Universul, februarie 1903 (Anul 21, nr. 30-57)

1903-02-01 / nr. 30

Cumpăr BijMl rJ Aä. ARGINT, diamante, bri­liante, smarande, perle și rubine, împrumut și ef. publice cu dobândă redusă. Cumpăr șl Und­e £«£ £­blice și fac ori­ce schimb de monezi. După dorință trimit la domiciliu. Za­rafl­a 1. ISTECESCU Str. I. C. Brătianu 5 (alături de Primărie) (fostă strada Col(eî) 5787 . Se face cunoscut că în ziua de 15 Februarie 1903, ora 3 p. m., se va ține licitație orală in cancelaria Administrațiunea acestor Așezămin­te, strada 11 Iunie No. 2, pentru arendarea pe un nou period de cinci ani, cu începere de la 23 Aprilie 1904 până la 23 Aprilie 1909 a ur­mătoarelor moșii : 1) Moșia Letca Nouă, din județul Vlașci,„plasa Neajlovu, în întindere de 3200),pogoane; 2) Moșia Chiajna, din jud. Ilfov, plasa Snagov, în întindere de 1255 pogoane. Ambele aceste proprietăți au case cu dependințe, grajduri, șoproane, magazii și p’ătule încăpătoare și în bună stare. Condițiunile sub care se face a­­rendarea se pot vedea în toate zilele de lucru, de la orele 3—6 p. m­., în cancelaria Administrației acestor A­­șezăminte. __1­789 TRANSATLANTIQUES Vapoare Franceze de viteză mare Traversează oceanul în 6 zile EUROPĂ În AMERICA via VIENA, BALE, PARIS, HAVRE \ Repres­ntant general pentru România I ADOLF SOLOMON București. — Strada Doamnei fio. 14 | Representant pentru Iași: Ianovici et­­ Wechsler, Strada Ștefan­ cel­ Mare, 251 SE­RI de la 15 Martie 1903,­ Localul de Berărie și Cafenea cu mo­bilierul necesar și grădină din Palatul Societătei Creditului Funciar Urban Iași. A se adresa Creditului Ur­ban, Iași. 5727 Anemia (lipsa sângelui), c­orosa ] (paloarea feței). Debilitatea gene­­­­rală, sleirea nervoasă, se vindecă în cel mai scurt timp cu Hemofer fteanu. Acest preparat este unul­ dintre cele mai puternice recons­­­tituante ale corpului slăbit, mă­rește greutatea corpului, redă­­ pofta de mâncare pierdută. Se gă­­­­sește la farmaciile și drogueriile din țară, sau direct la farmacia­­ Stcaiiu, R.­Sărat. Flaconul 4 lei.­­ MINISTERUL DE FINANCE Direcți­insa Generală a Regiei Monop. Statului Punicațiune Se aduce la cunoștința generală că în­ ziua de 10(23) Februarie 1903, orele 10 dimineața, se va ține lici­­tațiune publică cu oferte închise și în conformitate cu art. 68—79 din legea asupra comptabilităței publice, la Direcțiunea generală a Regiei, ca­lea Victoriei No. 127, pentru apro­vizionarea fabricei de chibrituri Fi­­laret cu 500 m. c. lemne de plop necesar în cursul anului financiar 1903-1904. Condițiunile de calitate pentru a­­ceastă furnitură sunt următoare­e : Lemnul de plop va fi de prima calitate, adică­­ va proveni din co­paci sănătoși cu fibrele drepte, fără putrigaiurî, pe cât se poate fără no­duri, cioturi sau alte vic­uri. Lem­nul va trebui să fie alb curat pe toată întinderea secțiunea trunchiu­lui. Predarea se va face în bușteni necojiți de un diametru de 0 m. 30 până la 0 m. 60 și ca lungime mul­tipli de 0 m­. 55. Lemnul va fi verde, tăiat cel mult cu două săptămâni înaintea expe­­dițiunei. Recepțiunea se va face pe metru cub și se vor socoti ca lungimi a trunchiurilor­ numai multipli întregi de 0 m. 55. Predările se vor face la cererea direcțiunei fabrice­ de chibrituri. Ofertanții se vor conforma în ceea­ ce privește licitați­unea condi­­țiunilor generale de licitație ale Re­giei, de care pot lua cunoștință la Direcțiunea Generală, Serviciul Ex­­ploatărei și Construcțiunilor în toate zilele de lucru, între orele 11-12 a. m. Ofertanții sunt rugați a trimite fabricei de chibrituri Filaret e șanti­­loane din lemnul de p­op oferit, cel mai târziu până în ziua de 5 Fe­bruarie. Supra oferte sau oferte fără un preț anume fixat, nu se primesc. 5766 1903. Ianuarie. Societatea Gooperativă Minieră Petraliferă „D­oMlcescui“ — Capital social 200.000 lei — Con­vo­care Conform art. 43 din statutele so­­cietăței, se aduce la cunoștința d-lor acționari ai societăței, că sunt con­vocați în adunare generală ordinară pentru ziua de Duminecă 23 Februa­rie (8 Martie) 1903, ora 10 dimi­neața, în localul din calea Victoriei No. 163, București, pentru a deli­bera și hotărî asupra următoarei ordine de zi : 1) Raportul consiliului de admi­nistrație și al consiliului de censort; 2) Aprobarea bilanțului pe exer­cițiul 1902 ; 3) Descărcarea consiliului de ad­ministrație de gestiunea sa ; 4) Confirmarea d-lor: Christu Ne­­goescu și C. G. Mateescu ca mem­brii în consiliul de administrație. In locul d-lor: R. Zăgănescu, demisio­nat și lt.-colonel M. Ghica, decedat; 5) Alegerea unui membru în con­siliul de administrație, rămas va­cant prin demisionarea d-lui C. A. Berindey . =6) Alegerea a 3 censorî și 3 su­pleanți în locul celor actuali, al că­­ror mandat expiră. 5‘7ă Consiliul de administrați. Cu mare greutate el a putut fi lo­calizat după 3 ore de muncă. S’au luat strașnice măsuri pentru descoperirea autorilor acestui îngro­zitor incendiu, care a lăsat pe dru­muri pe două din fruntașii comunei Poiana. An incendiu. — Un alt foc, de asemenea pus, a consumat tot nu­trețul de vite al săteanului Tănase Marin Gagiu din com. Gângiova, Lucilius. Buzea Crimă din imprudență. — Azi mi se comunică despre o crimă comisă din imprudență in Pârscov. Iată faptele și modul cum s’au pe­trecut : Vineri doui copii din sus-zisa co­mună, unul băiat și cel­i’alt o fe­tiță, se jucau pe drum în sat ; la un moment dat, băiatul aruncă cu un băț și lovi pe fată în cap. Ori, după o suferință de 3 zile, nenorocita copilă își dădu sfîrșitul în spitalul comunei. Autoritățile n’au fost încă avizate despre această crimă. Furt de bani. — Alaltă­ orî, d. Ioan Drache din Bălănești s’a plâns jandarmilor din secția Pârscov, că dintr’un garderob din casă, ’i s’a furat suma de 400 lei. Bânnelile cad asupra unui servitor al casei.