Universul, martie 1903 (Anul 21, nr. 58-88)
1903-03-01 / nr. 58
din satul Jirova, au tăiat pe Gheorghe Dinu Gruia, care a și murit imediat și au rănit mortal pe Gheorghe Fota Isac. Victimele sunt din satul Corjova. Isac este în agonie. Au plecat imediat de aci procurorul și medicul primar al județului spre constatarea faptului și arestarea asasinilor. Tâlhărie.— Locuitorul G. Constantinescu, plecând pe la orele 12 din noapte spre casă, într’un colț de stradă fu strîns de gât de un necunoscut, trântit la pămînt și jefuit de ce a avut prin buzunare. Reclamându-se cazul poliției, în urma unor energice cercetări, s’a arestat individul D. Ștefan, la care s’au găsit lucrurile jefuite. Făptuitorul a și fost azi predat parchetului. Someșeanul. Tg-Jiu Moarte tragică. — Azi, între «mele 11—12, s’a întâmplat o groaznică nenorocire. Pe când băiatul Gavrea Ion, fiul lui Ionașcu, chirigiu din oraș, str. Olari—Gara, împingea de un vagon pe lângă magazia gării din localitate, un alt vagon fiind împins de alți oameni de lucru, l’a prins, tamponându-l și strivindu-l între vagoane. Nenorocitului tînăr, în etate de 18 ani, i s’a strivit peptul, rămânând pe dată mort. Corpul a fost transportat imediat la morga orașului pentru a i se face autopsia. Parchetul anchetează asupra cui cade răspunderea. Cor csj. Târgoviște încercarea de sinucidere din GăieșU. Fata Gheorghița, de 18 ani, fiica văduvei Maria Ion Dobrescu, din Gaești, a încercat, să se sinucidă prin strangulare, pe când nu era nimeni în casă. Frații ei mai mici, venind în casă și vezöind pe sora lor spânzurată, începură să țipe. Vecinii, atrași de țipetele lor, alergând numai decât și văzând spectacolul de li se înfățișa, zhiară grabnic funia de care atârna corpul nefericită copile, scăpând-o de la o moarte sigură. Lovire gravă. Ghiță Nicolae din Sâcueni, are cu arendă de ia Iamandi Popescu, de mai mulți ani un teren de pământ. Femeea Frusina Constantinescu, vecină cu acel teren, prin arătură, a distrus hotarele. Numitul Ghiță Niculae reclamă cașul autorităței comunale, care se și duse la fața locului împreună cu cei interesați. Pe când se aflau în cercetarea cazului, se pomeniră cu fiul proprietarului pămîntului arendat lui Ghiță Iamandi Popescu, care în urma unei certe ivită momentan între el și concubinul Frusinei Constantinescu, aplică celui din urmă o lovitură cu sapa în cap, lungindu-i jos. Pacientul, grav lovit, fu trimis imediat în căutarea spitalului județean din Tîrgoviște, și nu se știe dacă va scăpa cu viață. Crima din Săcueni. — Dupc am am comunicat la timp, locuitorul Rafail Grigorescu, care a fost grav lovit în cap cu o sapă de către consăteanul Ion Ghiță Iamandi Popescu, cu ocazia aflărei lor la câmp, în urma unei discuțiuni violente, și care a fost trimis în căutarea spitalului județean din Târgoviște, ori a încetat din viață. Criminalul Ghiță Iamandi Popescu, care fusese lăsat în libertate, a fost cerut azi de parohe și depus. Sanitare.—In Lucieni s’au ivit mai multe cazuri de angina difterică. S’au luat măsuri serioase de combatere. Moarte din cauza epilepsiei.—Autoritățile locale au fost încunoștiințate despre următorul fapt Întâmplat era în Mănești . Locuitorul Spiridon T. loan din sus numita comună, în etate de 27 ani, după ce a fost erî pe la orele îl dim. la fratele seu, Ghiță loan, ce se afla la moara sa situată în zăvoiul Mărgineanca, plecă spre casă în cătunul Mănești. Mergând către casă, pe malul iazului morei, după ce parcurse o distanță cu 100 metri, fu apucat de un acces epileptic, boala de care suferea de mai bine de două ani, căzând jos. Cum era aproape de iaz, sbătându-se, a căzut în apă, încetând din viață. Pe la orele 2 un sătean venind dinpre Voinești, observă cadavrul nefericitului Spiridon C. Ion, care apăruse la suprafața apei. Anunțându-se autoritățile,a dispus ridicarea cadavrului din apă, sesizându-se parchetul. Teatrale.— In seara de 1 Martie, societatea «Lira» va da în saloanele sale o reprezintație teatrală cu concursul mai multor artiști și artiste de la Teatrul Național din București. Se va juca piesa «Greva fierarilor». Sanitare.—In Comisarii s’a ivit pojarul. Conceie. Vasîuii Moarte bănuită.—In Drăgușeni a încetat din viață săteanul Neculai Andrei. Familia mortului bănuește că moartea i-ar fi provenit din o bătae suferită, acum două săptămâni de la bătaniiî Ioan Visei și Nicu Florea. D. substitut de procuror, dimpreună cu d. medic al județului, au plecat la fața locului spre a cerceta. Strangulat.Locuitorul V. Hîrțan, din Lipova, s’a spânzurat cu o bucată de pânză de hornul sobei. Nenorocitul a fost găsit de fiica sa Catinca Turkic. Cauza care i-a îndemnat la acest act funest, e boala de care suferea, pelagra,f ygia. CORPURILE LEGIUITOARE CAMSEA Ședința de la 27 Februarie 1903 Ședința se deschide la orele 2 sub președinția d-lui M. Ferechide. Prezenți 98 d-ne deputați. Pe banca ministerială d. E. Gostinescu. Se fac formalitățile obicinuite. D. E. Costinescu depune legea asupra alcoolului denaturat cu modificările introduse de Senat. Se admite urgența. * D. Em. Caloglu, raportor, dă citire raportului comitetului delegaților cu privire la modificările introduse de Senat în legea pentru desființarea deceselor și înființarea fondului comunal. Se precede la votarea proiectului, care se admite cu unanimitate. * Se votează proiectul de lege relativ la modul de întrebuințarea împrumutului de 1 milion lei