Universul, iunie 1903 (Anul 21, nr. 147-176)
1903-06-01 / nr. 147
Prințul Mirko al Muntenegrului.—(Vezi explicația) ghețarii, băiat la drogueria din Târgul-Nou. — D. Take Ionescu a fost azi în orașul nostru și cu vaporul de la 4 ore a plecat la Brăila. Telegramele particulare ale ziarului «Universul» Din Străinătate Lupte crâncene între insurgenții bulgari și soldații turci Sofia. 30. — Alabaieri au avut loc lupte crâncene între insurgență bulgari și soldații turci la Golak în ținutul Pianetsko, și la Kașlettskacinka, în ținutul Djumaja. Un nebun vrând să bată cu bastonul pe împăratul Austriei Viena. 30.—Pe când împăratul Franz-Iosef trecea în trăsură, azi după amiazi, pe strada Mariahilfe, un anume Jacopo Reich, în vârstă de 26 de ani, comis de prăvălie, a început să alerge îndărătul echipagiului imperial, agitând un baston. Mulțimea l-a prins și a început să-i care la pumni și era să-l sfâșie ; gardiștii l-au scăpat. Dus la poliție, s-a constatat că dinsul era un nebun care fusese de mai multe ori în balamuc. Despre nebunul de la Viena Viena, 30.— Jacopo Reich, despre care v’am telegrafiat că se luase cu un băț, după trăsura imperială, a lovit trăsura cu bățul. Pe când împăratul se ridica în picioare, indignat, un adjutant a smuls bățul din mâna lui Reich. Se confirmă știrea că Reich e nű pmn Chestie pentru un tron Viena. 30. — «Allgemeine Zeitung» află din izvor sigur că Petre Karagheorghevici nu voește să cedeze tronul Serbiei fiului său Gheorghe, care e în vârstă numai de 16 ani, deoarece Serbia are trebuință de un suveran matur și experimentat. Despre demisionarea cabinetului italian Roma, 30.—Azi dimineață, consiliul de miniștri a hotărît ca întreg ministerul sâ-șî dea demisiona, deoarece ministrul de interne, Giolitti, demisionase. Se credea că azi avea să se anunțe la Cameră criza ministerială însă regele a rugat pe Giolitti să-șî retragă demisiunea. Totuși se asigură că Giolitti va insista și că mâne se va anunța demisiunea cabinetului. Despre evenimentele sârbești în Italia Roma, 30.—Ministrul șerb de aici, Milovanovici, a comunicat oficial guvernului despre omorîrea regelui și reginei Serbiei și despre instalarea unui nou guvern. In cercurile oficiale se crede că nu se vor ivi complicațiuni și că prințul Karagheorghievicî va fi proclamat rege. Nacieîici primit de sultan Viena, 30.—Se telegrafiază din Constantinopol că, după selamlâc, sultanul a primit pe agentul diplomatic bulgar Gheșoff d impreună cu trimisul special bulgar Naciovici. Se știe că acesta din urmă are misiunea de a stabili o înțelegere cu Turcia în privința Macedoniei ■! m JH KKpS SKS2S3 ^»AaraLa isS'W oiii EîJffia '*W ASASINAREA Suveranilor Serbie! (Telegramele particulare ale statului « Universuh) Viena, 30 Mai). Principele Petre Karagheorghevici, fiind intervievat de un redactor al «Agenției telegrafiei elvețiene», a spus: Condamn vărsarea de sânge. Armata are o misiune cu unult mai nobilă, decât de a asasina. Declar din nou că nici odată n’am conspirat și că nici odată n’am avut cunoștință despre atentatul din Sabaca a lui Alavanthî. Dacă voiu deveni rege al Serbiei, ași voi să restabilesc Constituția din 1889, democratică, acordând o libertate complectă a presei. Este fals că că sunt dușmanul Austriei, am număr o specială înclinațiune către Rusia N.R..Această telegramă, plecată din Viena ieri, la orele 11.30 seara, ne-a fost înmânată abia azi dimineață, la orele 9, cu o notă din partea direcției telegrafelor, că a întârziat din cauza deranjărea firului telegrafic B.Pesta—București, între orele 2—7 dimineața, Viena, 30 Maiü. Ede cu totul falsă știrea data de un ziar de aici cum că d. Dumba, ministrul plenipotențiar al Autro-Ungariei la Belgrad, ar