Universul, aprilie 1903 (Anul 21, nr. 89-115)
1903-04-01 / nr. 89
Tragerea va fi irevocabil la 3 iunie 2003 LOTERIA Societățeî pentru învelita Poporalui Român pentru clădirea stîpei drepte de la locala școaleioreî normală și primară din București, str. Sf. Ecaterina 405 câștiguri in valoare de Lei 100.000, între cari 1 de 85 mii lei, 1 de 15 mii lei, 2 de 5 mii leî etc. Costul unui lei leo 5 Meleeî 4.50. Pentru proincie se adaogă portofilei găsesc din vînzare la Admirația «Universului», str. cirezoianu 11 și la toți depozitarii ziarului «Universul». La revînzători se acord nare rabat. inDENTIFRICE gj M Elixir, Putra șî Pâslă |î! ER E DICTIM LOBI| P SOULĂC !§ % A- s&cvTML Boraeaux lus jigajl AJEHSRU AL JURIULUI p&el |^1 AFARĂ out CONCURS ! Imtr I PRIMA FABRICĂ da SĂPUN !® CU ABUR li -- BUCUREȘTI — Ș. I v Furnisorul Curței Regale III i» Recomandă înrire alîaie: j £ j || Io. 651 Săpun de Familie ! No.415 Lipin His piprină I. !§ Luminări de stoarină |Sti'3 gsăHtate superioară S De vinisra la principalele magazine de parfumerie. ma I nidaptură și coloniale din țară. | In București depozitul cc r.tral ! 0. & it; HOLIER I Calea Victoriei, 55 I .• r?~nr.si T R-c**?' țTrsrsti osaci?: risson i Tr ro De Timis 5000 (șease mii) prăjini de brad. Prețuri avantagioase. Căpitan N. Negulici, C.Lung. 5018 rfrotoxilat de fer „Vespemeanul ? Aprobat ds Consiliul salar superior Z . Recomandat de celebritățile memi-satale, vindecă cu succes anemiat (lipsă de sânge), chicros»., sa > C biciunea generală, leucorr’iea > i (poala albă). Prețul fi«c. cu instrucțiune ? 5 î.e. 1.50. Se găsește la Farmacii și < > Droalierii. — Deposit: Farmacia VES ȘILEMEANU, București, Șerban-Vodă 47. SO © Tenzare Moșia Brăgăsiești-Pereih, din județul Olt t. Suprafața 300 pogoane arabile. Hotărnicită, intră nici o sarcină. Doritorii a se adresa căpitanului Romulus Scărișoreanu. pXaICTA, 5P85 r si fixhat Mii Fitti MüWV-Slj PRIMA FABRICA DE Salam și Meseluri — vienese — Karol Flicker 8 1 București, str. Patria No. 5 Primesc comenzi pentru diferite banchete. Expediază prompt, în orice parte a țărei excelentele sale produce. ___ 6050 Mărci3 Magasin de Mașina da Gusuî B. B. Zisman & S. 44, Calea Victoriei, București ■ (colț cu bulevardul Elisabeta) recomandă mașinele Singer-Puffe GfieMt^ Singer-Rotative P.Siîliate la toate Exposițiunile cu Primele Medalii și Diplome de Onoare. Neîntrecute în soliditate, lucrare și eleganță.—Jinblet ușare și tăcut «Sibiîcieusc». așezarea acului fără nici o măsură și alte numeroase importante îmbunătățiri. Expedițiunî în toată țara. Vînzare în rate avantagioase. m r Gere la catalogul ilustrat de mașina de cusut, care se trimite gratis si franco. txm 0 Localul pentru vânzarea renumitelor MAȘINI BE BORIS „REMINGTON“ ți Agenția de Vapoare a Societăței „Norddeufßcan Lloyd și Hamlung-American Line" sa deschis în strada Smârdasi Î Vo. 3, București vis-a-vis de fosta Cafenea Națională) «MILIUS BLUHENFELD. 6037 Br. S. Ksleitstadl ^e întorcându-se din PARIS Sa stabilit la Pitești Strada Șerban- Vodă. Ut morul sunt bine. Timpul se menține frumos. Arătura de primăvară se activează. Craiova Necci. Pregătirea unor mari contrabande. — D. N. Stomanescu, primarul orașului nostru, care actualmente se află la București, aducându-i-se la cunoștință printr’un denunț că o însemnată contrabandă se pregătește în vederea desființărei barierelor pe ziua de 1 Aprilie, a pus în vedere telegrafic șefului accizelor de la primărie, să ia cele mai energice măsuri pentru preîntâmpinarea ei. Pe de altă parte poliția a fost încunoștiințată ca să înlocuiască numărul gardiștilor de la bariere, făcând astfel imposibilă acea contrabandă. De altfel, prin corespondențele anterioare, eu am semnalat acest lucru, și poate, fie grația celor scrise prin «Universul», fie denunțului făcut, comuna va fi ferită de o pagubă însemnată, prin înlăturarea marei contrabande proiectate, întrunirea advocaților. — Pentru a doua oară s’au întrunit azi la palatul justiției membrii baroului din Craiova, pentru a discuta proiectul de lege al d-lui ministru de justiție. La prima întrunire, despre care s’a vorbit în această rubrică, au fost delegați d-nii advocați Peruianu, Mitescu și Peșteu să elaboreze un proiect în vederea baroului de 3oi. In urma consfătuirei de azi, mandatul celor trei advocați a fost retras, rămânând ca proiectul în chestiune să fie lucrat și aprobat de întreg corpul advocaților. Prinderea Iisusi hoț. — Ion Carstici, fiind prins în Calafat, pe când voia să vînză mai multe juvaericale, a fost arestat. Cercetările făcute au stabilit că juvaericalele erau furate. Hoțul a fost depus. Urmărirea unui spărgător.Un îndrăzneț tîlhar, care a comis în ultimul timp o serie de spargeri în Rucăr, este urmărit cu asiduitate în orașul nostru, unde se crede că s’ar fi refugiat. E foarte posibil ca tot acesta să fie spărgătorul care a comis scum câtva timp o mulțime de furturi, tot prin spargere în Craiova, și a căror autori n’au fost încă descoperiți. Dispărut. — Ilie Sandu, argat la moșia Caraula, proprietatea d-ln Sf. Ferichide, a dispărut din comună, după ce a furat de la stăpânul său suma de 30 lei. Mizerabilul hoț a lăsat în urma sa, pentru o sumă așa de ridicolă, o soție și 5 copii. Avînd rude a ei în oraș, se crede că s’a stabilit în Craiova. Poliția îl urmărește. Biblioteci populare.