contractat de comuna Constanța, în anul 1898, și despre care am vorbit deja în unul din numerile trecute. * Se intră în ordinea de zi: interpelarea d-lui T. Vasiliu adresată d-lui ministru al instrucțiunei publice relativ la starea învățămîntului rural și asupra mijloacelor ce urmează a se lua pentru a da cea mai mare desvoltare acestui învățămînt. D. Vasiliu poduce mai multe statistice din care reese că numai 12 la sută din copiii de la sate au un învâțămînt primar complect. Cercetează cauzele cari au produs această stare de lucruri. E adevărat că la început Statul și-a dat tot concursul județelor și comunelor pentru propagarea învățămîntului la sate,, insă, din nefericire, criza financiară l-a obligat să reducă budgetul cu 20 milioane. Aceasta a adus desigur cel mai mare prejudiuu comunelor rurale, mai cu seamă celor sărace, așa încât mersul învățămîntului rural a intrat într’o sașă de complectă stagnațiune. Nu s’au mai clădit noul localuri de școală, nu s’a sporit numărul învățătorilor și principiul obligativităței învețâmîntului rural, prevăzut și în Constituție, a rămas în realitate literă moartă. Pentru a remedia răul, oratorul propune ca numărul învățătorilor să fie sporit cu două mii. Pentru aceasta trebue ca guvernul să sacrifice 500 mii lei din excedentul budgetar în favoarea învățâmîntului rund (Aplause). Chestiunea e de o importanță capitală nu numai din punctul de vedere social, ci și din cel politic. Azi, populațiunea noastră rurală e într’o stare de complectă inferioritate față de orășeni. Țăranii noștri sunt considerați ca niște minori și ca atare, s’au promulgat o mulțime de legi proteguitoare în contra elementelor străine, cu mult mai superioarelor, din punctul de vedere cultural. Numai legile protecționiste nu-s însă suficiente. Datoria noastră a tuturor e de a pregăti pe țăran la lupta pentru existență și aceasta nu se poate dobândi decât asigurând învățămîntul primar rural și punându-l pe baze solide (Aplause). D. Haret răspunde că chestiunea învățămîntului primar e așa de vastă, încât ori ce s’ar face nu va fi în deajuns. Nici unul din noi nu va putea, dintr’o zi intr’alk, să ducă la bun sfîrșit această operă. Tot ce putem face e de a lua toate măsurile necesare pentru ca chestiunea să fie cât se poate de apropiată de soluția ei. Exprimă oarecari bănueli în privința exactității datelor statistice produse de d. Vasiliu. Spune că școlile rurale sunt frecventate anual de 700 mii copii, dintre cari 100 mii își termină studiile primare. Acest număr se poate considera pentru moment ca suficient față de populațiunea generală a țarei. In privința clădirilor școlare, e adevărat că nu prea stăm bine. Din cele 3600 localuri de școli rurale 1200 sunt bune. E adevărat că Statul dădea Casei școalelor 5 milioane pe an, pentru sporirea numărului acestor clădiri ; din nefericire, în urma crizei financiare, n’a mai putut să dea această sumă. Dar legea de la 1864 obligă județele și comunele să îngrijească de localurile de școli. E de mirare cum aceste județe și comune, în cursul celor 38 ani ce au trecut, n’au putut să realiseze sumele necesare pentru ridicarea clădirilor școlare. E bine deci ca legea să fie riguros aplicată și cheltuelile pentru construirea localurilor de școală să se prevadă în budgetele județelor și comunelor. D. Diamandi. S’ar putea cere și concursul marilor proprietari. D. Haret. E adevărat. In legătură cu aceasta pot să vă spun că am primit o donațiune de 200 mii lei de la un proprietar (aplause). Dealtfel numărul clădirilor școlare merge crescând și lipsa lor a devenit mai puțin simțitoare în urma schimbarearariilor școlare și a sistemului de alternațiune a școlarilor aceleiași școale. In ceea ce privește numărul învățătorilor rurali, d. ministru spune că actualmente avem 4600 învățători. Ne mai trebue, într’adevăr, un număr de 2000 învățători. Dar de unde puteam să găsim pe acești învățători ? Până acum școalele noastre normale nu erau în stare să ne furniseze numărul necesar de absolvenți pentru a satisface cererile învățămîntului rural, iar absolvenții ce eșeau anual din acele școli, abia erau suficienți pentru a complecta cadrele existente. Sperăm însă că această lacună va dispare din ce în ce, în urma reorganizarea școalelor noastre normale. Prin urmare, d. Vasiliu poate să fie sigur că numărul învățătorilor rurali va fi sporit pe cât va fi cu putință, din an în an. Mai departe, d. ministru spune că d-sa e pentru progresul învățămîntul primar nu numai în școlile rurale, ci în general în toate satele. Pentru aceasta a luat deja mai multe măsuri : ca înființare de biblioteci rurale, de școli de adulți, crearea centrurilor de cultură și a șezătoarelor, învățătorii și învățătoarele rurale țin conferințe populare la aceste centruri de cultură și șezătoare, însoțindu-le de proiecțiuni luminoase și întrebuințând toate mijloacele necesare pentru a escita curiositatea țăranilor și a le desvolta gustul de a se instrui. D. ministru conchide că în general învățămîntul rural a căpătat o îmbunătățire foarte mare în scurtă vreme și-și exprimă speranța că această îmbunătățire se va menține și învățămîntul rural va propăși din ce în ce, spre mulțumirea tuturor. (Aplause). D. N. Ionescu aduce elogii d-lui ministru Haret pentru munca ce a adus-o în folosul învățămîntului rural. Totuși prezintă mai multe soluții, între cari înființarea grădinelor de copii la sate. Camera