—Șeful secției de jan­darmi, d. Titulescu, a început cercetările. Furt de giu­vaericale.­Acum cât­va timp s’a furat dintr’un gar­derob al d nei Marghioala Alexan­dres­u, din Pârscov, o cutie cu giu­­vaericale în valoare de aproape 1000 lei. Cu toate cercetările făcute de au­torități atunci, autorul furtului n’a putut fi descoperit. In urma unor împrejurări, se bă­n­­uește acum că autorul furtului ar fi femeia Luxa C. Mușat, care fu­sese în serviciul d-nei Alexandres­­cu, în timpul comiterei furtului. Ramiro, Călărași Furt de cai. — Erî­ noapte s’a furat din grajdurile d-lui colonel Maican de la Ciulnița, un armăsar de rasă engleză. Se crede că hoții au­ luat drumul spre Brăila. Auto­ritățile cercetează. Moartă de mizerie.— Femeia Sanda Văduva din Urziceni, a fost găsită moartă în odaia în care lo­­cuește. — S’a constatat că moartea i-a fost provocată din causa mize­riei. Sanitare. —­­frăție măsurilor urgente luate de către prefectură, febra aftoasă e în descreștere. Alexi. Tg­.­J1. Primar abusiv. — p. inginer Diaconovici, șeful serviciului tehnic, a cerut primarului com. Negreni, Par­aschiv Firfirică, un tablou de lo­cuitorii cari au plătit ln bani pres­tațiile pe anii 1896—98, tablou ce i s’a trimis de­numitul primar tre­când in el nume fictive, iar ca plată numere de recipise fictive, incasând dînsul banii de la locuitori. Acest fapt s’a dovedit cu ocaziu­­nea statelor de scăzămînt făcute de același primar pe aceeași ani și tri­mise prefecturei locale spre aprobare. Suma delapidată atinge cifra de 250 lei. Cazul se cercetează de neo­bositul nostru jude-instructor N. Saulescu. Ferame criminalii. — Femeea Ioana C. Toma, în etate de 17 ani, din com. Hurezatul-de-jos, trăind în concubinaj cu un locuitor, a dat naș­tere unui prunc. Și cum era pără­sită de amantul său, a crezut mai nemerit a se scăpa de această po­vară care nu sosise la timp oportun. In acest scop o bunică a sa, care o asistase la fixere, a lăsat cordonul ombilical nelegat, și nu puțin după aceasta copilul a sucombat. Ambele criminale l’au luat și l’au Îngropat în mijlocul unei păduri, unde a și fost găsit de niște fete cari umblau cu vitele, denunțând cazul. Ambele criminale au fost a­­restate și afacerea se instruește. De la Jiu, Tecuci Incendiu. — Astă-noapte, pe la orele 12, un violent incendiu s’a dezlănțuit la casele d-nei Țemia Weisbad, din str. Sf. Gheorghe, proprietatea Creditului urban din Iași, distrugând acoperămîntul de la 3 camere, un grajd și atelierul de lemnărie al d-lui Dimitrie Po­­povici. Cei dintâi, cari au sosit la locul dezastrului, au fost d. C. Burghe­­lea, energicul polițait al orașului și d. Gh. Angelescu, directorul pre­fecturei, precum și toți agenții po­liției. Anunțându-se imediat secția de pompieri, focul a fost localizat după o muncă de 2 ore. Focul se zice că ar fi luat naș­tere de la coșul caselor. Pagubele se urcă la 1060 lei. Furt de vite.—Gheorghe Olaru, Ene Ștefan Mateiu, Constantin Voi­­cu din Liești, acest județ, în com­plicitate cu Grigore Anghel, din Călieni (Putna), au furat acum câ­­te­va zile locuitorului Alecu Pascu, tot din Liești, două perechi de boi și mai multe vite. Ei au fost prinși. Hux.oUt.’ Tulcea Nenorocire.—Ieri, pe când vi­zitiul d-lui Nicolae G. Șoșcî, anume Gheorghe Nicoloff, trecea cu căruța pe str. Ceairului, speriindu-se caii, au luat-o la fugă și ei scăpând hă­țurile, numitul vizitiu a căzut din căruță, fracturându-și mai multe le­ziuni la cap. Victima, într’o stare gravă, a fost transportată­­ la spitalul comunal; caii cu căruța au putut fi prinși în târgul de vite fără a se mai întâm­pla vre-o nenorocire. Dănilă. UN SFAT !a E ZI Salată de spanac. — Pu­neți sa fiarbă spanacul, ameste­­cați-l cu gălbenuș tare de la șase oue, puneți sare, piper, unt, o linguriță de oțet, așezați totul pe o farfurie și garnisiți cu al­bușuri de ouă și puțină maio­neză. zzmmmxistsmm lucruri din toată lumea Centenarii din departa­mentul francez Basses­rénées.­­ Departamentul Basses-Pyrénées din Franța a­­bundă în centenari ; acesta e probabil unicul ținut din Franța care numera atâția centenari. Recordul longevitățil­or dețin femeile. Cea mai bătrână a murit la Laneplan, cantonul Orthez, la începutul iernei trecute, în vîrstă de 107 ani. Cantonul Salies are dccu­j: una de 103 ani și alta de 104, vă­duva Burgadette din St. Dos. Această din urmă a împărțit, anul trecut, premiul de 500 franci cu o compatrioată de aceeași vârstă din cantonul Navarreux, premiul dat de către «Parc de Paris», celei mai bătrâne și celei mai nevoiașe persoane din Franța. In sfârșit cantonul învecinat, Bidache, venerează pe o bătrâ­nă, născută pe la sfârșitul Direc­toratului, și a cărei limpezime de minte e uimitoare. De cine a fost subs­cis împrumutul francez de la 18713.—împrumutul de 3 mi­liarde, emis la 1872, după în­frângerea Franței de către ger­mani, a fost pe jumătate subscris în străinătate, în proporțiile de mai jos: Printre acești subscrii­­t­ri, germanii țin fruntea. Germania a subscris pentru suma de :.. . 471 milioane Belgia .... 