Universul, martie 1903 (Anul 21, nr. 58-88)

1903-03-01 / nr. 58

din satul Jirova, au tăiat pe Gheor­­gh­e Dinu Gruia, care a și murit imediat și au rănit mortal pe Gheor­­ghe Fota Isac. Victimele sunt din satul Corjova. Isac este în agonie. Au plecat imediat de aci procuro­rul și medicul primar al județului spre constatarea faptului și aresta­rea asasinilor. Tâlhărie.— Locuitorul G. Con­­stantinescu, plecând pe la orele 12 din noapte spre casă, într’un colț de stradă fu strîns de gât de un necu­noscut, trântit la pămînt și jefuit de ce a avut prin buzunare. Reclamându-se cazul poliției, în urma unor energice cercetări, s’a arestat individul D. Ștefan, la care s’au găsit lucrurile jefuite. Făptuitorul a și fost azi predat parchetului. Someșeanul.­ Tg-Jiu­ Moarte tragică. — Azi, între «mele 11—12, s’a întâmplat o groaz­nică nenorocire. Pe când băiatul Gavrea Ion, fiul lui Ionașcu, chiri­giu din oraș, str. Olari—Gara, îm­pingea de un vagon pe lângă ma­gazia gării din localitate, un alt va­gon fiind împins de alți oameni de lucru, l’a prins, tamponându-l și strivindu-l între vagoane. Nenoro­citului tînăr, în etate de 18 ani, i s’a strivit peptul, rămânând pe dată mort. Corpul a fost transportat ime­diat la morga orașului pentru a i se face autopsia. Parchetul anche­tează asupra cui cade răspunderea. Cor­ csj­. Târgoviște încercarea d­e sinucidere din GăieșU.­ Fata Gheorghița, de 18 ani, fiica văduvei Maria Ion Do­­brescu, din Gaești, a încercat, să se sinucidă prin strangulare, pe când nu era nimeni în casă. Frații ei mai mici, venind în casă și vezöind pe sora lor spânzurată, în­cepură să țipe. Vecinii, atrași de țipetele lor, aler­gând numai de­cât și văzând spec­tacolul de li se înfățișa, zhiară grab­nic funia de care atârna corpul ne­fericită copile, scăpând-o de la o moarte sigură. Lovire gravă.­ Ghiță Nicolae din Sâcueni, are cu arendă de ia Iamandi Popesc­u, de mai mulți ani un teren de pământ. Femeea Fru­­sina Constantinescu, vecină cu acel teren, prin arătură, a distrus hota­rele. Numitul Ghiță Niculae reclamă cașul autorităței comunale, care se și duse la fața locului împreună cu cei interesați. Pe când se aflau în cercetarea ca­zului, se pomeniră cu fiul proprie­tarului pămîntului arendat lui Ghiță Iamandi Popescu, care în urma unei certe ivită momentan între el și concubinul Frusinei Constantinescu, aplică celui din urmă o lovitură cu sapa în cap, lungindu-i jos. Pacientul, grav lovit, fu trimis imediat în căutarea spitalului jude­țean din Tîrgoviște, și nu se știe dacă va scăpa cu viață. Crima din Săcueni. — Dup­­c am am comunicat la timp, locui­­torul Rafail Grigorescu, care a fost grav lovit în cap cu o sapă de către consăteanul Ion Ghiță Iamandi Popescu, cu ocazia aflărei lor la câmp, în urma unei discuțiuni vio­lente, și care a fost trimis în căutarea spitalului județean din Târgoviște, ori a încetat din viață. Criminalul Ghiță Iamandi Po­­pescu, care fusese lăsat în libertate, a fost cerut azi de parohe­ și depus. Sanitare.—In Lucieni s’au ivit mai multe cazuri de angina difte­­rică. S’au luat măsuri serioase de combatere. Moarte din cauza epilep­siei.—Autoritățile locale au fost în­­cunoștiințate despre următorul fapt Întâmplat era în Mănești . Locuitorul Spiridon T. loan din sus numita comună, în etate de 27 ani, după ce a fost erî pe la orele îl dim. la fratele seu, Ghiță loan, ce se afla la moara sa situată în zăvoiul Mărgineanca, plecă spre casă în cătunul Mănești. Mergând către casă, pe malul iazului morei, după ce parcurse o distanță cu 100 me­tri, fu apucat de un acces epilep­tic, boala de care suferea de mai bine de două ani, căzând jos. Cum era aproape de iaz, sbătându-se, a căzut în apă, încetând din viață. Pe la orele 2 un sătean venind din­­pre Voinești, observă cadavrul ne­fericitului Spiridon C. Ion, care apă­ruse la suprafața apei. Anunțându-se autoritățile,­­a dis­pus ridicarea cadavrului din apă, sesizându-se parchetul. Teatrale.— In seara de 1 Mar­tie, societatea «Lira» va da în sa­loanele sale o reprezintație teatrală cu concursul mai multor­ artiști și artiste de la Teatrul Național­ din București. Se va juca piesa «Greva fierari­lor». Sanitare.—In Comisarii s’a ivit pojarul. Conceie. Vasîuii­ Moarte bănuită.—In Drăgu­­șeni a încetat din viață săteanul Neculai Andrei. Familia mortului bănuește că moartea i-ar fi provenit din o bătae suferită, acum două săp­­tămâni de la bă­taniiî Ioan Visei și Nicu Florea. D. substitut de procuror, dimpre­ună cu d. medic al județului, au plecat la fața locului spre a cerceta. Strangulat.­­Locuitorul V. Hîr­­țan, din Lipova, s’a spânzurat cu o bucată de pânză de hornul sobei. Nenorocitul a fost găsit de fiica sa Catinca Turkic. Cauza care i-a în­demnat la acest act funest, e boala de care suferea, pelagra,­f­ ygia. CORPURILE LEGIUITOARE CAMSEA Ședința de la 27 Februarie 1­903 Ședința se deschide la orele 2 sub președinția d-lui M. Ferechide. Prezenți 98 d-ne deputați. Pe banca ministerială d. E. Gosti­­nescu. Se fac formalitățile obicinuite. D. E. Costinescu depune legea a­­supra alcoolului denaturat cu mo­dificările introduse de Senat. Se admite urgența. * D. Em. Caloglu, raportor, dă ci­tire raportului comitetului delega­ților cu privire la modificările in­troduse de Senat în legea pentru desființarea deceselor și înființarea fondului comunal. Se precede la votarea proiectului, care se admite cu unanimitate. * Se votează proiectul de lege rela­tiv la modul de întrebuințarea îm­prumutului de 1 milion