Universul, aprilie 1903 (Anul 21, nr. 89-115)

1903-04-01 / nr. 89

Tragerea va fi irevocabil la 3 iunie 2003 LOTERIA Societățeî pentru învelita Poporalui Român pentru clădirea stîpei drepte de la locala­ școaleior­eî normală și primară din București, str. Sf. Ecaterina 405 câștiguri in valoare de Lei 100.000, între cari 1 de 85 mii lei, 1 de 15 mii lei, 2 de 5 mii leî etc. Costul unui lei l­­eo 5 Mele­­eî 4.50. Pentru pro­i­ncie se adaogă porto­filei găsesc din vînzare la Adm­­irația «Universu­lui», str. cirezoianu 11 și la toți depozitarii ziarului «Uni­versul». La revînzători se a­­cord­ nare rabat. in­­DENTIFRICE gj M Elixir, Putra șî Pâslă |î! ER E DICTIM LOBI| P SOULĂC !§ % A- s&cvTML Boraeaux lus jigajl AJEHSRU AL JURIULUI p&el |^1 AFARĂ out CONCURS ! Imtr I PRIMA FABRICĂ da SĂPUN !® CU ABUR­­ li -- BUCUREȘTI — Ș. I v Furnisorul Curței Regale II­I i» Recomandă înrire alîaie: j £ j || Io. 651 Săpun de Familie ! No.415 Lipin­ His piprină I. !§ Luminări de stoarină |­­S­ti'3 gsăHtate superioară S De vinisra la principalele­­ magazine de parfumerie. m­a­ I nid­aptură și coloniale din țară. | In București depozitul cc­ r.tral ! 0. & it; HOLIER I Calea Victoriei, 55 I .• r?~nr.si T R-c**?' țTrsrsti osaci?: risson i Tr­ r­o­ De Timis 5000 (șease mii) prăjini de brad. Prețuri avantagioase. Căpitan N. Negulici, C.­Lung. 5018 rfrotoxilat de fer „Vespemeanul ? Aprobat ds Consiliul sa­lar superior Z . Recomandat de celebritățile mem­i-s­atale, vindecă cu succes anemia­­­t (lipsă de sânge), chicros»., s­a­ > C biciunea generală, leucorr’iea > i (poala albă). Prețul fi«c. cu instrucțiune ? 5 î.e. 1.50. Se găsește la Farmacii și < > Dro­alierii. — Deposit: Farmacia VES­ Ș­­­ILEMEANU, București, Șerban-Vodă 47. S­O © Tenzare Moșia Brăgăsiești-Pereih, din județul Olt t­. Suprafața 300 pogoane arabile. Hotărnicită, intră nici o sarcină. Doritorii a se adresa căpi­tanului Romulus Scărișoreanu. pXaICTA, 5P85 r­ si fixhat Mii Fitti MüWV-Slj PRIMA FABRICA DE Salam și Meseluri — vienese — K­arol Flicker 8­ 1 București, str. Patria No. 5 Primesc comenzi pentru dife­rite banchete. Expediază prompt, în orice parte a țărei excelentele sale produce. ___ 6050 Mărci3 Magasin de Mașina da Gusuî B. B. Zisman & S. 44, Calea Victoriei,­­ București ■ (colț cu bulevardul Elisabeta) recomandă mașinele Singer-Puffe GfieMt^ Singer-Rotative P.­Siîliate la toate Exposițiunile cu Pri­mele Medalii și Diplom­e de Onoare. Neîntrecute în soliditate, lucrare și eleganță.—­Jinblet ușare și tăcut «Sib­iîcieusc». așezarea acului fă­ră nici o măsură și alte numeroase importante îmbunătățiri. Expedițiunî în toată țara. Vînzare în rate avantagioase. m r Gere la catalogul ilustrat de mașina de cusut, care se trimite gratis si franco. txm 0 Localul pentru vânzarea renumitelor MAȘINI BE BORIS „REMINGTON“ ți Agenția de Vapoare a Societăței „Norddeufßcan Lloyd și Hamlung-American Line" sa deschis în strada Smâr­­dasi Î Vo. 3, București­­ vis-a-vis de fosta Cafenea Națională) «MILIUS BLUHENFELD. 6037 Br. S. Ksleitstadl ^e întorcându-se din PARIS Sa stabilit la Pitești Strada Șerban- Vodă. Ut mo­rul sunt bi­ne. Timpul se menține frumos. Arătura de primă­vară se activează. Craiova Necci. Pregătirea unor mari con­trabande. — D. N. Stomanescu, primarul orașului nostru, care ac­tualmente se află la București, a­­ducându-i-se la cunoștință printr’un denunț că o însemnată contrabandă se pregătește în vederea desființărei barierelor pe ziua de 1 Aprilie, a pus în vedere telegrafic șefului ac­cizelor de la primărie, să ia cele mai energice măsuri pentru preîn­tâmpinarea ei. Pe de altă parte po­liția a fost încunoștiințată ca să în­­locuiască numărul gardiștilor de la bariere, făcând ast­fel imposibilă acea contrabandă. De alt­fel, prin corespondențele anterioare, eu am semnalat acest lucru, și poate, fie grația celor scrise prin «Universul», fie denunțului făcut, comuna va fi ferită de o pagubă însemnată, prin înlăturarea marei contrabande pro­iectate, întrunirea advocaților. — Pentru a doua oară s’au întrunit azi la palatul justiției membrii ba­roului din Craiova, pentru a discuta proiectul de lege al d-lui ministru de justiție. La prima întrunire, despre care s’a vorbit în această rubrică, au fost delegați d-nii advocați Peruianu, Mitescu și Peșteu să elaboreze un proiect în vederea baroului de 3oi. In urma consfătuirei de azi, man­datul celor trei advocați a fost re­tras, rămânând ca proiectul în ches­tiune să fie lucrat și aprobat de în­treg corpul advocaților. Prinderea Iisusi hoț. — Ion Carstici, fiind prins în Calafat, pe când voia să vînză mai multe ju­­vaericale, a fost arestat. Cercetările făcute au stabilit că juvaericalele erau furate. Hoțul a fost depus. Urmărirea unui spărgător.­­Un îndrăzneț tîlhar, care a comis în ultimul timp o serie de spar­geri în Rucăr, este urmărit cu asi­duitate în orașul nostru, unde se crede că s’ar fi refugiat. E foarte posibil ca tot acesta să fie spărgă­torul care a comis scum cât­va timp o mulțime de furturi, tot prin spar­gere în Craiova, și a căror autori n’au fost încă descoperiți. Dispărut. — Ilie Sandu, argat la moșia Caraula, proprietatea d-ln­ Sf. Ferichide, a dispărut din co­mună, după ce a furat de la stă­pânul său suma de 30 lei. Mizera­bilul hoț a lăsat în urma sa, pentru o sumă așa de ridicolă, o soție și 5 copii. Avînd rude a ei în oraș, se crede că s’a stabilit în Craiova. Poliția îl urmărește. Biblioteci populare.