396 » Anglia .... 334 » Olanda .... 83 » Danemarca . . 34 » Turcia . . . . 33 » Elveția. . i . 32 » Italia .... 32 » Austria. ... 30 » România ... 6 » Dif. puteri asiat. 3 » Total .... 1454 milioane. 3&l­­ A. 25 Un țăran e pe patul de moarte, dar boala se prelungește din ce în ce. Intr'o seară, fiul seu lăsă lângă dînsul o luminare și se duse să se culce zicându’l: — Taică, dacă vî vedea că ești gata să morî, nu uita să stingi luminarea. CORPURILE LEGIUITOARE Ședința de la 30 Ianuarie 1903 Ședința se deschide la orele 2, sub președinția d-lui M. Ferechide. Prezenți 95 d-ni deputați. Pe banca ministerială sunt d-nii Sturdza, Brătianu, Stoicescu și V. Lascar. Se fac formalitățile obicinuite. D. Brătianu depune mai multe proiecte de legi privitoare la recu­noașteri și împământeniri. D. V. Lascăr depune proiectul de lege privitor la poliția generală a Statului. D. Procopie depune o petiție a locuitorilor din Roșiorii de Vede. Spune ca noua lege a desființărei aceiselor ar fi un adevărat dezastru economic pentru locuitorii acelei lo­calități, de­oare­ce la Roșiori se produce un vin de o calitate infe­rioară și foarte eftină, ceea­ ce nu permite a suporta taxele impuse a­­supra vinului prin noua lege. D. Procopie roagă Camera, ca vo­tând acea lege, să aibă în vedere această împrejurare. D. C. Mille se asociază acestei pe­tiții. D. Cernescu se asociază la inter­pelarea d-lui Poenaru-Bordea, rela­tiv la inalienabilitatea pământurilor rurale.* * » Se votează împământenirea d-lui David Goligher. Se votează proiectul de lege prin care se deschide pe seama direcției generale a căilor ferate, asupra bud­getului exercițiului 1901—1902, a unui credit suplimentar de 302.482 lei pentru regularea câmptului de exploatare pe acel exercițiu. Se votează proiectul de lege, prin care se deschide pe seama adminis­trației căilor ferate române a unui credit suplimentar de lei 360.000 pe exercițiul 1902—1903 spre a pu­tea corespunde cheltuelilor cari se vor ivi pentru plata personalului. Prin aceași lege se anulează din budgetul acestei administrațiuni o sumă echivalentă de 360.000 lei de la alte articole budgetare. Se aprobă deschiderea unui cre­dit pentru așezarea unui bust a re­gretatului d. Genai, în incinta Ca­merei. La ordinea zilei interpelarea d-­n. Poenaru-Bordea relativă la inalie­nabilitatea pământurilor rurale. Oratorul începe prin a spune că noi suferim de boala legiferareî și nu ne dăm seama dacă legile pro­mulgate se aplică. Continuând,oratorul arată că ches­tiunea agrară a mai venit înaintea Camerei în 1887 și la alți ani fără însă ca legea să se aplice și să co­­respună scopului pentru care a fost creată, cu toate că e în­deobște re­cunoscut, că posesiunea de pământ e temeiul constituire­i noastre so­ciale. Da citire unor articole din legile și regulamentele privitoare la pă­­mânturile rurale și arată că de la 1864 până acum, cu toate transfor­mările prin cari a trecut legea, nu s’a încetat de a se face cele mai revoltătoare abuzuri. Aduce mai multe exemple petre­cute în diferite județe, unde țăranii, în ciuda legilor existente, au fost deposedați de pămînturile lor, de către numeroșii speculatori cari au isbutit să se împroprietărească în detrimentul poporațiunei rurale muncitoare. Față de o asemenea stare de lu­cruri se poate oare ca Parlamentul să rămână indiferent ? E o chestie din cele mai vitale pentru țară, căci această stare de nemulțumire a populațiunei rurale poate să dea naștere unei erupțiuni care ar sgudui temeliile organiza­­țiunei noastre sociale. In primul rând, această stare de lucruri ar putea da loc la emigrări, căci emigrările nu provin din per­­secuțiunile ce ar exista la noi în țară ; aceasta e o infamă calomnie (aplauze), ci din cauză că în străi­nătate, spre exemplu în America, sunt câștiguri mai mari cu o muncă comparativ ușoară. Vorbește despre emigrările evre­­ești și spune că aceste emigrări nu sunt silite, ci provocate de dorința câștigului. Înfierează toate acuza­­țiunile aduse țărei din partea Sta­­telor­ Unite, cu privire la pretinsele persecuțiuni îndreptate în contra evreilor, și spune că chiar guver­nul american, autorul faimoasei note, a luat în timpul din urmă oare­cari măsurî în contra unei ex­tensiuni prea pronunțate a elemen­tului evreesc în acea țară. Mai departe, d. Poenaru-Bordea spune că atât legea casei rurale câ și legile cari urmau să amelioreze situția țărei noastre, au rămas literă moartă. Terminând,d. Poenaru-Bordea în­treabă pe d. ministru de domenii ce mâsurî are de gând să ia pentru a îndrepta lucrurile și exprimă do­rința cu legea pentru împroprietă­rirea țăranilor, dacă e bună să se aplice, iar de nu e bună, să se mo­difice. (Aplause). Ședința se suspendă la orele 3 și jupartate. La redeschidere se dă cuvîntul d-lui Cernescu. î­. Cernescu spune că e o datorie sacră pentru toți de a se ocupa de soarta țărănilor. Interpelarea d-lui Poejjanj-Bor­­dea e cât se poate de nemufilă, ob­­­servațiuni­le d-sale sugt juste, iar exemplele ce le-a adus, probând neaplicarea legei împroprietărirei țăranilor, trebue să ne îngrijească pe toți. Intr’adevăr, continuă d. Cernescu, chipul după care se aplică actual­mente legile de împroprietărire e o curată monstruozitate. Se asociază spuselor d-lui Poe­naru-Bordea cu privire la nedreptă­țile la cari sunt expuși țăranii, mai cu seamă acei dintre dînșii cari n’au primit nici o bucată de pământ, și spune că această