Universul, mai 1903 (Anul 21, nr. 116-146)

1903-05-01 / nr. 116

Palatul regal din Madrid.—(Vezi explicația) Calendar pe anul 1908 Ortodox Miercuri, 30 Aprilie.—Ap. Iacob Catolic Miercuri, 13 Marii.—Serv­i Soarele răsare 4.52 , apune 7.31 București, 30 Aprilie. Recesăi­Dtal­­itelor E cât­va timp de când am primit la redacțiune o impor­tantă publicațiune oficială : «Statistica animalelor domes­tice din România, precedată de o introducțiune cu explica­­țiuni și date retrospective, de L. Colescu, șeful serviciului statisticei generale». Cu toate că publicațiunile oficiale găsesc, în general, puțin interes în public, măr­turisim că aceasta ne-a făcut multă plăcere. E o lucrare serioasă, asupra unei chestiuni dintre cele mai însemnate. Nu e nevoe să intrăm în exp­licațiuni asupra utilității unei asemenea statistici. Cine cunoaște importanța rolului vitelor în agricultură, își dă numai­decât socoteală de asta, și la noi, țară agricolă, multă lume cunoaște acest rol, de­­și marele proprietar și t­ren­­dăș până la micul agricultor țaran. In afară de aceasta, este știut că vitele servesc de prim element pentru o sumă de in­dustrii dintre cele mai însem­nate și cari au luat, în țările cele înaintate în cultură, un loc de frunte în organizarea și mișcarea economică. O statistică a vitelor, serios făcută, e dar de o importanță capitală pentru noi ; așa sunt condițiunile țarei noastre, în­cât, fără exagerare și fără teamă de ridicul, putem spu­ne că valoarea unei asemeni statistici e aproape egală cu a celor privitoare la demo­grafie Ca în multe altele, am fost slabi și în această privință până acum. Lucru foarte na­tural, dat fiind că multe gre­utăți stau­ în calea unei se­rioase numărători a vitelor și puține au fost mij­oacele de care dispunea administrațiu­­nea pentru executarea iei, cu atât mai puține, cu cât ne întoarcem îndărăt. Și din acest punct de ve­dere, dar, trebue să ne bucu­răm de publicațiunea minis­terului domeniilor­, căci con­­dițiunile cu adevărat bune în cari se prezintă, înfățișează un progres remarcabil, atât din punctul de vedere parti­cular al administrațiunei pu­blice, cât și din acela gene­ral al culturei. După cum, cu deplină drep­tate, arată șeful serviciului statistic, d. L. Colescu, în in­troducerea lucrării, nu se gă­sește în trecut nici o statis­tică a vitelor din țară care să prezinte, măcar pe departe, garanțiile numărătoarei făcută în Decembre 1900 și ale că­rei rezultate s'au­ publicat a­­cum nu de mult. Din expunerea ce d. L. Co­­lescu o face despre teehnica numărătoarei, poate ori­cine vedea că ea a fost întocmită cu adevărat modern, luân­­du-se toate chezășiile posibile pentru conștiincioasa execu­tare a operațiunii, de la în­ceput și până la capăt. Vom avea ocaziunea să vor­bim de rezultatele numără­toarei vitelor făcută în 1900. Din Macedonia (Goresp. particulară a ziarului " Universul») Salonic, 25 Aprilie. Curtea marțială.—Starea de asediu. — Sosire de trupe Luni, 21 Aprilie, s'a constituit aci un tribunal marțial, sub pre­ședinția lui Edip Pașa (fost valid de Monastir). Odată această Curte constituită, s'a lansat o procla­mație către populație, prin care o îndeamnă la liniște și în ace­lași timp se avertizează lumea că nimeni și sub nici un pretext după ora 1 ala lurca (8, ora eu­ropeană), nu mai are voie a ieși din casă. Marți, Curt­ea a început a func­ționa. Ph­.Lr­ .-----­Iorghi Minoff, incendiatorul va­porului de Mesagerie maritimă franceză «Guadalquivir». Acuza­tul, după ce a fost confruntat și recunoscut de tot echipagiul va­porului, s-a procedat la stabilirea identității, căci se crede că ade­veratul lui nume este altul. La 7 și jumătate ore seara, ședința continuă încă. Credința generală este că va fi decapitat ; de la Curte însă nu se poate afla nimic. Ziua de Miercuri a fost unai li­­niștită; magazinele sunt deschise; câte­va perchiziții pe ici pe colo Se svonește că la Bit­lia este revoluție ; am dat o telegramă unui amic și iată ce mi-a răs­puns : In ziua de Sf. Gheorghe, la orele 12, pe când lumea se afla pe stradă, o bandă