—Pe ziua de 1 Aprilie se vor înființa, din inițiativa d-lui revizor școlar C. A­­lexandrescu, încă 10 biblioteci po­pulare. Se știe, din cele scrise, că până acum mai funcționează încă 20 ase­menea biblioteci. Economice.­­ Mare parte din rapița semănată, se poate considera ca compromisă, în urma ivire! unor mici verm­ișori cari o distrug. Mulți din proprietari,­ ca și din săteni, au întors locurile semănate și au făcut ogoare pentru porumb. Grâul, în urma ploilor, se pre­zintă foarte bine, de asemenea prunii și ceilalțî arbori fructiferi. Lucilius. Tînărul acesta iubea de mai mult timp pe o femee cu moravur u­­șoare de la café-chantant, însă a­­ceasta ne­luând În­ seamă amorul său, tînerul Dionisescu îșî puse fu­nestul său plan în execuție, și -șî trase un glonț de revolver în par­tea stângă a peptului. Sângele începu a curge și simia­nul tînăr, vezându-se față în față cu moartea, făcu o ultimă sforțare și abia mai avu puterea să meargă pănă acasă, de­oare­ce casa nu este departe de locul sinucidere!. Abia ajunse acasă și căzu jos. Dându-i-se grabnice ajutoare medicale, fu rea­dus la viață. Se crede că va scăpa. Febra afioasă, după ultimele comunicări ale medicilor veterinari, mai bântite încă în județ. Serată.—Joi, 27 cor. a avut loc o serată dansantă în saloanele cer­cului militar, dată de «Asociația stu­denților universitari» cu concursul artistului I. Anestin. In timpul dansului a cântat or­chestra reg. 28 sub conducerea sim­paticului capelmaestru Gh. Petrescu. Timpul.—De alaltă­ ori a început să plouă, ceea­ ce a înveselit pe toți ; bate însă un vânt puternic de N.E. âînced. Roșiorii-de-Vede Dramă.—In una din serile tre­cute, după cum e obiceiul prin par­tea locului, mai mulți tineri din sa­tul Antonești, acest județ, au aran­jat un bal, in felul completelor din București. La acel joc au fost invi­tate și frumoasele satului. In tim­pul jocului mai mulți flăcărandri, din pricina geloziei, au­ început ceartă, și din cear­ă au ajuns hi bătaie. In timpul s­nodalului, unul dintre ti­neri— cine, nu se știe — aruncând cu o cărămidă, a lovit în cap pe Du­mitru M. Ionescu,fracțiunându-i osul tâmplei. Pacientul a fost adus de către familia la spitalul din locali­tate. Doctorul curant spune că lovi­tura nu prezintă gravitate. Totuși poliția a luat mesuri ca vi­novatul să fie aliat și dat judecatei. iler p. R. «Sărat Crime. — Eri, parchetul a fost sesizat că în com. Galbenul s’a să­­vîrșit o crimă în următoarele îm­prejurări : Preotul satului, Ion Jipescu, a fost Strangulat cu un șervet, la locuința sa, de către nepotul seu Vasile Po­­pescu și de individul Ion Tănase Bălan. Motivele, cari au determinat pe criminali să curme filele preotului, au­ fost banii. Ei au găsit 150 lei, pe cari i-au împărțit. A doua zi, Popescu a venit în oraș, de unde a cumpărat un revolver. La cercetare, imediat au mărtu­risit monstruoasa crimă.­­ D. procuror Sărățeanu, însoțit fiind de d. medic Negrescu, au ple­cat în com­. Voetin, unde a stâ­­noapte s’a săvîrșit o crimă. Locuitorul Ichim Axen­te, din nu­mita comună, a tras cu revolverul asupra comerciantului Simion Ior­­cariu, pe la orele 11 noaptea, pe când acesta se afla la locuința cri­minalului. Se crede că motivul crimei ar fi că Purcariu ar fi fost găsit la soția lui Axente. Parchetul anchetează faptul. Atestant. Târgo­viș­te Găsit mort.—Locuitorul Gh­eor­­ghe Stan Brătilescu, de 60 ani, din com. Bella, ducându-se azi dimi­neață la sapă, la punctul numit Cor­­netu, probabil venindu-i rea, a că­zut jos în nesimțire. Din întîmplare,­ el a fost găsit de un alt locuitor, care, vezându-l fără simțire, a dat­ de știre autorităței comunale, care la rîndul ei, tran­­sportându-se la fața locului, a dis­pus trimiterea numitului acasă la familie. După o oră iasă, Brătilescu a sucombat. Cazul comunicându-se parchetu­lui, a autorizat inmormînt­area ca­davrului, ne-existând nici o bă­nuială. Moarte subiții. — Locuitorul Gheorghe Radu Nistor, de 67 ani, din com­. Menești, suferi­a de mai multă vreme de paran­sia mânei și a piciorului stâng,­din­tre cauză nu putea munci și aproape nici umbla. In ziua de 27 c., pe la orele 6 dim., voi d a­duce niște vite ale sale la văcar, căzu de­odată jos în­ curtea casei sale, rămânând aproape fără suflare. Soția sa sări în ajutor, aducân­­du-1 în casă, dar după o oră a în­cetat din viață. Parchetul a fost a­­visat. Sanitare. — In comuna Greci s’au ivit mai multe coșuri de tuse convulsivă. Teatrale. — Aseară s’a dat în sala «Pitiș» un mare festival artis­tic, organisat de d. G. St. Tom­u­­lescu, cu concursul altor artiști. S’a jucat : «Ruy Bias», dramă în versuri, tradusă de Ascatiio, «Pen­tru sceptru»,«Amploiații suprimați» și «la Turnu-Măgurele». Timpul. — De aseară cade o ploai măruntă și deasă și sufli un vînt puternic de la Nord-Est. Condeia. Ploești Accident nenorocit. — Eri, după ce femeea Elena Popescu, din calea Tîrgșor, se gătise pentru o vizită ce avea să facă unei rude a ei, când era să plece, se mai uită odată în oglindă, pentru a se ve­dea dacă este bine aranjată la cap. De­odată simte că părul îi ia foc, curgând în acelaș timp o materie cleioasă și fierbinte din capul ei. Ce se întâmplase ? Fierul de încrețit, fiind prea mult încălzit, venind în contact cu un pieptene pe care numita femee îl avea în cap, acesta a luat foc to­­pindu-se și arzându-i tot părul. Sărmana victimă a modei se află acum într’o stare disperață. Anchetă.