—Pe ziua de 1 Aprilie se vor înființa, din inițiativa d-lui revizor școlar C. Alexandrescu, încă 10 biblioteci populare. Se știe, din cele scrise, că până acum mai funcționează încă 20 asemenea biblioteci. Economice. Mare parte din rapița semănată, se poate considera ca compromisă, în urma ivire! unor mici vermișori cari o distrug. Mulți din proprietari, ca și din săteni, au întors locurile semănate și au făcut ogoare pentru porumb. Grâul, în urma ploilor, se prezintă foarte bine, de asemenea prunii și ceilalțî arbori fructiferi. Lucilius. Tînărul acesta iubea de mai mult timp pe o femee cu moravur ușoare de la café-chantant, însă aceasta neluând În seamă amorul său, tînerul Dionisescu îșî puse funestul său plan în execuție, și -șî trase un glonț de revolver în partea stângă a peptului. Sângele începu a curge și simianul tînăr, vezându-se față în față cu moartea, făcu o ultimă sforțare și abia mai avu puterea să meargă pănă acasă, deoarece casa nu este departe de locul sinucidere!. Abia ajunse acasă și căzu jos. Dându-i-se grabnice ajutoare medicale, fu readus la viață. Se crede că va scăpa. Febra afioasă, după ultimele comunicări ale medicilor veterinari, mai bântite încă în județ. Serată.—Joi, 27 cor. a avut loc o serată dansantă în saloanele cercului militar, dată de «Asociația studenților universitari» cu concursul artistului I. Anestin. In timpul dansului a cântat orchestra reg. 28 sub conducerea simpaticului capelmaestru Gh. Petrescu. Timpul.—De alaltă ori a început să plouă, ceea ce a înveselit pe toți ; bate însă un vânt puternic de N.E. âînced. Roșiorii-de-Vede Dramă.—In una din serile trecute, după cum e obiceiul prin partea locului, mai mulți tineri din satul Antonești, acest județ, au aranjat un bal, in felul completelor din București. La acel joc au fost invitate și frumoasele satului. In timpul jocului mai mulți flăcărandri, din pricina geloziei, au început ceartă, și din ceară au ajuns hi bătaie. In timpul snodalului, unul dintre tineri— cine, nu se știe — aruncând cu o cărămidă, a lovit în cap pe Dumitru M. Ionescu,fracțiunându-i osul tâmplei. Pacientul a fost adus de către familia la spitalul din localitate. Doctorul curant spune că lovitura nu prezintă gravitate. Totuși poliția a luat mesuri ca vinovatul să fie aliat și dat judecatei. iler p. R. «Sărat Crime. — Eri, parchetul a fost sesizat că în com. Galbenul s’a săvîrșit o crimă în următoarele împrejurări : Preotul satului, Ion Jipescu, a fost Strangulat cu un șervet, la locuința sa, de către nepotul seu Vasile Popescu și de individul Ion Tănase Bălan. Motivele, cari au determinat pe criminali să curme filele preotului, au fost banii. Ei au găsit 150 lei, pe cari i-au împărțit. A doua zi, Popescu a venit în oraș, de unde a cumpărat un revolver. La cercetare, imediat au mărturisit monstruoasa crimă. D. procuror Sărățeanu, însoțit fiind de d. medic Negrescu, au plecat în com. Voetin, unde a stânoapte s’a săvîrșit o crimă. Locuitorul Ichim Axente, din numita comună, a tras cu revolverul asupra comerciantului Simion Iorcariu, pe la orele 11 noaptea, pe când acesta se afla la locuința criminalului. Se crede că motivul crimei ar fi că Purcariu ar fi fost găsit la soția lui Axente. Parchetul anchetează faptul. Atestant. Târgoviște Găsit mort.—Locuitorul Gheorghe Stan Brătilescu, de 60 ani, din com. Bella, ducându-se azi dimineață la sapă, la punctul numit Cornetu, probabil venindu-i rea, a căzut jos în nesimțire. Din întîmplare, el a fost găsit de un alt locuitor, care, vezându-l fără simțire, a dat de știre autorităței comunale, care la rîndul ei, transportându-se la fața locului, a dispus trimiterea numitului acasă la familie. După o oră iasă, Brătilescu a sucombat. Cazul comunicându-se parchetului, a autorizat inmormîntarea cadavrului, ne-existând nici o bănuială. Moarte subiții. — Locuitorul Gheorghe Radu Nistor, de 67 ani, din com. Menești, suferia de mai multă vreme de paransia mânei și a piciorului stâng,dintre cauză nu putea munci și aproape nici umbla. In ziua de 27 c., pe la orele 6 dim., voi d aduce niște vite ale sale la văcar, căzu deodată jos în curtea casei sale, rămânând aproape fără suflare. Soția sa sări în ajutor, aducându-1 în casă, dar după o oră a încetat din viață. Parchetul a fost avisat. Sanitare. — In comuna Greci s’au ivit mai multe coșuri de tuse convulsivă. Teatrale. — Aseară s’a dat în sala «Pitiș» un mare festival artistic, organisat de d. G. St. Tomulescu, cu concursul altor artiști. S’a jucat : «Ruy Bias», dramă în versuri, tradusă de Ascatiio, «Pentru sceptru»,«Amploiații suprimați» și «la Turnu-Măgurele». Timpul. — De aseară cade o ploai măruntă și deasă și sufli un vînt puternic de la Nord-Est. Condeia. Ploești Accident nenorocit. — Eri, după ce femeea Elena Popescu, din calea Tîrgșor, se gătise pentru o vizită ce avea să facă unei rude a ei, când era să plece, se mai uită odată în oglindă, pentru a se vedea dacă este bine aranjată la cap. Deodată simte că părul îi ia foc, curgând în acelaș timp o materie cleioasă și fierbinte din capul ei. Ce se întâmplase ? Fierul de încrețit, fiind prea mult încălzit, venind în contact cu un pieptene pe care numita femee îl avea în cap, acesta a luat foc topindu-se și arzându-i tot părul. Sărmana victimă a modei se află acum într’o stare disperață. Anchetă.