de 40—50 bulgari a tăbărât pe strada prin­cipală și a început să arunce bombe pe la prăvălii; a inter­venit poliția imediat; s-a produs o încăerare în toată regula, din care poliția a eșit învingătoare. Sunt 2 morți și 6­ răniți turci, iar din bandă sunt 8 morți și 5 răniți. Astă­zi, Vineri, au sosit de la Smyrna cu vaporul companiei otomane «Marisense»6 batalioane de armată regulată, cari au fost încazarmate aci. Exterminarea unei bande de 30 persoana la Banița Marți, 22, în satul Banița (2 ore depărtare de Seres) o bandă de bulgari (30 la număr) sub co­manda unui vestit revoluționar, anume Daltzeff,­­și-a făcut apa­riția în sat. Autoritățile, prinzând de veste, au trimes o sumă batalion de soldați regulați, care au împre­surat casele unde erau barica­dați bandiții și i-au somat să se predea. Drept răspuns, bandiții au început să dea cu bombe. După o luptă de 30 ore, a fost distrusă întreaga bandă. Asupra lui Dal­zelf s-a găsit o hartă a Seresului și mai multe planuri ale podurilor liniei ferate a căror distrugere o proiectase. Satul a suferit multe stricăciuni, căci mai bine de 15 case au fost incen­diate. Soldații turci au avut 10 morți și 16 răniți, iar banda a fost comple­t distrusă. Escadra austriacă Iată numele vaselor de resboiu ancorate în port și forțele de care dispun : cuirasatul «Habs­burg», comandant Chiari Arturo căpit. de vas. Echipagiul : 713 oameni cu 43 de tunuri. Contra­amiral cavaler de Kneissler. Cui­­rasatul «Viena» comand. Lazare Schukie, 465 de oameni cu 24 de tunuri. Cuirasatul «Budapesta», comand. baron Baselli, 466 oa­meni cu 28 tunuri. Contra­tor­pilorul «Magnet», comand. Gas­­sermayer, 80 oameni cu 6 tu­nuri. Escadra italiană Cuirasata «Sardinia» comand. Chierchio Gaetano, 750 oameni cu 60 tunuri. Cuirasata «Moro­­sini» comand. Bixio, 467 oameni cu 35 tunuri. Crucișătorul torpi­lor «Minerva» comand. Martini Paolo, 125 oameni cu 10 tunuri. Crucișătorul «Garibaldi» comand. Angelo Cesare, cu 517 oameni cu 34 tunuri, și în fine crucișătorul «Carlo Alberto» comand. Man­­fr­ erl­­e­n 486 na­meri și 451 hi­li Lit­i. Er­ a sosit și avizorul «Lo­reley» comand. Von Reuter (ger­man) avănd pe bord 5S oameni. M­icu Ionescu. CRONICI FEMENINE Spiritul inventiv al femeilor Dușmanii emancipărea femei­lor, între multele dovezi asupra inferiorităței spirituale a femeei, aduc și pe aceea că femeile nu sunt în stare să facă invențiunî. Firește că li s’a luat înainte ma­rile invențiunî femeilor cari nu­mai acum de curând s’au urcat la actuala înălțime spirituală. Dacă femeile s’ar fi ocupat cu studiile teh­nice pe timpul in­ventarea mașinei cu vapor, cine știe dacă n’ar fi inventato vre­ o femee ? Că spiritul femenin nu este să­rac de facultatea de a inventa, o arată numărul cel mare al pa­tentelor obiectelor inventate de către femei. Oci­­lul patentelor din Statele­ Unite nord-americane, a fost în­ființat în anul 1790, dar numai în anul 1809 a obținut o femee prima patentă și adecă pentru o metodă după care se poate țese împreună paiele cu mătase. In a­­nul 1826 obținută patente 14 fe­mei. Foarte repede crescu nu­merul patentelor date femeilor în timpul marelui războiu din anul 1866. Au fost anunțate a­­proape numai articole privitoare la îngrijirea bolnavilor. Tot de la femei avem modele pentru mesele de operațiuni cari sunt foarte practice. In anul 1900 s'au dat la femei mai mult de 200 patente pentru­ invențiuni, iar la 1893, peste 300. Numărul acesta a rămas la a­­ceastă înălțime până astă­zi. In frunte se află patentele pentru obiectele de îmbrăcăminte, după aceea vin obiectele de bucătărie, mobilele, mașinele de spălat, de curățat, de cusut, de tors, etc. De­și nu se poate tăgădui că cele mai multe din aceste in­­vențiuni sunt numai ameliorări la invențiunile deja existente, to­tuși nu se poate contesta femei­lor spiritul de invențiune. Cu cât mai mult își însușesc femeile profesiunile exercitate până acum de bărbați, în aceeași măsură crește numărul și importanța in­­vențiunilor lor. Olimpia. Palatul regal din Madrid — Vezi ilustrația — Ilustrația