fi cerut de la Petrovaradin trupe austro ungare, trimitând in acest scop, cu un vapor, un delegat special la Semiin. D. Mestugean, trimisul nostru la Belgrad, ne trimite următoarea telegramă din Orșova: Orșova, 31 Maiü. Plecată orele 8.30 dim. Sosită orele 11.40. Am sosit azi dimineață la orele 3 și luni. aci. Azi plec eu trenul la Belgrad, unde voiu sosi astă-seară, la orele 9, și de acolo ve voiu trimite telegrafic cele d’inteiű impresinot ale mele. Și aici se vorbește cu groază despre cele petrecute la Belgrad. Am vorbit cu mai mulți șerbi veniți pentru afaceri atei din Jadova,care după cum știți se află in fața T.Severin. Toți par îngroziți de cele întâmplate. Se bucură numai la speranță că sub domnia unui Rege, Serbia va lua alt avenl de pace și prosperitate. Ei mi-au spus că nu se știe încă cu siguranță dacă Prințul Petru Karagheorghevici va fi ales Luni de Sknpcină ca Rege al Serbiei, deoarece se face o mare propagandă și pentru Prințul SJirko al M Muntenegrului. Mestugean. Orșova, 31 Maiü. Plecată orele 9. Sosită orele 12 a. m. Se svonește că garnizoana din Niș mnaintează cu tunuri asupra Belgradului, pentru ca să răzbune asasinatele săvârșite contra familiei Regale. Mestugean, Orșova, 31 Maiü. Plecată orele 9.30. Sosită orele 12.20. In urma svonului răspândit despre înaintarea trupelor din Aiș asupra Belgradului, am întrebat pe șerbii veniți aci din Cladova, dacă știu ceva în această privință. Ei nuî-au spus ca nu știă nimic în această privință, dar că e probabil căci comandanții trupelor de acolo erau foarte devotați regelui Alexandru și Casei Obrenovici. Ei însă mi-aui mai spus că cred că după alegerea noului rege de către Sknpcină, care se va face Luul, ei se vor supune in fața faptelor indeplinite. i Vestugean. Telegramele «Agenției române» Karlsbad, 30 Maiü. Ziarul «Karlsbader Tsgeblat» publică un interview, pe care unul din redactorii săi la avut cu d-rul Veliskovici, medicul Regelui Alexandru, și prin care acela declară că știrea după care are plecat din Belgrad în scopul de a închiria la Franzesbad o vilă pentru Regina Draga este absolut neexisctă. Perechea regală nu avea intenția de a face în acest an o călătorie în străinătate. Medicul a adăugat apoi că nu crede că Regele ar fi ucis pe aghiotantul Naumovici, pentru că Suveranul nu ținea în camera lui de culcare nici revolver, nici vre-o altă armă. Budapesta, 30 Main. Svonul despre un pretins atentat contra Banului Croației, d. Khuen Hedervary, este cu totul nefundat. Geneva, 30 Main. Intervievat în privința evenimentelor din Belgrad, prințul Petru Karagheorghevici a făcut următoarele declaratione : « Partisan«! mei ani în adevĕr, in Serbia, o organizație complectă; eram adesea ori in raporturi cu dinșii, dar n’am fost de joc pus în curent de evenimentele ce s’afi desfășurat în noaptea trecută. Aici indirect n’am luat vreo parte oarecare la pregătirea lor. Știrile ce mi-am sosit din Belgrad n’au pentru mine până acum vre un caracter oficial , prin urmare voiu aștepta in liniște evenimentele. Pe cât timp nu mi s’au făcut propuneri, nu am nici un motiv de a pleca la Belgrad ; voi remâne dec» aci, căci nimeni n’a cerut reîntoarcerea mea în Serbia ; nimeni, de asemenea, nu mi-a oferit Coroana. Părerea mea personală asupra evenimentelor din Belgrad, este că am o părere de reü că ați crezut că trebuește versat simte în torente’și desaprob mijloacele violente de cari s’au servit. Ar fi fost de ajuns ca să silească pe Regele Alexandru să iscălească abdicarea sa. Apoi principele Karagheorghevici a făcut următoarele declarațiuni de principal : Sunt partizanul libertate desăvirșire a presei și sper de a vedea Serbia desvoltându-se subregiunii Constituțiunea foarte liberale de la 1889. Aserțiunea că aș fi ostil Austro-Ungarie! este false , este foarte posibil însă ea să am o afecțiune particulară pentru Rusia,unde copiii au intrat in servicii. Credit pentru victimele vaporului «Liban» Paris, 30.