lei contrac­tat de comuna Constanța, în anul 1898, și despre care am vorbit deja în unul din numerile trecute. * Se intră în ordinea de zi: interpe­larea d-lui T. Vasiliu adresată d-lui ministru al instrucțiunei publice relativ la starea învățămîntului ru­ral și asupra mijloacelor ce urmează a se lua pentru a da cea mai mare desvoltare acestui învățămînt. D. Vasiliu poduce mai multe sta­tistice din care reese că numai 12 la sută din copiii de la sate au un învâțămînt primar complect. Cercetează cauzele cari au produs această stare de lucruri. E adevărat că la început Statul și-a dat tot concursul județelor și comunelor pentru propagarea învă­­țămîntului la sate,, insă, din neferi­cire, criza financiară l-a obligat să reducă budgetul cu 20 milioane. A­­ceasta a adus de­sigur cel mai mare prejudiu­u comunelor rurale, mai cu seamă celor sărace, așa în­cât mer­sul învățămîntului rural a intrat în­­tr’o sașă de complectă stagnațiune. Nu s’au mai clădit noul localuri de școală, nu s’a sporit numărul învă­țătorilor și principiul obligativităței învețâmîntului rural, prevăzut și în Constituție, a rămas în realitate li­teră moartă. Pentru a remedia răul, oratorul propune ca numărul învățătorilor să fie sporit cu­ două mii. Pentru a­­ceasta trebue ca guvernul să sacri­fice 500 mii lei din excedentul bud­getar în favoarea învățâmîntului ru­nd (Aplause). Chestiunea e de o importanță ca­pitală nu numai din punctul de ve­dere social, ci și din cel politic. Azi, popu­lațiunea noastră rurală e într’o stare de complectă inferioritate față de orășeni. Țăran­ii noștri sunt con­siderați ca niște minori și ca atare, s’au promulgat o mulțime de legi proteguitoare în­ contra elementelor străine, cu mult mai superioarelor, din punctul de vedere cultural. Nu­mai legile protecționiste nu-s însă suficiente. Datoria noastră a tuturor e de a pregăti pe țăran la lupta pen­tru existență și aceasta nu se poate dobândi de­cât asigurând învăță­­mîntul primar rural și punându-l pe baze solide (Aplause). D. Haret răspunde că chestiunea învățămîntului primar e așa de vas­tă, în­cât ori ce s’ar face nu va fi în de­ajuns. Nici unul din noi nu va putea, dintr’o zi intr’alk, să ducă la bun sfîrșit această operă. Tot ce putem face e de a lua toate măsu­rile necesare pentru ca chestiunea să fie cât se poate de apropiată de soluția ei. Exprimă oare­cari bănueli în pri­vința exactității datelor statistice produse de d. Vasiliu. Spune că școlile rurale sunt fre­­cventate anual de 700 mii copii, dintre cari 100 mii își termină stu­diile primare. Acest număr se poate considera pentru moment ca sufi­cient față de populațiunea generală a țarei. In privința clădirilor școlare, e a­­devărat că nu prea stăm bine. Din cele 3600 localuri de școli rurale 1200 sunt bune. E adevărat că Statul dădea Casei școalelor 5 milioane pe an, pentru sporirea nu­mărului acestor clădiri ; din neferi­cire, în urma crizei financiare, n’a mai putut să dea această sumă. Dar legea de la 1864 obligă județele și comunele să îngrijească de localu­rile de școli. E de mirare cum a­­ceste județe și comune, în cursul celor 38 ani ce au trecut, n’au pu­tut să realiseze sumele necesare pentru ridicarea clădirilor școlare. E bine deci ca legea să fie rigu­ros aplicată și cheltuelile pentru construirea localurilor de școală să se prevadă în budgetele județelor și comunelor. D. Diamandi. S’ar putea cere și concursul marilor proprietari. D. Haret. E adevărat. In legătură cu aceasta pot să vă spun că am primit o donațiune de 200 mii lei de la un proprietar (aplause). Dealt­fel numărul clădirilor școla­re merge crescând și lipsa lor a de­venit mai puțin simțitoare în urma schimbare­­arariilor școlare și a sis­­temului de alternațiune a școlarilor aceleiași școale. In ceea­ ce privește numărul în­vățătorilor rurali, d. ministru spune că actualmente avem 4600 învăță­tori. Ne mai trebue, într’adevăr, un număr de 2000 învățători. Dar de unde puteam să găsim pe acești învățători ? Până acum școa­­lele noastre normale nu erau în stare să ne furniseze numărul ne­cesar de absolvenți pentru a satis­face cererile învățămîn­tul­ui rural, iar absolvenții ce eșeau anual din a­­cele școli, abia erau suficienți pen­tru a complecta cadrele existente. Sperăm însă că această lacună va dispare din ce în ce, în urma reor­ganizarea școalelor noastre normale. Prin urmare, d. Vasiliu poate să fie sigur că numărul învățătorilor rurali va fi sporit pe cât va fi cu putință, din an în an. Mai departe, d. ministru spune că d-sa e pentru progresul învă­­țămîntul primar nu numai în șco­lile rurale, ci în general în toate satele. Pentru aceasta a luat deja mai multe măsuri : ca înființare de biblioteci rurale, de școli de a­­dulți, crearea centrurilor de cultură și a șezătoarelor, învățătorii și învățătoarele rurale țin conferințe populare la aceste centruri de cultură și șezătoare, în­­soțindu-le de proiecțiuni luminoase și întrebuințând toate mijloacele necesare pentru a escita curiosi­­tatea țăranilor și a le desvolta gus­tul de a se instrui. D. ministru conchide că în gene­ral învățămîntul rural a căpătat o îmbunătățire foarte mare în scurtă vreme și-și exprimă speranța că a­­ceastă îmbunătățire se va menține și învățămîntul rural va propăși din ce în ce, spre mulțumirea tu­turor. (Aplause). D. N. Ionescu aduce elogii d-lui ministru Haret pentru munca ce a adus-o în folosul învățămîntul­ui ru­ral. Totuși prezintă mai multe so­luții, între cari înființarea grădine­­lor de copii la