noastră de astă­zi, reprodusă după o fotografie in­stantanee, reprezintă grandiosul palat regal din capitala Spaniei, Madrid (Palacio Real). In acest palat regele Alfons XIII și cu mama sa, regina Maria Christina, au primit pe membri congresului medical internațional care s-a ținut zilele trecute la Ma­drid. Un medic român, care a luat parte la acest congres, ne scrie că tînărul Suveran al Spaniei și cu mama sa au dat o deosebită atențiune congresiștilor români. Medicii militari români, îmbră­cați în ținută de ceremonie, au­ atras atenția tuturor prin frumu­­­sețea uniformei. I HIT bín N­íddl. Sub acest titlu, marele ziar fran­cez «Le Temps», care ne-a sosit era, publică o lungă corespon­dență din București, din care ex­tragem următoarele părți mai in­teresante : «Ori­care ar­e adevărul în pri­vința cuțovlahilor, fie că eî sunt socotiți ca urmașii vechilor rase, cari ar fi primii de la coloniștii romani întrebuințarea limbei la­tine, ori chiar ca coloniștî ro­mani stabiliți de pe timpul îm­păratului Aureliu ; Ge că ne gă­sim în fața unor locuitori băști­nași latini sați odinioară, nu se poate pune la îndouială origina la­tină a acestei populației și iden­­titatea­­ etnică cu Românii de pe țărmul stâng al Dunărei. Călătorii străini și investiga­torii români au relevat nume­roase și izbitoare analogii de o­­biceiuri între Românii de pe cele două maluri ale Dunărei, des­părțiți de Bulgaria. «Vom­ cita, între aceste obi­ceiuri tradiționale, pe acela de a da câinii în tărbacă la lăsata se­cului, spre a pedepsi în urmașii pe aceia cari n’au dat alarma la Ca­pi­toliul atacat de Gali. Un prieten mi-a spus că a văzut la Nevesta, orășelul românesc din Macedonia, un fel de stâncă tar­­peiană de unde se prăvălesc câinii. «Românii din Macedonia au păstrat ca și cel din regat unele sărbători păgâne : Rusaliile, Pa­parudele, Colindele, Sorcovele, Vict­ime, Moșii, etc. Corespon­dentul explică toate acestea, și spune că colindele sunt o amin­tire foarte caracteristică a cultu­lui Vestei, descris de Ovidiu în Fastes. In privința numărului Româ­nilor macedoneni, coresponden­tul spune următoarele : colone­lul Martin Leake, care a străbă­tut acest ținut la 1820, prețuește la 500 numărul satelor românești, toate foarte populate, de la Ciimp la Pind. Populația mijlocie a Ge­­căreia din aceste localități fiind de 1000 locuitori, Românii de la Hemus adică din Macedonia, Tes­­sal­a, Epir și Albania ar fi fost pe atunci de 500 mii. Letean numără 200 mii de Români, afară de satele de ori­gină română, dar cu totul greci­­sate. , D. Bolintineanu afrmă exis­tența a 1.200.000 Români, cari ar­e ast­fel .împărțiți: 450 mii în Macedonia, 200 mii în Tessalia, 350 mii în Epir și Albania și 200 mii in Tracia. In ori­ce caz, ambele provincii ale Pindului sunt populate mai numai de Români în grupe com­pacte. Mai ales d’alungul Var­­darului se întâlnesc în majori­tate Români. In ținutul, în a cărui capitală e Bitolia, se gă­sesc localități curat românești : Magarova, Tirnovi, Krușova ; apoi, în­spre Castoria, Nevesta, Moloviște, Grebena, Gopeș, Pe­­rivolia, etc. La Monastir, capitala vilaetu­­lui, la o populație de 40—45 mii suflete, se găsesc 14 mii de ro­mâni și 14 mii de musulmani. Afară de 3,600 evrei, restul sunt bulgari. Bitolia e așezată la piciorul muntelui Peristeri (Porumbielul alb), la 640 metri d’asupra nive­lului mărei. Acesta e centrul propagandei și antagonismului naționalităților. Elita populației orașului e înfățișată de elemen­tul românesc, căruia ’i aparțin avocații, medicii, comercianții, adică majoritatea profesiilor libe­rale, pe când bulgarii cultivă moșiile beilor turci. In Epir sunt de semnalat lo­calitățile românești Smixi, Sa­­marina, Armata, Gurița, Mețovo, Vlahovoranțî, Vlahos, Moșiorî, PepeP, etc. Asemenea în Alba­nia și Tessalia. După o statistica oficială, in cercurile din București se pre­țuește la TOC mi­ numărul ro­mânilor din Macedonia. La sfirșitul veacului al 12-lea până în mijlocul celui de al 13-lea, românii din Balcani formau, îm­preună cu bulgarii, împărăția ro­­mâno-bulgară