurel Turcu, Anton Pamula, Sabetay A. Sabetay, Jacques A. Sabetay, dr. Isidor Radu Baubergher, Moritz Nicu Wasserman, Carol Koch, Gh. Saboteanu și Frantz Fischer. ♦ Defunctul deputat de Tutova, Iancu C. Codrescu, a lăsat o avere de aproape trei milioane lei. Numai taxele cari se cuvin fiscului se urcă la 250.000 lei. Singura moștenitoare e fiica sa, d-na Eugenia Baldovin. ♦ Caetul de sarcini pentru iluminarea orașului Constanța cu electricitate, va fi luat în discuțiune azi, de către comitetul tehnic superior. ♦ Ministerul lucrărilor publice a decis ca lucrările portului Constanța să reînceapă în a doua jumătate a lunei Februarie. ♦ Ataltă seară comitetul de 50 al societăței proprietarilor urbani a ținut ședință și a luat următoarele rezoluții: Duminecă, 2 Februarie a. o., se va ține la Eforie o întrunire a tuturor proprietarilor urbani din întreaga țară. Toți proprietarii societari ai Creditului urban sunt rugați a-șî lua cărțile pentru adunarea generală și a le aduce la întrunire; se va decide ce măsuri trebuesc luate asupra noului proiect de lege; se vor comunica la întrunire rezultatele obținute de comisiune, de la primărie, de la ministerul domeniilor și de la cel de justiție. ♦ Mâine dimineață, la orele 7 și 50 de minute, va sosi în Capitală delegația studenților școalei de arte frumoase din Iași, spre a lua parte la inaugurarea «Uniunei artistice» ce se va face Duminecă 2 Februarie, la orele 2,în localul «Tinerimea Române». ♦ Câte din numeroasele noastre cititoare nu au rămas încântate la splendoarea unei frumoase perechi de cercei de brilante sau sulii, în fața unei brățări scînteietoare de diamante, sau unui breloc cu rubine, smaragde, perle, etc. ? Abonați-vă la «Universul», al cărui cost este de lei 6 pentru 3 luni, lei 11.50 pentru 6 luni sau lei 22.50 pentru un an și aveți toată probabilitatea de a câștiga un obiect, adevărată podoabă a sexului frumos. Citiți cu atențiune anunțul detailat din pag. 1 a ziarului. ♦ D. Ștefan Opreanu, șef de gară clasa 11-a în administrația căilor ferate, a fost retrogradat pe ziua de 1 Februarie în calitatea de șef de garact. 111, pentru că, din neglijența d-sale, a deraiat în gara Petroaia un tren de marfă. ♦ Comunele Cuca și Gănești, din jud. Covurluiu, au cerut autorizarea să contracteze câte un împrumut de 3000 lei, spre a construi localuri de școală. ♦ Treizeci de țărani din jud. Romanați au cumpărat în comun moșia Preajma din acel județ, proprietate a prinților Alexandru și Emanuel Bibescu. Acea moșie are o întindere de 3650 pogoane și a fost cumpărată cu prețul de 1.100.000 lei. ♦ D. Ioan Ciocanu, profesor de limba și literatura română la Universitatea din Budapesta, a fost ales deputat guvernamental în Năsăud. ♦ I. P. S. Sa Vladimir de Repta, mitropolit al Bucovinei și al Dalmației, a fost primit în audiență de către împăratul Frantz Iosef. ♦ D. Gavril H. Gavrilescu, controlor cl. I în administrația C. F. a fost licențiat din serviciu pe ziua de 31 Martie, din cauză de infirmitate. ♦ M. S. Regele a semnat decretul prin care se aprobă budgetul ordinar al județului Vasluiu, pe exercițiul 1903—1904. Acel budget prezintă la venituri cifra de 230834 lei, în cheltueli 209524 lei și un excedent de 21309 lei. ♦ D. Dim. C. Olanescu, fost comisar general al Expoziției, a fost primit in audiență de M. S. Regele. Cu această ocaziune d- Olanescu a prezintat M. 9. o lucrare în limba franceză asupra participărei Statelor streine la Expoziția din Paris. Lucrarea, ilustrată de Paul Gens, este legată în mod foarte luxos, cu o dedicațiune către M. S Apoi s-a prezintat și o plachetă de bronz argintat reprezintând pe M. S. împăratul Frantz Iosef și pe Regele nostru, cu ocazia vizitei din vara trecută la Ischl. Această frumoasă lucrare e făcută de sculptorul Szirmayi. ♦ Persoanele, cari doresc a face parte din «Societatea turiștilor din România», pot adresa cererea de înscriere d-lui AS Tzigara Samurcaș, [secretarul societățe], la Fundația Carol I. Statutele se trimit la cerere. Cotizația anuală este de 12 lei. ♦ Mâine, Sâmbătă, va avea loc în sala băilor Eforiei, un mare bal cu cotilion sub patronagiul A. S. R. Principesa Maria, dat de societatea «Obolul». Toaleta de bal este de rigoare. ♦ Tâmplarii din Capitală, maeștri și lucrători, se vor întruni Duminecă