—Pentru zilele acestea este așteptat în orașul nostru d. Banu, inspector al învățămîntului particular, pentru a ancheta un caz de bănie și rănire, pe care l-a su­ferit fiica unui funcționar din loca­litate, de la directoarea unui insti­tut particular din orașul nostru. De la consiliul comunal.­­ De doue zile consiliul comunal ține ședințe extra­ordinare, având în desbatere budgetul pe anul 1903— 1904. Luni va avea loc ultima ședință, când budgetul va fi și votat. Furt.—Cunoscutul pungaș N. Io­­sifescu (Gulaie) furând de la brâul unui țăran punga cu o însemnată sumă de bani, a fost arestat și îna­intat parchetului. Rănire.­A fost transportat în cura spitalului săteanul Mihaiu Con­stantin, din comuna Sălciile, care a fost bătut și rănit într’un mod grav de către consăteanul săn Ioniță Ni­­colae. Cazul se anchetează. Diverse. — A. S. R. Principesa Maria, printr’o scrisoare adresată d-nei Eufrosina Stoicescu, directoa­rea școalei secundare din localitate, face cunoscut că primește patrona­­giul serbăreî pe care elevele numi­tei școale o dau în folosul colegelor lor lipsite de mijloace. Slușeșt titî câine turbat.­­ A fost transportat în cura institu­tului antirabic din București copi­lul Dumitru Oprea, care a fost muș­cat de către un câin­e bănuit a fi turbat. Serbarea de la reg. Pra­hova ÎVo. T—In ziua de 29 Mar­tie a. c., ofițerii reg. Prahova No. 7 au dat un banchet în sala Cercului militar în onoarea căp. C-tin Pe­­trescu, care pe ziua de 1 Aprilie a. c., se retrage din armată. La ora 12 a. m., d. colonel Geor­­gescu Androne, comandantul regi­mentului, a apărut în sala cea mare a Cercului în sunetul muzicei, în­tâmpinat fiind de toți ofițerii regi­mentului în cap cu d. l­.-colonel E. Păucescu. D. colonel Georgescu A. a ținut primul toast arătând meritele­­ săr­bătoritului ofițer, dându-l ca pildă tinerilor ofițeri, pentru mun­ca in­teligentă ce a depus în lunga sa ca­rieră militară, pentru binele patriei. Cu această ocaziune căpitanii i-au oferit ca suvenir un baston elegant cu o bandă de argint pe care e săpat: «Căpitanii Regim. Prahova No. 7.-1 Aprilie 1903». Au mai ținut cuvîntări : căpitanii Iliescu,­Vlădescu și locotenent Măr­­culescu. In tot timpul mesei, care a du­rat până la orele 2 lun., a domnit cea mai mare veselie, iar căpitanul C. Petrescu era vădit foarte emoțio­nat de această plăcută surpriză ce-î faceau camarazii sei de arme. Pi­tești Dod­ii, încercare de sinucidere.— Luni, 24 cor. a încercat să se sinu­cidă în Parcul Trivalea, Dionisp Dr0­­oicescu In etate de vre-o 19-20 ani. T.-Jiu Urmărirea unei hoațe. — Poliția din Piatra-Olt urmărește pe fem­ee Stînca, despre care geandar­­meria anunțase, din eroare,că se nu­mește Dina. Susnumita fiind ser­vitoare, a profitat de lipsa stăpâni­lor, dispărând cu suma de 70 lei și cu giuvaeri cale în valoare de 300 lei. Fiind de foc din Tulburea, o comună din acest județ, se crede că s’ar fi refugiat acasă. Furtună.­ErY, pe la orele 5, s’a deslănțuit asupra orașului o ploae torențială cu fulgera și trăsnete, urmată de piatră, ce ’a durat a­­proape un sfert de ceas, acoperind stradele cu un strat de câți­va cen­timetri. Pomicultorii sunt foarte îngrijați că s’am distrus florile arborilor fruc­tiferi. Negre» Vaslui. Sinucidere tragică.—­ Eri, la orele 5 dim., a încetat din viață frumoasa Lili Lambro, care s’a si­nucis acum 3 săptămâni. N’am dat, până acum, asupra a­­cestei pasionante drame de­cât câte­va relațiuni scurte­­ — astă­zi, cred de datorie a desvelui misterul care a planat până acum. Cine este sinucisa.Plecată de lângă mama sa, din București, lăsând să fie plânsă de inima căreia 'i era singura bucurie, s’a dus să-și fău­rească în taină visul unei drago­ste ferită de ochii lumei. Ea ple­case cu încredere în tovărășia tînăru­­lui Dumitrescu. Cum trăiau. — Legați de aceleași dorință, de aceleași vane speranțe, trăiau, clipă cu clipă fericită, nețăr­muritul vis al celor îndrăgostiți. Tot­dea­una împreună, geloși de ochii lumei. Ea, tînâră, o coniță de 17 ani, cultă, el tot tînăr, bun și înțelegi cum puteau pare să nu tră­­i — 2 Scrisorile misterioase. — Ambii ti­neri luau masa la farmacia «Provi­dența», unde Dumitrescu era asis­tent. Aici era și dl. S. V. care la început se arăta ca un prietin sincer și ca un om bine-voitor pentru a­­mândouă. Nu trecu mult și d. V..., fu cuprins de o dorință ne­înfrânată să dobândească inima tinerei femei. Lilia, înțeleaptă, nu atât de încre­zătoare, vroi să vadă până unde v­a ajunge d. V... Primea mereu scrisori semnate «Steluța», pe care le dădea în mâna iubitului seu și la care, râspundea tot­deauna pe un ton tragic. Era un joc copilăresc, care însă a avut ur­mări funeste. Plimbarea fatală.