sub dinastia Assa­­nilor. Românii au luat parte la cruciada înteia și ei sunt citați sub numele de daci printre cele 19 popoare cari au luat parte la desrobirea locurilor sfinte. Cronicarii semnalează, în tim­pul cucerirei turcilor , în Tessalia o Valachie mare și în Epir, Acar­­nania și Etolia o Valachie supe­rioară, Anovlachia a grecilor și o Valac­ie mică. In privința destoiniciei lor, chiar autorii slavonii recunosc că Românii alcătuesc elita Ma­cedoniei. Kanitz, în marea­­ o­­peră asupra Serbiei, se exprimă ast­fel : «Țințarii au fost înfățișați de obiceiu ca păstori și mici negus­tori ; marea lor pornire pentru arh­itecture și lucrările de artă nu a fost remarcată. Afară de Constantinopol, Athena și Bel­grad, orașe în care er au de alt­fel aproape monopolul clădirilor, țin țării sunt singurii arhitecți ai Turciei și Greciei, deși sunt une­ori confundați cu zidarii sârbo­­bulgari din Albania și Tracia. Ei «Mii să facă lucrările cele mai grele, podurile cu mai multe ar­curi, cupolele și bolțile. «Foarte adesea, Țînțarul e în același timp arhitect, zidar, lă­cătuș, tâmplar și dalgher. Fru­moasele bijuterii în tiligram din Niș și Vidin­es din mâinele lor». Corespondentul spune apoi că românii macedoneni au dat emi­nenți bărbați de stat Turciei și Greciei. Așa fură Sara-pașa, mi­nistru de externe al­­ Turciei la 1880 și guvernator al insulei Creta la 1889; Coleli, care făcu parte din guvernul provizoriu al Greciei și a fost ambasadorul a­­cestei țări la Paris , Marcu Bo­­țanis și alți numeroși publiciști și oameni de litere ai Greciei. Corespondența se sfârșește cu mențiunea mare­ alipiri la bise­rica ortodoxă a cuțovlahilor, cari sunt inaccesibili la străduințele propagandei reprezintanților al­tor culturi. Desființarea cârâitelor Interne» cu d. dr. profesor Canta­­cuzino Se știe că d. dr. profesor Canta­­cuzino, savantul nostru bacterel­og, a fost însărcinat din partea guver­nului, de a studia în Englitera, Ger­mania și Franța noul sistem adoptat în aceste țări pentru desinfecțiunea vaselor cu proveniență din țările contaminate. Sistemul nou­ de desinfecțiune a avut ca rezultat desființarea caran­­tinelor, atât de vexatorii pentru re­­lațiunile comerțiale internaționale. Guvernul intențiunea de a ins­tala două aparate de­ desinfecțiune, la Sulina și Constanța. Spre a­­ cunoaște rezultatul stu­diilor făcute de d. dr. prof. Canta­­cuzino asupra acestei chestiuni pre­cum și rezultatele pe cari le-a gă­sit d-sa proprii pentru înlocuirea carantinei în porturile noastre, i-am solicitat erî un mic interviev. Vom­ rezuma aci comunicările cari mi le-a făcut d-sa. Desi afecțiunea cu accid sulfuros Tendința generală este de a des­ființa sau­ a reduce cât mai mult posibil carantinele. Până acum nu posedăm mijloacele sigure pentru desinfectarea vaselor cari soseau în porturile noastre din localitățile con­taminate. Pericolul cel mare de care ne te­mem este ciuma, care se transmite prin șoareci. Aceștia sunt infectați și mor; puricii lor părăsesc cada­vrele șoarecilor și se răspândesc cu ajutorul mărfurilor sau al persona­lului de pe vapoare în porturi, și prin înțepături transmit ciuma la om sau animale. Pe lângă aceasta, când un vapor contaminat de ciumă acostează în­­tr-un port, șobolanii, cari nu mor, se răspândesc prin port. Problema stă în a se distruge a­­ceste animale periculoase în inte­riorul vapoarelor, înainte de sosirea lor în porturi. Aparatele Cleyton Accidul sulfuros dăduse cele mai bune rezultate. El era produs prin arderea sulfului în aer. Dar accidul era prea slab și era insuficient la desinfectare. O canti­tate de șoareci erau omorîți, dar mulți scäpau vii, și microbii de ciumă nu erau stinși. S-au construit atunci niște aparate numite Cleyton, care produce foarte repede accidul sulfuros sub presiune, chiar în in­teriorul vapoarelor, în cantitate de 12—13 la sută minimum. Această cantitate este suficientă spre a o­­morî ori­ce ființe vii. Cercetările de laboratoriu­ Din experiențele făcute, savanții au stabilit următoarele : Dacă se lasă accidul sulfuros