— Camera deputaților a adoptat în unanimitate creditul de 50000 de franci pentru victimele pierite în catastrofa cu vaporul «Liban». Senatul a adoptat, cu 220 voturi contra 45, și în a doua citire, legea serviciului militar de două ani. Ziarele și tragedia din Belgrad Alena, 30.— Ziarele exprimă adinca lor oroare în privința masacrelor din Belgrad. Regele, miniștrii, și corpul diplomatic au adresat condoleanțe ministrului Serbiei. Criza ministerială! Roma, 30.—Ministerul n'a făcut la Cameră nici o declarație în privința crizei ministeriale. Ziarul «Tribuna» crede a ști că d. Giolitti și-a dat demisia. Consiliul de miniștri nu a luat încă nici o deciziune ; se va întruni insă din nou mâine dimineață. Amiralul Bettolo, ministrul marinei, își propune de a demisiona pentru ca să fie mai liber în apărarea sa contra acuzațiunilor ce i se aduc. Ziarul « Capitan Fracassa » scrie că dacă d. Giolitti slăbie în demisiunea sa, tot cabinetul va demisiona. Prințul Mirko al Minntenegrului — Vezi ilustrația — O telegramă din Belgrad ne-a anunțat că într-o parte a poporului sârbesc se agită ideea candidaturei la tronul Serbiei a prințului Mirko de Muntenegru. Acesta s-a născut la 5 Aprilie 1879 și este al șaselea fiu în viață al Suveranilor principatului Montenegro. El este un tiner frumos, ca și surorile sale, dintre care Elena este Suverana Italiei. Principele Mirko este sublocotenent de vânători ruși și căpitan în regimentul sârbesc principele Nicolae. Principele Mirko s-a căsătorit anul trecut cu Natalia, fiica colonelului șerb Constantinovici, care este unchiu al nenorocitului rege Alexandru al Serbiei. Un nou moștenitor al lui Milan Un confrate publică un interview cu d.Lazăr Lazarovici,membru al coloniei serbe din Capitală, care î-a declarat următoarele : —«Milan a mai avut un copil care s’a născut chiar în casa mea din legătura d-nei Artemisa Christie!, soția lui Milan Christie, cu răposatul rege Milan. Acest copil, deși natural, a fost recunoscut de rege, și la câteva zile după naștere a fost trimis în secret la Constantinopol; înconjurat de toate precauțiunile, copilul a fost dus la Constantinopol in casa bancherului Vasilache Calfa-Bey, tatăl Artemisei, archimisionar și omul de încredere al Sultanului Abdul- Hamid. Aci, în fața a 5 martori porniți din Belgrad de către regele Milan, copilul a fost botezat sub numele de Obren Milan Obrenovici. Există actul în regulă al botezului și un document emanând de la Rege, cari sunt în păstrare, la loc sigur. Copilul, in vîrstă de 14 — 15 ani, este la Viena și urmează studiile pregătitoare menite sale!» Informații și SÂMBĂTĂ. ♦ M. S. Regele a primit din partea Marelui Duce de Saxa- Weimar o scrisoare, prin care’I notifică căsătoria Sa cu Principesa Carolina Elisabeta Ida Reuss. ♦ M. S. Regele a bine-voit a primi în audiență pe d. căpitan de stat-major de Mutius, atașat militar pe lângă legațiunea Germaniei, care a avut onoare a ’I remite anuarul armatei regale prusiene pe 1903. ♦ In folosul orfelinatului de la Bistrița, s’a dat de către învățător o mare serbare cu teatru și bal, în com. Lopătarî (Buzău). ♦ Luni, 2 Iunie, vor fi date în exploatare telefoanele din comunele Cernătești, Aldenî, Băești, Becenî, Vintilă-Voda, Manești, Mănzălești, Pleșcani și Rușavețu (jud. Buzău). ♦ La R.Vilcea se află de 2 zile d. general Cica, in iinspecțiunea reg. 2 Vilcea. D-sa a inspectat pe recruții concentrați pentru instrucție și a mulțumit tuturor ofițerilor pentru ținuta