—lntr’o zi d. S. V. ’1 propune printr’o scrisoare să meargă cu trăsura până la grădina publică. Spre nenorocire, Lin­a se duce, fără să-i spue și iubitului său, Dimitrescu, în timpul acesta, o caută pe acasă și nu o găsește. A­­flând unde s’a dus și cu cine, în­tr’un moment de tulburare, îi scrie o scrisoare în care rupe ori­ce re­lații. Sinuciderea.­Vâzându-se nevino­vată și părăsită, alungată de lângă acela pentru care și-a închinat tot viitorul, se hotărește să se sinuci­dă. Iar pornirea unor ast­fel de gân­duri, scrie o scrisoare iubitului său și apoi se otrăvește luând două pas­tile de sublimat corosiv. Acest act l-a săvîrșit acasă în str. Mare. Ve­­ni­ndu-i râu, pleacă să întâlnească pe acel care îl iubise atât, pleacă să moară pe brațele sale. Il întâlnește în stradă, le spune tot și apoi cade într’un leșin profund. Dusă în grabă ia farmacie i -g­ol primele ajutoare, iar de aci fu dusă la spital. Moartea.­Trei săptămâni a trăit într’o stare, cumpănă între viață și moarte. Toate au fost în zadar. Doza de otravă a fost prea mare și sfîr­șitul era de prevăzut. Și... când sermana Lili a închis ochii, când a simțit, golul necunos­cutului a zis ultimul cuvînt: «Scrie, scrie mamei !...» Inmormintarea.—Mâine pămîntul Va închide încă o martiră a iubireî. i’ascarel. UR MAI S*K ZI Incîeierea farfuriilor sparte. — Să iei albuș de ou, să-l b­iți bine și să-l amesteci cu var nestins, mestecându-I bine, să ungi bucățelele și să le pui la foc ; să le legi cu ață ; să mai amesteci și puțin var pisat fin și vor ține bine. Lucruri din toată lumea L’n om care înghite un șearpe.—In satul Baitari,lângă Palenka (Serbia),s’a întâmplat un fapt cu totul îngrozitor. Un anume Ioan Munich, în­­torcându-se acasă de la munca, se culcă în pat și adormi. Nu trecuse nici o oră, și se auzi în odaia unde dormea Mu­nich țipete înăbușite. Nevasta acestuia și copiii a­­lergară și vezură pe nenorocit agitându-se prin odaie, cu gura deschisă, pe jumătate sufocat. Pe când Munich dormea, un șearpe i se introdusese în gură. Sărmanul om, deșteptat, luă șearpele care-i pătrunsese pe ju­mătate în gât și vor să-l tragă afară; dar reptilii atunci îî scăpă din mână și dispăru în corpul nenorocitului, care căzu la pă­mânt în nesimțire. Nevasta lui îi turnă lapte pe gât, crezând că va paraliza ast­fel efectul veninului șearpelui.­­ Munich fără să-și fi venit în simțire, fu transportat la Palanka, unde medicii, cari cred că șear­pele nu era veninos, speră să-l scape. Lucruri interesante de știut.­­ După o revistă ameri­cană, locul cel mai sănătos din lume e sătulețul Aumone, din Franța, care, din 40 locuitori, are 25 bătrâni de peste 80 ani. Compania d­e omnibuse din Paris a plătit Statul­ui și mai a­­les comunei Paris, ln 4Ș ani, ca dări 143 558.768 franci 68. De la 1820 până la 1000 au pornit din Germania 1 milion, 842 mii 98 emigranți, adică în mijlociu câte 92.105 pe an. Cea mai înaltă cale ferată din lume se află în Peru. Aceasta e calea ferată de la Oroga, care trece sub un tunel lung de 2400 metri, la o înălțime de 4780 metri, adică la o înălțime cât aceea a muntelui Blano din Europa. In America există 23 cluburi de sinucigași (adică ai căror mem­bri au jurat să se sinucidă). La banchetele și ceremoniile lor, ei poartă un mic schelet la buto­nieră. Domeniul colonial englez are o întindere de 28 milioane ki­lometri pătrați, și o populație de 360 milioane de suflete. Societățile de asigurări asupra accidentelor au un accident pe an la 12 asigurați, și numai unul din 113 e mortal. Profesorii nu sunt așa de bine plătiți in Germania. Sunt acolo 191 cari câștigă pe an 1250 franci ori mai puțin, 87 reierg până la 2000 franci, 74 nu trec de 5000 fr. și numai 4 ajung la 25 mii. Cea mai mică universitate din lume e cea de la Foura­bay, la Sienk-Leone (Guineea). Ea nu are de­cât 5 profesori și mai puțin de 20 studenți. ^SS>­­® • ■<!}£>-ICH!!»** Procesul Prassin-Tache Pro­­topopescu, continuă d. Florescu, a desvăluit lucruri îngrozitoare. Demnitatea cere d­e azi în joc. In fața acestei calamități, partidul conservator nu poate să rămână indiferent. Deschide deci marea luptă la care chiamă pe toți oa­menii de cinste și de inimă, la lupta sacră care nu va înceta până când țara nu va găsi satis­facție. D. Rahlivan începe prin a a­­minti succesele obținute de con­servatori la alegerile parțiale și atacă pe liberali în chestia frau­delor de la finanțe. Tot în acelaș sens vorbește și d. Mircea Petrescu. D. gen. Lahovari luând cu­­vîntul, spune că chiar daca tra­gerile la sorți falsificate ale tit­lurilor de rentă s’ar fi făcut în favoarea Statului, tot n’ar fi o circumstanță ușurătoare. Cetă­țenii nici o dată n’au dat nimă­nui mandat ca să comită inco­rectitudini în folosul lor. Frauda deci nu încetează în nici un chip de a fi condamna bilă. Autorii a­­cestor fapte, ori­cari ar fi dînșii, trebue să-și primească pedeapsa bine meritată, căci, aci, e vorba de demnitatea și onoarea Româ­niei. Comunică că partidul conser­vator e ferm hotărit să ducă în această chestiune vitală cea mai