câte­va ceasuri în contact cu vietățile suspecte, animale ca : șobolanii, pu­ricii, țințarii etc., sunt distruse. Nu scapă nici o vietate după 4—5 cea­suri de contact cu accidul produs de aparatul Cleyton. Microbii sunt toți distpuși, și cu mai mare suc­ces încă microbii de ciumă, holeră, tifos, friguri galbene, etc. Se pune întrebarea dacă accidul sulfuros nu este vătămător pentru mărfuri și toată atențiunea s’a con­centrat asupra acestui lucru. S’a constatat că absolut toate m­ăr­­furile,grânele,conservele alimentare, țesuturile vopsite, hârtia, stofele, pielea, etc., sunt neatinse. Se alterau puțin metalele pre­țioase. Dar aceste materii se pot scoate din vapor în timpul desin­­fecțiune­. Acestea sunt rezultatele cercetărilor de laborator. Rezultatele cercetărilor practice Rezultatele cercetărilor practice, obținute de proprietarii de mărfuri și de vapoare, sunt următoarele: Sistemul de desinfecțiune a fost anuicat în portul New­ Orleans din Statele­ Unite, în Anglia de către mai toți comercianții cu aparatul Cleyton­­ și dă rezultate splendide. In multe cazuri, comercianții en­glezi supun mărfurile la acordul sul­furos al aparatelor Cleyton, pentru omorîre­a­ guzganilor cari distrug bastimentele și mărfurile, chiar dacă mărfurile vin din țări necontami­nate. Pentru vasele mari ca de 13.000 tone, desinfecțiunea se face la 10— 12 ore cel rimit, și echipagiile pot relua posturile lor în aceeași zi. Pentru vasele obicinuite de 4—5000 tone, desinfecțiunea se face com­plect în 6 ore. întrebuințarea noului sistem pretutindeni In portul francez Dunkerque de­sinfecțiunea cu aparatul Cleyton se face de către serviciul sanitar local pentru ori­ce vas cu proveniență din porturile suspecte. In Brema (Germania), marea com­panie de vapoare «Nord-Deutsch­e­ Stoyd» a instalat aparatele «Cley­ton» pe toate vasele sale în docuri, și acum a început a le instala pe fie­care din cargoboturi. Cu modul­ acesta, desinfecțiunea se face în mers. Accidul sulfuros produs în mersul vasului, mai are un alt mare avantagiu : fiind distrugător al fo­cului, vasul este ferit de incendiu. Din această cauză, taxele de asigu­rare pentru aceste vase, sunt scă­zute colosal. Avem ast­fel mijlocul foarte prac­tic de a distruge animalele inco­mode și germenii vii. Vasul fiind desinfectat, nu mai e nevoe a-l pune în observație medicală. Din punctul de vedere comercial, sunt imense, rezultatele obținute cu aparatele Cleyton, pentru desinfec­tarea vaselor. Chestiunea în congresul de la Bruxelles La congresul internațional de i­­gienă care se va ține la Bruxelles, marele bacteriolog francez Calmel va fi ales raportor. In raportul șeii asupra regularei definitive a chestiunei carantinelor, d-sa va conchide la ridicarea mă­surilor internaționale de carantină. Se va mai propune înființarea u­­nor spitale prin porturile principale, unde să fie izolați și căutați călă­torii de boale contagioase îmbolnă­viți în timpul drumului. Marele folos internațional Procedeul acesta des’eagă chestia profilaxiei boalelor contagioase. Vom fi poate cea d’in­te in țară care vom suprima în mod oficial carantina, a zis savantul meu interlocutor. Aparatul Cleyton costă 25.000 lei, și încă pe atât va costa un mic va­poraș în care va fi instalat. Nouă ne tr­ebuesc două aparate, unul la Constanța și altul la Sulina. Până acum, măsurile carantinate costau sume enorme, pe lângă pa­gubele pe cari le aduceau relațiuni­­lor internaționale. Carantinele vor rămâne ast­fel niște fosile ale civilizației—a termi­nat savantul nostru profesor,—și noua descoperire e un punct foarte important pentru relațiunile inter­naționale, ca și pentru siguranța Europei. Maria. O CUGETARE !»E ZI Medicul vede omul în toata slăbiciunea sa; juristul îl vede în toată răutatea sa , teologul în toată prostia sa. Știri din strălacitate — Prin vastă — Ziarul «Magyarorszag» anunță că în decurs de câte­va zile au emigrat la America din Banat, peste o mie de persoane, între cari multe cu avere. In curînd vor pleca alte câte­va sute. * ¥ ] Armata engleză va G cea din­­tîia