trece în secțiuni. Ședința se ridică la orele 5 fără un sfert. Se ridică apoi contra dispoziției prin care se resping absolvenții școalei de științe de Stat de la funcțiile polițienești și se primesc numai licențiați în drept, atunci când cei de intern sunt cu mult mai bine preparați pentru asemenea funcții. Critică de asemenea dispoziția privitoare la foștii și actualii funcționari polițienești cari nu întrunesc condițiile de admisibilitate din noua lege, zicând că aceasta e o dispoziție care permite ministrului actual să dea preferință la examenul cerut numai acelor funcționari cari au adus servicii partidului de la putere. Laudă dispozițiile bine introduse în lege și sfîrșește regretând că Camera a trecut cu ușurință peste dispoziția care prevede instituirea tribunalului disciplinar, tribunal care nu poate fi imparțial și avea nici o răspundere și deciziunilor căruia ministrul însuși va trebui să se supue. D. V. Lascar nu înțelege ce ar mai voi de gen. Lahovari și cum ar putea fi satisfăcut când, deși recunoaște că s’au introdus în lege toate punctele susținute de opoziția conservatoare din Senat, se declară totuși nemulțumit și spune că va vota contra proiectului. Răspunde apoi la criticele aduse de d. gen. Lahovari modificărilor introduse în lege în ce privește examenul de capacitate al funcționarilor polițienești netitrați, asigurând pe d. gen. Lahovary că dispoziția privitoare la acest examen nu trebue să-i îngrijească de loc. In ce privește tribunalul disciplinar, d. ministru de interne spune că acest tribunal s-a hotărît a fi tras la sorți,iar nu numit de ministru, pentru ca să se înlăture nedreptățile pe cari un ministru ele interne le-ar putea comite față de cineva alegându-și oamenii săi în tribunal. Discuția generală se închide și proiectul, luându-se în considerație, se trece la discuția pe articole. Se votează fără discuție toate articolele, apoi se pune la vot legea în total, și se primește cu 65 voturi contra 5. Se votează proiectul de lege prin care comunele rurale Badeni- Ungureni și Badenii-Pámânteni, din județul Muscel, se întrunesc, și vor forma o comună separată cu numirea de Stoenești și cu reșdința în cătunul Stoenești. Afară de cătunul Lunca-Gârlea, pendinte de comuna Budeni-Ungureni, care se lipește la comuna Bragoslavele, prin același proiect reședința comunei Lunca-Runciosea, același județ, se mută din cătunul Lăicăi în cătunul Stânciosca-Macul-cu-Fiorile. Asemenea se votează proiectul de lege prin care toate drepturile prevăzute în codicele silvic pentru agenții silvici ai Statului le au și agenții silvici ai Eforiei spitalelor civile conformându-se regulamentelor stabilite. Ședința se ridică la orele 4, d niî senatori trecend în secții, foarte adânc întipărită amintirea faptelor în inima noastră, pentru a fi nevoe să le mai pomenim. Nici despre viitor nu vom vorbi. Prezentul nu ajunge. Africanderii au perdut toate și nu ne-au rămas decât lacrimile, pe cari vom căuta să le ștergem. De visa noastră este pentru adevăr și dreptate, oricari ar fi dușmanii». Guguța.—N’am cinci lei în buzunar ? Avarul.— Nici un ban, dragă. Guguță.—îmi pare rău : vream să schimb douăzeci de lei ca să-ți dau cei cincisprezece lei pe care ți-i datoram. StEHIcT-IX.X’-crXj Ședința de la 27 Februarie 1903 Ședința se deschide la orele 2.15, sub președinția d-lui P. S. Aurelian, președinte. Prezenți 70 d-ni senatori. Se fac formalitățile obicinuite. Pe banca ministerială sunt d-nii C. Stoicescu și V. Lascar. D. V. Lascar depune mai multe proiecte de legi de interes local. D. ministru de interne roagă să se intervertească ordinea de zi și a lua în discuție proiectul de lege modificat de Cameră asupra organisărei poliției generale a Statului. D. Mănescu-Câlărași depune un proiect de legi din inițiativă parlamentară prin care guvernul să fie autorizat a vinde în loturi moșiile Statului și foștilor funcționari, așa dupră cum se procedează și s’a procedat cu împroprietărirea țăranilor. D. general Lahovari adresează o interpelare d-lui ministru de interne asupra fostei și actualei administrații comunale a orașului Drăgășani. D. Polizu-Micșunești, raportor, dă citire raportului și proiectului de lege cu privire la organizarea poliției generale a Statului. D. general Lahovari, luând cuvîntul în discuția generala, constată că d. ministru de interne, după ce a respins amendamentele propuse legea de către opoziția din Senat, a primit aceleași amendamente venite din partea majorităței Camerei. „Sfântul“ Gustav Hagel VESELIA,care va apare mâine Sâmbătă, 1 Martie, cuprinde, pe lângă o materie bogată și foarte hazlie, și o frumoasă ilustrație, reprezintând pe «Sfântul» Gustav Nagel. VESELIA se vinde cu 10 bani în toată țara. Lucruri din toată lumea Lacrimile Umerilor. — In Africa de sud, în țara Boerilor, a apărut un ziar intitulat «De Stein» (Vocea) al cărui program arată plânsul inimilor vitejilor boemi. «Deoarece mii de cetățeni de ai noștri au perdut dreptul de vot, am hotărît, — zice ziarul «De Stern», — să scoatem măcar un organ, care să fie vocea celor fără drept de voce. Politica noastră este realizarea dorinței Africanilor, prin cari noi Înțelegem pe Africander^ ir olandezi. Despre trecut nu zicem nimic. Este foarte trist și Premiile gratuite Administrația noastră oferă în fiecare lună abonaților ziarului «Universul», trei premii cari se dau gratis prin tragere la sorți. La tragerea de la 1 Martie viitor, se vor oferi obiectele următoare : Premiul I, un elegant evantail pentru dame. Premiul II, un frumos serviciu pentru oțel și untdelemn. Premiul III, un album pentru fotografii. 