la ora 2 d. a., în localul clubului meseriașilor români din str. Ilfov No. 2. ♦ Cismariu și pantofarii din București, în urma unui aviz primit din partea ministerului de domenii, se vor întruni Duminecă, la ora 2 d. a., în sala de sus a clubului meseriașilor români. ♦ D. dr. Cristodulo va ține o conferință Sâmbătă 1 Februarie la ora 8 seara, în sala clubului meseriașilor români, vorbind despre «Pneumonie». ♦ Azi, Vineri, la orele 8 seara, va avea loc adunarea generală a membrilor clubului meseriașilor români din București. ♦ D. G. Banu, inspectorul învățămîntului privat, a vizitat era școala primară și comercială a societăței «Cultura». ♦ Era, 30 ianuarie, fiind hramul bisericei Colțea, s’a soficiat un serviciu divin de către P. S. Sa Arhiereul Nifon, Vicarul Sfintei Mitropolii. Cu această ocasiune corul elevelor Asilului Elena Doamnă, secția profesională dirigent de d-na Eugenia N. Petrescu, profesoară de muzică, a intonat sfânta leturghie. ♦ Aseară a avut loc la Palatul Regal prima serată la care au luat parte AA. U. RR. Prințul Ferdinand și Prințesa Maria, toți d-nii miniștri cu soțiile, mai mulți ofițeri superiori, senatori, deputați și un numer însemnat de invitați. Serata s’a terminat la orele 2 și jumătate din noapte. ♦ Aseară s’a dat cu succes la Theatrul Liric opera«Trovatore». Sala gemea de lume care a aplaudat mult pe d-nii Persico, Sera și Arrigoni, pe d-nele Maghialo și Pizzati. ♦ « Universul Literar» colorat care va apare poimâine Duminecii 3 Februarie, va cuprinde, pe lângă o materie variată și foarte interesantă, și o frumoasă ilustrație, reprezintând «Deșteptarea unei domnișoare dintr'um somn de 3 luni, întrun spital». « Universul Literar» colorat se vinde cu 5 bani în toată țara. ȘTIRI ȘCOLARE . Inspectorul școalelor române din Macedonia a adresat ministerului instrucțiunei un raport în care propune crearea de școale practice de agricultură și meserii în acea provincie, Macedonia posedând pășuni foarte întinse, și creșterea oilor fiind foarte desvoltată acolo, inspectorul școalelor române crede că s’ar putea crea pe lângă școalele de agricultură mici industrii, precum : fabricațiunea brânzeturilor și a altor articole,cari vor contribui a ridica starea economică a populațiunei române din Macedonia. Chestiunea se studiază. ♦ Consiliul permanent al instrucțiunei a hotărît să admită anul acesta,prin excepțiune, cărți didactice chiar după termenul fixat de minister, cu condițiunea ca să le prezinte înainte de 1 Februarie, și ca să achite taxa legală. ♦ D. ministru al instrucțiunea a aprobat avizul Senatului universitar din București, și al consiliului profesoral al facilitate de medicină,relativ la suprimarea catedrei de clinică medicală care a fost ocupată de defunctul dr. Kalinderu. De asemenea a aprobat fuziunea catedrelor de chimie anorganică de la facultatea de științe, cu catedra de chimie organică, sub denumirea de catedra de chimie teoretică ; a mai aprobat și crearea altor două catedre : una de chimie analitica și technologies, și alta de chimie agricolă. Catedra de chimie teoretică va fi încredințată d-lui dr. Istrati. D. ministru Haret a elaborat deja proiectele de legi pentru suprimarea, crearea și transformarea catedrelor de mai sus. ȘTIRI ARTISTICE” ♦ Festivalul d-lor Băjenaru și Filioreanu anunțat pentru 15 Ianuare a. c., va avea loc Vineri 7 Februarie 1903 la ora 9 seara. Biletele plasate, sunt valabile. ♦ Asociația femeilor române«Sprijinul» va da o serată artistică și dansantă în scop filantropic Miercuri 12 Februarie, in sala Liedertafel. ♦ La Teatrul Național se va da Luni 10 Februarie, o reprezentație de gală. Se va cânta pentru prima oară «Ziua și Noaptea», opera comică, musica de Gh. Lecocq. ♦ Miercuri, 5 Februarie,va fi la teatrul Edison o reprezentație extraordinară, In scop de binefacere, urmată de o serată dansantă. U Partea I: «Căpitănia de un ceas», comedie Intr’un act. Partea II: monoloage zise de d-nii Montaureanu, Lupașcu, Paciurea și Christescu Partea III: mans, bătae de confeti, serpentine, etc. ♦ Duminecă, 9 Februarie, la ora 2 d. a., se va da la Ateneu primul concert de muzică de cameră al quartetului «Carmen Sylva», compus din d-nii G. Enescu, D. Dinicu, E Loebel și G. Dinicu, cu un interes sânt program. ♦ «Pentru mâine Sâm bătă i Fi»