crâncenă campanie, atât în Ca­pitală cât și în provincie. Termină îndemnând pe cetă­țeni ca să propage ideile sănă­toase în cercurile lor. Să vor­bească tuturor în numele cinstei și demnitățea țereî, periclitate în urma fraudelor de la finanțe și să-î aducă printre rîndurile ace­lora cari au deschis lupta pentru salvarea onoarei patriei, întrunirea se termină la orele 5. Xfes. Dacă, cititorii noștri do­resc a concura la trage­rea următoarelor premii : O vilă la Sinaia, iin pre­mia de LOGO ies ia bani, altul de 500 fes, o piani­nă, o pereche de cercei ca furcoase și diamante, o brățară de aur cu sa­fir și­­ diamante și multe alte premii de valoare să se grăbească a face un abonament la­­­ Univer­sal» cu începere de la 1 Aprilie, de­oare­ce Dumi­necă, LO Aprilie are loc negreșit tragerea premii­lor. Abonamentul costă : 6. iei pentru 3 inni. Lei 11.50 pentru 6 luni și leî 22.50 pentru un an.’ întrunirea conserva­­toare de ero­ uri, la orele 3 jum., după a­­miază, membrii partidului con­­servator­eantacuzinist din culoa­rea de albastru au ținut o în­­trunire în casele d-lui Christa­­che Popescu, din bulevardul Neatârnare!, spre a protesta în chestia falsurilor de la ministe­rul de finanțe. Au luat parte la această întru­nire: d-nii gen. Lahovary, gen. Algiu, Iancu Brătescu, I. Th. Florescu, șeful culoarei, Rahti­­van, V. Ionescu, etc. D. I. Th. Florescu face în mod amănunțit istoricul fraudelor de la finanțe, cercetează desbaterile procesului «Evenimentului» din Iași cu d. Tache Protopopescu și conchide că nu Parisianu și cu Dumitrescu sunt adeverațiî cul­pabili în această afacere necin­stită. Acești douî nenorociți, spune oratorul, n’au căzut în păcat de­cât după îndemnul și ordinul unor persoane sus puse, care, azi, din nefericire, se află la cârmă și ca atare necinstesc renumele­­ ergi­­mente de grea cumpănă, a luat apărarea intereselor României. «Pentru a perpetua aceste de­­monstrațiuni patriotice, dați-mî voe să ve propun de a da nu­mele lui Edgar Quinet și­ a lui Michelet (un alt mare filo-român) la două din străzile Capitalei , socotesc de pildă că strada Nouă (care nu mai e nouă) și strada Dreaptă (care nu e singura stradă dreaptă din București) s’ar numi mai nemerit, cea d’întâî strada Edgar Quinet și cea de a doua strada Michelet. Cu chipul acesta generațiunile viitoare și-ar aminti vecinie de cei douî geniali scriitori francezi și nu i-ar despărți în re­cunoștința lor, cum nedespărțiți au fost în prietenia lor de mai bine de 50 de anî. «Am onoare a ve ruga să bine­voiți a supune această propunere colegilor d-voastră din consiliul comunal, în speranța că ea va întruni aprobarea d-lor, și profit de această ocaziune pentru a re reinoi încredințarea considerațiu­­neî mele celei mai distinse. (s). T. G. Djuvara». Toți bucureștenii și toți româ­nii vor aproba hotărîrea luată de consiliul comunal al Capitalei. ~~O CUGETARE PE ZI Nimic nu­ țî folosește dobândi­rea a multor cunoștințe, dacă vei înceta a face bine. Omul învață ca să pue în lucrare cele ce în­vață. Credința fără fapte bune este moartă. Ii pe lângă prefectura poliției Capi­talei, este înaintat în funcțiunea de comisar clasa I pe lângă acea pre­fectură, în locul d-lui D. N. Mărda­­rescu, demisionat. ----------------—«a-®- - -- ------------­întrunirea propr­ietarilor Proprietarii din Capitală în nu­măr de vre­o 100, au ținut er. d. a. la orele 3, o nouă întrunire în sala Eforiei, sub preșidenția d-lui general Algiu. A vorbit d. I. Brătescu mai bine de 2 ore. Relativ la legea nouă a chiriașilor care a fost vo­tată de Parlament, a zis că va fi de mare folos proprietarilor ur­bani. A cerut să se intervină la pri­mărie ca sa dărîme casele insa­lubre. Critică sistemul de par­celare a Bucureștiului sau a îm­prejurimilor, și pe d. profesor N. Basilescu. Respringerea razei orașului, ar fi cea mai mare fe­ricire. Propune a se cere și ministe­rului de domenii, să dărîme ca­sele sale insalubre, cari sunt un focar de infecțiune. Face cunoscut că nu a ajuns la înțelegere cu Creditul urban, pentru plata ratelor proprietari­lor întârziați, și se miră de acest lucru. Invită pe proprietarii urbani din Capitală a se întruni în cât mai­ mare număr, spre a trimite o delegațiune guvernului, căruia să propună un ultimatum. Dacă guvernul nu va înțelege că tre­bue să satisfacă cererile proprie­tarilor, atunci să se facă o plim­bare pe la Credit și pe la palat, a zis d-sa. Propune a se face conversiu­nea titlurilor funciare urbane, în înțelegere cu deținătorii de titluri. La urmă d, Brătescu convoacă pe proprietarii urbani, a se în­truni din nou în ziua de 13 A­­prilie a. m., când vor alege ce le rămâne de facut. Rep. IM­T A­MPLA HI Iii ii l­a filială Arestarea unor !io­î de pasori Agenții poliției au prins erî, în calea Rahovei, pe douî pungași, Cos­­tică D­imitrescu și Iancu Dumitru, cari se încercau să fure unui biet oltean un coș cu paseri. Ei au fost duși la arestul secției 28. Acești pungași au mai făcut și alte furturi, tot de soiul ăsta. Furtul de la gara Filaret Agenții poliției escortau pe un mare hoț, ducându-i la arestul sec­ției 30. H­oțul se numește Ion Flo­­rea, iar hoția se făptuise la maga­zia gării Filaret. Dar, ce furase acest Florea toc­mai în Dumineca Floriilor? Neno­rocitul... doar opt sticle goale. Un furt în tramvai Un domn Gh. Dimitrescu, din str. Gentiu­ No. 2, a reclamat era șe­fului siguranței ca fiind în tram­vai, pe la orele 12 din zi, i s-a fu­rat un ac de cravată, în formă de potcoavă, cu pietre de briliant, in valoare de 600 lei. D. Dimitrescu observase, în ade­văr, pe cine­va care îl fixa, dar nu poate să-și explice cum i-a smuls acul de la gât. Arătându-i-se un album de foto­grafii, a recunoscut pe un pungaș Strut Avram. Arestarea unnși vestit escroc D.