—Pentru zilele acestea este așteptat în orașul nostru d. Banu, inspector al învățămîntului particular, pentru a ancheta un caz de bănie și rănire, pe care l-a suferit fiica unui funcționar din localitate, de la directoarea unui institut particular din orașul nostru. De la consiliul comunal. De doue zile consiliul comunal ține ședințe extraordinare, având în desbatere budgetul pe anul 1903— 1904. Luni va avea loc ultima ședință, când budgetul va fi și votat. Furt.—Cunoscutul pungaș N. Iosifescu (Gulaie) furând de la brâul unui țăran punga cu o însemnată sumă de bani, a fost arestat și înaintat parchetului. Rănire.A fost transportat în cura spitalului săteanul Mihaiu Constantin, din comuna Sălciile, care a fost bătut și rănit într’un mod grav de către consăteanul săn Ioniță Nicolae. Cazul se anchetează. Diverse. — A. S. R. Principesa Maria, printr’o scrisoare adresată d-nei Eufrosina Stoicescu, directoarea școalei secundare din localitate, face cunoscut că primește patronagiul serbăreî pe care elevele numitei școale o dau în folosul colegelor lor lipsite de mijloace. Slușeșt titî câine turbat. A fost transportat în cura institutului antirabic din București copilul Dumitru Oprea, care a fost mușcat de către un câine bănuit a fi turbat. Serbarea de la reg. Prahova ÎVo. T—In ziua de 29 Martie a. c., ofițerii reg. Prahova No. 7 au dat un banchet în sala Cercului militar în onoarea căp. C-tin Petrescu, care pe ziua de 1 Aprilie a. c., se retrage din armată. La ora 12 a. m., d. colonel Georgescu Androne, comandantul regimentului, a apărut în sala cea mare a Cercului în sunetul muzicei, întâmpinat fiind de toți ofițerii regimentului în cap cu d. l.-colonel E. Păucescu. D. colonel Georgescu A. a ținut primul toast arătând meritele sărbătoritului ofițer, dându-l ca pildă tinerilor ofițeri, pentru munca inteligentă ce a depus în lunga sa carieră militară, pentru binele patriei. Cu această ocaziune căpitanii i-au oferit ca suvenir un baston elegant cu o bandă de argint pe care e săpat: «Căpitanii Regim. Prahova No. 7.-1 Aprilie 1903». Au mai ținut cuvîntări : căpitanii Iliescu,Vlădescu și locotenent Mărculescu. In tot timpul mesei, care a durat până la orele 2 lun., a domnit cea mai mare veselie, iar căpitanul C. Petrescu era vădit foarte emoționat de această plăcută surpriză ce-î faceau camarazii sei de arme. Pitești Dodii, încercare de sinucidere.— Luni, 24 cor. a încercat să se sinucidă în Parcul Trivalea, Dionisp Dr0oicescu In etate de vre-o 19-20 ani. T.-Jiu Urmărirea unei hoațe. — Poliția din Piatra-Olt urmărește pe femee Stînca, despre care geandarmeria anunțase, din eroare,că se numește Dina. Susnumita fiind servitoare, a profitat de lipsa stăpânilor, dispărând cu suma de 70 lei și cu giuvaeri cale în valoare de 300 lei. Fiind de foc din Tulburea, o comună din acest județ, se crede că s’ar fi refugiat acasă. Furtună.ErY, pe la orele 5, s’a deslănțuit asupra orașului o ploae torențială cu fulgera și trăsnete, urmată de piatră, ce ’a durat aproape un sfert de ceas, acoperind stradele cu un strat de câțiva centimetri. Pomicultorii sunt foarte îngrijați că s’am distrus florile arborilor fructiferi. Negre» Vaslui. Sinucidere tragică.— Eri, la orele 5 dim., a încetat din viață frumoasa Lili Lambro, care s’a sinucis acum 3 săptămâni. N’am dat, până acum, asupra acestei pasionante drame decât câteva relațiuni scurte — astăzi, cred de datorie a desvelui misterul care a planat până acum. Cine este sinucisa.Plecată de lângă mama sa, din București, lăsând să fie plânsă de inima căreia 'i era singura bucurie, s’a dus să-și făurească în taină visul unei dragoste ferită de ochii lumei. Ea plecase cu încredere în tovărășia tînărului Dumitrescu. Cum trăiau. — Legați de aceleași dorință, de aceleași vane speranțe, trăiau, clipă cu clipă fericită, nețărmuritul vis al celor îndrăgostiți. Totdeauna împreună, geloși de ochii lumei. Ea, tînâră, o coniță de 17 ani, cultă, el tot tînăr, bun și înțelegi cum puteau pare să nu trăi — 2 Scrisorile misterioase. — Ambii tineri luau masa la farmacia «Providența», unde Dumitrescu era asistent. Aici era și dl. S. V. care la început se arăta ca un prietin sincer și ca un om bine-voitor pentru amândouă. Nu trecu mult și d. V..., fu cuprins de o dorință neînfrânată să dobândească inima tinerei femei. Lilia, înțeleaptă, nu atât de încrezătoare, vroi să vadă până unde va ajunge d. V... Primea mereu scrisori semnate «Steluța», pe care le dădea în mâna iubitului seu și la care, râspundea totdeauna pe un ton tragic. Era un joc copilăresc, care însă a avut urmări funeste. Plimbarea fatală.