2 — Comisiuniie pentru examenele de capacitate Comisiunile pentru examenele de capacitate ale profesorilor și maeștrilor cursurilor secundare pe un nou period de 3 ani, au fost instituite precum urmează : Limba română.—D-nii : T. Maiorescu, președinte ; I. Bianu și Ovid Densușianu, membri. Limba latină.— D-nii : G. Dumitrescu-Iași, președinte ; I. Bogdan și Densușianu, membrii. Limba elenă.—D-nii: I. P. Caragiani, președinte; I. Bogdan și N. Iorga, membri. Limba franceză —D-nii: Al. Xenopol, președinte ; C. Dumitrescu-Iași și Anton Kaum, membri. Limba germană.—D-nii : G. Dumitrescu-Iași, președinte ; I. Bogdan și D. Onciul, membri. Limba italiană. —D-nii: T. Leonardescu, președinte ; N. Iorga și Ovid Densușianu, membri. Limba engleză. — D-nii : I. Crăciunescu, președinte ; N. Iorga și I. Găvănescu, membri. Cosmografia. — Dnii : I. Rallet, președinte ; N. Cuculescu și P. Negulescu, membrii. Științele fizico-chimice și igiena.— D-nii :C. Miculescu, președinte; A. Obreja și I. Găvănescu, membri. Științele fizico-naturale și igiena. —D-nii : I. Crăciunescu, președinte ; M. Vlădescu și Paul Bujor, membri. Religia.—D-ni: I. Bogdan, președinte ; I. Cornoiu, dr. Dragomir Dumitrescu, membri ; Caligrafie. — D-ni: P. Ionescu, președinte ; D. Stoicescu și N. Bran, membri ; Istoria.—D-ni: P. Rășcan, președinte, I. Bogdan și G. DumitrescuIașî, membri ; Filosofia.—D-nii: C. Dumitrescu- Iașî, președinte ; P. Negulescu și C. Leonardescu, membri ; Instrucția civică.— D-nii : C. Dumitrescu-Iași, președinte ; C. Disescu și Al. C. Cuza, membri ; Geografia.—D-nii : I. Găvănescu, președinte ; G. Pangrati și D. Onciul, membri ; Matematica.—D-nii : C. Constantinescu, președinte ; D. Emanuel și C. Dumitrescu-Iași, membri ; Desemn. — D-nii: D. Stoicescu, președinte ; G. Hegel și H. Strâmbulescu, membri ; Musica vocală.— D-nii : G. Ștefănescu, președinte ; G. Musicescu și D. Kiriac, membri : Gimnastica.—D-nii : N. Velescu, președinte ; D. Ionescu și Th. Barescu, membri : Lucru manual la școala secundară de fete.—D-na Charlota Adelsburg, președintă , d-nele Heracle Ressu și Aglaia Dumitriu, membre. UN PItOVEUH PE ZI De la grâul prost niciodată pâine bună. (German) Finanțe, agricultură și comercia București, 27 Februarie. Finanțe Cotă valorilor la bursa din București Renta de 1881—885»/, lei 109— 100*/,, id. 1892-935*/, lei 99—99'/,, id. de 32*/, mii. 4 °/, lei 87 - 87*/, idem de 50 mii. 4% lei 87 — 87*/,, id. de 274 mii. 4"/, lei 88—88*/,. Oblic, credit, jud. și com. 5% lei 95% -96/,. Func. rurale 5% lei 97/s — 96*/« id. de 4»/, lei 87%-88/, Urb. București 5 °/, lei 877/,—88*/,. idem Iași 57, lei 8181/,. Acțiuni : Banca Națională 2415 — 2425 leî, Banca Agricolă leî 228—230 Banca de Scont lei 106—110. Societăți de asigurare : Dacia-România lei 390—395, Naționala lei 390—395. Monede : Napoleonul leî 20.15. Cor. germană lei 24.70. Florinul lei 2.12. Rubla lei 2.70. Sconturi și avansuri: Banca Națională 5—6%ilânca Agricolă 6-87, Casa de depuneri 5'/, %. Devise : cck Londra 25.37'/,; cek Paris 100.90 ; cck Viena 105.55 ; cek Berlin 123.90. Trei lunî: Londra 25.12'/,. Paris 100.10. Berlin 123.10. Cota valorilor române in străinătate Frankfurt. — Renta de 57, 99.50. id. 4», 86.60. Pari3. — Prenta de 57, 99 50. Berlin. — Renta de 1892—93 5 °/0 99.50. idem de 1890 4"/o 87.25. id. de 1891 47, 86.40. id. de 1896 47, 86.40. idem de 1S98 4°/« 86.40. Comunale București 93.60. Cola valorilor streine Consolidele engleze 91,. Renta franceză 100.02. Renta italiană 102.45. Banca otomană 604. Loturile otomane 125.50. Cereale Profitând de știri defavorabile despre temperatura rece care domnește în regiunile recoltelor și de o cerere mai bună pentru export, hausiștii americani au reușit a provoca azi o bună reacțiune spre urcare. La New York, grâul s’a urcat cu 7/s de cent. până la un cent. și/„ iar porumbul cu '/, de cent.’ La Chicago, acoperirile bassiștilor au contribuit de asemenea la urcarea prețurilor grâului cu */• până la 1 cent. și '/, și a porumbului cu 7, de cent. Piețele europene arată azi o tendință mai fermă cu cerere mai bună din partea consumațiunei. Știrile agricole din Rusia și Franța nu sunt tocmai favorabile timpul e foarte rece și chiar geros. Ultimul buletin al pieței din Brăila notează următoarele cumpărări și cursuri : Grâu de 80 — 81 kgr. cu '/, •/ corp. str. hect. 7600 cu lei 44.60— 14.65 % kgr. Grâu de 77*/, kgr. cu 13 °/ corp. str. hect. 11.300 cu lei 10.30 hectolitru și vagoane 35 de 67'/,—80 kgr. cu lei 11.25—15 pe //o kgr. Porumb comun de 74 kilogr. hect. 5200 cu lei 8.05 hectolitru și vag. 110 de 72—78 kgr. cu lei 9.75— 12.10 pe 7, kgr. Porumb roșiu de 76—78 kgr. vag. 8 cu lei 12.20— 13.10 7, kgr. Cincantina de 76—80, kgr. vag. 42 cu lei 11.10—12.60 7, kgr. Secară de 69.72 kgr. vag. 9 cu lei 10.50 — 11 per kgr Orz de 61 kgr. hect. 8180 cu lei 6.15 hectolitru și vag. 30 de 58—66 kgr. cu lei 9.85—9.90 7o kgr. Orzoaică de 66 — 67, kgr. vag. 20, cu lei 11.60, kgr. și meia vag. 3 cu lei II pe 7, kgr. Ultime depeși Cola cerealelor in strbinătate (Telegramele noastre particulare) Budapesta, 26 Februarie. Grâu de Apr. cor. 7.67 urc. 1 h. Secară ,, „ 6.78 invariabil Ovăz ,, ,, 6.08 scă. 1 h. Porumb „ „ 6.13 scă. 1 h. Colza ,, ,, 11.85 urc. 5 h. Berlin, 26 Februarie. Grâu de Main fr. 159.