care va numera în rîndurile ei un corp special de automo­­biliștî. Această­ armă nouă, a că­rei organizare va costa 25 mili­oane de franci, va cuprinde trei sub-diviziuni : a cercetașilor, a remorcherilor și transportatorilor, și a treia care va fi însărcinată numai cu transportul repede al statelor­ majoare pe drumurile de etape. « ¥ Cursele pe jos au ajuns la modă în Anglia , cursa membri­lor bursei din Londra intre acest oraș și Brighton a făcut o mul­țime de imitatori în orașele din Lancashire. Peste 100 amatori, între cari și un preot, s-au în­scris pentru cursa pe jos între Manchester și Southport, 70 ki­lometri. Bursa de bumbac din Liver­pool organizează și ea un concurs. Tot așa se va face și la Black­burn.* ¥­¹ Un convoiu francez a fost ata­cat de arabi nomaz­î, în regiunea Figuig. 30 oameni au fost uciși. ¹ ¹ La Rostov pe Don (Rusia), a început de asemenea o vie propa­gandă antisemită și sunt temeri de măceluri ca la Kișinesi. Autoritățile au luat severe mă­suri.« ¥ ¥ Se anunță din Londra că Îm­­prumutul Transvaalului a fost deja acoperit de 8 ori. ¥ ¥ Regina Angliei se va duce în curând la Paris, îndată după că­lătoria ei în Scoția. Vizita ei va avea un caracter privat. * ¥ ¥ Cercetările areheologice făcute în împrejurimile portului militar Cartagina au dat la iveală mai multe lucruri interesante, în spe­cial 1 500 de gloanțe de piatră și 20 mii de gloanțe de pământ copt. E evident că acest depo­zit de munițiune semnalează si­­tuațiunea unui arsenal care tre­­bue să f fost acel al vechiului oraș distrus la anul 146 de Sci­­pion Africanul.­­­­ Deputatul grec Ballo, actual­­mente la Constantinopole, ar fi propus unirea Turciei cu Grecia într-un nou imperiu al Bizanțu­lui, al cărui împărat ar fi Sulta­nul și ai cărui miniștri de răz­boiri și externe ar sta la Con­­stantinopole, iar cel de marină la Athena. Deputatul Ballo ar 0 cerut au­diență marelui vizir și Sultanului spre a le expune himericul sau plan.­­­­ O demonstrație sgomotoasă a avut loc lângă Rostov pe Don. Demonstranții erau călăuziți de câte­va persoane din înalta so­cietate. Un detașament de cazaci a restabilit ordinea. Fierberea crește pe Ge­carezi și se împart multe foi de pro­pagandă. E­femere de dezordi­ne mai ales din cauza marelui număr de lucrători neocupațî. * Generalul englez Baden-Powell, apărătorul Mafekingului, s’a lo­godit cu miss Margaret Leiter, cumnata lordului Curzon, vice­regele Indiei și sora lui Joseph Leiter, faimosul fnanciar care la 1S98, prin acapararea grânelor, a pricinuit groaznicele tulburări din Milan.[ ¥ ] Un diplomat a trimis ziarului «Gaulois» o scrisoare în care spune că scopul vizitei regelui Ed­uar­d VII la Pa­ris a fost re­­gularea chestiei Marocului, pa care Far lua în stăpânire Franța, lăsând pe Spania să-șî lărgească posesiunile. Anglia s’ar mulțumi cu por­tul Tanger. Universul in­ provincia !De la coresp. noștri particulari —­ Pe ziua de 28 Aprilie — Craiova încercare de sinucidere.— O aglomerație neobișnuita se putea vedea aseară în str. Abatorului, în dreptul caselor cu No. 22. Ce era ? O femee Caterina Petrov, care ocupa o odăiță din acel corp de clădire, încercase să se sinucidă dând o soluție de esență de oțel. Cuprinsă de dureri atroce, imediat după ce a înghițit toxicalul lichid, Caterina a început să se vaite, ceea ce a atras pe vecini. Un medic adus în grabă i-a dat primele ajutoare, iar în urmă a fost transportată la spitalul Central, unde acum se gă­sește în afară de ori­ce pericol. Cauzele care au determinat pa sărmana femee să ia această funestă hotârîre, se zice că ar fi mai multe. In primul rînd mizeria, iar în al douilea purtarea, nu tocmai galantă, a concubinulul sőu Frideric Braun. Dispariția unui contabil.