—lntr’o zi d. S. V. ’1 propune printr’o scrisoare să meargă cu trăsura până la grădina publică. Spre nenorocire, Lina se duce, fără să-i spue și iubitului său, Dimitrescu, în timpul acesta, o caută pe acasă și nu o găsește. Aflând unde s’a dus și cu cine, într’un moment de tulburare, îi scrie o scrisoare în care rupe orice relații. Sinuciderea.Vâzându-se nevinovată și părăsită, alungată de lângă acela pentru care și-a închinat tot viitorul, se hotărește să se sinucidă. Iar pornirea unor astfel de gânduri, scrie o scrisoare iubitului său și apoi se otrăvește luând două pastile de sublimat corosiv. Acest act l-a săvîrșit acasă în str. Mare. Venindu-i râu, pleacă să întâlnească pe acel care îl iubise atât, pleacă să moară pe brațele sale. Il întâlnește în stradă, le spune tot și apoi cade într’un leșin profund. Dusă în grabă ia farmacie i -gol primele ajutoare, iar de aci fu dusă la spital. Moartea.Trei săptămâni a trăit într’o stare, cumpănă între viață și moarte. Toate au fost în zadar. Doza de otravă a fost prea mare și sfîrșitul era de prevăzut. Și... când sermana Lili a închis ochii, când a simțit, golul necunoscutului a zis ultimul cuvînt: «Scrie, scrie mamei !...» Inmormintarea.—Mâine pămîntul Va închide încă o martiră a iubireî. i’ascarel. UR MAI S*K ZI Incîeierea farfuriilor sparte. — Să iei albuș de ou, să-l biți bine și să-l amesteci cu var nestins, mestecându-I bine, să ungi bucățelele și să le pui la foc ; să le legi cu ață ; să mai amesteci și puțin var pisat fin și vor ține bine. Lucruri din toată lumea L’n om care înghite un șearpe.—In satul Baitari,lângă Palenka (Serbia),s’a întâmplat un fapt cu totul îngrozitor. Un anume Ioan Munich, întorcându-se acasă de la munca, se culcă în pat și adormi. Nu trecuse nici o oră, și se auzi în odaia unde dormea Munich țipete înăbușite. Nevasta acestuia și copiii alergară și vezură pe nenorocit agitându-se prin odaie, cu gura deschisă, pe jumătate sufocat. Pe când Munich dormea, un șearpe i se introdusese în gură. Sărmanul om, deșteptat, luă șearpele care-i pătrunsese pe jumătate în gât și vor să-l tragă afară; dar reptilii atunci îî scăpă din mână și dispăru în corpul nenorocitului, care căzu la pământ în nesimțire. Nevasta lui îi turnă lapte pe gât, crezând că va paraliza astfel efectul veninului șearpelui. Munich fără să-și fi venit în simțire, fu transportat la Palanka, unde medicii, cari cred că șearpele nu era veninos, speră să-l scape. Lucruri interesante de știut. După o revistă americană, locul cel mai sănătos din lume e sătulețul Aumone, din Franța, care, din 40 locuitori, are 25 bătrâni de peste 80 ani. Compania de omnibuse din Paris a plătit Statului și mai ales comunei Paris, ln 4Ș ani, ca dări 143 558.768 franci 68. De la 1820 până la 1000 au pornit din Germania 1 milion, 842 mii 98 emigranți, adică în mijlociu câte 92.105 pe an. Cea mai înaltă cale ferată din lume se află în Peru. Aceasta e calea ferată de la Oroga, care trece sub un tunel lung de 2400 metri, la o înălțime de 4780 metri, adică la o înălțime cât aceea a muntelui Blano din Europa. In America există 23 cluburi de sinucigași (adică ai căror membri au jurat să se sinucidă). La banchetele și ceremoniile lor, ei poartă un mic schelet la butonieră. Domeniul colonial englez are o întindere de 28 milioane kilometri pătrați, și o populație de 360 milioane de suflete. Societățile de asigurări asupra accidentelor au un accident pe an la 12 asigurați, și numai unul din 113 e mortal. Profesorii nu sunt așa de bine plătiți in Germania. Sunt acolo 191 cari câștigă pe an 1250 franci ori mai puțin, 87 reierg până la 2000 franci, 74 nu trec de 5000 fr. și numai 4 ajung la 25 mii. Cea mai mică universitate din lume e cea de la Fourabay, la Sienk-Leone (Guineea). Ea nu are decât 5 profesori și mai puțin de 20 studenți. ^SS>® • ■<!}£>-ICH!!»** Procesul Prassin-Tache Protopopescu, continuă d. Florescu, a desvăluit lucruri îngrozitoare. Demnitatea cere de azi în joc. In fața acestei calamități, partidul conservator nu poate să rămână indiferent. Deschide deci marea luptă la care chiamă pe toți oamenii de cinste și de inimă, la lupta sacră care nu va înceta până când țara nu va găsi satisfacție. D. Rahlivan începe prin a aminti succesele obținute de conservatori la alegerile parțiale și atacă pe liberali în chestia fraudelor de la finanțe. Tot în acelaș sens vorbește și d. Mircea Petrescu. D. gen. Lahovari luând cuvîntul, spune că chiar daca tragerile la sorți falsificate ale titlurilor de rentă s’ar fi făcut în favoarea Statului, tot n’ar fi o circumstanță ușurătoare. Cetățenii nici o dată n’au dat nimănui mandat ca să comită incorectitudini în folosul lor. Frauda deci nu încetează în nici un chip de a fi condamna bilă. Autorii acestor fapte, oricari ar fi dînșii, trebue să-și primească pedeapsa bine meritată, căci, aci, e vorba de demnitatea și onoarea României. Comunică că partidul conservator e ferm hotărit să ducă în această chestiune vitală cea mai crâncenă