Universul, mai 1903 (Anul 21, nr. 116-146)
1903-05-01 / nr. 116
Palatul regal din Madrid.—(Vezi explicația) Calendar pe anul 1908 Ortodox Miercuri, 30 Aprilie.—Ap. Iacob Catolic Miercuri, 13 Marii.—Servi Soarele răsare 4.52 , apune 7.31 București, 30 Aprilie. RecesăiDtalitelor E câtva timp de când am primit la redacțiune o importantă publicațiune oficială : «Statistica animalelor domestice din România, precedată de o introducțiune cu explicațiuni și date retrospective, de L. Colescu, șeful serviciului statisticei generale». Cu toate că publicațiunile oficiale găsesc, în general, puțin interes în public, mărturisim că aceasta ne-a făcut multă plăcere. E o lucrare serioasă, asupra unei chestiuni dintre cele mai însemnate. Nu e nevoe să intrăm în explicațiuni asupra utilității unei asemenea statistici. Cine cunoaște importanța rolului vitelor în agricultură, își dă numaidecât socoteală de asta, și la noi, țară agricolă, multă lume cunoaște acest rol, deși marele proprietar și trendăș până la micul agricultor țaran. In afară de aceasta, este știut că vitele servesc de prim element pentru o sumă de industrii dintre cele mai însemnate și cari au luat, în țările cele înaintate în cultură, un loc de frunte în organizarea și mișcarea economică. O statistică a vitelor, serios făcută, e dar de o importanță capitală pentru noi ; așa sunt condițiunile țarei noastre, încât, fără exagerare și fără teamă de ridicul, putem spune că valoarea unei asemeni statistici e aproape egală cu a celor privitoare la demografie Ca în multe altele, am fost slabi și în această privință până acum. Lucru foarte natural, dat fiind că multe greutăți stau în calea unei serioase numărători a vitelor și puține au fost mijoacele de care dispunea administrațiunea pentru executarea iei, cu atât mai puține, cu cât ne întoarcem îndărăt. Și din acest punct de vedere, dar, trebue să ne bucurăm de publicațiunea ministerului domeniilor, căci condițiunile cu adevărat bune în cari se prezintă, înfățișează un progres remarcabil, atât din punctul de vedere particular al administrațiunei publice, cât și din acela general al culturei. După cum, cu deplină dreptate, arată șeful serviciului statistic, d. L. Colescu, în introducerea lucrării, nu se găsește în trecut nici o statistică a vitelor din țară care să prezinte, măcar pe departe, garanțiile numărătoarei făcută în Decembre 1900 și ale cărei rezultate s'au publicat acum nu de mult. Din expunerea ce d. L. Colescu o face despre teehnica numărătoarei, poate oricine vedea că ea a fost întocmită cu adevărat modern, luându-se toate chezășiile posibile pentru conștiincioasa executare a operațiunii, de la început și până la capăt. Vom avea ocaziunea să vorbim de rezultatele numărătoarei vitelor făcută în 1900. Din Macedonia (Goresp. particulară a ziarului " Universul») Salonic, 25 Aprilie. Curtea marțială.—Starea de asediu. — Sosire de trupe Luni, 21 Aprilie, s'a constituit aci un tribunal marțial, sub președinția lui Edip Pașa (fost valid de Monastir). Odată această Curte constituită, s'a lansat o proclamație către populație, prin care o îndeamnă la liniște și în același timp se avertizează lumea că nimeni și sub nici un pretext după ora 1 ala lurca (8, ora europeană), nu mai are voie a ieși din casă. Marți, Curtea a început a funcționa. Ph.Lr .-----Iorghi Minoff, incendiatorul vaporului de Mesagerie maritimă franceză «Guadalquivir». Acuzatul, după ce a fost confruntat și recunoscut de tot echipagiul vaporului, s-a procedat la stabilirea identității, căci se crede că adeveratul lui nume este altul. La 7 și jumătate ore seara, ședința continuă încă. Credința generală este că va fi decapitat ; de la Curte însă nu se poate afla nimic. Ziua de Miercuri a fost unai liniștită; magazinele sunt deschise; câteva perchiziții pe ici pe colo Se svonește că la Bitlia este revoluție ; am dat o telegramă unui amic și iată ce mi-a răspuns : In ziua de Sf. Gheorghe, la orele 12, pe când lumea se afla pe stradă, o bandă de 40—50 