­ I. Iordănescu, sub-comisar la serviciul siguranței, a prins ora și arestat pe un vestit escroc Tănase Ionescu, urmărit încă din toamna anului trecut. Acesta se prezentase la o mulțime de cismari, croitori, bărbieri și spă­lătorese, spunându-le că e trimes din partea școalei de agricultură și silvicultură de la Brănești, ca săi angajeze acolo. Iordănescu lua apoi câte douî-trei­leî de la toată această lume, spunând că trebue să cumpere timbre ca să facă actele. Un sergent de stradă care vrea să-șî împuște nevasta Era, fiind Dumineca Floriilor, ser­gentul de stradă Ionescu Achile, ci­ No. 524, din compania II, a mân­cat cam mult pește și după aceea a bcut mult de tot. Achile se îmbăta sdravăn și în loc să se culce, se luă la ceartă cu nevasta lui Lisandra Maria, din str. Sf. Niculae No. 177. Dar asta n’ar fi fost încă nimic, dacă sergentului nu i-ar fi venit poftă să-șî împuște nevasta. Fără vorbă multă, el scoase re­volverul și trase asupra Lixandrei două gloanțe, dar din fericire arma nu luă foc. La țipetele femeei sărind în a­­jutor un anume Ioan Niță, din aleea Teilor No. 4, sergentul trase și a­­supra acestuia un foc, dar tot fără rezultat,î­n­tărind în ajutor mai multă lume și câțî­va sergenți de stradă, isbu­­tiră să dezarmeze pe Ionescu Achile și să-l conducă la arestul secției 14. Spargerea din str. Carol Niște spărgători s’au dus noap­tea trecută la magazinul de fera­­rie din strada Carol No. 38. Eî sau el, căci nu se știe câți erau, intrară pe un geam spart din do­sul clădirei, forțară ușa prăvăliei și intrând înăuntru, sparseră teș­­gheaua. Fapt­­ curios : în teșghea erau 1Ș4 lei. Spărgătorul luă numai 4 lei, atâta îi trebuia și restul de 150 lei îl lăsă acolo. Iată un hoț cinstit. Accidentul nenorocit din fața spitalului Brânco­­veneasa Aseară, la orele 6, camionul cu No. 255, condus de un anume Ion Brebianu, pe când trecea prin fața spitalului Brâncoveneasa, a călcat pe un copil Emanoil, în vîrstă de 4 ani, fiul d-nei Rachela Haimovici, din strada Emigratului No. 9. Copilul fu dus în grabă la spital, unde s’a pansat și în urmă fu luat în îngrijirea mamei sale. Accidentul de la șosea Un accident s’a întâmplat aseară, la orete 6, la șosea. In dreptul restaurantului Hugo, cai­î de la cupeu­ d-lui Niculescu, din strada Caro), speriindu-se, o luară la fugă, fără ca vizitiul să-l poată reține In cupeu se afla d. Niculescu și două d-șoare, în vîrstă între 14 și 16 ani. Cupeul, isbindu-se de un pom, i se sparse geamurile și se răni ușor d. Niculescu, caruia i s’au dat pri­mele îngrijiri la spitalul Filan­tropia. Escurspunsa societațiî turiștilor din România Cu tot timpul nefavorabil de Sâm­bătă, escursia proiectată la­ Slănicul din Prahova de societatea «Turiști­lor români», de sub înalta protec­­țiune a A. S. R. Principelui Româ­niei, a avut loc cu o deplina reușită. Cu trenul de 7.35 dim. se îndrep­tau prin admirabilele pozițiuni ale vâri Prahovei, spre interesantele re­giuni ale Slănicului, peste 65 de persoane, d-ne, d-ni și d-șoare, sub conducerea u­nui comitet compus din d-nii dr. Mrazec, profesor univer­sitar, colonel Iannescu și profesor dr. Tzigara-Samurcaș. In drumul spre Ploești, savantul geolog, d. prof. Mrazec, a lămurit escursioniștilor formațiunea terenu­rilor prin care treceau, insistând foarte mult asupra formațiunilor salinelor și terenurilor petrolifere pe care escursioniștii aveau să le vadă. În­ una din cele mai bogate saline ale țărei. L­a 9.35 escursioniștii au descins la Ploești, unde în­­ Restaurantul ga­rei d. Dobrogeanu-Gherea le pregă­tise o bogată și delicioasă masă. Cu trenul de 10.10 s’au îndreptat spre Slănicul Prahovei, Ia gara Slănic d. director al sa­linelor, d. inginer Lucaci, precum și un mare număr de orășeni, aș­­teptau sosirea escursioniștilor. Din gara Slănicul-Prahova, s’a expediat următoarea telegramă : Domnului general Robescu București «Rugăm bine-voiți a prezinta A. iá. R. Principelui României, înaltul protector al societăței «Tu­riștilor români» ,respectuoasele 0- mugh de devotament a 65 de tu­riști în prima escursiune azi, Slănic. Membri din comitet: Mrazec, col. Ionescu, Tzigara-Samurcaș». Pe o ploae care se întețise și era chiar torențială, turiștii porniră spre saline unde d. Lucacv a intro­dus înăuntru, cu ascensoarele de estracțiune, pe toți escursioniștii, dându-le toate explicațiunile și des­lușirile necesare. Luminate cu electricitate, salinele se prezintau vizitatorilor cu o admi­rabila frumusețe. D. profesor dr. Mrazec a dat și aoi interesante es­­plicațiuni. Parte din eseur sioniști au vizitat apoi penitenciarul unde au căutat a-și lua câte un obiect în amintirea vizitei făcute ; alții au vizitat locu­rile unde sunt vara stabilimentele balneare, și la 3 au fost toți în gara unde s’au fotografiat în grup. La 3 și 15 și-au luat drumul spre Ploești în cântecele corului S. T. R. La Ploești au vizitat­­ liceul unde au fost bine primiți de directorul liceului, d. Lăzărescu, apoi sta­­tuete și pe o ploaie grozavă, s’au înapoiat la gară unde cu trenul de 8.35 s’au îndreptat spre București. înep’. — ■ .... 