campanie, atât în Capitală cât și în provincie. Termină îndemnând pe cetățeni ca să propage ideile sănătoase în cercurile lor. Să vorbească tuturor în numele cinstei și demnitățea țereî, periclitate în urma fraudelor de la finanțe și să-î aducă printre rîndurile acelora cari au deschis lupta pentru salvarea onoarei patriei, întrunirea se termină la orele 5. Xfes. Dacă, cititorii noștri doresc a concura la tragerea următoarelor premii : O vilă la Sinaia, iin premia de LOGO ies ia bani, altul de 500 fes, o pianină, o pereche de cercei ca furcoase și diamante, o brățară de aur cu safir și diamante și multe alte premii de valoare să se grăbească a face un abonament la Universal» cu începere de la 1 Aprilie, deoarece Duminecă, LO Aprilie are loc negreșit tragerea premiilor. Abonamentul costă : 6. iei pentru 3 inni. Lei 11.50 pentru 6 luni și leî 22.50 pentru un an.’ întrunirea conservatoare de ero uri, la orele 3 jum., după amiază, membrii partidului conservatoreantacuzinist din culoarea de albastru au ținut o întrunire în casele d-lui Christache Popescu, din bulevardul Neatârnare!, spre a protesta în chestia falsurilor de la ministerul de finanțe. Au luat parte la această întrunire: d-nii gen. Lahovary, gen. Algiu, Iancu Brătescu, I. Th. Florescu, șeful culoarei, Rahtivan, V. Ionescu, etc. D. I. Th. Florescu face în mod amănunțit istoricul fraudelor de la finanțe, cercetează desbaterile procesului «Evenimentului» din Iași cu d. Tache Protopopescu și conchide că nu Parisianu și cu Dumitrescu sunt adeverațiî culpabili în această afacere necinstită. Acești douî nenorociți, spune oratorul, n’au căzut în păcat decât după îndemnul și ordinul unor persoane sus puse, care, azi, din nefericire, se află la cârmă și ca atare necinstesc renumele ergimente de grea cumpănă, a luat apărarea intereselor României. «Pentru a perpetua aceste demonstrațiuni patriotice, dați-mî voe să ve propun de a da numele lui Edgar Quinet și a lui Michelet (un alt mare filo-român) la două din străzile Capitalei , socotesc de pildă că strada Nouă (care nu mai e nouă) și strada Dreaptă (care nu e singura stradă dreaptă din București) s’ar numi mai nemerit, cea d’întâî strada Edgar Quinet și cea de a doua strada Michelet. Cu chipul acesta generațiunile viitoare și-ar aminti vecinie de cei douî geniali scriitori francezi și nu i-ar despărți în recunoștința lor, cum nedespărțiți au fost în prietenia lor de mai bine de 50 de anî. «Am onoare a ve ruga să binevoiți a supune această propunere colegilor d-voastră din consiliul comunal, în speranța că ea va întruni aprobarea d-lor, și profit de această ocaziune pentru a re reinoi încredințarea considerațiuneî mele celei mai distinse. (s). T. G. Djuvara». Toți bucureștenii și toți românii vor aproba hotărîrea luată de consiliul comunal al Capitalei. ~~O CUGETARE PE ZI Nimic nu țî folosește dobândirea a multor cunoștințe, dacă vei înceta a face bine. Omul învață ca să pue în lucrare cele ce învață. Credința fără fapte bune este moartă. Ii pe lângă prefectura poliției Capitalei, este înaintat în funcțiunea de comisar clasa I pe lângă acea prefectură, în locul d-lui D. N. Mărdarescu, demisionat. ----------------—«a-®- - -- ------------întrunirea proprietarilor Proprietarii din Capitală în număr de vreo 100, au ținut er. d. a. la orele 3, o nouă întrunire în sala Eforiei, sub preșidenția d-lui general Algiu. A vorbit d. I. Brătescu mai bine de 2 ore. Relativ la legea nouă a chiriașilor care a fost votată de Parlament, a zis că va fi de mare folos proprietarilor urbani. A cerut să se intervină la primărie ca sa dărîme casele insalubre. Critică sistemul de parcelare a Bucureștiului sau a împrejurimilor, și pe d. profesor N. Basilescu. Respringerea razei orașului, ar fi cea mai mare fericire. Propune a se cere și ministerului de domenii, să dărîme casele sale insalubre, cari sunt un focar de infecțiune. Face cunoscut că nu a ajuns la înțelegere cu Creditul urban, pentru plata ratelor proprietarilor întârziați, și se miră de acest lucru. Invită pe proprietarii urbani din Capitală a se întruni în cât mai mare număr, spre a trimite o delegațiune guvernului, căruia să propună un ultimatum. Dacă guvernul nu va înțelege că trebue să satisfacă cererile proprietarilor, atunci să se facă o plimbare pe la Credit și pe la palat, a zis d-sa. Propune a se face conversiunea titlurilor funciare urbane, în înțelegere cu deținătorii de titluri. La urmă d, Brătescu convoacă pe proprietarii urbani, a se întruni din nou în ziua de 13 Aprilie a. m., când vor alege ce le rămâne de facut. Rep. IMT AMPLA HI Iii ii la filială Arestarea unor !ioî de pasori Agenții poliției au prins erî, în calea Rahovei, pe douî pungași, Costică Dimitrescu și Iancu Dumitru, cari se încercau să fure unui biet oltean un coș cu paseri. Ei au fost duși la arestul secției 28. Acești pungași au mai făcut și alte furturi, tot de soiul ăsta. Furtul de la gara Filaret Agenții poliției escortau pe un mare hoț, ducându-i la arestul secției 30. Hoțul se numește Ion Florea, iar hoția se făptuise la