bulgari a tăbărât pe strada principală și a început să arunce bombe pe la prăvălii; a intervenit poliția imediat; s-a produs o încăerare în toată regula, din care poliția a eșit învingătoare. Sunt 2 morți și 6 răniți turci, iar din bandă sunt 8 morți și 5 răniți. Astăzi, Vineri, au sosit de la Smyrna cu vaporul companiei otomane «Marisense»6 batalioane de armată regulată, cari au fost încazarmate aci. Exterminarea unei bande de 30 persoana la Banița Marți, 22, în satul Banița (2 ore depărtare de Seres) o bandă de bulgari (30 la număr) sub comanda unui vestit revoluționar, anume Daltzeff,și-a făcut apariția în sat. Autoritățile, prinzând de veste, au trimes o sumă batalion de soldați regulați, care au împresurat casele unde erau baricadați bandiții și i-au somat să se predea. Drept răspuns, bandiții au început să dea cu bombe. După o luptă de 30 ore, a fost distrusă întreaga bandă. Asupra lui Dalzelf s-a găsit o hartă a Seresului și mai multe planuri ale podurilor liniei ferate a căror distrugere o proiectase. Satul a suferit multe stricăciuni, căci mai bine de 15 case au fost incendiate. Soldații turci au avut 10 morți și 16 răniți, iar banda a fost complet distrusă. Escadra austriacă Iată numele vaselor de resboiu ancorate în port și forțele de care dispun : cuirasatul «Habsburg», comandant Chiari Arturo căpit. de vas. Echipagiul : 713 oameni cu 43 de tunuri. Contraamiral cavaler de Kneissler. Cuirasatul «Viena» comand. Lazare Schukie, 465 de oameni cu 24 de tunuri. Cuirasatul «Budapesta», comand. baron Baselli, 466 oameni cu 28 tunuri. Contratorpilorul «Magnet», comand. Gassermayer, 80 oameni cu 6 tunuri. Escadra italiană Cuirasata «Sardinia» comand. Chierchio Gaetano, 750 oameni cu 60 tunuri. Cuirasata «Morosini» comand. Bixio, 467 oameni cu 35 tunuri. Crucișătorul torpilor «Minerva» comand. Martini Paolo, 125 oameni cu 10 tunuri. Crucișătorul «Garibaldi» comand. Angelo Cesare, cu 517 oameni cu 34 tunuri, și în fine crucișătorul «Carlo Alberto» comand. Manfr erlen 486 nameri și 451 hili Liti. Er a sosit și avizorul «Loreley» comand. Von Reuter (german) avănd pe bord 5S oameni. Micu Ionescu. CRONICI FEMENINE Spiritul inventiv al femeilor Dușmanii emancipărea femeilor, între multele dovezi asupra inferiorităței spirituale a femeei, aduc și pe aceea că femeile nu sunt în stare să facă invențiunî. Firește că li s’a luat înainte marile invențiunî femeilor cari numai acum de curând s’au urcat la actuala înălțime spirituală. Dacă femeile s’ar fi ocupat cu studiile tehnice pe timpul inventarea mașinei cu vapor, cine știe dacă n’ar fi inventato vre o femee ? Că spiritul femenin nu este sărac de facultatea de a inventa, o arată numărul cel mare al patentelor obiectelor inventate de către femei. Ocilul patentelor din Statele Unite nord-americane, a fost înființat în anul 1790, dar numai în anul 1809 a obținut o femee prima patentă și adecă pentru o metodă după care se poate țese împreună paiele cu mătase. In anul 1826 obținută patente 14 femei. Foarte repede crescu numerul patentelor date femeilor în timpul marelui războiu din anul 1866. Au fost anunțate aproape numai articole privitoare la îngrijirea bolnavilor. Tot de la femei avem modele pentru mesele de operațiuni cari sunt foarte practice. In anul 1900 s'au dat la femei mai mult de 200 patente pentru invențiuni, iar la 1893, peste 300. Numărul acesta a rămas la această înălțime până astăzi. In frunte se află patentele pentru obiectele de îmbrăcăminte, după aceea vin obiectele de bucătărie, mobilele, mașinele de spălat, de curățat, de cusut, de tors, etc. Deși nu se poate tăgădui că cele mai multe din aceste invențiuni sunt numai ameliorări la invențiunile deja existente, totuși nu se poate contesta femeilor spiritul de invențiune. Cu cât mai mult își însușesc femeile profesiunile exercitate până acum de bărbați, în aceeași măsură crește numărul și importanța invențiunilor lor. Olimpia. Palatul regal din Madrid — Vezi ilustrația — Ilustrația noastră de