9 ------ ■ mn Norile striltî Edgar Qui­­net și Michelet Consiliul comunal al Gépit­alei, în ședința sa de la 27 Martie, a votat ca strada Nouă să se nu­mească strada Edgar Quinet, iar strada Dreaptă să se numească strada Michelet, după propunerea făcută de d. Tr. G. Djuvara, prin următoarea scrisoare adre­sată d-lui primar : Domnule Primar: «Cu prilejul centenarului lui Edgar Quinet, țara întreagă, prin Corpurile Legiuitoare, prin mi­nistrul nostru din Paris, prin consiliul comunal al Capitalei, prin Academie și Atheneu și-a manifestat sentimentele sale de recunoștință către memoria ilus­trului filo-român, care, în ma­ Deschiderea expozi­ției de fotografii Erî, la orele 4 d. a., a avut loc într’una din sălile de sus ale Ateneului deschiderea expoziției de fotografii artistice, sub înaltul patronaj al A. S. R. Prințului Ferdinand. La orele 4 și 20 de minute, a sosit M. S. Regina însoțită de d-nese M­a­vr­o­ghe­ni și Bengescu și A. S. R. Prințul Ferdinand însoțit de cî­ nnî general Robescu și maior Demetrescu. In sală se aflau d-nii C. I. Stoicescu, ministru de domenii, ministru Franței cu d-șperele, ministru Belgiei, general Manu, general Rioșeanu, d-na G. Gr. Cantacuzino, d-na și d. Barbu Catargi, d-na și d. Henry Ca­­targi, d-na­ și d. Seculici, d-nele general Băicoianu, V. Boerescu, Elena Râmniceanu, d-na și d. C. Arion, d-na și d-na G. Adamescu, d-na și d-na Pro­­copie Dimitrescu, d-na și d-nu Carcalețeanu, d-na și d-nu Da­vila, d-na Păucescu, d-na și d-nu dr. Petrini-Paul, d-na și d-nu G. Assan, d-na și d-nu dr. Cos­­tine­scu, d-na și d-nu dr. Goilav, d-na și d-nu dr. Gerota, d-nii d-ri Severeanu și Racoviceanu, Prințesa Știrbey și Bibescu, d-nele D. Sturdza, Duca, Ma­­vrocordat, Manega, d-na dr. Crătunescu, d-na și d-na căpitan Berendei, d-na și d-na dr. Ță­­ranu, d. Verona și d. Saita pre­fectul poliției Capitalei. Sala este admirabil tapisată cu cele mai distinse lucrări foto­grafice. M. S. Regina și A. S. R. Prințul Ferdinand au examinat cu de amănuntul diferite foto­grafii ce se aflau expuse pe pa­nouri. In păretele din fundul sălii se află lucrările cele mai de valoare. Dintre fotografiile cele mai ar­tistice lucrate s’au remarcat A. S. R. Prințul Ferdinand, prin­țul Bibescu și prințul Știrbey. Aranjarea f­o­tog­ra­fi­ii l­o­r este făcută cu mult gust artistic. M. S. Regina și A. S. Prin­țul Ferdinand au vizitat întreaga expoziție timp de­ o oră. Expoziția se va deschide pu­blicului azi la orele 10 dimineața și va dura o lună. Reporter. Și A. 2L Intre prieteni. — Băzește-te de femeea aia, dragă. — De ce? — O să sfârșească prin a’țî cere mâna. — Ce’mî pasă ! Eu sunt ciung ! Numiri di poliție D. V. Scărlătescu, actual comisar­­director al poliței orașului Roșiorii­­de-Vede, este numit în funcțiunea de cap al poliției orașului Zimnicea, din județul Teleorman, în locul d-lui Ștefan Nițulescu. * D. Leon Ciulei, absolvent a 6 clase de­ liceu, locotenent în reservă, fost ajutor­­ de sub-prefect și poli­­țaiu, este num­it în funcțiunea de poliție al orașului Hârlău, județul Botoșani, in locul d-lui Constantin Șerban. * D. Duca, student în drept, este numit în funcțiunea de comisar el. II pe lângă prefectura poliției Capi­talei, în locul d-­ui Al. Calvocores­­cu, demisionar. * G. Petrov, actual comisar clasa INFORMATION­­ LUNI­­O­MM. II. Regele și Regina nu vor primi în audiență în tim­pul Săptămânei­ Mari și a Sânte­lor Serbători ale Paștelui. ♦ «Monitorul Oficial» de erî publică următorul buletin medi­cal asupra sănătății A. S. R. Principele Carol: «Boala de care este atins A. S. R. Principele Carol evoluează în mod normal, fără incidente. Temperatura zilei 38. Pulsul 96. Starea generală satisfăcătoare». ♦ D-l G. Lucian Bolcaș, sub­­administrator financiar al județu­lui Ilfov, a trecut cu succes al treilea examen de doctorat în științe de stat. ♦ Lucrările de reparațiune fă­cute la agenția fluvială română din Galați au fost terminate. Q Primăria orașului Constanța a luat inițiativa de a se da o se­rată literară și artistică la hotel Carol I, din produsul căreia să se ajute săracii din acel oraș.­­ D. Vie Chirițescu și-a susți­nut teza de licență in teologie tra­tând despre« Via­ța, operile și doc­trină lui Diziu Colori învățător al școalei Cat­ehetice din Ale­xandria (secol. IV-lea»). ^ «Aronitorul oficial» de erî publică «legea asupra drepturi­lor proprietarilor, rezultând din contractele de închiriere și a­­rendare». ♦ Din R.