— Constantinescu, contabilul d-lui Du­mitru Arsenie, proprietarul moșiei Livezi, a dispărut de el­, după ce a furat suma de 1500 lei. Trimis de d. Arsenie, cu suma de 1500 lei să facă niște plăți la Craiova, Constantinescu a descins la otel Regal, unde a și lăsat calul pe care venise călare din Livezi. In urmă a plecat lăsând răspuns portarului că ni-i va ciura cine­va, să spună că se întoarce imediat. D. Marin Constantinescu, tot din Livezi, însărcinat de d. Arsenie și comunice contabilului și alte dis­poziții, ale sale, l’a căutat în zadar de ere, căci neonestul slujbaș nu s’a mai întors. Cercetând apoi dacă a făcut vre-o plată din cele cu cari era însărci­nat, d-sa a aflat că Constantinescu n’a dat nici un ban la nimeni. Nu mai rămâne dar nici o îndo­­ială că necinstitul contabil, văzîn­­du-se în posesia însemnatei sume de bani, a luat primul tren și s’a făcut nevăzut. Poliția, căreia ’î­ s’a adus la cu­noștință toate acestea, a dat circu­lari prin orașele vecine pentru prin­derea fugarului. Cooperaț­iunea școlară e nu­mele unei societăți școlărești înfiin­țată de elevii liceului «Carol I» sub auspiciile câtor­va domni profesori. Cooperațiunea are de scop desvol­­tarea spiritului de camaraderie, gus­tul muzicei și cultivarea altor fru­moase arte. O dată pe săptămână elevii vor da producțiuni muzicale în amfitea­trul liceului. Parte din ei, cunoscă d în destul muzica, au format și o orchestră. N’avem de­cât cuvinte de laudă pentru asemenea frumoase încer­cări. Lucii i­ng. Botoșani Banchet militar.­D. colonel Gr. Popescu, comandantul reg. $ călărași din localitate, fiind permu­tat la brigada din Tecuciu, ofițerii acestui regiment iau oferit un ban­chet în saloanele cercului militar. In locul d-lui colonel Popescu vine comandant al acestui regiment d. locot.-colonel Musteați, din Iași. Groaznică furtună.­­ In co­munele Rănghilești, Fintânele,Dum­brăveni și Salcea, acest județ, s’a desfășurat era o groaznică furtună, urmată de o ploaie torențială, în­soțită de grindină, în mărimea unei nuci. Semănăturile de toamnă, pre­cum și pomii roditori au suferit mari stricăciuni. De asemenea au fost des­­coperite sau date la pământ o sumă de case și coșare. In comuna Rănghilești, furtuna a trântit la pământ pe locuitorul Gh. Lupu­, rupându-l un picior și cauzându-i mai multe grave lesiuni. Intr’o stare disperată, nenorocitul locuitor a fost imediat transportat și internat în spitalul din Ștefă­­nești. Toate aceste amănunte mi-au fost comunicate prin telefon. Ne col. Cernavoda Vizîra Mitropolitului Mol­dovei. — Duminecă, 27 Aprilie, a sosit la moșia ce are lângă orașul nostru, I. P. S. S. Mitropolitul Mol­dovei și Sucevei, fiind întâmpinat h gară de d. primar Papaianopol, de d. polițaru Ionescu, de d. Pre­­șpeanu, șeful ocolului silvic, etc. Marți dimineața cu acceleratul 8* va înapoia la Iași. Dedechir» PATIMI 92 Roman din viața românească de SOFIA NĂDEJDE Proprietatea literară a ziarului «Uni­versul».— Preproducerea oprită PARTEA A DOUA CAP. XI £ așa de sănătate — Bine, dar îi ține mai reu de­cât pe niște căței, zise cu­coana în vîrstâ. — Să ferească Dumnezeu ! Mai bine’­ de o mie de ori de cei a­­runcați. Poate dă sfântul și intră pe alt fel de mâini. Matilda, cu ochii închiși, gân­dea , vrea să zică tot­uși soartă avea să aibă copilul meu, de se năștea vin ! La aceste gânduri își zise : a fost un noroc că se născu m­ orț., — Bine, Marghioale, zise d-na blondă, și iui ce-i dați numai vin să se intereseze de copiii lăsați ? — Eu sunt sic! de vre-o cinci ani, și nu știu­ să fi venit una să-și întrebe de copil. IT face, îi lasă și pare că intră în pământ așa nu se mai știe nimic, doar nu’s numai de aici din oraș, vin cine știe de pe unde. Nu știa ce­ î și asta , săracii nu-și leapădă copiii, li cresc cu nevoi și chin ; cei bogați, ce fac, ce dreg, au de ascuns atâtea că-I aruncă, fără milă. — Ascultă, Marghioala, de ce au fost azi bucatele așa de rele ? Mâncați voi ce-i mai bun ? — Ferească Dumnezeu ! Așa le poruncește cucoana, trei chile de carne, ce vrei să faci cu ele? Se miră bucătăreasa cum le-ar întinde, să-i iasă porțiile. — Noi plătim și murim de foame ! T­ Gupoana zice că nu­ i bine să mănânce bolnavele mult, doar n’un venit aicea la îngrășat. — Vai da îngrășatul nostru. Doamne ferește să stăm mult, am ajunge ca și copii de la ți­­gance, zise cea blondă. — Dar cine a venit în odăița în care a fost cucoana