astăzi, reprodusă după o fotografie instantanee, reprezintă grandiosul palat regal din capitala Spaniei, Madrid (Palacio Real). In acest palat regele Alfons XIII și cu mama sa, regina Maria Christina, au primit pe membri congresului medical internațional care s-a ținut zilele trecute la Madrid. Un medic român, care a luat parte la acest congres, ne scrie că tînărul Suveran al Spaniei și cu mama sa au dat o deosebită atențiune congresiștilor români. Medicii militari români, îmbrăcați în ținută de ceremonie, au atras atenția tuturor prin frumusețea uniformei. I HIT bín Níddl. Sub acest titlu, marele ziar francez «Le Temps», care ne-a sosit era, publică o lungă corespondență din București, din care extragem următoarele părți mai interesante : «Oricare are adevărul în privința cuțovlahilor, fie că eî sunt socotiți ca urmașii vechilor rase, cari ar fi primii de la coloniștii romani întrebuințarea limbei latine, ori chiar ca coloniștî romani stabiliți de pe timpul împăratului Aureliu ; Ge că ne găsim în fața unor locuitori băștinași latini sați odinioară, nu se poate pune la îndouială origina latină a acestei populației și identitatea etnică cu Românii de pe țărmul stâng al Dunărei. Călătorii străini și investigatorii români au relevat numeroase și izbitoare analogii de obiceiuri între Românii de pe cele două maluri ale Dunărei, despărțiți de Bulgaria. «Vom cita, între aceste obiceiuri tradiționale, pe acela de a da câinii în tărbacă la lăsata secului, spre a pedepsi în urmașii pe aceia cari n’au dat alarma la Capitoliul atacat de Gali. Un prieten mi-a spus că a văzut la Nevesta, orășelul românesc din Macedonia, un fel de stâncă tarpeiană de unde se prăvălesc câinii. «Românii din Macedonia au păstrat ca și cel din regat unele sărbători păgâne : Rusaliile, Paparudele, Colindele, Sorcovele, Victime, Moșii, etc. Corespondentul explică toate acestea, și spune că colindele sunt o amintire foarte caracteristică a cultului Vestei, descris de Ovidiu în Fastes. In privința numărului Românilor macedoneni, corespondentul spune următoarele : colonelul Martin Leake, care a străbătut acest ținut la 1820, prețuește la 500 numărul satelor românești, toate foarte populate, de la Ciimp la Pind. Populația mijlocie a Gecăreia din aceste localități fiind de 1000 locuitori, Românii de la Hemus adică din Macedonia, Tessala, Epir și Albania ar fi fost pe atunci de 500 mii. Letean numără 200 mii de Români, afară de satele de origină română, dar cu totul grecisate. , D. Bolintineanu afrmă existența a 1.200.000 Români, cari are astfel .împărțiți: 450 mii în Macedonia, 200 mii în Tessalia, 350 mii în Epir și Albania și 200 mii in Tracia. In orice caz, ambele provincii ale Pindului sunt populate mai numai de Români în grupe compacte. Mai ales d’alungul Vardarului se întâlnesc în majoritate Români. In ținutul, în a cărui capitală e Bitolia, se găsesc localități curat românești : Magarova, Tirnovi, Krușova ; apoi, înspre Castoria, Nevesta, Moloviște, Grebena, Gopeș, Perivolia, etc. La Monastir, capitala vilaetului, la o populație de 40—45 mii suflete, se găsesc 14 mii de români și 14 mii de musulmani. Afară de 3,600 evrei, restul sunt bulgari. Bitolia e așezată la piciorul muntelui Peristeri (Porumbielul alb), la 640 metri d’asupra nivelului mărei. Acesta e centrul propagandei și antagonismului naționalităților. Elita populației orașului e înfățișată de elementul românesc, căruia ’i aparțin avocații, medicii, comercianții, adică majoritatea profesiilor liberale, pe când bulgarii cultivă moșiile beilor turci. In Epir sunt de semnalat localitățile românești Smixi, Samarina, Armata, Gurița, Mețovo, Vlahovoranțî, Vlahos, Moșiorî, PepeP, etc. Asemenea în Albania și Tessalia. După o statistica oficială, in cercurile din București se prețuește la TOC mi numărul românilor din Macedonia. La sfirșitul veacului al 12-lea până în mijlocul celui de al 13-lea, românii din Balcani formau, împreună cu bulgarii, împărăția româno-bulgară sub dinastia Assanilor. Românii