și modul cum sunt instruiți recruții. ♦ Societatea «Tinerimea Română», din Tg.Jiu, va da mâine, Duminecă, o mare serbare câmpenească, în zăvoiul orașului, o pitorească poziție între două brațe ale Jiului. Elevii gimnaziului «Tudor Vladimirescu», sub conducerea maestrului de gimnastică Niculescu, vor da concurs serbărea. Se vor face între elevi alergări, ridicări de greutăți, lupte, sărituri, alergări în saci, etc. ♦ D-na Eug. Branovici, actuală moașă la Odobești, este transferată în aceeași calitate la Alexandria, în locul moașei Elena Apostolescu, care se lasă în disponibilitate pentru neglijență în serviciu. D-ra Maria Avram este numită moașă la Odobești. ♦ Recolta în jud. Buzeu este admirabilă, afară de puțîne Jocuri, unde a bătut grindină, j ü ♦ D-nii A. Pop și Gh. Pop au fost numiți, pe ziua de 1 Iunie a. c., impiegați auxiliari cl. 111 în serviciul secțiunilor pentru vînzarea produselor monopolisate de Stat, în locul d-lor P. Davideanu și Aug. Pletosu, înaintați. ♦ Prefecții de județe au ordonat primăriilor comunelor rurale ca să autentifice actele de împrumut ale sătenilor la banca agricolă. ♦ D. G. Stănescu, actual copist, s’a înaintat calculator la institutul meteorologic, în locul d-luî Al. Georgescu, înaintat, iar d. V. Antonescu, s’a numit copist, în locul d-lui G. Statescu înaintat. ♦ D. I. Teodorescu s’a numit mes.mic-șef de atelier la ferma model Laza. ♦ In învățămîntul primar rural sunt vacante 59 locuri. Tabloul acestor locuri a apărut în «Monitorul Oficial» de azi. ♦ Locotenentul Arion G. Ioan, din regimentul Olt No. 3, s’a trecut în posițic de disponibilitate pentru infirmități timporale provenite pe timpul serviciului, insă nu din cauza serviciului. ♦ D-nii Ion Tocilescu și Toma Pârvulescu sunt numiți copiști cl. III-a în poliția orașului Buzéc. ♦ Sub-locotenentul în rezervă Carapancea Mihail, din regimentul Argeș No. 4, s’a șters, după a sa cerere, din elementul reservei, pe ziua de 1 Iunie 1903, ca unul ce a împlinit vîrsta prevăzută de legea ofițerilor de rezervă. ♦ La 15 Iunie a. c., intră în vigoare un nou tarif general de călători și bagaje pentru traficurile internaționale, prin care se abrogă acel valabil de la 1 Decembre 1898 împreună cu suplimentul I. « «Monitorul Oficial» de azi publică tabloul proceselor judecate de consiliile de războiu în cursul lunei Martie 1903. ♦ Se zice că guvernul e dispus a cheltui 2.300 mii de lei pentru construirea unor reservoare de petrol, necesare comerțului. ♦ P. S. S. Arhiereul Sofronie Vulpescu Craioveanul va oficia mâine serviciul divin la biserica «Precupeții-Vechi» din Capitală, care -și va serba hramul. ♦ Grislu Caraiane și Neculai Ideachiopol, supuși otomani, fiind găsiți în Buzeu fără nici un rost și fără acte, au fost arestați. Ei vor fi expulzați. • Pentru clădirea catedralei române din Sibiu a dat 5000 coroane d. dr. Iosif Gall, mare proprietar și membru în Camera magnaților. ♦ Parchetul de Ilfov a arestat azi pe un anume Ovid Ionescu care sub motiv că înființează o societate de văduve a escrocat o mulțime de lume. Vom reveni cu detalii. ♦ Ministerul de interne a confirmat alegerea consiliului comunal din Calafat. ♦ Tușea convulsivă, care brntuia în comunele Pitești, Bogza și Domnița (R.Sărat), Dobreni- Cîmpuret,Dudești și Luica(Ilfov), Stolojani (Gorj) și Inoteștî (Prahova) a fost stinsă cu desăvîrșire. ♦ Batalionul de vînători din Cernavoda va face vara aceasta un marș forțat din acel oraș la Turnu-Severin și Sinaia, prin munți. Distanța, pe care o va face batalionul e de 1500 kilometri. ♦ La 1 iulie se va deschide sanatoriul ca Predeal, în care vor fi ținuți 100 elevi ai școalelor secundare, silitori dar lipsiți de mijloace. ♦ Duminecă și Marți, cu