stare de lucruri­ ar putea să aibă consecințe cu mult mai grave de­cât s’ar putea crede. Așa în­cât, o reformă în această direcție se impune și această refor­mă va fi una din cele mai impor­tante pentru țară. Mai departe, oratorul spune că, preferă a vedea pe țărani proprie­­­tari pe mici întinderi de pământ cari să fie ale lor, de­cât sistemul actual. în care unii au prea mult, sunt mari proprietari, iar alții, cei mai numeroși, zac în mizerie. Vorbește în chestia băncilor po­pulare și arată că și acest proiect e din cele mai importante. Aceste in­­stituțiuni, odată realizate în număr mare, împreună cu reformele privi­toare la împroprietărirea țăranilor, vor da o viață nouă populațiunei ru­rale, cimentând ast­fel temeliile or­­ganizațiunei noastre sociale. Arată importanța băncilor popu­lare pentru țărani, scopul acestor instituțiuni fiind regenerarea stărei economice a țărănimei. Aceste bănci vor deschide pentru ea o nouă eră de fericire. Exprimă dorința ca proiectul să se voteze negreșit în această sesiune și termină rugând pe d. ministru de finanțe a veni cât de curând cu proiectul­ de lege, promițând întreg concursul Camerei pentru realizarea unei asemenea mărinimoase opere. D. Stoicescu,ministru de domenii, începe prin a spune că e sigur că d. Poenaru-Bordea, prin interpelarea sa, n’a avut scopul de a tulbura spi­ritele, ci a dorit numai să deștepte pe toți, atrăgând atenția tuturor a­­supra unei chestiuni vitale. Continuând, d. ministru spune:, că toți bărbații eminenți ai țarei au­ avut grija țărănimea și prin legi și regulamente au căutat să se asigure o existență înfloritoare. Or, datoria acelor ce au succedat acestor mari bărbați, e de a aplica acele legi menite a ridica pe țărani din starea critică în care se află astă­zi. Mai departe, d. Stoicescu, într’o lungă cuvîntare, face istoricul ches­tiunea împroprietăririlor țăranilor, începând de la 1864. Spune că e absolut necesar ca să se facă o revizuire a pământurilor date, pentru a vedea cari sunt pă­mânturile stăpânite pe nedrept. Explică cauzele cari au făcut ca legea de la 1887 să nu fie aplicată. Principala cauză e că Statul era lipsit de mijloacele necesare bănești spre a aduce legea la îndeplinire și crede că aceste cauze nu vor fi așa de puternice pentru a nu putea fi înlăturate cu desâvîrșire. Mai cu seamă acum, când țara și-a îndreptat situația financiară, e momentul propice de a introduce a­­ceastă mare reformă. Vorbind în chestia emigrărei e­­vreești, chestie atinsă de d. Poe­naru-Bordea, d. Stoicescu, la rîndul său, respinge cu indignare toate a­­cuzațiunile aduse țârei din străină­tate,­care a atribuit aceste emigrări unor persecuțiuni religioase imagi­nare. D. Stoicescu conchide că nimic nu-i mai drept și folositor de­cât de a acorda țăranilor pământurile de cari au n­evoe, însă, adaogă d-sa, numai această măsură nu va putea îndrepta răul. Pe lângă acordare de pământuri, țărănimea noastră are nevoe de o sumă de îmbunătățiri pe toate tărâmurile, atât moral cât și inte­lectual și economic, pentru a putea să dobândească o deplină și adevă­rată desvoltare. De alt­fel chestia țărănească a fost în­tot­dea­una principala preocupa­­țiune a partidului liberal. D. mi­nistru se declară partizan al casei rurale. Exprimă dorința ca Statul să aibă moșii cât se poate de nu­meroase pentru a fi în măsură de­ a satisface trebuințele țărănimei. Terminând, d. ministru relevează bunele intențiuni de cari a fost nu­trit în­tot­dea­una partidul liberal pentru cauza populațiunei rurale. Ședința se ridică la orele 5 jura. SS28T_A.­X1-CrXa Ședința de la 30 Ianuarie 1903 Ședința se deschide la orele 2.45, sub președinția d-lui P. Poni. Prezenți 61 d­in senatori. Pe banca ministerială d. I. Bră­tianu. Se fac formalitățile obicinuite. D. I. Brătianu roagă Senatul să treacă în secțiuni spre a lua în dis­cuție proiectul de lege pentru rati­ficarea convenției pescuitului dintre România și Ungaria. D. P. Cavalioti cere ca să se a­­mâne interpelarea sa pentru Sâm­bătă, zi în care s’a și înțeles cu d.l ministru de interne ca să și-o des­­volte. D. P. Grădișteanu ia cuvîntul în chestie de regulament și susține că nu se poate trece în secțiuni de vreme ce la ordinea zilei e inter­pelarea d-lui dr. Păltineanu, care, după cererea d-lui prim-ministru, nu așteaptă de­cât să și-o desvolte. D. I. Brătianu spune că a cerut trecerea în secție pentru că d. mi­nistru de război c­are să mai întâr­zie puțin și bine ar fi ca d-nii se­natori să nu piardă timpul până a­­tunci. D. dr. Păltineanu zice că se teme ca după secții să nu se descomplec­­teze Senatul, de aceea propune ca mai bine să se suspende ședința până la venirea d-lui prim-ministru. Se pune la vot suspendarea ședin­ței și trecerea în secții și se admite. D. dr. Păltineanu ’’și desvoltă in­terpelarea cu privire la reformarea medicului de regiment dr. Pălti­­neanu și la modul în care se fac constatările în armată în caz de moarte violentă a vre­ unui soldat. Interpelatorul începe prin a spune că dacă a luat cuvîntul, nu e pen­tru a’șî reclama poziția pe care a avut-o în armată, ci pentru a arăta neregulele ce s’au petrecut cu oca­zia reformărei sale și cari se pe­trec în toate cazurile identice. Spre a ajunge aci, d-sa ’și propune să atingă mai Inteiu chestia morților­ violente ce se întâmplă în armată. Povestește cazul acelui caporal găsit mort în 1898 într’o cameră de la cazarma regimentului 4 Argeș