au luat parte la cruciada înteia și ei sunt citați sub numele de daci printre cele 19 popoare cari au luat parte la desrobirea locurilor sfinte. Cronicarii semnalează, în timpul cucerirei turcilor , în Tessalia o Valachie mare și în Epir, Acarnania și Etolia o Valachie superioară, Anovlachia a grecilor și o Valacie mică. In privința destoiniciei lor, chiar autorii slavonii recunosc că Românii alcătuesc elita Macedoniei. Kanitz, în marea operă asupra Serbiei, se exprimă astfel : «Țințarii au fost înfățișați de obiceiu ca păstori și mici negustori ; marea lor pornire pentru arhitecture și lucrările de artă nu a fost remarcată. Afară de Constantinopol, Athena și Belgrad, orașe în care er au de altfel aproape monopolul clădirilor, țin țării sunt singurii arhitecți ai Turciei și Greciei, deși sunt uneori confundați cu zidarii sârbobulgari din Albania și Tracia. Ei «Mii să facă lucrările cele mai grele, podurile cu mai multe arcuri, cupolele și bolțile. «Foarte adesea, Țînțarul e în același timp arhitect, zidar, lăcătuș, tâmplar și dalgher. Frumoasele bijuterii în tiligram din Niș și Vidines din mâinele lor». Corespondentul spune apoi că românii macedoneni au dat eminenți bărbați de stat Turciei și Greciei. Așa fură Sara-pașa, ministru de externe al Turciei la 1880 și guvernator al insulei Creta la 1889; Coleli, care făcu parte din guvernul provizoriu al Greciei și a fost ambasadorul acestei țări la Paris , Marcu Boțanis și alți numeroși publiciști și oameni de litere ai Greciei. Corespondența se sfârșește cu mențiunea mare alipiri la biserica ortodoxă a cuțovlahilor, cari sunt inaccesibili la străduințele propagandei reprezintanților altor culturi. Desființarea cârâitelor Interne» cu d. dr. profesor Cantacuzino Se știe că d. dr. profesor Cantacuzino, savantul nostru bacterelog, a fost însărcinat din partea guvernului, de a studia în Englitera, Germania și Franța noul sistem adoptat în aceste țări pentru desinfecțiunea vaselor cu proveniență din țările contaminate. Sistemul nou de desinfecțiune a avut ca rezultat desființarea carantinelor, atât de vexatorii pentru relațiunile comerțiale internaționale. Guvernul intențiunea de a instala două aparate de desinfecțiune, la Sulina și Constanța. Spre a cunoaște rezultatul studiilor făcute de d. dr. prof. Cantacuzino asupra acestei chestiuni precum și rezultatele pe cari le-a găsit d-sa proprii pentru înlocuirea carantinei în porturile noastre, i-am solicitat erî un mic interviev. Vom rezuma aci comunicările cari mi le-a făcut d-sa. Desi afecțiunea cu accid sulfuros Tendința generală este de a desființa sau a reduce cât mai mult posibil carantinele. Până acum nu posedăm mijloacele sigure pentru desinfectarea vaselor cari soseau în porturile noastre din localitățile contaminate. Pericolul cel mare de care ne temem este ciuma, care se transmite prin șoareci. Aceștia sunt infectați și mor; puricii lor părăsesc cadavrele șoarecilor și se răspândesc cu ajutorul mărfurilor sau al personalului de pe vapoare în porturi, și prin înțepături transmit ciuma la om sau animale. Pe lângă aceasta, când un vapor contaminat de ciumă acostează într-un port, șobolanii, cari nu mor, se răspândesc prin port. Problema stă în a se distruge aceste animale periculoase în interiorul vapoarelor, înainte de sosirea lor în porturi. Aparatele Cleyton Accidul sulfuros dăduse cele mai bune rezultate. El era produs prin arderea sulfului în aer. Dar accidul era prea slab și era insuficient la desinfectare. O cantitate de șoareci erau omorîți, dar mulți scäpau vii, și microbii de ciumă nu erau stinși. S-au construit atunci niște aparate numite Cleyton, care produce foarte repede accidul sulfuros sub presiune, chiar în interiorul vapoarelor, în cantitate de 12—13 la sută minimum. Această cantitate este suficientă spre a omorî orice ființe vii. Cercetările de laboratoriu Din experiențele făcute, savanții au stabilit următoarele : Dacă se lasă accidul sulfuros câteva ceasuri în contact cu vietățile