ajutorul societăței «lea» vor emigra din București 280 evrei spre Statele-Unite. ♦ Evreii din Bârlad au expediat d-nel Chiriachița Pallade următoarea telegramă : «Evreii din Bârlad, dintre cari unii au fost colegi de școală, cunoscuți și amici ai ilustrului dv. fiu, marele om politic și democrat G. D. Pallade, adânc îndi ’erați de moartea neașteptat ați parte la doliul ce a cuprit întreaga țară, mai ales orașul la ratai Bârladul și vă roagă să găsiți în durerea și doliul lor epresiunea sentimentelor de în bărbătare și de consolare a dinetei d-voastră. L. Kaufmai iternlicht și Kanner, dr. Fricman, Von Dulberg, Zissu, Fittelman și Brandes. .Ediția III-a ASASINAREA Suveranilor Serbiei — Prin poșta — Ziarele sârbești insultă pe asasinații Suverani ai Serbiei. Astfel ziarul «Stampa» publică un articol sub titlul «Tragedia familiei Obrenovici», în care zice între altele: «Astăzi la ora 2 din noapte s’a stins familia Obrenovicî în ultimul act al acelei tragedii, pe care a jucat’o de mai mult de zece ani ultimul și cel mai nevrednic descendent al acestei familii domnitoare. In vechiul Konak, de unde în timp de 20 de ani s’au revărsat diferite nenorociri asupra poporului sârb, zac cadavrele lui Alexandru Obrenovici, a soției sale și a lacheilor săi în uniformă. Afară cu ochii cari varsă pentru ei măcar o lacrimă!» Un alt ziar scrie : «Cu iuțeala fulgerului s’a răspândit în oraș știrea despre asasinarea demonilor Serbiei». «Mali Journal» glorifică asasinarea fiului lui Nero al Serbiei, regele Milan, care a înjosit Serbia în fața lumei întregi. Stupidul fiu al acestui Nero sârbesc a căzut de mâna ofițerilor sârbi, ceea ce a și meritat. Prefect al orașului Belgrad a fost numit colonelul Bogdan Damjanich •* * * Unul din strămoșii principelui Petre Caragheorghevici era în timpul împărătesei Maria Teresa, subofițer în armata austriacă și a luat parte la războiul în contra turcilor.* * * Ziarele maghiare, pe cari le-am primit era, spun că principele Petre Caragheorghevicî a fost în luna octombrie 1902 la Budapesta, unde a vizitat pe fostul redactor al ziarului «Topola» care lupta pentru interesele familiei Caragheorghevicî. De la Budapesta a plecat la Szabadka, unde a primit vizita partizanilor săi din Belgrad și a conferit cu rudele sale cari trăiesc în Ungaria de sud. De la Szabadka, a plecat la Temișoara și apoi la Geneva. Conform Constituției sârbești noul rege va fi ales de representanța națională compusă din 130 membrii ai Scupștinei și de 51 ai Senatului, și adică cu majoritatea voturilor exprimate. * * * Ziarul «Neues Wiener Tagblatt» primește știrea din Belgrad că adevărata cauză a complotului în contra Regelui, a fost extraordinara indignare a ofițerilor in contra regelui Alexandru, care se exprimase odată că cu 5 franci se poate cumpăra conștiința fiecărui ofițer sârb. O mare nemulțumire între ofițeri a mai provocat și intenția regelui de a muta școala militară la Schabaz, locul natal al reginei Draga, binecuvîntarea în biserica Sf. Marcu. Ceremonia aceasta a fost scurtă. «Cadavrele au fost îngropate lângă mormîntul prințesei Ankas, soția luilevren Obrenovici. «Guvernul a sechestrat patrimoniul regelui. Totul a fost sigilat. Hârtiile duse la minister. «Guvernul consideră că totul aparține Statului». Viena, 31 Maiü. 56 de persoane ucise cn negustor german, sosit ieri seară din Viena și venind din Belgrad, povestește că în lovitura de stat din Martie au fost ucise 56 de persoane. Viena, 31 Maiti. Peste 200 persoane măcelărite «Wiener Journal» primește din Belgrad știrea că victimele acelei nopți tragice au fost peste două sute. Toți soldații din palatul regal, servitori și impiegați, au fost asasinați. Numeroși partizani ai regelui