sate. Camera trece în secțiuni. Ședința se ridică la orele 5 fără un sfert. Se ridică apoi contra dispoziției prin care se resping absolvenții școalei de științe de Stat de la func­țiile polițienești și se primesc nu­mai licențiați în drept, atunci când cei de intern sunt cu mult mai bine preparați pentru asemenea funcții. Critică de asemenea dispoziția pri­vitoare la foștii și actualii funcțio­nari polițienești cari nu întrunesc condițiile de admisibilitate din noua lege, zicând că aceasta e o dispozi­ție care permite ministrului actual să dea preferință la examenul ce­rut numai acelor funcționari cari au adus servicii partidului de la putere. Laudă dispozițiile bine introduse în lege și sfîrșește regretând că Ca­mera a trecut cu ușurință peste dis­poziția care prevede instituirea tri­bunalului disciplinar, tribunal care nu poate fi imparțial și avea nici o răspundere și deciziunilor căruia ministrul însuși va trebui să se supue. D. V. Lascar nu înțelege ce ar mai voi de gen. Lahovari și cum ar putea fi satisfăcut când, deși recu­noaște că s’au introdus în lege toate punctele susținute de opoziția con­servatoare din Senat, se declară to­tuși nemulțumit și spune că va vota contra proiectului. Răspunde apoi la criticele aduse de d. gen. Lahovari modificărilor introduse în lege în ce privește e­­xamenul de capacitate al funcțio­narilor polițienești netitrați, asigu­rând pe d. gen. Lahovary că dis­poziția privitoare la acest examen nu trebue să-i îngrijească de loc. In ce privește tribunalul discipli­nar, d. ministru de interne spune că acest tribunal s-a hotărît a fi tras la sorți,iar nu numit de minis­tru, pentru ca să se înlăture ne­dreptățile pe cari un ministru ele interne le-ar putea comite față de cine­va alegându-și oamenii săi în tribunal. Discuția generală se închide și proiectul, luându-se în conside­rație, se trece la discuția pe ar­ticole. Se votează fără discuție toate ar­ticolele, apoi se pune la vot legea în total, și se primește cu 65 vo­turi contra 5. Se votează proiectul de­ lege prin care comunele rurale Badeni­- Ungureni și Badenii-Pámânteni, din județul Muscel, se întrunesc, și vor forma o comună separată cu numi­rea de Stoenești și cu reș­dința în cătunul Stoenești. Afară de cătunul Lunca-Gârlea, pendinte de comuna Budeni­-Ungureni, care se lipește la comuna Bragoslavele, prin ace­lași proiect reședința comunei Lun­­ca­-Runciosea, același județ, se mută din cătunul Lăicăi în cătunul Stân­­ciosca-Macul-cu-Fiorile. Asemenea se votează proiectul de lege prin care toate drepturile pre­văzute în codicele silvic pentru a­­genții silvici ai Statului le au și a­­genții silvici ai Eforiei spitalelor ci­vile conformându-se regulamentelor stabilite. Ședința se ridică la orele 4, d­ niî senatori trecend în secții, foarte adânc întipărită amin­tirea faptelor în inima noas­tră, pentru a fi nevoe să le mai pomenim. Nici despre viitor nu vom vorbi. Prezentul nu ajunge. Africanderii au perdut toate și nu ne-au rămas de­cât lacri­­mile, pe cari vom căuta să le ștergem. De visa noastră este pentru adevăr și dreptate, ori­­cari ar fi dușmanii». Guguța.—N’am cinci lei în bu­zunar ? Avarul.— Nici un ban, dragă. Guguță.—îmi pare rău : vream să schimb două­zeci de lei ca să-ți dau cei cinci­spre­zece lei pe care ți-i datoram. StEHIcT-IX.­X’-crXj Ședința de la 27 Februarie 1903 Ședința se deschide la orele 2.15, sub președinția d-lui P. S. Aurelian, președinte. Prezenți 70 d-ni senatori. Se fac formalitățile obicinuite. Pe banca ministerială sunt d-nii C. Stoicescu și V. Lascar. D. V. Lascar depune mai multe proiecte de legi de interes local. D. ministru de interne roagă să se intervertească ordinea de zi și a lua în discuție proiectul de lege modi­ficat de Cameră asupra organisărei poliției generale a Statului. D. Mănescu-Câlărași depune un proiect de legi din inițiativă parla­mentară prin care guvernul să fie autorizat a vinde în loturi moșiile Statului și foștilor funcționari, așa dupră cum­­ se procedează și s’a pro­cedat cu împroprietărirea țăranilor. D. general Lahovari adresează o interpelare d-lui ministru de in­terne asupra fostei și actualei ad­ministrații comunale a orașului Drăgășani. D. Polizu-Micșunești, raportor, dă citire raportului și proiectului de lege cu privire la organizarea poli­ției generale a Statului. D. general Lahovari, luând cuvîn­­tul în discuția generala, constată că d. ministru de interne, după ce a respins amendamentele propuse legea de către opoziția din Senat, a primit aceleași amendamente venite din partea majorităței Camerei. „Sfântul“ Gustav Hagel VESELIA,care va apare mâine Sâmbătă, 1 Martie, cuprinde, pe lângă o materie bogată și foarte hazlie, și o frumoasă ilustrație, reprezintând pe «Sfântul» Gustav Nagel. VESELIA se vinde cu 10 bani în toată țara. Lucruri din toată lumea Lacrimile Umerilor. — In Africa de sud, în țara Boerilor, a apărut un ziar intitulat «De Stein» (Vocea) al cărui program arată plânsul inimilor vitejilor boemi. «De­oare­ce mii de cetățeni de ai noștri au perdut dreptul de vot, am hotărît, — zice zia­rul «De Stern», — să scoatem măcar un organ, care să fie vo­cea celor fără drept de voce. Politica noastră este realizarea dorinței Africanilor, prin cari noi Înțelegem pe Africander^ ir olandezi. Despre trecut nu zi­cem nimic. Este foarte trist și Premiile gratuite Administrația noastră oferă în fie­care lună abonaților ziarului «Universul», trei premii cari se dau gratis prin tragere la sorți. La tragerea de la 1 Martie viitor, se vor oferi obiectele ur­mătoare : Premiul I, un elegant evantail pentru dame. Premiul II, un frumos­ serviciu pentru oțel și unt­de­lemn. Premiul III, un album pentru fotografii. 