suspecte, animale ca : șobolanii, puricii, țințarii etc., sunt distruse. Nu scapă nici o vietate după 4—5 ceasuri de contact cu accidul produs de aparatul Cleyton. Microbii sunt toți distpuși, și cu mai mare succes încă microbii de ciumă, holeră, tifos, friguri galbene, etc. Se pune întrebarea dacă accidul sulfuros nu este vătămător pentru mărfuri și toată atențiunea s’a concentrat asupra acestui lucru. S’a constatat că absolut toate mărfurile,grânele,conservele alimentare, țesuturile vopsite, hârtia, stofele, pielea, etc., sunt neatinse. Se alterau puțin metalele prețioase. Dar aceste materii se pot scoate din vapor în timpul desinfecțiune. Acestea sunt rezultatele cercetărilor de laborator. Rezultatele cercetărilor practice Rezultatele cercetărilor practice, obținute de proprietarii de mărfuri și de vapoare, sunt următoarele: Sistemul de desinfecțiune a fost anuicat în portul New Orleans din Statele Unite, în Anglia de către mai toți comercianții cu aparatul Cleyton și dă rezultate splendide. In multe cazuri, comercianții englezi supun mărfurile la acordul sulfuros al aparatelor Cleyton, pentru omorîrea guzganilor cari distrug bastimentele și mărfurile, chiar dacă mărfurile vin din țări necontaminate. Pentru vasele mari ca de 13.000 tone, desinfecțiunea se face la 10— 12 ore cel rimit, și echipagiile pot relua posturile lor în aceeași zi. Pentru vasele obicinuite de 4—5000 tone, desinfecțiunea se face complect în 6 ore. întrebuințarea noului sistem pretutindeni In portul francez Dunkerque desinfecțiunea cu aparatul Cleyton se face de către serviciul sanitar local pentru orice vas cu proveniență din porturile suspecte. In Brema (Germania), marea companie de vapoare «Nord-Deutsche Stoyd» a instalat aparatele «Cleyton» pe toate vasele sale în docuri, și acum a început a le instala pe fiecare din cargoboturi. Cu modul acesta, desinfecțiunea se face în mers. Accidul sulfuros produs în mersul vasului, mai are un alt mare avantagiu : fiind distrugător al focului, vasul este ferit de incendiu. Din această cauză, taxele de asigurare pentru aceste vase, sunt scăzute colosal. Avem astfel mijlocul foarte practic de a distruge animalele incomode și germenii vii. Vasul fiind desinfectat, nu mai e nevoe a-l pune în observație medicală. Din punctul de vedere comercial, sunt imense, rezultatele obținute cu aparatele Cleyton, pentru desinfectarea vaselor. Chestiunea în congresul de la Bruxelles La congresul internațional de igienă care se va ține la Bruxelles, marele bacteriolog francez Calmel va fi ales raportor. In raportul șeii asupra regularei definitive a chestiunei carantinelor, d-sa va conchide la ridicarea măsurilor internaționale de carantină. Se va mai propune înființarea unor spitale prin porturile principale, unde să fie izolați și căutați călătorii de boale contagioase îmbolnăviți în timpul drumului. Marele folos internațional Procedeul acesta des’eagă chestia profilaxiei boalelor contagioase. Vom fi poate cea d’inte in țară care vom suprima în mod oficial carantina, a zis savantul meu interlocutor. Aparatul Cleyton costă 25.000 lei, și încă pe atât va costa un mic vaporaș în care va fi instalat. Nouă ne trebuesc două aparate, unul la Constanța și altul la Sulina. Până acum, măsurile carantinate costau sume enorme, pe lângă pagubele pe cari le aduceau relațiunilor internaționale. Carantinele vor rămâne astfel niște fosile ale civilizației—a terminat savantul nostru profesor,—și noua descoperire e un punct foarte important pentru relațiunile internaționale, ca și pentru siguranța Europei. Maria. O CUGETARE !»E ZI Medicul vede omul în toata slăbiciunea sa; juristul îl vede în toată răutatea sa , teologul în toată prostia sa. Știri din strălacitate — Prin vastă — Ziarul «Magyarorszag» anunță că în decurs de câteva zile au emigrat la America din Banat, peste o mie de persoane, între cari multe cu avere. In curînd vor pleca alte câteva sute. * ¥ ] Armata engleză va G cea dintîia care va numera în rîndurile ei