magazia gării Filaret. Dar, ce furase acest Florea tocmai în Dumineca Floriilor? Nenorocitul... doar opt sticle goale. Un furt în tramvai Un domn Gh. Dimitrescu, din str. Gentiu No. 2, a reclamat era șefului siguranței ca fiind în tramvai, pe la orele 12 din zi, i s-a furat un ac de cravată, în formă de potcoavă, cu pietre de briliant, in valoare de 600 lei. D. Dimitrescu observase, în adevăr, pe cineva care îl fixa, dar nu poate să-și explice cum i-a smuls acul de la gât. Arătându-i-se un album de fotografii, a recunoscut pe un pungaș Strut Avram. Arestarea unnși vestit escroc D. I. Iordănescu, sub-comisar la serviciul siguranței, a prins ora și arestat pe un vestit escroc Tănase Ionescu, urmărit încă din toamna anului trecut. Acesta se prezentase la o mulțime de cismari, croitori, bărbieri și spălătorese, spunându-le că e trimes din partea școalei de agricultură și silvicultură de la Brănești, ca săi angajeze acolo. Iordănescu lua apoi câte douî-treileî de la toată această lume, spunând că trebue să cumpere timbre ca să facă actele. Un sergent de stradă care vrea să-șî împuște nevasta Era, fiind Dumineca Floriilor, sergentul de stradă Ionescu Achile, ci No. 524, din compania II, a mâncat cam mult pește și după aceea a bcut mult de tot. Achile se îmbăta sdravăn și în loc să se culce, se luă la ceartă cu nevasta lui Lisandra Maria, din str. Sf. Niculae No. 177. Dar asta n’ar fi fost încă nimic, dacă sergentului nu i-ar fi venit poftă să-șî împuște nevasta. Fără vorbă multă, el scoase revolverul și trase asupra Lixandrei două gloanțe, dar din fericire arma nu luă foc. La țipetele femeei sărind în ajutor un anume Ioan Niță, din aleea Teilor No. 4, sergentul trase și asupra acestuia un foc, dar tot fără rezultat,întărind în ajutor mai multă lume și câțîva sergenți de stradă, isbutiră să dezarmeze pe Ionescu Achile și să-l conducă la arestul secției 14. Spargerea din str. Carol Niște spărgători s’au dus noaptea trecută la magazinul de ferarie din strada Carol No. 38. Eî sau el, căci nu se știe câți erau, intrară pe un geam spart din dosul clădirei, forțară ușa prăvăliei și intrând înăuntru, sparseră teșgheaua. Fapt curios : în teșghea erau 1Ș4 lei. Spărgătorul luă numai 4 lei, atâta îi trebuia și restul de 150 lei îl lăsă acolo. Iată un hoț cinstit. Accidentul nenorocit din fața spitalului Brâncoveneasa Aseară, la orele 6, camionul cu No. 255, condus de un anume Ion Brebianu, pe când trecea prin fața spitalului Brâncoveneasa, a călcat pe un copil Emanoil, în vîrstă de 4 ani, fiul d-nei Rachela Haimovici, din strada Emigratului No. 9. Copilul fu dus în grabă la spital, unde s’a pansat și în urmă fu luat în îngrijirea mamei sale. Accidentul de la șosea Un accident s’a întâmplat aseară, la orete 6, la șosea. In dreptul restaurantului Hugo, caiî de la cupeu d-lui Niculescu, din strada Caro), speriindu-se, o luară la fugă, fără ca vizitiul să-l poată reține In cupeu se afla d. Niculescu și două d-șoare, în vîrstă între 14 și 16 ani. Cupeul, isbindu-se de un pom, i se sparse geamurile și se răni ușor d. Niculescu, caruia i s’au dat primele îngrijiri la spitalul Filantropia. Escurspunsa societațiî turiștilor din România Cu tot timpul nefavorabil de Sâmbătă, escursia proiectată la Slănicul din Prahova de societatea «Turiștilor români», de sub înalta protecțiune a A. S. R. Principelui României, a avut loc cu o deplina reușită. Cu trenul de 7.35 dim. se îndreptau prin admirabilele pozițiuni ale vâri Prahovei, spre interesantele regiuni ale Slănicului, peste 65 de persoane, d-ne, d-ni și d-șoare, sub conducerea unui comitet compus din d-nii dr. Mrazec, profesor universitar, colonel Iannescu și profesor dr. Tzigara-Samurcaș. In drumul spre Ploești, savantul geolog, d. prof. Mrazec, a lămurit escursioniștilor formațiunea terenurilor prin care treceau, insistând foarte mult asupra formațiunilor salinelor și terenurilor petrolifere pe care escursioniștii aveau să le vadă. În una din cele mai bogate saline ale țărei. La 9.35 escursioniștii au descins la Ploești, unde în Restaurantul garei d. Dobrogeanu-Gherea le pregătise o bogată și delicioasă masă. Cu trenul de 10.10 s’au îndreptat spre Slănicul Prahovei, Ia gara Slănic d. director al salinelor, d. inginer Lucaci, precum și un mare număr de orășeni, așteptau sosirea escursioniștilor. Din gara Slănicul-Prahova, s’a expediat următoarea telegramă : Domnului general Robescu București «Rugăm bine-voiți a prezinta A. iá. R. Principelui României, înaltul protector al societăței «Turiștilor români» ,respectuoasele 0- mugh de devotament a 65 de turiști în prima escursiune azi, Slănic. Membri din comitet: Mrazec, col. Ionescu, Tzigara-Samurcaș». Pe o ploae care se întețise și era chiar torențială, turiștii porniră spre saline unde d. Lucacv a introdus înăuntru, cu ascensoarele de estracțiune, pe toți escursioniștii, dându-le toate explicațiunile și deslușirile necesare. Luminate cu electricitate, salinele se prezintau vizitatorilor cu o admirabila frumusețe. D. profesor dr. Mrazec a dat și aoi interesante esplicațiuni. Parte din eseur sioniști au vizitat apoi penitenciarul unde au căutat a-și lua câte un obiect în amintirea vizitei făcute ; alții au vizitat locurile unde sunt vara stabilimentele balneare, și la 3 au fost toți în gara unde s’au fotografiat în grup. La 3 și 15 și-au luat drumul spre Ploești în cântecele corului S. T. R. La Ploești au vizitat liceul unde au fost bine primiți de directorul liceului, d. Lăzărescu, apoi statuete și pe o ploaie grozavă, s’au înapoiat la gară unde cu trenul de 8.35 s’au îndreptat spre București. înep’. — ■ .... 