2 — Comisiunii­e pentru exame­nele de capacitate Comisiunile pentru examenele de capacitate ale profesorilor și maeș­trilor cursurilor secundare pe un nou period de 3 ani, au fost insti­tuite precum urmează : Limba română.—D-nii : T. Maio­­rescu, președinte ; I. Bianu și Ovid Densușianu, membri. Limba latină.— D-nii : G. Dumi­­trescu-Iași, președinte ; I. Bogdan și Densușianu, membrii. Limba elenă.—D-nii: I. P. Cara­­giani, președinte; I. Bogdan și N. Iorga, membri. Limba franceză —D-nii: Al. Xeno­­pol, președinte ; C. Dum­itrescu-Iași și Anton Kaum, membri. Limba germană.—D-nii : G. Du­­mitrescu-Iași, președinte ; I. Bog­dan și D. Onciul, membri. Limba italiană. —D-nii: T. Leo­­nardescu, președinte ; N. Iorga și Ovid Densușianu, membri. Limba engleză. — D-nii : I. Cră­­ciunescu, președinte ; N. Iorga și I. Găvănescu, membri. Cosmografia. — Dnii : I. Rallet, președinte ; N. Cuculescu și P. Ne­­gulescu, membrii. Științele fizico-chimice și igiena.— D-nii :C. Miculescu, președinte; A. Obreja și I. Găvănescu, membri. Științele fizico-naturale și igiena. —­­D-nii : I. Crăciunescu, preșe­dinte ; M. Vlădescu și Paul Bujor, membri. Religia.—D-ni: I. Bogdan, preșe­dinte ; I. Cornoiu, dr. Dragomir Dumitrescu, membri ; Caligrafie. — D-ni: P. Ionescu, președinte ; D. Stoicescu și N. Bran, membri ; Istoria.—D-ni: P. Rășcan, preșe­dinte­­, I. Bogdan și G. Dumitrescu­­Iașî, membri ; Filosofia.—D-nii: C. Dumitrescu- Iașî, președinte ; P. Negulescu și C. Leonardescu, membri ; Instrucția civică.— D-nii : C. Du­­mitrescu-Iași, președinte ; C. Di­­sescu și Al. C. Cuza, membri ; Geografia.—D-nii : I. Găvănescu, președinte ; G. Pangrati și D. On­ciul, membri ; Matematica.—D-nii : C. Constan­tinescu, președinte ; D. Emanuel și C. Dumitrescu-Iași, membri ; Desemn. — D-nii: D. Stoicescu, președinte ; G. Hegel și H. Strâm­­bulescu, membri ; Musica vocală.— D-nii : G. Ștefă­­nescu, președinte ; G. Musicescu și D. Kiriac, membri : Gimnastica.—D-nii : N. Velescu, președinte ; D. Ionescu și Th. Ba­­rescu, membri : Lucru manual la școala secundară de fete.—D-na Charlota Adelsburg, președintă , d-nele Heracle Ressu și Aglaia Dumitriu, membre. UN PItOVEUH PE ZI De la grâul prost nici­odată pâine bună. (German) Finanțe, agricultură și comercia București, 27 Februarie. Finanțe Cotă valorilor la bursa din București Renta de 1881—88­5»/, lei 109— 100*/,, id. 1892-93­5*/, lei 99—99'/,, id. de 32*/, mii. 4 °/, lei 87 - 87*/, idem de 50 mii. 4% lei 87 — 87*/,, id. de 274 mii. 4"/, lei 88—88*/,. Oblic, credit, jud. și com. 5% lei 95% -96­/,. Func. rurale 5% lei 9­7/s — 96*/« id. de 4»/, lei 87%-88­/, Urb. Bu­curești 5 °/, lei 877/,—88*/,. idem Iași 57, lei 81­81­/,. Acțiuni : Banca Națională 2415 — 2425 leî, Banca Agricolă leî 228—230 Banca de Scont lei 106—110. Socie­tăți de asigurare : Dacia-România lei 390—395, Naționala lei 390—395. Monede : Napoleonul leî 20.15. Cor. germană lei 24.70. Florinul lei 2.1­2. Rubla lei 2.70. Sconturi și avansuri: Banca Na­țională 5—6%ilânca Agricolă 6-87,­ Casa de depuneri 5'/, %. Devise : cck Londra 25.37'/,; cek Paris 100.90 ; cck Viena 105.55 ; cek Berlin 123.90. Trei lunî: Londra 25.12'/,. Paris 100.10. Berlin 123.10. Cota valorilor române in străinătate Frankfurt. — Renta de 57, 99.50. id. 4»­, 86.60. Pari3. — Prenta de 57, 99 50. Berlin. — Renta de 1892—93 5 °/0 99.50. idem de 1890 4"/o 87.25. id. de 1891 47, 86.40. id. de 1896 47, 86.40. idem de 1S98 4°/« 86.40. Co­munale București 93.60. Cola valorilor streine Consolidele engleze 91­­,. Ren­ta franceză 100.02. Renta italiană 102.45. Banca otomană 604. Loturile otomane 125.50. Cereale Profitând de știri defavorabile des­pre temperatura rece care domnește în regiunile recoltelor și de o ce­rere mai bună pentru export, hau­­siștii americani au reușit a provoca azi o bună reacțiune spre urcare. La New­ York, grâul s’a urcat cu 7/s de cent. până la un cent. și­­/„ iar po­rumbul cu '/, de cent.’ La Chicago, acoperirile bassiștilor au contribuit de asemenea la urca­rea prețurilor grâului cu */• până la 1 cent. și '/, și a porumbului cu 7, de cent. Piețele europene arată azi o ten­dință mai fermă cu cerere mai bună din partea consumațiunei. Știrile a­­gricole din Rusia și Franța nu sunt tocmai favorabile timpul e foarte rece și chiar geros. Ultimul buletin al pieței din Brăila notează următoarele cumpărări și cursuri : Grâu de 80 — 81 kgr. cu '/, •/­ corp. str. hect. 7600 cu lei 44.60— 14.65 % kgr. Grâu de 77*/, kgr. cu 13 °/­ corp. str. hect. 11.300 cu lei 10.30 hectolitru și vagoane 35 de 67'/,—80 kgr. cu lei 11.25—15 pe //o kgr. Porumb comun de 74 kilogr. hect. 5200 cu lei 8.05 hectolitru și vag. 110­ de 72—78 kgr. cu lei 9.75— 12.10 pe 7, kgr. Porumb roșiu de 76—78 kgr. vag. 8 cu lei 12.20— 13.10 7, kgr. Cincantina de 76—80­­­, kgr. vag. 42 cu lei 11.10—12.60 7, kgr. Secară de 69.72 kgr. vag. 9 cu lei 10.50 — 11 pe­r kgr­ Orz de 61 kgr. hect. 8180 cu lei 6.15 hectolitru și vag. 30 de 58—66 kgr. cu lei 9.85—9.90 7o kgr. Orzoaică de 66 — 67­­­, kgr. vag. 20, cu lei 11.60­­­, kgr. și meia vag. 3 cu lei II pe 7, kgr.­ Ultime depeși Cola cerealelor in strbinătate (Telegramele noastre particulare) Budapesta, 26 Februarie. Grâu de Apr. cor. 7.67 urc. 1 h. Secară ,, „ 6.78 invariabil Ovăz ,, ,, 6.08 scă. 1 h. Porumb „ „ 6.13 scă. 1 h. Colza ,, ,, 11.85 urc. 5 h. Berlin, 26 Februarie. Grâu de Main fr. 159.