și pentru a părui înmormîntare d-sa refuzase să dea autorizație, de­oare­ce avea băpueui că nu era la mij­loc numai o sinucidere. Cu toate a­­cestea­, grație unor influențe de sus, înm­ormîntarea s’a făcut, și aceasta numai după simplul aviz al unui mediu militar. Zice că autopsia cadavrului nu s’a făcut, cu toate că erau bănueli la mijloc și că d-sa, ca spedic pri­par, s’a văzut silit să reclame celui în drept printr’o adresă specială. A­­ceastă adresă însă, supusă coman­dantului regimentului, d. col. Bu­­duiescu, azi senator, acesta și-a per­­mis să sc­rie pe ea vorbe oferișă­­toare pentru setiLiMM. Or, lumea știe și ziarele au vorbit la timp cum­ că însuși d. col. Bă­­dulescu a lovit pe caporal, care în urmă poate s’a sinucis. D. col. Bădulescu cere cuvîntul în chestie personală. D. dr. Păltineanu continuă pro­ducând diferite acte și făcând citații de prin unele ziare, spre a dovedi că d. col. Bădulescu a avut o în­semnată parte de vină în moartea caporalului. Asemenea aduce dovezi în privința ușurinței cu care se fac constatările medico-legale cu o­­cazia morților violente din armată. Revenind la d. col. Bădulescu, in­­terpel­atorul citește un bilet găsit asupra caporalului și prin care si­nucisul spune că s’a omorît din cauza comandantului regimentului. Acest bilet însă, rupt de d. maior ’Sț­Udih, n’a fost trecut în procesul verbal. Se naște un incident violent în­tre d-nii dr. Păltineanu, col. Bă­dulescu și dr. Macridescu ; în urmă d. Sturdza se scoală și spune că n’are să respundă la interpelare. D. dr. Păltineanu zice că e indi­ferent dacă va repunde ori nu, dar d-sa își va desvolta înainte inter­pelarea. D. preș. Poni propune ca să se amâne interpelarea pe mâine, de­oare­ce orele sunt înaintate. D. Sturdza repetă că n’are să răspundă la interpelare și de alt­fel e ocupat zilele următoare. D. dr. Păltineanu cere din nou să’șî desvolte mâne interpelarea, dar d. Sturdza pleacă. Ședința se ridică la orele 5. UN PRO V unit Pft 7,1 când ești mâniat, nu face ni­mic. (Turcesc). Finanțe, agricultură ai comercia București, 30 Ianuarie. Finanțe Casa valorilor la bursa din București P­­enta de 1881—88 59/„ lei 99*/»— id. 1892—93 5*/, iei 98'/,— 99, ui­­de 32'/, mii. 4 °/, lei 87 — 87'/,, idem de 50 mii. 4'% iei 87'/4—87 °/«, id. de 274 mil. 4“/» lei 88—88'/,. Oblie. credit, jud. și corn. 5 ®/­ lei 95 %/«—90*/,. Func. rurale 5% lei 99 — 99­/4, id. de 4 ®/, lei 88 — 88‘/* Urb. Bu­curești 5 °/0 lei 88 — 88%, idem Iași 5% lei 81—81%. Acțiuni : Banca Națională 2420 — 2430 lei, Banca Agricolă lei 220—225 stan­șa de Scont lei 110. Socie­tăți­ de asigurare: Dacia-România lei 890—395. Naționala lei 390—395. Monede : Napoleonul lei 20.20. Cor. germană lei 24.70. Fiorinul lei 2.12. Rubla lei 2.70. Sconturi și avansuri: Banca Na­țională 5—6%, Banca Agricolă 6— 8%, Casa de depuneri 5% %. Devise : cell Londra 25.36% ; cek Paris 100.60; cek Viena 105.50 ; cek Berlin 123.70. Trei luni: Londra (25.11%. Paris 99.80. Berlin 123.05. jri- ' ■* Cota valorilor române in străinătate Frankfurt. — Renta de 5 °­, 99.50. Paris. — Renta de 5% 99.75, id. 4% 88.40. Berlin. — Renta de 1892—93 5% 99.50. idem de 1890 4% 87.50, id. de 1894 4% 86.70, id. de 1896 4 ®­, 86.60, idem de 1898 4% 86.60. Co­munale București 94.75. Cota valorilor streine Consolidere engleze 93—. Renta franceză 100.02. Renta ital. 102..60 Banca otomană 606. Loturi otomane 129.75. Cereale Cursurile piețelor europene ne so­sesc azi cu scădere aproape gene­rală și cu tendința slabă. La New­ York fluctuațiunile urmează cu di­ferențe simțitoare in sensul de ur­care și de scădere. Cursurile grâu­lui au sosit azi cu scădere de % de cent, până la un cent. Porumbul a scăzut */, cent. La Chicago scăderea e mai mare. Grâul pe Iulie scade cu un cent. și jumătate, iar porumbul pe Main un cent, și */*. Ambele burse ameri­cane sunt foarte agitate sub influ­ența știrilor variabile și contrazică­­­toare care se colportează zilnic de speculanții bassiști și haysiști. In Europa tonul general e de a­­semenea slab, iar prețurile cereale­lor în scădere. Ultimele afaceri la piața Brăilei notează prețuri susținute din causa pretențiunilor exagerate ale deten­­torilor. Grâul de 77 kgf. cu 5—7 ®/„ corp. str. s’a vîndut cu lei 10^85 hectolitru. Stocurile disponibile su­nt cu totul neînsemnate. S’a spas vîn­­duti și 15000 hectolitre orz de 61 kgr. cu lei 6.22­/, hectolitru. Ultime de peșf Cd­a cerealelor in stréinatate (Telegramele noastre particulare) Budapesta, 29 Ianuarie. Grâd de Apr. cor. 7.59 scă. Q b. Secară „ „ 6.58 „ 3 h. Ovez „ „ 6.04 scă. 8 fc. Porumb „ „ 6.08 scă. 3 b. spolza „ „ 11.70 invariabil 93 Berlin, 29 Ianuarie. [Grâu de Mai m. 162.— scă. 25 c. Secară » » 142—. arc. 25 c. Paris, 29 Ianuarie. Grâu de Martie nr. 23­70 scă. 5 c. Făină „ „ „ 31.10 „ 5 c. Viei fi de colză ., 53.25 scă. 50 c. New-York, 29 Ianuarie. Grâu disp.