un corp special de automobiliștî. Această armă nouă, a cărei organizare va costa 25 milioane de franci, va cuprinde trei sub-diviziuni : a cercetașilor, a remorcherilor și transportatorilor, și a treia care va fi însărcinată numai cu transportul repede al statelor majoare pe drumurile de etape. « ¥ Cursele pe jos au ajuns la modă în Anglia , cursa membrilor bursei din Londra intre acest oraș și Brighton a făcut o mulțime de imitatori în orașele din Lancashire. Peste 100 amatori, între cari și un preot, s-au înscris pentru cursa pe jos între Manchester și Southport, 70 kilometri. Bursa de bumbac din Liverpool organizează și ea un concurs. Tot așa se va face și la Blackburn.* ¥¹ Un convoiu francez a fost atacat de arabi nomazî, în regiunea Figuig. 30 oameni au fost uciși. ¹ ¹ La Rostov pe Don (Rusia), a început de asemenea o vie propagandă antisemită și sunt temeri de măceluri ca la Kișinesi. Autoritățile au luat severe măsuri.« ¥ ¥ Se anunță din Londra că Împrumutul Transvaalului a fost deja acoperit de 8 ori. ¥ ¥ Regina Angliei se va duce în curând la Paris, îndată după călătoria ei în Scoția. Vizita ei va avea un caracter privat. * ¥ ¥ Cercetările areheologice făcute în împrejurimile portului militar Cartagina au dat la iveală mai multe lucruri interesante, în special 1 500 de gloanțe de piatră și 20 mii de gloanțe de pământ copt. E evident că acest depozit de munițiune semnalează situațiunea unui arsenal care trebue să f fost acel al vechiului oraș distrus la anul 146 de Scipion Africanul. Deputatul grec Ballo, actualmente la Constantinopole, ar fi propus unirea Turciei cu Grecia într-un nou imperiu al Bizanțului, al cărui împărat ar fi Sultanul și ai cărui miniștri de războiri și externe ar sta la Constantinopole, iar cel de marină la Athena. Deputatul Ballo ar 0 cerut audiență marelui vizir și Sultanului spre a le expune himericul sau plan. O demonstrație sgomotoasă a avut loc lângă Rostov pe Don. Demonstranții erau călăuziți de câteva persoane din înalta societate. Un detașament de cazaci a restabilit ordinea. Fierberea crește pe Gecarezi și se împart multe foi de propagandă. Efemere de dezordine mai ales din cauza marelui număr de lucrători neocupațî. * Generalul englez Baden-Powell, apărătorul Mafekingului, s’a logodit cu miss Margaret Leiter, cumnata lordului Curzon, viceregele Indiei și sora lui Joseph Leiter, faimosul fnanciar care la 1S98, prin acapararea grânelor, a pricinuit groaznicele tulburări din Milan.[ ¥ ] Un diplomat a trimis ziarului «Gaulois» o scrisoare în care spune că scopul vizitei regelui Eduard VII la Paris a fost regularea chestiei Marocului, pa care Far lua în stăpânire Franța, lăsând pe Spania să-șî lărgească posesiunile. Anglia s’ar mulțumi cu portul Tanger. Universul in provincia !De la coresp. noștri particulari — Pe ziua de 28 Aprilie — Craiova încercare de sinucidere.— O aglomerație neobișnuita se putea vedea aseară în str. Abatorului, în dreptul caselor cu No. 22. Ce era ? O femee Caterina Petrov, care ocupa o odăiță din acel corp de clădire, încercase să se sinucidă dând o soluție de esență de oțel. Cuprinsă de dureri atroce, imediat după ce a înghițit toxicalul lichid, Caterina a început să se vaite, ceea ce a atras pe vecini. Un medic adus în grabă i-a dat primele ajutoare, iar în urmă a fost transportată la spitalul Central, unde acum se găsește în afară de orice pericol. Cauzele care au determinat pa sărmana femee să ia această funestă hotârîre, se zice că ar fi mai multe. In primul rînd mizeria, iar în al douilea purtarea, nu tocmai galantă, a concubinulul sőu Frideric Braun. Dispariția unui contabil.