— invariabil Secară ,, ,, 138.25 scă. 50 c. Paris, 26 Februarie. Grâu de Main fr. 23.30 urc. 15 c. Făină „ „ „ 30.75 „ 5 c. Uieiü de colză ,, 52.25 invariabil New-York, 26 Februarie. Grau disp. cents 817/, urc. 1/« c. Grâu de Maî ,, 80a/8 ,, D/i c-Porumb Main ,, 52% ,,­­/, c. Chicago, 26 Februarie. Grâu de Maî cent. 75% urc. 1*/, c. Porumb Maî ,, 47 °/, „ 7, c. lei fiind comunicarea d-luî Gol­dring : «Un caz de stenoză eso­­fagiana, din serviciul d-luî dr. Nunu G.». ♦ D. dr. A. Fladis din Moi­­nești a obținut premiul al treilea la concursul internațional publi­cat de ministerul instrucțiunei publice din Franța, pentru cea mai bună lucrare, cu titlu de: «Manual de higiena pentru usul școalelor primare». ♦ D. C. Anghel, directorul ge­neral al vămilor, și Ionescu, ins­pectorul circumscripției vamale București, au plecat orî dimi­neață la Giurgiu în interes de serviciu. ♦ La ministerul de interne se întocmește o statistică de streinii aflați în țară de la 1 Ianuarie — 31 Decembrie 1902, de cel­eștii și de cei remașî. ♦ D. Racoviță, noul prefect de Tecuciu, a depus erî jurămîntul în prezența d-lui Vasile Lascar, ministrul de interne. Aseară d. Racoviță a plecat să-și ia postul în primire. ♦ Primăria orașului Caracal a cerut ministerului de interne să depună un proiect prin care să fie autorizată să contracteze un împrumut de 800 000 lei, din care să se plătească datoria exis­tentă de 200.000 lei la societatea de basalt, iar restul să se între­buințeze la diferite îmbunătățiri, precum canalizarea eleșteului co­munei, canalizarea pîrîului ce tra­versează orașul, refacerea a două școli, construire de poduri și complectare de pavagii. După cât știm, ministerul de interne a redus acest împrumut la 500.000 lei, ca să poată fi rea­lizat. ♦ La ministerul domeniilor s-a ținut seri licitație pentru aren­darea bunurilor mici din Capitală. Pentru cele mai multe nu s’au prezintat concurenți. ♦ D-nii dr. Gr. Râmniceanu și Em. Caioglu au fost numiți în comisiunea de pensii a Efo­riei Spitalelor civile. ♦ Ieri s’au împărțit tuturor consilierilor comunali copii după transacția încheiată între primă­rie Capitalei și compania de gaz, pentru a studia această chestie și să-și dea avizul în ședința con­siliului, care va avea loc astă­zi. ♦ A sosit în Capitală, venind din Cernăuți, d. baron G. Hur­­muzaki, unul dintre fruntașii ro­mânilor Bucovineni. D. Hurmuzaki a descins la hotel Bristol și va sta în Capi­tală o săptămână. ♦ Ieri s’au afișat listele cole­giului III direct cu alegătorii din județul Ilfov. ♦ Se apropia termenul pentru tragerea premiilor ce acordăm gratuit abonaților, tragere care va avea loc negreșit la 15 Aprilie. Îndemnăm deci pe cititori a se grăbi să se aboneze dacă­ vor să concureze la aceste premii intr'a­­devăr extraordinare, precum: o vilă la Sinaia, premii în bani și bijuterii, etc. Costul abonamentului pentru 3 luni lei 6, pentru 6 luni lei 11.50, pentru 1 an lei 22.50. A se vedea anunciul detailat in pag. 1 a ziarului. ♦ D. căpitan von Mut­ius, a­­tașat militar al legațiunei germane în București, a sosit ieri în Ca­pitală. D-sa s’a prezintat d-lui Dimi­­trie Sturdza, ministru de răsboiu. ♦ Erî dimineață, la orele 11, s’a prezintat la ministerul de interne, d-lui V. Lascar, o delegație a veteranilor, cari au luat parte în campanie, compusă din d-nii Dumitru Toșculescu, vice-preșe­­dinte, I. Popescu, G. Popescu și I. Marinescu, pentru a lua re­zultatul cerere­­lor ce s-au a­­dresat acum 14 zile pentru a li se da pămănt. D. Lascar le-a promis că ime­diat, peste 2—3 zile, când ia re­zultatul din întreaga țară de nu­mărul veteranilor rămași în viață, —căci a cerut să i se trimeată re­lații telegrafice,—va veni înaintea Corpurilor legiuitoare cu un pro­iect de lege în această privință. ♦ Expozițiunea de fotografii, pusă sub înaltul patronagiu al A. S. R. Principele Ferdinand, va fi deschisă cu începere de la 1 Aprilie. Pe lângă că va fi ceva nou­ în țara noastră, promite mult interes și un mare succes. Printre cei ce expun găsim pe A. S. R. Principele Ferdinand, care lucrează cu pasiune fotogra­fiile sale ; Principesa Nadeja Stirbey, care are o artă cu totul specială în aranjarea subiectelor sale , mult cunoscutul amator d. Alexandru Bellu, d-nii Nicu Cerkez, Carcalețeanu, Assan, etc. Persoanele care doresc să ex­­pue sunt rugate să-și trimită fo­tografiile înainte de 15 Martie, căci din această zi juriul expozi­ției va fi ocupat cu examinarea fotografiilor și cu aranjarea ex­­pozițiunei. Condițiunile de admitere la a­­ceastă expoziție sunt următoarele: Nu se admit de­cât fotografii de amatori din România ; subiec­tele fotografiilor pot fi ele ori­ce fel. Se vor admite fotografii de ori­ce dimensiuni și în număr ori­cât de mare ; fotografiile vor fi lipite pe cartoane sau faculta­tiv încadrate. Fie­care din ele va purta numele autorului; ele vor fi supuse examinărei unui juriu care va avea dreptul de a se a­­proba sau de a le respinge ; ex­­pedițiunea, precum și înapoierea fotografiilor, se vor face cu chel­tuiala comitetului. Se vor îm­părți premii; fotografiile se vor trimite până la 10 Martie inclu­siv pe adresele următoare : D-lor Theodor Nica, str. Co­meta No. 23; dr. Radovici, Po­lonă 83 ; d-șoare, F. Seculici, Polonă 60; și d-lui dr. Cosli­­nescu,­ Romană 75. Ele vor fi însoțite de o listă in­dicând numărul și genul foto­grafiilor. ♦ In ședința de erî a Came­rei nu s’a votat nici un proiect de lege