­cents 82% scă. % c. Grâu de Mai ,, 81% ,, % c. Porumb Mai, ,, 51% scă. % c. Chicago, 29 Ianuarie. Grâu de Mai cent. 78% scă. % c. Porumb Mai ,, 44% , 1% c. INFOMAȚIONI VINERI ♦ Orî­cîne se abonează la ziarul «Universul», ție lângă o distracție plă­cută și instructivă, fiind zilnic in curent cu toate mișcările din lumea în­treagă, mai concurează, in mod gratuit, prin tra­gere la sorți, la diferitele premii de­­ valoare intre cari o vilă la Sinaia. A se vedea anunciul detailat în pagina 1. ♦ S’a inaugurat banca de «e­­con­omie, împrumut și inițiativă cu numele «Deșteptarea» înfiin­țată în com­. Budești din iniția­tiva d-lor : I. P. Rădulescu, stu­dent și R. Bonciu, învățător. ♦ Intr’o corespondență din Do­­rohoiu am vorbit despre încer­carea de sinucidere a d-nei dr. Morgescu. Aflăm acum că asupra­ cauze­lor acestuî act s’au înregistrat svonuri tendențioase, scornite de răul-voitopî. ♦ AZI se împlinesc 20 de ani de la înfiin­țarea «Societatei func­­ționarilor publici». Cu oșaziunea acestei aniver­sări vin Te-Deum se va celebra sal dim­ine­ață, la orele 10, la bi­serici în prezența consiliu­lui central de administrație și membrilor societăței. ♦ In ziua de Duminecă, 9 Fe­bruarie, se vor întruni la școala primară din str. Clemenței, spre a se constitui în corporații, ur­mătorii meseriași: Croitorii, brutarii, corsetierii, floriștii, modiștii, tricotarii, um­­brelarii și cusătorii. ♦ Agenții vamali de la Giuvala au prins o însemnată contrabandă, adică 10 chilograme praf de pușcă, o cantitate însemnată de fitil fulminant, precum și alte mărfuri ca dimie de lână, etc. Parte din contrabandiști au reușit a scăpa cu mărfuri cu tot, fiind călări, iar cei prinși, după ce li s-au dresat actele de confis­care, s-au trimis parchetului Mus­cel. Ei, pe lângă confiscarea măr­furilor, au fost amendați cu suma de 500 lei. Contrabandiștii au fost toți din Ungaria. Agenții vamali, cari i-au prins și au dresat actele, se numesc I. Predescu, A. Lupșor și C. P. Ionescu. ♦ Comitetul asociațiunei gene­rale a studenților universitari ro­mâni, întruniți în seara de 29 ianuarie, s’a constituit în mo­dul următor : Președinte, Ion Vișoiu ; vice­președinți, Th. Oroveanu, I. E. Georgescu ; secretar general, V. Nicolaescu ; secretari de ședințe, Ion C. Georgescu, Gh. Crețu casier, Jean Dumitrescu-Slobo­­zia ; comisiunea de control, Al. Georgescu, O. Ta­rali, N. Po­­pescu ; bibliotecar, N. Ionescu. ♦ S’au deschis posturi telefo­nice în următoarele comune ru­rale: Carol I din jud. Roman, pendinte de oficiul telegrafic Ro­man ; Nebuna-Velea, Bulbucata, Babele, Gâstești-Români, pen­dinte de oficiul telegrafic Obe­­deni, Căscioarele, Cosmești, Bu­­teasca-de-jos, Epurești, Singu­­reni, Stănești-Kirculești (cătunul Stăneștii, pendinte de oficiul te­­legr­afic Giurgiu­, toate în jud. Vlașca, Ghizdăvești, Bibiciu, Slătioara, Găneasa, Dranovețu, Arcești, Cocorești, Colibașui, Străjești­ de jos, pendinte de o­­ficiul telegrafic Caracal , Tia- Mare și Moldoveni, pendinte de oficiul Corabia, toate în jud. Ro­man­a­ți. Aceste posturi, cari pe lângă convorbiri telefonice, vor mai face și serviciul pentru primirea și expedierea telegramelor tele­fonate și fonogramelor interne, se dau în exploatare, putendu­­se la dispozițiunea publicului pe ziua de 15 Februarie st. n. a.c. ♦ A se citi pe pag. IV urma­rea romanelor Satanella, de d-na Carolina Invernizio și Patimi, de d-na Sofia Nădejde. ♦ In ședința comitetului dele­gaților pentru cercetarea legei accizelor, d. N. Romanescu a găsit că propunerea d-lui minis­tru de finanțe de a înlocui taxa circulațiunei cu produsul unei zecimi asupra fonciereî ce s’ar ceda de Stat comunelor, plus o jumătate de zecime ce s’ar în­ființa din nou, n’ar fi nemerită, întru câte crează noui imposite de proprietate. Intr'adever, azi, proprietatea, atât rurală cât și urbană, este destul de greu impusă, și, ținând seamă că mai toate proprietățile sunt grevate de ipoteci până la cel puțin jumătate din valoarea lor, este învederat că în­deobște, când se suportă 12 la sută ca imposite de către proprietari, în realitate se suportă 26 la sută, de­oare­ce din venitul imobile­lor trebue scos ceea ce se ser­vește creditorilor ca rate și do­bânzi. D-sa propune ca, în locul jumătățat de zecime asupra fon­­cierei, să rămână în ființă taxele de la art. 25 (pește sărat), art. 38 (legume făinoase uscate și derivate), art. 44 (conserve de legume în butoae, sticle, etc.), art. 78 (grăsimi, unturi de pește), cari câte și patru la­o­laltă dau circa 134.000 lei, și tot­odată taxele de la art. 95 (lemne de foc de ori­ ce fel), art. 96 (lemne de construcțiune), art. 97 (lemn cio­plit), art. 98 (lemn tăiat la fe­­răstrău), art. 99 (lemn fasonat pentru mobile), cari încă dau peste 937.000 lei, sau în total peste 1.000.000 lei. Tot d’odată­­ propune taxe pe transmisiunile succesorale și pe fabricele de cărămidă , iar de nu vor fi suficiente aceste taxe, să se majoreze taxele pe farnă de la 75 bani la 1 leu la suta de kilograme. ♦ Consiliul Județean de Tele­orman a hotărît ca pe locul vi­ran din str. Regina Elisabeta, din T.­Măgurele, să se constru­iască Palatul Justiției. ♦ «Biblioteca Economică a Universului», care va a­­pare mâine 1 Februarie, va cuprinde o frumoasă scriere «De­asupra unui mormânt» de Luigi Capra­­nica. «Biblioteca Economică a Universului» se vinde cu 20 bani. ♦ Prin testamentul din urmă lăsat de defunctul general Rasty, toată averea acestuia a fost lă­sată soției sale. Printr-un testa­ment precedent, generalul Rasty lăsase soției sale numai uzufruc­tul averei pentru cât va trăi. ♦ Din ordinul d-lui Dimitrie Sturdza, ministru ad-interim la ministerul lucrărilor publice, ser­gentul C. Popovici și soldatul Agamemnon I. Dimitriu, din ba­talionul 4 vânători, au fost aspru pedepsiți pentru că au insultat și amenințat cu armele pe d. I. Vasilescu, casierul de bilete al stației Cernavoda. ♦ Uniunea industriașilor din țară, ale cărei baze s’au pus zi­lele trecute, a