au fost atacați în casele lor, pe când dormeau, și măcelăriți. Măcelurile s’au terminat la orele 4 dimineața. Viena, 31 Maiü. O descriere autentică a măcelului Ziarul «Fremderblatt» primește din Belgrad o descriere autentică a măcelurilor. Miercuri, la casinul ofițerilor, s'a ținut ultima adunare secretă a ofițerilor, sub președinția colonelului Misiei. Ofițerii, risipiți prin cafenele, s-au dus la ora 1 noaptea în 8 grupuri la palatul regal, unde tocmai se terminase un concert. Rudele reginei Draga se îndepărtaseră în trăsuri, îndată după aceea au apărut la Konak două generali cu un batalion din regimentul al 6 lea. Aghiotantul regelui, Panaiotovici, complice în conjurație, a deschis, fără zgomot, poarta cea mare de fer de la grădină. Geandarmii Curței, alarmați, au alergat trăgând focuri de pușcă. S’a încins, o luptă în care au fost mai mulți răniți. Un alt aghiotant al regelui, colonelul Naumovici, alergând, a urat buna venire conjuraților și a dezarmat pe jandarmi, deschizând cu o chee falsă ușa de la catul de jos. Alunea aghiotantul, generalul Petrovici, a apărut ținând în mâna dreaptă un revolver iar în cea stângă o sabie. El a strigat: — Ce vroiți? — Vroim pe rege și pe regină! Dați-vă înapoi. Atunci un locotenent a ucis pe generalul Petrovici cu un foc de revolver. In același moment la un semnal dat s-a stins lumina electrică. In mijlocul unui mare întuneric, 30 de ofițeri au urcat pe dibuite scara pătrunzând în anticamera apartamentelor private ale Suveranilor. Aci au găsit lumânări, pe care le-au aprins și, apoi, au căutat cu revolverul în mână prin toate camerele. Ei credeau că suveranii fugiseră deja. Un geandarm, care dormea în coridorul ce unește vechiul palat cu cel nou, a încercat să se opună la acea invaziune. El a fost ucis. Intr’o odae vecină, s’a găsit ascuns un servitor al reginei. Acesta a tras un foc de revolver rănind de moarte pe căpitanul Dimitrievicî. Servul fu obligat a trăda refugiul suveranilor, apoi l’au ucis cu focuri de revolver. Colonelul Maschin și aghiotantul Naumovicî au luat a*tunel comanda operațiunilor. Conjurații s’au găsit în fața unei mici ușe de ier închisă în mod ermetic. Naumovicî a strigat: «Aci se află ascuns Alexandru cu prostituata sa. Aduceți securi». «Vom face ca ușa să sară în aer, strigară ofițerii. Așa însă, a rezistat, la toate loviturile teribile de topor ce i s’au dat. Conjurații au strigat atunci: «Alexandre, deschide». Nimeni n’a răspuns. In acest timp câțiva ofițeri de geniu au alergat cu cartușe de dinamită și au făcut să sară în aer acea ușă de fer, prefăcând-o în bucăți. Căpitanul Milikovici și aghiotantul Naumovici, au fost uciși de explozie și mutilați (Telegramele particulare ale ziarului« Universul») Viena, 31 Main. «Tagblatt» are din Belgrad următoarele amănunte: Frații reginei Draga au fost surprinși pe când dormeau acasă și transportați la comandamentul diviziunei, unde comandantul lea spus: — Pregătiți-vă de moarte! Regele și Regina sunt deja morți ! Atunci cei doui frați îmbrățișându-se au așteptat moartea în curte, unde un pluton de soldați i-a împușcat. Cadavrele lor au fost îngropate îndată în mormintul familiei Lunevita. La spitalul militar din Belgrad zac zece ofițeri grav răniți. Ministrul Genckl, fiind intervievat, a spus: „ Numai tinerimea ar voi republica. Eu cred sigură alegerea lui Petru Karagheorghevici. Candidatura lui Mirko nu are sorți de isbândă. «E sigur că regina Draga vroia să facă să fie proclamat, pe ziua de 30 Mai, stil vechiü, pe Lumevița ca moștenitor al tronului. «Ofițerii, având confirmarea acestei știri, au trimis o deputăție la rege spre a-l ruga să divorțeze, renunțând la proclamarea lui Lunevita ca moștenitor al