de încetățenire. ♦ lată proiectul de lege din inițiativă parlamentară, depus în Senat de d. Mănescu-Călărași. Art. 1). Guvernul e autorizat a răspunde în condițiunile legei pentru înstrăinarea bunurilor Sta­tului din 7 Aprilie 1889, din mo­șiile Statului, foștilor funcționari câți vor vor a se ocupa cu munca câmpului, până la 30—50 hectare în Dobrogea și până la 12 hec­tare păment dincoace de Dunăre. Art. 2). In interesul formărei de nouă comune, ministerul do­meniilor va pune în condițiunile vînzărea în loturi de cinci hectare obligațiunea pentru cumpărători de a se stabili imediat, și în in­terval de cel mult un an, pe mo­șia cumpărată. Spre înlesnirea stabilirea cum­părătorilor, fie în nouile comune, fie spre exploatarea pământului cumpărat, dar alipiți la comunele existente. Creditele agricole sunt autorizate a face avansuri, ram­bursabile cu anuități până la con­curența de maximum una mie lei, pentru a servi la primele cheltueli de instalațiuni, cumpă­rare de vite și instrumente a­­gricole. Aceste avansuri vor fi garan­tate de Stat și împlinirea ratelor lor se vor face de­odată în ace­­laș mod și cu aceleași garanții pentru Stat ca împlinirea ratelor afectate la plata pământului. Un regulament de administra­ție publică va regula amănunți­mile luărei și distribuțiunea aces­tor sume. Art. 3). Cele­l’alte dispoziți­­uni din legea pentru înstrăinarea bunurilor Statului din 7 Aprilie 1889 (afară de partea privitoare la embaticuri) sunt aplicabile la prezenta lege, întru cât nu vor fi contrarii ei. ♦ Sâmbătă, 1 Martie 1903, va avea loc în localul Asociației generale a studenților universi­tari români, conferința d-lui Pe­tre Pogonaru despre «Românii transilvăneni și importanța zia­rului Tribuna». ♦ Azi va avea loc a 11-a fru­moasă serată dansantă a Asocia­ției generale a studenților univer­sitari români, în saloanele clubu­lui german (Brezoianu 17). Studentele și studenții ce do­resc a participa se pot adresa la sediul asociației (Calea Victo­riei 51). ♦ Funcționarii din orașul Târ­­goviște și din întreg județ Dâm­­bovița au format o societate în scop de a se ajuta reciproc, și prin cot­sațiune a forma un fond din care să se împrumute socie­tarii cu dobânzi mici. Adunarea generală a ales ca președinte al societăței pe d. Ni­colae Bruneanu, inginerul șef al județului, ca vice-președinte, d. C. Ghica Simionescu, secretarul prefecturei, secretar pe d. V. Chercea și casier pe d. Andrei Georgescu. ♦ Seri a avut loc la ministe­rul de externe obicinuita recep­ție diplomatică săptămânală. ♦ D. Dim. Sturdza, a mai pri­mit telegrame de felicitări, cu o­­cazia aniversarei de la 25 Februa­rie, de la A. S. R. Principele Leo­pold de Hohenzollern, de la ge­neralul Von Schließen, șef al statului-major german și adju­tant al Împăratului, precum și de la profesorul de drept inter­național, d. Felix Dahn. A. S. R. Principele Carol de Hohenzollern a bine-voit a-i tri­mite portretul său. Tot cu această ocaziune, d.D. Sturdza a mai primit un admi­rabil portret, în mărime naturală al lui I. Brătianu, pictat de d. Aj­­dukiewicz și o acvilă în bronz, pe pedestalul căreia este săpată o frasă din scrisoarea M. S. Re­gelui către d. Dimitrie Sturdza din Aprilie 1899. ♦ Ex. Sa de Tombazin, minis­trul Greciei la București, a fost primit era la orele 6 p. m., în audiență de M. S. Regele. ♦ In urma retragerei d-lui I. Vișoiu din președinte al Asocia­­țiunei generale a studenților uni­versitari români, comitetul aso­ciației i-a adresat o scrisoare de mulțumire pentru serviciile aduse timp de patru ani cauzei studen­țești, hotărînd în același timp a-î oferi și un banchet la care vor participa un mare număr de stu­denți. ♦ «Universul Literar» co­lorat, care va apare poi­mâine Duminecă 2 Martie va cuprinde, pe lângă o materie bogată și foarte interesantă, și o prea fru­moasă ilustrație reprezin­­tând­­ înfiorătoarea crimă a hai­ducului V .Cățel din județul lași. «Universul Literar» colo­rat se vinde cu 5 bani in toată țara. ȘTIRI ȘCOLARE ♦ Ieri s’a terminat la secreta­riatul facultăței de drept din Ca­pitală, înscrierile pentru exame­nele din sesiunea Ianuarie-Aprilie. Luni, 3 Martie, se vor afișa listele candidaților și în cursul săptămânei viitoare vor începe examenele. Pentru această sesiune d. Grâ­­tunescu, decanul facultăței de drept, a acordat studenților din anul al douilea să depună în a­­celași an două examene, al doui­lea și al treilea. Această dispoziție s’a luat în vederea înființărei doctoratului. ♦ Mâine, Sâmbătă, se vor numi comisiunile pentru examenele de definitivat ale institutoarelor și învățătorilor. ♦ Revizorii școlari vor fi con­vocați și anul acesta : ministe­rul instrucțiunei publice pentru discutarea a diferite chestiuni de învățămînt. ♦ Comisiunea care a examinat pe învățătorii candidați la înain­tarea pe loc, șî-a prezintat ra­portul său d-lui ministru al in­strucțiunei. Se constată din acest raport că au reușit la toate pro­bele 40 învețotorî și învățătoare, din 57 câți s’au prezintat. Sptiri m­­ilita­re ♦ La poligonul Dadilov s’au terminat experiențele cu tunul rapid cu frînă hidraulică. Tunul a fost adus în Capitală, la arsenalul armatei, unde i se vor face oare­care modificări. Experiențele au reușit pe de­plin. ȘTIRI JUDICIARE ♦ Camera de punere sub a­­cuzare se va pronunța azi asu­pra opozițiunei făcute de fostul intendent al ministerului de do­menii, Al. Constantinescu, con­tra încheerea tribunalului, prin care i s-a confirmat mandatul de depunere. ♦ Ordonanța în afacerea