ales ca secretar pe d. I. Catz, însărcinându-l a face un proiect de statut, iar pe­­ J. P. G. Dobrescu, comptabil al Camerei de comerț din Bucu­rești, l'a ales casier. Până acum­ s’au subscris 5000 lei,sumă care va crește în câte­va zile .S’au trimis liste de adesiune în toată țara. Sediul societăței va fi la Camera de comerț. ♦ Éni dimineață, la orele 10, s-a constituit la Camera de co­merț din București corporația­­alămarilor, tinichigiilor, turnăto­rilor în metal și instalatorilor, cu 114 meseriași și lucrători. După amiază urma să se cons­­titue corporațiunea zugravilor și a văpsitorilor. S’au prezintat nu­mai 22 de meseriași și lucrători cari posedă brevete și carnete ; din această cauză, și în urma cererea meseriașilor, delegații ministerului au decis a alipi pe aceștia la corporațiunea zidarilor. ♦ C. ministru al instrucțiunei se ocupă în prezent cu­ întocmi­rea regulamentului societăței de credit și economie a membrilor corpului didactic din întreaga țară. ♦ D-nii Meissner și S. Halița, președinții comisiunilor de exa­minare a învățătorilor propuși pentru înaintare pe loc, de la Iași și București, au lucrat erî dimineață cu d. Sp. Haret, mi­nistrul instrucțiunei, ocupân­­du-se de modul cum vor trebui făcute aceste examene. ♦ Comitetul central al Ligei Culturale, și acela al secției Bu­curești, se întrunesc în fie­care seară în ședințe extra­ordinare. Aceasta în urma provocărei ne­bunești din partea ungurilor, cari vor cu ori­ce preț să desființeze presa română de peste munți. Este vorba a se ține o mare întrunire publică de protestare la care pe lângă reprezintanții secțiunilor din țară, să fie in­vitați cetățenii Capitalei fără deo­sebire de culoare politică. ♦ D. dr. Maratti, medicul por­tului Brăila, a fost suspendat de consiliul sanitar pe timp de 3 luni. D. dr. veterinar Mantu a fost însărcinat cu examinarea peștelui ce se introduce în oraș, însărci­nare pe care o avea d. dr. Ma­ratti. ♦ Eri, s’au împărțit U Senat următoarele proiecte: Pentru recunoașterea d-lor Nic. I. Ace­­renescu, Spiru Iorganda, Maria Coman Hodrescu, Vasile Dum­i­­tresc­u. Pentru împământenirea d-lor: Aurel Turcu, Anton Pamula, Sabetay A. Sabetay, Jacques A. Sabetay, dr. Isidor Radu Bau­­bergher, Moritz Nicu Wasser­­man, Carol Koch, Gh. Sabo­­teanu și Frantz Fischer. ♦ Defunctul deputat de Tuto­­va, Iancu C. Codrescu, a lăsat o avere de aproape trei milioane lei. Numai taxele cari se cuvin fiscului se urcă la 250.000 lei. Singura moștenitoare e fiica sa, d-na Eugenia Baldovin. ♦ Caetul de sarcini pentru iluminarea orașului Constanța cu electricitate, va fi luat în dis­­cuțiune azi, de către comitetul teh­nic superior. ♦ Ministerul lucrărilor publice a decis ca lucrările portului Con­stanța să reînceapă în a doua jumătate a lunei Februarie. ♦ Ataltă­ seară comitetul de 50 al societăței proprietarilor ur­bani a ținut ședință și a luat ur­mătoarele rezoluții: Duminecă, 2 Februarie a. o., se va ține la Eforie o întrunire a tuturor pro­prietarilor urbani din întreaga țară. Toți proprietarii societari ai Creditului urban sunt rugați a-șî lua cărțile pentru adunarea ge­nerală și a le aduce la întrunire; se va decide ce măsuri trebuesc luate asupra noului proiect de lege; se vor comunica la întru­­­nire rezultatele obținute de co­­misiune, de la primărie, de la ministerul domeniilor și de la cel de justiție. ♦ Mâine dimineață, la orele 7 și 50 de minute, va sosi în Ca­pitală delegația studenților școa­­lei de arte frumoase din Iași, spre a lua parte la inaugurarea «Uniunei artistice» ce se va face Duminecă 2 Februarie, la orele 2,în localul «Tinerimea Române». ♦ Câte din numeroasele noas­tre cititoare nu au rămas încân­tate la splendoarea unei fru­moase perechi de cercei de bri­­lante sau sulii, în fața unei bră­țări scînteietoare de diamante, sau unui breloc cu rubine, sma­ragde, perle, etc. ? Abonați-vă la «Universul», al cărui cost este de lei 6 pentru 3 luni, lei 11.50 pentru 6 luni sau lei 22.50 pentru un an și aveți toată probabilitatea de a câștiga un obiect, adevărată po­doabă a sexului frumos. Citiți cu atențiune anunțul detailat din pag. 1 a ziarului. ♦ D. Ștefan Opreanu, șef de gară clasa 11-a în administrația căilor ferate, a fost retrogradat pe ziua de 1 Februarie în cali­tatea de șef de garact. 111, pen­tru că, din neglijența d-sale, a deraiat în gara Petroaia un tren de marfă. ♦ Comunele Cuca și Găne­ști, din jud. Covurluiu, au cerut au­torizarea să contracteze câte un împrumut de 3000 lei, spre a construi localuri de școală. ♦ Trei­zeci de țărani din jud. Romanați au cumpărat în comun moșia Preajma din acel județ, proprietate a prinților Alexandru și Emanuel Bibescu. Acea moșie are o întindere de 3650 pogoane și a fost cumpă­rată cu prețul de 1.100.000 lei. ♦ D. Ioan Ciocanu, profesor de limba și literatura română la Universitatea din Budapesta, a fost ales deputat guvernamental în Năsăud. ♦ I. P. S. Sa Vladimir de Repta, mitropolit al Bucovinei și al Dalmației, a fost primit în au­diență de către împăratul Frantz Iosef. ♦ D. Gavril H. Gavrilescu, controlor cl. I în administrația C. F. a fost licențiat din servi­­ciu pe ziua de 31 Martie, din cauză de infirmitate. ♦ M. S. Regele a semnat de­cretul prin care se aprobă bud­getul ordinar al județului Vasluiu, pe exercițiul 1903—1904. Acel budget prezintă la veni­turi cifra de 230834 lei, în chel­­tueli 209524 lei și un excedent de 21309 lei. ♦ D. Dim. C. Olanescu, fost comisar general al Expoziției, a fost primit in audiență de M. S. Regele. Cu această ocaziune d- Ola­nescu a prezintat M. 9. o lu­­crare în limba franceză asupra participărei Statelor streine la Expoziția din Paris. Lucrarea, ilustrată de Paul Gens, este legată în mod foarte luxos, cu o dedicațiune către M. S Apoi s-a prezintat și o plachetă de bronz argintat reprezintând pe M. S. împăratul Frantz Iosef și pe Regele nostru, cu ocazia vizitei din vara trecută la Ischl. Această frumoasă lucrare e fă­cută de sculptorul Szirmayi. ♦ Persoanele, cari doresc a face parte din «Societatea turiș­tilor din România», pot adresa ce­rerea de înscriere d-lui AS Tzigara Samurcaș, [secretarul societățe], la Fundația Carol I. Statutele se trimit la cerere. Cotizația anuală este de 12 lei. ♦ Mâine, Sâmbătă, va avea loc în sala băilor Eforiei, un mare bal cu cotilion sub patronagiul A. S. R. Principesa Maria, dat de societatea «Obolul». Toaleta de bal este de rigoare. ♦ Tâmplarii din Capitală, ma­eștri și lucrători, se vor întruni Duminecă la ora 2 d. a., în lo­calul clubului meseriașilor ro­mâni din str. Ilfov No. 2. ♦ Cismariu și pantofarii din București, în urma unui aviz primit din partea ministerului de domenii, se vor întruni Du­minecă, la ora 2 d. a., în sala de sus a clubului meseriașilor români. ♦ D. dr. Cristodulo va ține o conferință Sâmbătă 1 Februarie la ora 8 seara, în sala clubului meseriașilor români, vorbind de­spre «Pneumonie». ♦ Azi, Vineri, la orele 8 seara, va avea loc adunarea generală a membrilor clubului meseriașilor români din București. ♦ D. G. Banu, inspectorul în­­vățămîntului privat, a vizitat era școala primară și comercială a societăței «Cultura». ♦ Era, 30 ianuarie, fiind hra­mul bisericei Colțea, s’a soficiat un serviciu divin de către P. S. Sa Arhiereul Nifon, Vicarul Sfin­tei Mitropolii. Cu această ocasiune corul ele­velor Asilului Elena Doamnă, secția profesională dirigent de d-na Eugenia N. Petrescu, pro­fesoară de muzică, a intonat sfânta leturghie. ♦ Aseară a avut loc la Pala­tul Regal prima serată la care au luat parte AA. U­. RR. Prin­țul Ferdinand și Prințesa Maria, toți d-nii miniștri cu soțiile, mai mulți ofițeri superiori, senatori, deputați și un numer însemnat de invitați. Serata s’a terminat la orele 2 și jumătate din noapte. ♦ Aseară s’a dat cu succes la Theatrul Liric opera«Trovatore». Sala gemea de lume care a a­­plaudat mult pe d-nii Persico, Sera și Arrigoni, pe d-nele Ma­­ghialo și Pizzati. ♦ « Universul Literar» colo­rat care va apare poimâi­ne Duminecii 3 Februa­rie, va cuprinde, pe lângă o materie variată și foar­te interesantă, și­­ o fru­moasă ilustrație, repre­­zintând «Deșteptarea unei dom­nișoare dintr'um somn de 3 luni, întrun spital». « Universul Literar» colorat se vinde cu 5 bani în toată țara. ȘTIRI ȘCOLARE . Inspectorul școalelor române din Macedonia a adresat minis­terului instrucțiunei un raport în care propune crearea de școale practice de agricultură și meserii în acea provincie, Macedonia posedând pășuni foarte întinse, și creșterea oilor fiind foarte desvoltată acolo, in­­spectorul școalelor române crede că s’ar putea crea pe lângă școa­­lele de agricultură mici industrii, precum : fabricațiunea brânzetu­­rilor și a altor articole,­cari vor contribui a ridica starea econo­mică a populațiunei române din Macedonia. Chestiunea se stu­diază. ♦ Consiliul permanent al in­strucțiunei a hotărît să admită anul acesta,prin excepțiune, cărți didactice chiar după termenul fixat de minister, cu condițiunea ca să le prezinte înainte de 1 Februarie, și ca să achite taxa legală. ♦ D. ministru al instrucțiunea a aprobat avizul Senatului uni­versitar din București, și al con­siliului profesoral al facilitate­ de medicină,relativ la suprimarea catedrei de clinică­ medicală care a fost ocupată de defunctul dr. Kalinderu. De asemenea a aprobat fuziu­nea catedrelor de chimie anorga­nică de la facultatea de științe, cu catedra­­ de chimie organică, sub denumirea de catedra de chi­mie teoretică ; a mai aprobat și crearea altor două catedre : una de chimie analitica și technolo­gies, și alta de chimie agricolă. Catedra de chimie teoretică va fi încredințată d-lui dr. Istrati. D. ministru Haret a elaborat deja proiectele de legi pentru suprimarea, crearea și transfor­marea catedrelor de mai sus. ȘTIRI ARTISTICE” ♦ Festivalul d-lor Băjenaru și Filioreanu anunțat pentru 15 Ia­nuare a. c., va avea loc Vineri 7 Februarie 1903 la ora 9 seara. Biletele plasate, sunt valabile. ♦ Asociația femeilor române«Spri­­jinul» va da o serată artistică și dansantă în scop filantropic Miercuri 12 Februarie, in sala Liedertafel. ♦ La Teatrul Național se va da Luni 10 Februarie, o reprezentație de gală. Se va cânta pentru prima oară «Ziua și Noaptea», opera co­mică, musica de Gh. Lecocq. ♦ Miercuri, 5 Februarie,­­va fi la teatrul Edison o reprezentație extra­ordinară, In scop de bine­facere, urmată de o serată dansantă. U Partea I: «Căpitănia de un ceas», comedie Intr’un act. Partea II: mo­­noloage zise de d-nii Montaureanu, Lupașcu, Paciurea și Christescu Partea III: mans, bătae de confeti, serpentine, etc. ♦ Duminecă, 9 Februarie, la ora 2 d. a., se va da la Ateneu primul concert de muzică de cameră al quartetului «Carmen Sylva», compus din d-nii G. Enescu, D. Dinicu, E Loebel și G. Dinicu, cu un interes sânt program. ♦ «Pentru mâine Sâm bătă i Fi»

Next