tronului. «Regele a refuzat, în mod energic, spunând : «Iubesc pe Draga și nu ne vom despărți nici o dată». «După această convorbire ofițerii au decis uciderea suveranilor. «După ce s’a făcut autopsia, cadavrul regelui a fost îmbrăcat în uniformă de general ; regina Draga a fost îmbrăcată în toaletă albă. «Cele doua cadavre au fost duse în subsol, în sala de biliard, și puse în niște cosciuge simple. Apoi au fost duse într’un furgon înconjurat de geandarmi și au primit în mod oribil. Conjurații s’au repezit atunci în odae, care era în întunerec. De aci au năvălit în alte camere și saloane, toate în întunerec. In fine colonelul Maschin a descoperit în dosul unei grele draperii un mic buton de fildeș, fpe care apăsându-i, s’a deschis o ușă secretă. In acea odae regele și regina, desperați, se țineau strîns îmbrățișați. Regele, despărțindu se de regină, înaintă. Atunci Misiei a strigat: — Alexandre Obrenovici, trebue să declari abdicarea ta ! Regele a răspuns: — Voi veni cu voi, dacă îmi dați cuvîntul de onoare că nu ne veți ucide ! Ofițerii, atunci, strigară: — înainte, afară, cu tine nu stăm la tocmeală. Regele refuzând să înainteze, despărțindu-se de regina Draga, care era palidă și tremura, fu înhățat și tîrît în mijlocul salonului. — Abdică, — îi strigară atunci toți in cor. Regele nu response. Atunci căpitanul Angjelkovicî și alți patru ofițeri, Lazarovici, Dimitrievicî, Radivojevicî și Tripkovici înainitară și traseră asupra regelu. primele focuri de revolver Și alți ofițeri au tras de asemenea focuri. Regele Alexandru, ciuruit de gloanțe, a căzut jos mort. Regina Draga, deja pe jumătate moartă de spaimă, fu înhățată și ucisă cu multe focuri de revolver chiar la intrarea buduarului. După aceea, Misiei a pus să se învăluiască cadavrele lor în cearșafuri și le a transportat în noul palat. Ministrul Zinzar Markovici se afla în acel moment la fiica lui, care tocmai năștea. Un ofițer l’a chemat afară. Markovici a tras mai multe focuri de revolver, dar a căzut mort, lovit în inimă. Cei două frați ai reginei, Lungevița înainte de a muri s’au sărutat și s’au îmbrățișat. Vii na. 31 Main. Tratative austro ruse despre situația din Serbia Corespondentul din Berlin al ziarului «Zeit» intervievând pe ministrul de acolo al Serbiei, acesta a zis: «Nu e încă absolut sigur dacă adunarea națională va aege ca rege pe prințul Karagheorghevici. Prințul Mirko al Muntenegrului are de asemenea oarecare probabilități de a fi ales. Noul ministru Genciî face propaganda pentru Karagheorghevici însă mulți notabili ar voi să fie ales Mirko. Ziarul Neue Freie Presse spune că între Rusia și Austria se urmează tratative în privința situațiunei din Serbia. Austria dorește ca rege al Serbiei pe Petre Karagheorghievici, Rusia ar prefera pe fiul acestuia Gheorghe, sau pe fiul său Alexandru, cari trăesc la Petersburg. Câteva ziare reamintesc istoria fiului natural al lui Milan, care locuește la Constantinopol, după cum v’am telegrafiat mai înainte. Paris, 31 Main. Familia Karagheorghevici sărbătorește prin banchete apropiata urcare pe tronul Serbiei lui Petre Karagheorghevici. Telegramele «Agenției române» Belgrad, 30 Main. (Orele 11.20 noaptea) In oraș liniște absolută. Stradele sunt deșerte. De la orele 9 seara, patrule mici militare străbat orașul. Palatul regal este păzit de un detașament de infanterie, postat în fața lui. Orașul este pavoazat. Populațiunea Capitalei, precum și parte din restul țării, cum se asigură, își manifestă bucuria pentru evenimentele petrecute. Viena, 31 Maiü. Ziarul «Neues Wiener Tagblatt» publică un interview cu noul ministru de comerț Genckî, care a declarat că poate desminți că o parte din membrii cabinetului s’ar fi pronunțat pentru