falsu­lui testament Sturdza, fiind deja dată, d. prim-procuror Hamangiu a dispus trimiterea dosarului la tribunalul Ilfov. Dosarul a și fost primit ieri la tribunal și azi se va fixa și termenul de judecată. ♦ Se știe că defunctul bancher Wecsler din Botoșani, înainte de a muri, dăduse unor rude ale sale în dar sume destul de în­semnate. Ministerul de finanțe însă a impus și pe acești moștenitori la taxa de succesiune. Moștenitorii făcând apel la tri­bunalul Iași, tribunalul a res­pins apelul. Contra acestei deciziuni moș­tenitorii au făcut recurs în Ca­sație și Curtea de casație secția I a casat sentința tribunalului pe motiv că donațiunile manuale nu sunt supuse taxei asupra succe­siunilor. Afacerea a fost trimisă din nou la trib­ de Roman pentru a se conforma hotărîrei Curțea de ca­sație. Tribunalul de Roman însă con­­formându-se hotărîrei Curțea de casație, întru­cât n’a împărtășit vederile acesteia, afacerea a ve­nit din nou înaintea Curței de casație, secția I. Secția I-a a Curței, care s’a pronunțat odată asupra acestei chestiuni, a dispus ca afacerea să se tranșeze de secțiunile unite­ ale Curței de casație. ♦ Procesul complicilor lui An­­dronic, care trebuia să se ju­dece ieri de secțiunea a 2-a a tribunalului, s’a amânat pentru 24 Aprilie din lipsă de proce­dură. ♦ Ieri de judecător de in­strucție Sabăreanu a continuat cu instrucția în afacerea fraude­lor de la ministerul de finanțe. Au fost aduși la cabinet toți inculpații și au fost confruntați. Nu s’a descoperit nimic nou. Azi Camera de punere sub acuzare se va pronunța asupra opoziției făcută de Behar. ȘTIRI FINANCIAR­E! ECOMICE ♦ M. S. Regele a semnat pro­iectul de budget al Eforiei spi­talelor civile pe exercițiul 1903— 1904, care prezintă la venituri și cheltueli suma de 5.050.795 lei și 35 bani, precum și acela al Casei Sf. Spiridon, care are la venituri și cheltueli 2.392.116 lei și 35 bani. ♦ Împrumutul de 3 milioane pe care-l va contracta primăria Capitalei, va fi numai cu 3 la sută și se va face cu prime, ca împrumuturile sârbești, turcești, etc. ____________ ȘTIRI SANITARE . la București, de la 16—22 Februarie, au fost 50 cazuri vechi de febră tifoidă, 3 nouî, 1 mort, 2 însănătoșiți , 4 bolnavi de anghina difterică, 11 nouă, 7 însănătoșiți , 10 bolnavi vechi de scarlatina, 5 nouî, 7 însănătoșiți, 3 bolnavi de pojar, 1 nou, 2 în­sănătoșiți. « In județul Ilfov nu mai e­­xistă de­cât în patru comune e­­pizop­ia de febră afloasă, din 40 în câte exista. ȘTIRI ARTISTICE ♦ Hazlia și spirituala operetă-re­­vistă «Panglicarii» a d-lor I. Moșcî și Marian, colaboratorul nostru, se va da astă-seară, Vineri, 28 Fe­bruarie, la Teatrul Bulevard (Băile Eforiei) de către excelenta trupă A. L. Bobescu. Biletele se află de vîn­­zare la casa teatrului. Spectacolul se va începe la orele 8 și jumătate și se va termina cel mai târziu la 12. ♦ Astă-seară la Circul Rusesc al fraților Truzzi are loc beneficiul hazliilor clovni Lepomme și Eugen. ♦ Duminecă, la orele 2 d. m., se va da în Palatul Atenului, al doilea «Concert Simfonic», D. Enescu va executa concert pen­tru violină, de Mendelsohn. Pro­gramul e cât se poate de bogat. Orchestra va fi condusă de d. Ed. Wachmann. __ _____ _BCO € BI ♦ Cari sunt adevăratele ali­mente dătătoare de forțe ? Cacao prin lembromina sa, coca, kola și în deosebi guarana bogată în cafeina, sunt agenții din cari me­dicina contimporană scoate cel mai bun efect pentru a combate slăbiciunea, ori­ care ar fi gravi­tatea, cauza și vechimea ei. Așa fiind, toate persoanele delicate au recurs, după sfatul medicilor, la singura preparațiune serioase conținând extractele acestor nu­trimente întăritoare, în doză în adevăr active, medicinale . Vinul Bravais. ♦ Forman contra gule­­raiului (Non­). Dovedit splen­did după experiențele clinice de două ani. In toate Farmaciile și Droguerile. A se întreba medicul. Ultime information! VINERI ♦ Din darea de seamă asupra mersului Bursei Mancei în cursul primului an, prezintată de d. Ma­rin Alexandrescu, directorul a­­cestei instituțiuni, la serbarea a­­niversărei,­ se constată că s'au înscris acolo 3230 lucrători și maeștrii, dintre cari 3153 băr­bați și 77 femei. După naționa­lități au fost: români 2622, tran­silvăneni și macedoneni 136, ger­mani 184, unguri 124, evrei 63, bulgari 20, poloni 21, sârbi 10, bohemi 13, italieni 18, greci 4, și francezi 2. S’au prezintat 1615 cereri din partea fabricanților, a șefilor de ateliere, și a patronilor pentru angajare de lucrători, cari au fost satisfăcute. In cursul acestui an, deși s’a început fară nici un capital, Bursa Muncel a ajuns să-și creeze ve­nituri de 5279 leî, având ca chel­tueli 3347 leî. In casa Bursei Muncel au rămas 1932 lei, din cari s’a depus la Casa de depu­neri 1200 leî pentru a forma primul fond în scopul construc­­țiunei unui edificiu propriu. ♦ La al 14-lea congres inter­național de medicină, care se va ține la Madrid, între 23 și 30 Aprilie 1903 st. n., a fost delegat d. dr. Costinescu din Capitală, ca reprezintant al ministerului de interne. ♦ Senatul universitar din Bu­curești se va întruni zilele aces­tea pentru a recomanda un can­didat la catedra de drept consti­tuțional și altul la catedra­­ de drept și procedură penală, de la facultatea juridică din Iași. ♦ D. M. Balolescu a fost nu­mit director al școalei inferioare de meserii din Bârlad, în locul d-lui P. Pricop, demisionar. ♦ La concursul ce se va ține la Iași în ziua de 8 Martie pen­tru postul de medic al secției chirurgico-genito-urinare, de