— invariabil Secară ,, ,, 138.25 scă. 50 c. Paris, 26 Februarie. Grâu de Main fr. 23.30 urc. 15 c. Făină „ „ „ 30.75 „ 5 c. Uieiü de colză ,, 52.25 invariabil New-York, 26 Februarie. Grau disp. cents 817/, urc. 1/« c. Grâu de Maî ,, 80a/8 ,, D/i c-Porumb Main ,, 52% ,,/, c. Chicago, 26 Februarie. Grâu de Maî cent. 75% urc. 1*/, c. Porumb Maî ,, 47 °/, „ 7, c. lei fiind comunicarea d-luî Goldring : «Un caz de stenoză esofagiana, din serviciul d-luî dr. Nunu G.». ♦ D. dr. A. Fladis din Moinești a obținut premiul al treilea la concursul internațional publicat de ministerul instrucțiunei publice din Franța, pentru cea mai bună lucrare, cu titlu de: «Manual de higiena pentru usul școalelor primare». ♦ D. C. Anghel, directorul general al vămilor, și Ionescu, inspectorul circumscripției vamale București, au plecat orî dimineață la Giurgiu în interes de serviciu. ♦ La ministerul de interne se întocmește o statistică de streinii aflați în țară de la 1 Ianuarie — 31 Decembrie 1902, de celeștii și de cei remașî. ♦ D. Racoviță, noul prefect de Tecuciu, a depus erî jurămîntul în prezența d-lui Vasile Lascar, ministrul de interne. Aseară d. Racoviță a plecat să-și ia postul în primire. ♦ Primăria orașului Caracal a cerut ministerului de interne să depună un proiect prin care să fie autorizată să contracteze un împrumut de 800 000 lei, din care să se plătească datoria existentă de 200.000 lei la societatea de basalt, iar restul să se întrebuințeze la diferite îmbunătățiri, precum canalizarea eleșteului comunei, canalizarea pîrîului ce traversează orașul, refacerea a două școli, construire de poduri și complectare de pavagii. După cât știm, ministerul de interne a redus acest împrumut la 500.000 lei, ca să poată fi realizat. ♦ La ministerul domeniilor s-a ținut seri licitație pentru arendarea bunurilor mici din Capitală. Pentru cele mai multe nu s’au prezintat concurenți. ♦ D-nii dr. Gr. Râmniceanu și Em. Caioglu au fost numiți în comisiunea de pensii a Eforiei Spitalelor civile. ♦ Ieri s’au împărțit tuturor consilierilor comunali copii după transacția încheiată între primărie Capitalei și compania de gaz, pentru a studia această chestie și să-și dea avizul în ședința consiliului, care va avea loc astăzi. ♦ A sosit în Capitală, venind din Cernăuți, d. baron G. Hurmuzaki, unul dintre fruntașii românilor Bucovineni. D. Hurmuzaki a descins la hotel Bristol și va sta în Capitală o săptămână. ♦ Ieri s’au afișat listele colegiului III direct cu alegătorii din județul Ilfov. ♦ Se apropia termenul pentru tragerea premiilor ce acordăm gratuit abonaților, tragere care va avea loc negreșit la 15 Aprilie. Îndemnăm deci pe cititori a se grăbi să se aboneze dacă vor să concureze la aceste premii intr'adevăr extraordinare, precum: o vilă la Sinaia, premii în bani și bijuterii, etc. Costul abonamentului pentru 3 luni lei 6, pentru 6 luni lei 11.50, pentru 1 an lei 22.50. A se vedea anunciul detailat in pag. 1 a ziarului. ♦ D. căpitan von Mutius, atașat militar al legațiunei germane în București, a sosit ieri în Capitală. D-sa s’a prezintat d-lui Dimitrie Sturdza, ministru de răsboiu. ♦ Erî dimineață, la orele 11, s’a prezintat la ministerul de interne, d-lui V. Lascar, o delegație a veteranilor, cari au luat parte în campanie, compusă din d-nii Dumitru Toșculescu, vice-președinte, I. Popescu, G. Popescu și I. Marinescu, pentru a lua rezultatul cererelor ce s-au adresat acum 14 zile pentru a li se da pămănt. D. Lascar le-a promis că imediat, peste 2—3 zile, când ia rezultatul din întreaga țară de numărul veteranilor rămași în viață, —căci a cerut să i se trimeată relații telegrafice,—va veni înaintea Corpurilor legiuitoare cu un proiect de lege în această privință. ♦ Expozițiunea de fotografii, pusă sub înaltul patronagiu al A. S. R. Principele Ferdinand, va fi deschisă cu începere de la 1 Aprilie. Pe lângă că va fi ceva nou în țara noastră, promite mult interes și un mare succes. Printre cei ce expun găsim pe A. S. R. Principele Ferdinand, care lucrează cu pasiune fotografiile sale ; Principesa Nadeja Stirbey, care are o artă cu totul specială în aranjarea subiectelor sale , mult cunoscutul amator d. Alexandru Bellu, d-nii Nicu Cerkez, Carcalețeanu, Assan, etc. Persoanele care doresc să expue sunt rugate să-și trimită fotografiile înainte de 15 Martie, căci din această zi juriul expoziției va fi ocupat cu examinarea fotografiilor și cu aranjarea expozițiunei. Condițiunile de admitere la această expoziție sunt următoarele: Nu se admit decât fotografii de amatori din România ; subiectele fotografiilor pot fi ele orice fel. Se vor admite fotografii de orice dimensiuni și în număr oricât de mare ; fotografiile vor fi lipite pe cartoane sau facultativ încadrate. Fiecare din ele va purta numele autorului; ele vor fi supuse examinărei unui juriu care va avea dreptul de a se aproba sau de a le respinge ; expedițiunea, precum și înapoierea fotografiilor, se vor face cu cheltuiala comitetului. Se vor împărți premii; fotografiile se vor trimite până la 10 Martie inclusiv pe adresele următoare : D-lor Theodor Nica, str. Cometa No. 23; dr. Radovici, Polonă 83 ; d-șoare, F. Seculici, Polonă 60; și d-lui dr. Coslinescu, Romană 75. Ele vor fi însoțite de o listă indicând numărul și genul fotografiilor. ♦ In ședința de erî a Camerei nu s’a votat nici un proiect de lege