­Vâlcea nu se scrie că țăranul Gheorghe Stanciu din comuna Govora, pe când ținea de coarne plugul în brazdă, a căzut de­odată jos și a încetat din viață după câte­va momente. * Joi 27 cor. micii Principi de coroana ai României au vi­zitat splendida cofetărie Riegler, manifestând dorința de a vedea și reputatele laboratoare ale a­­cestei case. D-na și d-na Riegler au stat cu multă amabilitate își dispoziția distinșilor vizitatori, conducăndu-i prin somptuoasele saloane ale cofetăriei precum și laboratoare, unde au admirat di­versele aparate și mașini care servesc la fabricarea chocolatei, bomboanelor etc., oferindu-le tot­­de­odată să guste din excelentele produse în curs de fabricațiune și aprovizionându-i cu diferite târgueli pe cari le-au luat cu dânșii. * D. ministru de finanțe a semnat ordinele pentru avansa­rea a 15 taxatori vamali, și nu­mirea a 12 agenți auxiliari nouî, în serviciul exterior al vămilor. * Cu ocaziunea înființăreî în peste 300 de r­ouî guarzi vamali uniformațî pentru paza frontierei, ministerul de finanțe va cheltui suma de 500 000 lei. ^ Nouă numiri vor urma a se face la ministerul de finanțe, pen­tru complectam locurilor va­cante. * Ministerul instrucțiunei va lua vacanță Miercuri, când și crede că vor lua vacanța și cele ilalte ministere. O Din Dragășanu ni se scrie că au ars casele, nu toate depen­dințele lor, ale comerciantului Nicolae Petrescu din corn. Sur­­patere. Pagubele sunt de peste 8000 de lei.­­ D. D. Athanasiu, primarul orașului Târgoviște, și-a dat de­­misiunea din acest post. D. Lascar, ministru de interne, a primit demisiunea. * A se citi în pag. 1 «Casa Ocnașului», nuvelă de Radu­ D. Roset­ti. * Consistorul Sf. Mitropolii a Moldovei și Sucevei nu va mai fi convocat de­cât la începutul lunei Maiü. * Comitetui «Societățea Em­brionul» a școalei superioare de agricultură se compune pe anul 1903 din următorii: P. S. Au­relian, președinte onorific, V. G. Munteanu, directorul școalei,pre­ședinte activ, Al. M. Negoescu, vice-președinte, Al. Florescu-Olt, casier, V. Teodoru, secretar, I. Rizescu, bibliotecar. O Erî urma să aibă loc în lo­­calul școaleî d-lui Virgiliu Po­pescu adunarea generală a so­cietatei «Viața». Din cauză că nu s’au întrunit în număr suficient acționarii, a­­dunarea s’a amânat pentru o altă zi. * Meseriașii croitori s’au în­trunit erî la «Bursa Muncei», și­ au ales comitetul corporationi­­lor, și pe d. L. C. Dimitriu, ca președinte. Tot erî s’au întrunit în loca­lul clubului meseriașilor, mese­­riași, ferari și lăcătuși, alegând comitetul corporal,iuneî. D.­­L. Grețu a fost ales președinte. * Erî, la ora 2 d. a., vete­ranii din războiul pentru inde­pendență, au ținut o întrunire publică în localul clubului me­seriașilor din str. Ilfov. La această întrunire au luat parte și delegați din provincie. S’a votat o moțiune în sensul ca să se acorde fie­carul veteran câte 25 H. A. pământ în Dobro­­gea sau 10 N­. A. in Muntenia sau Moldova. Cu această ocaziune s’a votat și statutele societăței veteranilor intitulată «Coroana de oțel» pen­tru ajutor reciproc. * Erî terminându-se exame­­nul teoretic la școala Centrală de Agricultură de la Herăstrău, au reușit următorii elevi, cari au fost repartizați la cele 2 ferme model după cum urmează: La ferma «Laza» (Vaslui), Ar­­ghirescu V., Cristescu D., Di­mitriu St., Dobreanu Gh., Gheor­­ghiu Gh., Munteanu Luigi, Ni­­țescu A., Nicolau D., Popa I. Zarma D. La ferma «Studina» (Roma* nați) : Anastasiu T., Berechet M., Ciotea M., Georgian S., Ig[ nescu., Nițescu J., Radu I.’, Stă­­nescu Gr., Theodorescu V. și Veresen Gh. * Erî la orele 2 d. a. s’au întrunit în localul școalei Taba­­carî meseriașii tăbăcarî și cureliii cari și-au ales președintele și comitetul corporațiunei. A fos ales ca președinte d. G. Mihăilescu, iar ca membrii d-pil Gh. I. Crivăț, G. Tom­a, G. Ilie, A. Petrescu, N. Gavrilescu, H. Ionescu, N. Teodorescu, T. Vi­­sn­escu R. Constantinescu și Gr. Dragnea. * Erî s’a întrunit în sala Al­­miciția colonia albaneză din Căi­­pitală, unde au protestat contul celor scrise de ziarele grecești «Patris» și «Iris» din Capitali. gpinii militare * D. locotenent Ioan I. Ră­­dulescu, din arma artileriei, a­­flat în posiție de disponibilități pentru infirmități temporale, s’a trecut pe ziua de 1 Ianuarie 1903, în poziție de reformă pentru in­firmități incurabile, dobândite în timpul serviciului, însă nu din causa serviciului. * Sa aprobat sub­ locotenen­­tului Passu George, din regi­­mentul 8 artilerie, un concediu de 2 ani în țară și străinătate, pentru interese personale, tre­­cându-se în același timp, poziția de 1 Martie 1903, în posiție de disponibilitate. --------------ca WWM ȘTIR! JUDICIARE * Secția I-a a Cursei de casșt­­ție a stabilit jurisprudențs că taxele la care târgoveții sunt 0 o­bligați către proprietari prin unele hrisoave vechi, cum este în speță hrisovul din 1856, care a înființat târgul Ivești, nu pot fi considerate ca privilegii sau monopoluri, în sensul art. 12 din Constituțiune, și nici ca imposite, in sensul art. 108, de­oare­ce dările către Stat, județ sau co­mună, sunt resultatul unei nece­­sități a vieței colective, pe când prestațiunile datorite proprietar­rului nu sunt de­cât resultatul unei convențiuni private, echiva­lentul unei îndemnisări în schim­»­bul unul drept ce se acordă Ut«

Next