— Constantinescu, contabilul d-lui Dumitru Arsenie, proprietarul moșiei Livezi, a dispărut de el, după ce a furat suma de 1500 lei. Trimis de d. Arsenie, cu suma de 1500 lei să facă niște plăți la Craiova, Constantinescu a descins la otel Regal, unde a și lăsat calul pe care venise călare din Livezi. In urmă a plecat lăsând răspuns portarului că ni-i va ciura cineva, să spună că se întoarce imediat. D. Marin Constantinescu, tot din Livezi, însărcinat de d. Arsenie și comunice contabilului și alte dispoziții, ale sale, l’a căutat în zadar de ere, căci neonestul slujbaș nu s’a mai întors. Cercetând apoi dacă a făcut vre-o plată din cele cu cari era însărcinat, d-sa a aflat că Constantinescu n’a dat nici un ban la nimeni. Nu mai rămâne dar nici o îndoială că necinstitul contabil, văzîndu-se în posesia însemnatei sume de bani, a luat primul tren și s’a făcut nevăzut. Poliția, căreia ’î s’a adus la cunoștință toate acestea, a dat circulari prin orașele vecine pentru prinderea fugarului. Cooperațiunea școlară e numele unei societăți școlărești înființată de elevii liceului «Carol I» sub auspiciile câtorva domni profesori. Cooperațiunea are de scop desvoltarea spiritului de camaraderie, gustul muzicei și cultivarea altor frumoase arte. O dată pe săptămână elevii vor da producțiuni muzicale în amfiteatrul liceului. Parte din ei, cunoscă d în destul muzica, au format și o orchestră. N’avem decât cuvinte de laudă pentru asemenea frumoase încercări. Lucii ing. Botoșani Banchet militar.D. colonel Gr. Popescu, comandantul reg. $ călărași din localitate, fiind permutat la brigada din Tecuciu, ofițerii acestui regiment iau oferit un banchet în saloanele cercului militar. In locul d-lui colonel Popescu vine comandant al acestui regiment d. locot.-colonel Musteați, din Iași. Groaznică furtună. In comunele Rănghilești, Fintânele,Dumbrăveni și Salcea, acest județ, s’a desfășurat era o groaznică furtună, urmată de o ploaie torențială, însoțită de grindină, în mărimea unei nuci. Semănăturile de toamnă, precum și pomii roditori au suferit mari stricăciuni. De asemenea au fost descoperite sau date la pământ o sumă de case și coșare. In comuna Rănghilești, furtuna a trântit la pământ pe locuitorul Gh. Lupu, rupându-l un picior și cauzându-i mai multe grave lesiuni. Intr’o stare disperată, nenorocitul locuitor a fost imediat transportat și internat în spitalul din Ștefănești. Toate aceste amănunte mi-au fost comunicate prin telefon. Ne col. Cernavoda Vizîra Mitropolitului Moldovei. — Duminecă, 27 Aprilie, a sosit la moșia ce are lângă orașul nostru, I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei și Sucevei, fiind întâmpinat h gară de d. primar Papaianopol, de d. polițaru Ionescu, de d. Preșpeanu, șeful ocolului silvic, etc. Marți dimineața cu acceleratul 8* va înapoia la Iași. Dedechir» PATIMI 92 Roman din viața românească de SOFIA NĂDEJDE Proprietatea literară a ziarului «Universul».— Preproducerea oprită PARTEA A DOUA CAP. XI £ așa de sănătate — Bine, dar îi ține mai reu decât pe niște căței, zise cucoana în vîrstâ. — Să ferească Dumnezeu ! Mai bine’ de o mie de ori de cei aruncați. Poate dă sfântul și intră pe alt fel de mâini. Matilda, cu ochii închiși, gândea , vrea să zică totuși soartă avea să aibă copilul meu, de se năștea vin ! La aceste gânduri își zise : a fost un noroc că se născu m orț., — Bine, Marghioale, zise d-na blondă, și iui ce-i dați numai vin să se intereseze de copiii lăsați ? — Eu sunt sic! de vre-o cinci ani, și nu știu să fi venit una să-și întrebe de copil. IT face, îi lasă și pare că intră în pământ așa nu se mai știe nimic, doar nu’s numai de aici din oraș, vin cine știe de pe unde. Nu știa ce î și asta , săracii nu-și leapădă copiii, li cresc cu nevoi și chin ; cei bogați, ce fac, ce dreg, au de ascuns atâtea că-I aruncă, fără milă. — Ascultă, Marghioala, de ce au fost azi bucatele așa de rele ? Mâncați voi ce-i mai bun ? — Ferească Dumnezeu ! Așa le poruncește cucoana, trei chile de carne, ce vrei să faci cu ele? Se miră bucătăreasa cum le-ar întinde, să-i iasă porțiile. — Noi plătim și murim de foame ! T Gupoana zice că nu i bine să mănânce bolnavele mult, doar n’un venit aicea la îngrășat. — Vai da îngrășatul nostru. Doamne ferește să stăm mult, am ajunge ca și copii de la țigance, zise cea blondă. — Dar cine a venit în odăița în care a fost cucoana