de încetățenire. ♦ lată proiectul de lege din inițiativă parlamentară, depus în Senat de d. Mănescu-Călărași. Art. 1). Guvernul e autorizat a răspunde în condițiunile legei pentru înstrăinarea bunurilor Statului din 7 Aprilie 1889, din moșiile Statului, foștilor funcționari câți vor vor a se ocupa cu munca câmpului, până la 30—50 hectare în Dobrogea și până la 12 hectare păment dincoace de Dunăre. Art. 2). In interesul formărei de nouă comune, ministerul domeniilor va pune în condițiunile vînzărea în loturi de cinci hectare obligațiunea pentru cumpărători de a se stabili imediat, și în interval de cel mult un an, pe moșia cumpărată. Spre înlesnirea stabilirea cumpărătorilor, fie în nouile comune, fie spre exploatarea pământului cumpărat, dar alipiți la comunele existente. Creditele agricole sunt autorizate a face avansuri, rambursabile cu anuități până la concurența de maximum una mie lei, pentru a servi la primele cheltueli de instalațiuni, cumpărare de vite și instrumente agricole. Aceste avansuri vor fi garantate de Stat și împlinirea ratelor lor se vor face deodată în acelaș mod și cu aceleași garanții pentru Stat ca împlinirea ratelor afectate la plata pământului. Un regulament de administrație publică va regula amănunțimile luărei și distribuțiunea acestor sume. Art. 3). Celel’alte dispozițiuni din legea pentru înstrăinarea bunurilor Statului din 7 Aprilie 1889 (afară de partea privitoare la embaticuri) sunt aplicabile la prezenta lege, întru cât nu vor fi contrarii ei. ♦ Sâmbătă, 1 Martie 1903, va avea loc în localul Asociației generale a studenților universitari români, conferința d-lui Petre Pogonaru despre «Românii transilvăneni și importanța ziarului Tribuna». ♦ Azi va avea loc a 11-a frumoasă serată dansantă a Asociației generale a studenților universitari români, în saloanele clubului german (Brezoianu 17). Studentele și studenții ce doresc a participa se pot adresa la sediul asociației (Calea Victoriei 51). ♦ Funcționarii din orașul Târgoviște și din întreg județ Dâmbovița au format o societate în scop de a se ajuta reciproc, și prin cotsațiune a forma un fond din care să se împrumute societarii cu dobânzi mici. Adunarea generală a ales ca președinte al societăței pe d. Nicolae Bruneanu, inginerul șef al județului, ca vice-președinte, d. C. Ghica Simionescu, secretarul prefecturei, secretar pe d. V. Chercea și casier pe d. Andrei Georgescu. ♦ Seri a avut loc la ministerul de externe obicinuita recepție diplomatică săptămânală. ♦ D. Dim. Sturdza, a mai primit telegrame de felicitări, cu ocazia aniversarei de la 25 Februarie, de la A. S. R. Principele Leopold de Hohenzollern, de la generalul Von Schließen, șef al statului-major german și adjutant al Împăratului, precum și de la profesorul de drept internațional, d. Felix Dahn. A. S. R. Principele Carol de Hohenzollern a bine-voit a-i trimite portretul său. Tot cu această ocaziune, d.D. Sturdza a mai primit un admirabil portret, în mărime naturală al lui I. Brătianu, pictat de d. Ajdukiewicz și o acvilă în bronz, pe pedestalul căreia este săpată o frasă din scrisoarea M. S. Regelui către d. Dimitrie Sturdza din Aprilie 1899. ♦ Ex. Sa de Tombazin, ministrul Greciei la București, a fost primit era la orele 6 p. m., în audiență de M. S. Regele. ♦ In urma retragerei d-lui I. Vișoiu din președinte al Asociațiunei generale a studenților universitari români, comitetul asociației i-a adresat o scrisoare de mulțumire pentru serviciile aduse timp de patru ani cauzei studențești, hotărînd în același timp a-î oferi și un banchet la care vor participa un mare număr de studenți. ♦ «Universul Literar» colorat, care va apare poimâine Duminecă 2 Martie va cuprinde, pe lângă o materie bogată și foarte interesantă, și o prea frumoasă ilustrație reprezintând înfiorătoarea crimă a haiducului V .Cățel din județul lași. «Universul Literar» colorat se vinde cu 5 bani in toată țara. ȘTIRI ȘCOLARE ♦ Ieri s’a terminat la secretariatul facultăței de drept din Capitală, înscrierile pentru examenele din sesiunea Ianuarie-Aprilie. Luni, 3 Martie, se vor afișa listele candidaților și în cursul săptămânei viitoare vor începe examenele. Pentru această sesiune d. Grâtunescu, decanul facultăței de drept, a acordat studenților din anul al douilea să depună în același an două examene, al douilea și al treilea. Această dispoziție s’a luat în vederea înființărei doctoratului. ♦ Mâine, Sâmbătă, se vor numi comisiunile pentru examenele de definitivat ale institutoarelor și învățătorilor. ♦ Revizorii școlari vor fi convocați și anul acesta : ministerul instrucțiunei publice pentru discutarea a diferite chestiuni de învățămînt. ♦ Comisiunea care a examinat pe învățătorii candidați la înaintarea pe loc, șî-a prezintat raportul său d-lui ministru al instrucțiunei. Se constată din acest raport că au reușit la toate probele 40 învețotorî și învățătoare, din 57 câți s’au prezintat. Sptiri militare ♦ La poligonul Dadilov s’au terminat experiențele cu tunul rapid cu frînă hidraulică. Tunul a fost adus în Capitală, la arsenalul armatei, unde i se vor face oarecare modificări. Experiențele au reușit pe deplin. ȘTIRI JUDICIARE ♦ Camera de punere sub acuzare se va pronunța azi asupra opozițiunei făcute de fostul intendent al ministerului de domenii, Al. Constantinescu, contra încheerea tribunalului, prin care i s-a confirmat mandatul de depunere. ♦ Ordonanța în afacerea falsului