9 ------ ■ mn Norile striltî Edgar Quinet și Michelet Consiliul comunal al Gépitalei, în ședința sa de la 27 Martie, a votat ca strada Nouă să se numească strada Edgar Quinet, iar strada Dreaptă să se numească strada Michelet, după propunerea făcută de d. Tr. G. Djuvara, prin următoarea scrisoare adresată d-lui primar : Domnule Primar: «Cu prilejul centenarului lui Edgar Quinet, țara întreagă, prin Corpurile Legiuitoare, prin ministrul nostru din Paris, prin consiliul comunal al Capitalei, prin Academie și Atheneu și-a manifestat sentimentele sale de recunoștință către memoria ilustrului filo-român, care, în ma Deschiderea expoziției de fotografii Erî, la orele 4 d. a., a avut loc într’una din sălile de sus ale Ateneului deschiderea expoziției de fotografii artistice, sub înaltul patronaj al A. S. R. Prințului Ferdinand. La orele 4 și 20 de minute, a sosit M. S. Regina însoțită de d-nese Mavrogheni și Bengescu și A. S. R. Prințul Ferdinand însoțit de cî nnî general Robescu și maior Demetrescu. In sală se aflau d-nii C. I. Stoicescu, ministru de domenii, ministru Franței cu d-șperele, ministru Belgiei, general Manu, general Rioșeanu, d-na G. Gr. Cantacuzino, d-na și d. Barbu Catargi, d-na și d. Henry Catargi, d-na și d. Seculici, d-nele general Băicoianu, V. Boerescu, Elena Râmniceanu, d-na și d. C. Arion, d-na și d-na G. Adamescu, d-na și d-na Procopie Dimitrescu, d-na și d-nu Carcalețeanu, d-na și d-nu Davila, d-na Păucescu, d-na și d-nu dr. Petrini-Paul, d-na și d-nu G. Assan, d-na și d-nu dr. Costinescu, d-na și d-nu dr. Goilav, d-na și d-nu dr. Gerota, d-nii d-ri Severeanu și Racoviceanu, Prințesa Știrbey și Bibescu, d-nele D. Sturdza, Duca, Mavrocordat, Manega, d-na dr. Crătunescu, d-na și d-na căpitan Berendei, d-na și d-na dr. Țăranu, d. Verona și d. Saita prefectul poliției Capitalei. Sala este admirabil tapisată cu cele mai distinse lucrări fotografice. M. S. Regina și A. S. R. Prințul Ferdinand au examinat cu de amănuntul diferite fotografii ce se aflau expuse pe panouri. In păretele din fundul sălii se află lucrările cele mai de valoare. Dintre fotografiile cele mai artistice lucrate s’au remarcat A. S. R. Prințul Ferdinand, prințul Bibescu și prințul Știrbey. Aranjarea fotografiii lor este făcută cu mult gust artistic. M. S. Regina și A. S. Prințul Ferdinand au vizitat întreaga expoziție timp de o oră. Expoziția se va deschide publicului azi la orele 10 dimineața și va dura o lună. Reporter. Și A. 2L Intre prieteni. — Băzește-te de femeea aia, dragă. — De ce? — O să sfârșească prin a’țî cere mâna. — Ce’mî pasă ! Eu sunt ciung ! Numiri di poliție D. V. Scărlătescu, actual comisardirector al poliței orașului Roșioriide-Vede, este numit în funcțiunea de cap al poliției orașului Zimnicea, din județul Teleorman, în locul d-lui Ștefan Nițulescu. * D. Leon Ciulei, absolvent a 6 clase de liceu, locotenent în reservă, fost ajutor de sub-prefect și polițaiu, este numit în funcțiunea de poliție al orașului Hârlău, județul Botoșani, in locul d-lui Constantin Șerban. * D. Duca, student în drept, este numit în funcțiunea de comisar el. II pe lângă prefectura poliției Capitalei, în locul d-ui Al. Calvocorescu, demisionar. * G. Petrov, actual comisar clasa INFORMATION LUNIOMM. II. Regele și Regina nu vor primi în audiență în timpul Săptămânei Mari și a Sântelor Serbători ale Paștelui. ♦ «Monitorul Oficial» de erî publică următorul buletin medical asupra sănătății A. S. R. Principele Carol: «Boala de care este atins A. S. R. Principele Carol evoluează în mod normal, fără incidente. Temperatura zilei 38. Pulsul 96. Starea generală satisfăcătoare». ♦ D-l G. Lucian Bolcaș, subadministrator financiar al județului Ilfov, a trecut cu succes al treilea examen de doctorat în științe de stat. ♦ Lucrările de reparațiune făcute la agenția fluvială română din Galați au fost terminate. Q Primăria orașului Constanța a luat inițiativa de a se da o serată literară și artistică la hotel Carol I, din produsul căreia să se ajute săracii din acel oraș. D. Vie Chirițescu și-a susținut teza de licență in teologie tratând despre« Viața, operile și doctrină lui Diziu Colori învățător al școalei Catehetice din Alexandria (secol. IV-lea»). ^ «Aronitorul oficial» de erî publică «legea asupra drepturilor proprietarilor, rezultând din contractele de închiriere și arendare». ♦ Din R.Vâlcea nu se scrie că țăranul Gheorghe Stanciu din comuna Govora, pe când ținea de coarne plugul în brazdă, a căzut deodată jos și a încetat din viață după câteva