de colo ? zise cea brună. — Eu, nn șlifl. Una bogată tare , ce cămăși, ce cusături și horbote. N'am mai văzut de când stau aici, și are un cățeluș cât palma cu dânsa. — A, și a făcut ? — A făcut. — Dar copilul, la țigănci? — Ba nu, o să-i dea la țară la o femee. Asta se vede că are gânduri mai bune. Să vezi că­țelușul cum păzește copilul, zou că dobitoacele sunt mai miloase de­cât oamenii. Plângea copilul, l’am­ luat în brațe și cățelul, așa mic, cum e, sărea și lătra la mine să me rupă. Tînera bolnavă se liniștise com­plect. Adormise într’un somn a­­dânc. Fața­­ de o frumusețe în­gerească, părea dusă într’o lume de liniște. Nici un vis rea nu-i tulbura somnul. Părea atât de nevinovată, ade­vărat înger adormit. Ce mister însă o adusese aici în casa doamnei Grigoriu, nimeni nu știa adevărul, presupuneri și băpuerî, alt nimic. Un lucru era sigur, de pe spu­sele ei, cum ia venit boala, s’a văzut că pricină a fost o ener­vare colosală, o nenorocire, așa cum natura omenească nu­ e în stare să rabde, o suferință, care ar doborî și un uriaș, dar încă o ființă plăpândă cum era du­­duea, așa o numeau cu toții, fără a-­ ști numele. Matilda avu un moment de a­­naliză filosofică. Privi cu nepărtenire tot ce fă­cuse ea în trecut, toată nenoro­cirea ce faptele ei aduseseră a­­supra lui Mustea, dar, privind pe toate tovarășele ei de sufe­rință, și mai ales pe nenorocita dudue, de-o frumuseță îngerea­scă, întinsă in acel pat sărăcăcios, după un asemenea atac de iste­­ro-epilepsie, se întreba dacă tot răul făptuit de dinsa, pus în cum­pănă cu zăul acelor bărbați cari au adus pe aceste nenorocite aici, ar putea să fie europenele. Nu, își zicea Matilda un gând, greșalele și chiar crimele noastre a câtor­va, nu's în stare să răs­plătească tot zeul săvîrșit de băr­bați. Suntem mizerabile, ca ro­bei care-șî fură ori chiar omoară stăpânul, dar suferințele a mii și mii de inși se răzbună, în u­­nul singur». In aceste gânduri adormi. In cameră se lăsa un întuneric ce­­nușiu. Tăcerea se făcu din ce in ce mai desăvîrșită. Tristețea le cuprinse pe toate. In această tăcere, bolnava bru­netă, roști gândind tare: — E tristă soarta femeei, nes­pus de tristă ! Toate se gândeau același lucru ca și Matilda. Aceleași impresii din afară fa­tal dadeau naștere la același gând. «E tristă soarta femeei !» CAP. XII O viespe nou. Cititorii știu că am lăsat pe Maria și pe lonescu, urmându-șî idila la mânăstirea Sfintei Troițe. Idilă, pornită din sentimente curate și inimi nobile ! Maria avea sufletul nevinovat, și nu­­ iubise încă nici­odată. In Ionescu văzu numai un ca­racter blând și nobil, un om care a suferit, care în viața lui a a­­vut nenorocirea să dea peste flințe perverse și stricate. Ionescu, în adevăr, fusese foarte nenorocit în prima lui că­sătorie. Acum, decepționat și amărît, s-ar fi jurat să remie mereu be­cher, de pe cele suferite renim­­­indu-î a crede că toate femeile sunt ca una și una ca toate. Ionescu însă nu era din acel pesimiști, cari să creadă pe toate femeile rele și pe toți bărbații îngeri. El­­ și zicea : Am avut nenorocirea să dau peste o femee rea , dar sunt sute bune ; poate a doua oară vom­ avea mai mult noroc. In asemenea gânduri, fără ves­te și fără voe, se amoreză de Maria. Om bun și blând, vedea în Ma­ria o soție ideală. isprăvindu-i-se concediul, ple­cară cu toți de la mânăstire. Maria era foarte tristă și du­cea o viață fericită, lipsită de griji, de invidii și de critica lumei. Dânsa era ființă nervoasă, care lesne leagă sentimentele fericite de locurile în cari sa afla. Ionescu era fericit de plecare pentru dânsul știa că fie­care pas il apropie de deslegarea ches­tiei lui nenorocite. Pe drum, să mai treacă din vreme, mereu o rîdea pe Mariș că Îi pare rău­ după călugărie. — Cucoană Ruxanda, mă tem că maicele de la schit i-au furat mințile, priviți cât e de tristă după mânăstire. — Nu mi-au furat mințile, dar e locul cel mai fericit, in care am trăit vre­ o­dată. — Te atașezi prea lesne, dom­nișoară. — Am o presimțire că-i locul cel care­ mî convine mai bine. (Va urma)

Next