testament Sturdza, fiind deja dată, d. prim-procuror Hamangiu a dispus trimiterea dosarului la tribunalul Ilfov. Dosarul a și fost primit ieri la tribunal și azi se va fixa și termenul de judecată. ♦ Se știe că defunctul bancher Wecsler din Botoșani, înainte de a muri, dăduse unor rude ale sale în dar sume destul de însemnate. Ministerul de finanțe însă a impus și pe acești moștenitori la taxa de succesiune. Moștenitorii făcând apel la tribunalul Iași, tribunalul a respins apelul. Contra acestei deciziuni moștenitorii au făcut recurs în Casație și Curtea de casație secția I a casat sentința tribunalului pe motiv că donațiunile manuale nu sunt supuse taxei asupra succesiunilor. Afacerea a fost trimisă din nou la trib de Roman pentru a se conforma hotărîrei Curțea de casație. Tribunalul de Roman însă conformându-se hotărîrei Curțea de casație, întrucât n’a împărtășit vederile acesteia, afacerea a venit din nou înaintea Curței de casație, secția I. Secția I-a a Curței, care s’a pronunțat odată asupra acestei chestiuni, a dispus ca afacerea să se tranșeze de secțiunile unite ale Curței de casație. ♦ Procesul complicilor lui Andronic, care trebuia să se judece ieri de secțiunea a 2-a a tribunalului, s’a amânat pentru 24 Aprilie din lipsă de procedură. ♦ Ieri de judecător de instrucție Sabăreanu a continuat cu instrucția în afacerea fraudelor de la ministerul de finanțe. Au fost aduși la cabinet toți inculpații și au fost confruntați. Nu s’a descoperit nimic nou. Azi Camera de punere sub acuzare se va pronunța asupra opoziției făcută de Behar. ȘTIRI FINANCIARE! ECOMICE ♦ M. S. Regele a semnat proiectul de budget al Eforiei spitalelor civile pe exercițiul 1903— 1904, care prezintă la venituri și cheltueli suma de 5.050.795 lei și 35 bani, precum și acela al Casei Sf. Spiridon, care are la venituri și cheltueli 2.392.116 lei și 35 bani. ♦ Împrumutul de 3 milioane pe care-l va contracta primăria Capitalei, va fi numai cu 3 la sută și se va face cu prime, ca împrumuturile sârbești, turcești, etc. ____________ ȘTIRI SANITARE . la București, de la 16—22 Februarie, au fost 50 cazuri vechi de febră tifoidă, 3 nouî, 1 mort, 2 însănătoșiți , 4 bolnavi de anghina difterică, 11 nouă, 7 însănătoșiți , 10 bolnavi vechi de scarlatina, 5 nouî, 7 însănătoșiți, 3 bolnavi de pojar, 1 nou, 2 însănătoșiți. « In județul Ilfov nu mai există decât în patru comune epizopia de febră afloasă, din 40 în câte exista. ȘTIRI ARTISTICE ♦ Hazlia și spirituala operetă-revistă «Panglicarii» a d-lor I. Moșcî și Marian, colaboratorul nostru, se va da astă-seară, Vineri, 28 Februarie, la Teatrul Bulevard (Băile Eforiei) de către excelenta trupă A. L. Bobescu. Biletele se află de vînzare la casa teatrului. Spectacolul se va începe la orele 8 și jumătate și se va termina cel mai târziu la 12. ♦ Astă-seară la Circul Rusesc al fraților Truzzi are loc beneficiul hazliilor clovni Lepomme și Eugen. ♦ Duminecă, la orele 2 d. m., se va da în Palatul Atenului, al doilea «Concert Simfonic», D. Enescu va executa concert pentru violină, de Mendelsohn. Programul e cât se poate de bogat. Orchestra va fi condusă de d. Ed. Wachmann. __ _____ _BCO € BI ♦ Cari sunt adevăratele alimente dătătoare de forțe ? Cacao prin lembromina sa, coca, kola și în deosebi guarana bogată în cafeina, sunt agenții din cari medicina contimporană scoate cel mai bun efect pentru a combate slăbiciunea, ori care ar fi gravitatea, cauza și vechimea ei. Așa fiind, toate persoanele delicate au recurs, după sfatul medicilor, la singura preparațiune serioase conținând extractele acestor nutrimente întăritoare, în doză în adevăr active, medicinale . Vinul Bravais. ♦ Forman contra guleraiului (Non). Dovedit splendid după experiențele clinice de două ani. In toate Farmaciile și Droguerile. A se întreba medicul. Ultime information! VINERI ♦ Din darea de seamă asupra mersului Bursei Mancei în cursul primului an, prezintată de d. Marin Alexandrescu, directorul acestei instituțiuni, la serbarea aniversărei, se constată că s'au înscris acolo 3230 lucrători și maeștrii, dintre cari 3153 bărbați și 77 femei. După naționalități au fost: români 2622, transilvăneni și macedoneni 136, germani 184, unguri 124, evrei 63, bulgari 20, poloni 21, sârbi 10, bohemi 13, italieni 18, greci 4, și francezi 2. S’au prezintat 1615 cereri din partea fabricanților, a șefilor de ateliere, și a patronilor pentru angajare de lucrători, cari au fost satisfăcute. In cursul acestui an, deși s’a început fară nici un capital, Bursa Muncel a ajuns să-și creeze venituri de 5279 leî, având ca cheltueli 3347 leî. In casa Bursei Muncel au rămas 1932 lei, din cari s’a depus la Casa de depuneri 1200 leî pentru a forma primul fond în scopul construcțiunei unui edificiu propriu. ♦ La al 14-lea congres internațional de medicină, care se va ține la Madrid, între 23 și 30 Aprilie 1903 st. n., a fost delegat d. dr. Costinescu din Capitală, ca reprezintant al ministerului de interne. ♦ Senatul universitar din București se va întruni zilele acestea pentru a recomanda un candidat la catedra de drept constituțional și altul la catedra de drept și procedură penală, de la facultatea juridică din Iași. ♦ D. M. Balolescu a fost numit director al școalei inferioare de meserii din Bârlad, în locul d-lui P. Pricop, demisionar. ♦ La concursul ce se va ține la Iași în ziua de 8 Martie pentru postul de medic al secției chirurgico-genito-urinare, de