momente. * Joi 27 cor. micii Principi de coroana ai României au vizitat splendida cofetărie Riegler, manifestând dorința de a vedea și reputatele laboratoare ale acestei case. D-na și d-na Riegler au stat cu multă amabilitate își dispoziția distinșilor vizitatori, conducăndu-i prin somptuoasele saloane ale cofetăriei precum și laboratoare, unde au admirat diversele aparate și mașini care servesc la fabricarea chocolatei, bomboanelor etc., oferindu-le totdeodată să guste din excelentele produse în curs de fabricațiune și aprovizionându-i cu diferite târgueli pe cari le-au luat cu dânșii. * D. ministru de finanțe a semnat ordinele pentru avansarea a 15 taxatori vamali, și numirea a 12 agenți auxiliari nouî, în serviciul exterior al vămilor. * Cu ocaziunea înființăreî în peste 300 de rouî guarzi vamali uniformațî pentru paza frontierei, ministerul de finanțe va cheltui suma de 500 000 lei. ^ Nouă numiri vor urma a se face la ministerul de finanțe, pentru complectam locurilor vacante. * Ministerul instrucțiunei va lua vacanță Miercuri, când și crede că vor lua vacanța și cele ilalte ministere. O Din Dragășanu ni se scrie că au ars casele, nu toate dependințele lor, ale comerciantului Nicolae Petrescu din corn. Surpatere. Pagubele sunt de peste 8000 de lei. D. D. Athanasiu, primarul orașului Târgoviște, și-a dat demisiunea din acest post. D. Lascar, ministru de interne, a primit demisiunea. * A se citi în pag. 1 «Casa Ocnașului», nuvelă de Radu D. Rosetti. * Consistorul Sf. Mitropolii a Moldovei și Sucevei nu va mai fi convocat decât la începutul lunei Maiü. * Comitetui «Societățea Embrionul» a școalei superioare de agricultură se compune pe anul 1903 din următorii: P. S. Aurelian, președinte onorific, V. G. Munteanu, directorul școalei,președinte activ, Al. M. Negoescu, vice-președinte, Al. Florescu-Olt, casier, V. Teodoru, secretar, I. Rizescu, bibliotecar. O Erî urma să aibă loc în localul școaleî d-lui Virgiliu Popescu adunarea generală a societatei «Viața». Din cauză că nu s’au întrunit în număr suficient acționarii, adunarea s’a amânat pentru o altă zi. * Meseriașii croitori s’au întrunit erî la «Bursa Muncei», și au ales comitetul corporationilor, și pe d. L. C. Dimitriu, ca președinte. Tot erî s’au întrunit în localul clubului meseriașilor, meseriași, ferari și lăcătuși, alegând comitetul corporal,iuneî. D.L. Grețu a fost ales președinte. * Erî, la ora 2 d. a., veteranii din războiul pentru independență, au ținut o întrunire publică în localul clubului meseriașilor din str. Ilfov. La această întrunire au luat parte și delegați din provincie. S’a votat o moțiune în sensul ca să se acorde fiecarul veteran câte 25 H. A. pământ în Dobrogea sau 10 N. A. in Muntenia sau Moldova. Cu această ocaziune s’a votat și statutele societăței veteranilor intitulată «Coroana de oțel» pentru ajutor reciproc. * Erî terminându-se examenul teoretic la școala Centrală de Agricultură de la Herăstrău, au reușit următorii elevi, cari au fost repartizați la cele 2 ferme model după cum urmează: La ferma «Laza» (Vaslui), Arghirescu V., Cristescu D., Dimitriu St., Dobreanu Gh., Gheorghiu Gh., Munteanu Luigi, Nițescu A., Nicolau D., Popa I. Zarma D. La ferma «Studina» (Roma* nați) : Anastasiu T., Berechet M., Ciotea M., Georgian S., Ig[ nescu., Nițescu J., Radu I.’, Stănescu Gr., Theodorescu V. și Veresen Gh. * Erî la orele 2 d. a. s’au întrunit în localul școalei Tabacarî meseriașii tăbăcarî și cureliii cari și-au ales președintele și comitetul corporațiunei. A fos ales ca președinte d. G. Mihăilescu, iar ca membrii d-pil Gh. I. Crivăț, G. Toma, G. Ilie, A. Petrescu, N. Gavrilescu, H. Ionescu, N. Teodorescu, T. Visnescu R. Constantinescu și Gr. Dragnea. * Erî s’a întrunit în sala Almiciția colonia albaneză din Căipitală, unde au protestat contul celor scrise de ziarele grecești «Patris» și «Iris» din Capitali. gpinii militare * D. locotenent Ioan I. Rădulescu, din arma artileriei, aflat în posiție de disponibilități pentru infirmități temporale, s’a trecut pe ziua de 1 Ianuarie 1903, în poziție de reformă pentru infirmități incurabile, dobândite în timpul serviciului, însă nu din causa serviciului. * Sa aprobat sub locotenentului Passu George, din regimentul 8 artilerie, un concediu de 2 ani în țară și străinătate, pentru interese personale, trecându-se în același timp, poziția de 1 Martie 1903, în posiție de disponibilitate. --------------ca WWM ȘTIR! JUDICIARE * Secția I-a a Cursei de casștție a stabilit jurisprudențs că taxele la care târgoveții sunt 0 obligați către proprietari prin unele hrisoave vechi, cum este în speță hrisovul din 1856, care a înființat târgul Ivești, nu pot fi considerate ca privilegii sau monopoluri, în sensul art. 12 din Constituțiune, și nici ca imposite, in sensul art. 108, deoarece dările către Stat, județ sau comună, sunt resultatul unei necesități a vieței colective, pe când prestațiunile datorite proprietarrului nu sunt decât resultatul unei convențiuni private, echivalentul unei îndemnisări în schim»bul unul drept ce se acordă Ut«