la spitalul Sf. Spiridon, au fost de­legați ca membri în comisiunea examinatoare di­n partea consi­liului sanitar­ superior d-ni­ dr. Severeanu și Șuțu, iar din par­tea ministerului de interne dr. C. Thiron, profesor la facultatea de medicină din Iași. ♦ Comitetul d-nelor patronese ale școalei externe de menaj a Statului, se va întruni în ziua de 1 Martie, pentru a stabili costu­­mul-uniformă al elevelor, și a fixa tariful de comandă la ate­lierele școalei. ♦ O casă din Darmstadt s’a pus în relațiune cu primăria Capita­lei, în scopul de a face o ofertă pentru a preface și întrebuința resturile de animale care rămân la abatoriu, ca îngrășăminte pen­tru soiul arabil. Un reprezintant al acestei case a cerut toate condițiunile în care s-ar putea acorda o asemenea concesiune de către primăria Ca­pitalei. ♦ Astă­ seară, consiliul supe­rior sanitar va ține ședință la direcția generală a serviciului sanitar. ♦ Eli s’a împărțit la Cameră proiectul de lege pentru modifi­carea unor dispozițiun­i din legea de organizare a administrații­nei finanțelor Statului și pentru în­ființarea unei direcțiuni a statis­ticei generale a finanțelor. ♦ Pe ziua de 1 Aprilie se vor face toate ramplasările internilor de la spitalele eforiei civile. ♦ Eli Camera a votat proiec­tul de lege pentru desființarea accizelor și înființarea fondului comunal, cu modificările intro­duse de Senat. ♦ Erî s’a împărțit la Cameră proiectul de lege prin care se a­­cordă d-lui Mihail Alexandrescu, arhitect-constructor român și fost elev al școalei de arte și mese­rii din Capitală, dreptul exclu­siv de a fabrica, de a exporta și de a vinde cărbunele inventat de d-sa. ♦ Pe ziua de eră au fost in­fectate de febră aftoasă 22 ju­dețe cu 278 comune. ♦ V. Spiru Haret, ministrul cultelor, a decis înlocuirea câtor­va revizori școlari prin profesori de la cursul secundar. ♦ Sub președinția de onoare a ministrului agriculturei din Austria, se va organiza la Viena o expozițiune de agricultură, în­tre 4—26 Martie st. a. a. c. Organizatorii expozițiunei și a trimis legațiunei române din Viena, o adresă de participare, în care își exprimă dorința de a participa și România la expozi­țiunea aceasta, care va avea loc în Praterul din Viena. Se vor face toate înlesnirile pentru trans­portul persoanelor din România, cari vor vroi să participe la ex­pozițiune. Legațiunea noastră din Viena a adus lucrul la cunoștința mi­nisterului afacerilor streine. ♦ Administratorul cl. I Sta­­nomirescu Vlase, din reg. Dolj No. 1, a demisionat din armată pentru a-și regula drepturile la pensie. ♦ Suma necesară a se cheltui de ministerul de lucrări publice în luna Martie se urcă la suma de 562 000 lei. ♦ Până la 1 Ianuarie 1904 nu se va mai face nici o înaintare în corpul teh­nic. ♦ încercările de rezistență pe pasage a tunului cu tir rapid continuă a se face în fie­care zi pe străzile Capitalei. ♦ Au fost dați judecăței pri­marul și notarul comunei Pri­boi, (Dâmbovița) pentru că au contravenit disposițiunilor legei de poliție sanitară veterinară, li­berând certificate de proveniență și sănătate pentru vite din co­muni infectate. Ambii au fost sus­pendați din funcțiuni pe timp de 15 zile și cu perderea salariului, în beneficiul Casei Comunale. Au fost dați de asemenea ju­decăței și suspendați din funcți­­une pe timp de 15 zile cu per­derea salariului in beneficiul ca­sei comunale, ajutorul de pri­mar și notarul comunei Tătărani, pentru că au liberat certificate de proveniență și sănătate pen­tru vite din comună infectată. ♦ D. N. Crătunescu, decanul facultăței de drept din București, a înaintat ministerului instruc­țiune! un raport care cuprinde vederile consiliului profesoral al acestei facultăți, cu privire la în­ființarea doctoratului în drept, pe lângă facultatea juridică din Bu­curești. Prin acest raport se propune înființarea unei taxe de 200 lei pentru examenul de doctorat, de 100 leî pentru examenul de li­cență și de 500 lei pentru acei cari, venind cu diplome din străi­nătate, cer a trece examene de echivalență pentru libera practică în țară. Se mai propune înființarea unor nouî catedre și a unor pos­­­­turi de agregați și conferențiari ai facultății. Pentru fie­care e­­xamen de doctorat se propune o taxă de 40 lei, în scopul de a-i face pe candidați să se prezinte bine pregătiți. Relativ la creiarea unei secți­uni de științe de stat la docto­rat, consiliul profesoral se de­clară protivnic, de­oare­ce a­­ceastă secțiune va atrage prea mulți studenți și va produce o pleforă de funcționari adminis­trativi, pe când­­ scopul înființ­ă­­rei doctoratului este acela de a scoate savanți. Raportul va fi studiat de d. ministru al instrucțiunei. ♦ Decretul pentru promulga­rea legei pentru organizarea pe­ Infabmațiuni VINERI ♦ «Biblioteca Economi­că a Uni­versului», care va apare mâine Sâmbătă, 1 Martie, va cuprinde fru­moasa scriere : Patru ore și trei­ sferturi, de Alphonse de Launay. «Biblioteca Economică a Universului» se vinde cu 15 bani exemplarul. ♦ M. S. Regele a primit, din partea M. S. Imperalului Aus­triei, Rege Apostolic al Ungariei, o scrisoare prin care­­ notifică încetarea din viață a A. S. I. și R. Archiducesei Elisabeta de Austria Este. Exc. Sa. d. marchiz Pallavi­­cini, trimis extra­ordinar și mi­nistru plenipotențiar al Austro- Ungariei, a avut onoare­a remize M. S. Regelui scrisoarea de no­tificare. ♦ Junimea studioasă medicală va ține în ziua de 2 Martie 1903 orele 3 p. m. ședință ordinară în localul societăței, la ordinea zi­

Next