la spitalul Sf. Spiridon, au fost delegați ca membri în comisiunea examinatoare din partea consiliului sanitar superior d-ni dr. Severeanu și Șuțu, iar din partea ministerului de interne dr. C. Thiron, profesor la facultatea de medicină din Iași. ♦ Comitetul d-nelor patronese ale școalei externe de menaj a Statului, se va întruni în ziua de 1 Martie, pentru a stabili costumul-uniformă al elevelor, și a fixa tariful de comandă la atelierele școalei. ♦ O casă din Darmstadt s’a pus în relațiune cu primăria Capitalei, în scopul de a face o ofertă pentru a preface și întrebuința resturile de animale care rămân la abatoriu, ca îngrășăminte pentru soiul arabil. Un reprezintant al acestei case a cerut toate condițiunile în care s-ar putea acorda o asemenea concesiune de către primăria Capitalei. ♦ Astă seară, consiliul superior sanitar va ține ședință la direcția generală a serviciului sanitar. ♦ Eli s’a împărțit la Cameră proiectul de lege pentru modificarea unor dispozițiuni din legea de organizare a administrațiinei finanțelor Statului și pentru înființarea unei direcțiuni a statisticei generale a finanțelor. ♦ Pe ziua de 1 Aprilie se vor face toate ramplasările internilor de la spitalele eforiei civile. ♦ Eli Camera a votat proiectul de lege pentru desființarea accizelor și înființarea fondului comunal, cu modificările introduse de Senat. ♦ Erî s’a împărțit la Cameră proiectul de lege prin care se acordă d-lui Mihail Alexandrescu, arhitect-constructor român și fost elev al școalei de arte și meserii din Capitală, dreptul exclusiv de a fabrica, de a exporta și de a vinde cărbunele inventat de d-sa. ♦ Pe ziua de eră au fost infectate de febră aftoasă 22 județe cu 278 comune. ♦ V. Spiru Haret, ministrul cultelor, a decis înlocuirea câtorva revizori școlari prin profesori de la cursul secundar. ♦ Sub președinția de onoare a ministrului agriculturei din Austria, se va organiza la Viena o expozițiune de agricultură, între 4—26 Martie st. a. a. c. Organizatorii expozițiunei și a trimis legațiunei române din Viena, o adresă de participare, în care își exprimă dorința de a participa și România la expozițiunea aceasta, care va avea loc în Praterul din Viena. Se vor face toate înlesnirile pentru transportul persoanelor din România, cari vor vroi să participe la expozițiune. Legațiunea noastră din Viena a adus lucrul la cunoștința ministerului afacerilor streine. ♦ Administratorul cl. I Stanomirescu Vlase, din reg. Dolj No. 1, a demisionat din armată pentru a-și regula drepturile la pensie. ♦ Suma necesară a se cheltui de ministerul de lucrări publice în luna Martie se urcă la suma de 562 000 lei. ♦ Până la 1 Ianuarie 1904 nu se va mai face nici o înaintare în corpul tehnic. ♦ încercările de rezistență pe pasage a tunului cu tir rapid continuă a se face în fiecare zi pe străzile Capitalei. ♦ Au fost dați judecăței primarul și notarul comunei Priboi, (Dâmbovița) pentru că au contravenit disposițiunilor legei de poliție sanitară veterinară, liberând certificate de proveniență și sănătate pentru vite din comuni infectate. Ambii au fost suspendați din funcțiuni pe timp de 15 zile și cu perderea salariului, în beneficiul Casei Comunale. Au fost dați de asemenea judecăței și suspendați din funcțiune pe timp de 15 zile cu perderea salariului in beneficiul casei comunale, ajutorul de primar și notarul comunei Tătărani, pentru că au liberat certificate de proveniență și sănătate pentru vite din comună infectată. ♦ D. N. Crătunescu, decanul facultăței de drept din București, a înaintat ministerului instrucțiune! un raport care cuprinde vederile consiliului profesoral al acestei facultăți, cu privire la înființarea doctoratului în drept, pe lângă facultatea juridică din București. Prin acest raport se propune înființarea unei taxe de 200 lei pentru examenul de doctorat, de 100 leî pentru examenul de licență și de 500 lei pentru acei cari, venind cu diplome din străinătate, cer a trece examene de echivalență pentru libera practică în țară. Se mai propune înființarea unor nouî catedre și a unor posturi de agregați și conferențiari ai facultății. Pentru fiecare examen de doctorat se propune o taxă de 40 lei, în scopul de a-i face pe candidați să se prezinte bine pregătiți. Relativ la creiarea unei secțiuni de științe de stat la doctorat, consiliul profesoral se declară protivnic, deoarece această secțiune va atrage prea mulți studenți și va produce o pleforă de funcționari administrativi, pe când scopul înființărei doctoratului este acela de a scoate savanți. Raportul va fi studiat de d. ministru al instrucțiunei. ♦ Decretul pentru promulgarea legei pentru organizarea pe Infabmațiuni VINERI ♦ «Biblioteca Economică a Universului», care va apare mâine Sâmbătă, 1 Martie, va cuprinde frumoasa scriere : Patru ore și trei sferturi, de Alphonse de Launay. «Biblioteca Economică a Universului» se vinde cu 15 bani exemplarul. ♦ M. S. Regele a primit, din partea M. S. Imperalului Austriei, Rege Apostolic al Ungariei, o scrisoare prin care notifică încetarea din viață a A. S. I. și R. Archiducesei Elisabeta de Austria Este. Exc. Sa. d. marchiz Pallavicini, trimis extraordinar și ministru plenipotențiar al Austro- Ungariei, a avut onoarea remize M. S. Regelui scrisoarea de notificare. ♦ Junimea studioasă medicală va ține în ziua de 2 Martie 1903 orele 3 p. m. ședință ordinară în localul societăței, la ordinea zi