de colo ? zise cea brună. — Eu, nn șlifl. Una bogată tare , ce cămăși, ce cusături și horbote. N'am mai văzut de când stau aici, și are un cățeluș cât palma cu dânsa. — A, și a făcut ? — A făcut. — Dar copilul, la țigănci? — Ba nu, o să-i dea la țară la o femee. Asta se vede că are gânduri mai bune. Să vezi cățelușul cum păzește copilul, zou că dobitoacele sunt mai miloase decât oamenii. Plângea copilul, l’am luat în brațe și cățelul, așa mic, cum e, sărea și lătra la mine să me rupă. Tînera bolnavă se liniștise complect. Adormise într’un somn adânc. Fața de o frumusețe îngerească, părea dusă într’o lume de liniște. Nici un vis rea nu-i tulbura somnul. Părea atât de nevinovată, adevărat înger adormit. Ce mister însă o adusese aici în casa doamnei Grigoriu, nimeni nu știa adevărul, presupuneri și băpuerî, alt nimic. Un lucru era sigur, de pe spusele ei, cum ia venit boala, s’a văzut că pricină a fost o enervare colosală, o nenorocire, așa cum natura omenească nu e în stare să rabde, o suferință, care ar doborî și un uriaș, dar încă o ființă plăpândă cum era duduea, așa o numeau cu toții, fără a- ști numele. Matilda avu un moment de analiză filosofică. Privi cu nepărtenire tot ce făcuse ea în trecut, toată nenorocirea ce faptele ei aduseseră asupra lui Mustea, dar, privind pe toate tovarășele ei de suferință, și mai ales pe nenorocita dudue, de-o frumuseță îngerească, întinsă in acel pat sărăcăcios, după un asemenea atac de istero-epilepsie, se întreba dacă tot răul făptuit de dinsa, pus în cumpănă cu zăul acelor bărbați cari au adus pe aceste nenorocite aici, ar putea să fie europenele. Nu, își zicea Matilda un gând, greșalele și chiar crimele noastre a câtorva, nu's în stare să răsplătească tot zeul săvîrșit de bărbați. Suntem mizerabile, ca robei care-șî fură ori chiar omoară stăpânul, dar suferințele a mii și mii de inși se răzbună, în unul singur». In aceste gânduri adormi. In cameră se lăsa un întuneric cenușiu. Tăcerea se făcu din ce in ce mai desăvîrșită. Tristețea le cuprinse pe toate. In această tăcere, bolnava brunetă, roști gândind tare: — E tristă soarta femeei, nespus de tristă ! Toate se gândeau același lucru ca și Matilda. Aceleași impresii din afară fatal dadeau naștere la același gând. «E tristă soarta femeei !» CAP. XII O viespe nou. Cititorii știu că am lăsat pe Maria și pe lonescu, urmându-șî idila la mânăstirea Sfintei Troițe. Idilă, pornită din sentimente curate și inimi nobile ! Maria avea sufletul nevinovat, și nu iubise încă niciodată. In Ionescu văzu numai un caracter blând și nobil, un om care a suferit, care în viața lui a avut nenorocirea să dea peste flințe perverse și stricate. Ionescu, în adevăr, fusese foarte nenorocit în prima lui căsătorie. Acum, decepționat și amărît, s-ar fi jurat să remie mereu becher, de pe cele suferite renimindu-î a crede că toate femeile sunt ca una și una ca toate. Ionescu însă nu era din acel pesimiști, cari să creadă pe toate femeile rele și pe toți bărbații îngeri. El și zicea : Am avut nenorocirea să dau peste o femee rea , dar sunt sute bune ; poate a doua oară vom avea mai mult noroc. In asemenea gânduri, fără veste și fără voe, se amoreză de Maria. Om bun și blând, vedea în Maria o soție ideală. isprăvindu-i-se concediul, plecară cu toți de la mânăstire. Maria era foarte tristă și ducea o viață fericită, lipsită de griji, de invidii și de critica lumei. Dânsa era ființă nervoasă, care lesne leagă sentimentele fericite de locurile în cari sa afla. Ionescu era fericit de plecare pentru dânsul știa că fiecare pas il apropie de deslegarea chestiei lui nenorocite. Pe drum, să mai treacă din vreme, mereu o rîdea pe Mariș că Îi pare rău după călugărie. — Cucoană Ruxanda, mă tem că maicele de la schit i-au furat mințile, priviți cât e de tristă după mânăstire. — Nu mi-au furat mințile, dar e locul cel mai fericit, in care am trăit vre odată. — Te atașezi prea lesne, domnișoară. — Am o presimțire că-i locul cel care mî convine mai bine. (Va urma)