regimul republican. Alegerea noului Rege, care însă nu se va putea face decât Marți, pare sigur că se va face în persoana Principelui Petre Karageorgevici. Principele Mirko de Montenegro n’are nici o șansă de a fi ales. întrebat cum s’au petrecut evenimentele în noaptea măcelului și a loviturei de Stat, d. Genckî s’a arătat foarte rezervat. Istoricul oficial al acelor evenimente nu va putea fi publicat decât numai după ce agitațiunea actuală va fi potolită. De la urcarea sa pe tron, Regele Alexandru, a zis ministrul sârb, a grămădit greșeli peste greșeli, și a pierdut orice simpatii ale poporului de la căsătoria sa cu Draga Machin și cu acea comedie a nașterii principelui moștenitor. S’a ales noaptea de 28 Main pentru executarea loviturei de Stat, pentru ca la 30 Main trebuia să se realiseze dorința Reginei Draga de a proclama pe fratele ei Nicodem Lungevita ca principe moștenitor. Străinătatea poate fi liniștită, a adăugat d. Gencicî, căci este vorba în cele petrecute numai de o afacere exclusiv internă a Serbiei. Liniștea domnește în tot regatul și Principele Petre Karageorgevici, care este un caracter serios și onest, va fi un bun amic al Austro-Ungariei. (Sorginte privată). Berlin, 31 Maiai Ziarul «Tageblatt» află din Belgrad că fostul ministru de interne, Teodorovici, a murit în urma rănilor ce a căpătat în noaptea măcelurilor. ,11 Budapesta, 31 Maiui Presidentul noului minister erpresc, d. Avakumovici, intervievat de corespondentul din Belgrad al ziarului «Budapesti Hírlap», ar fi declarat că guvernul Serbiei era de la toate puterile, afară de Germania, asigurarea că evenimentele din Belgrad sunt considerate ca o afacere interioară a Serbiei. Un număr de 17 ofițeri răniți sunt îngrijiți în spitale. Autorii atentatului vor fi urmăriți, căci se consideră că a fost o luptă, în care mulți din agresorii au căzut. Belgrad, 31 Maiü. El a avut loc în mormînttef aghiotantului Naumovici cu onoruri militare. Un nebun care atacă pe împăratul Frantz Josef Viena, 3.— Jacob Rieh, nebunul care se postase era înaintea trăsurei imperiale, cu un baston în mână și care fusese asrestat, a fost transportat szr noapte în casa de alienați, deoarece s’a constatat în mod special că este nebun. IMTA.MPLARI Iii» Caitiliu* Spânzuratul de la moșea Sergentul Grigore Gheorghe, cu No. 365, din postul Monetariei,s-a găsit spânzurat de un copac de mnc>ft, din aleea de pe șosea, pe un tîner în vîrstă ca de 25 de ani. Asupra lui s’a găsit un bilet de recomandare din partea medicului comunal Dudumi, dat în ziua de 29 Maiü, prin care era recomandat spitalului Colentina. Din acel bilet se crede că sinucisul se numea Ion Teodorescu și că suferea de o boală cronică. Corpul a fost transportat la morga orașului. -------------------------------- --------------- | Ultime informații și SÂMBĂTĂ. ♦ Mâine A. S. R. Prințul Ferdinand va veni de la Sinaia la București, de unde va pleca Luni d.a. ♦ Aseară s’a închis, la facultatea de drept din Capitală, înscrierea pentru examenele anului 1, 11, III și IV. Nici o înscriere nu se va mai putea face peste această dată. Studenții, cari până aseară n’au achitat taxele de frecventare, au fost îngăduiți încă cu o zi-două, fiind înscriși provizoriu pentru examen. ♦ Tribunalul Ilfov, secția La, a amânat azi, pentru Luni, pronunțarea în procesul dintre d. locotenent Grigoratu și direcția căilor ferate. Se știe că d. Grigoratu, împreună cu familia Zagorschi, cei 250 mii lei ca daune cauzate prin moartea soției și fetiței sale, victime ale accidentului de la Brazi. ♦ Cartea «La Valachie» a d-lui Em. de Martonne, a fost premiată cu 1000 lei de către Academia franceză. ♦ D. medic veterinar Mansi, ajutor al șefului serviciului zootehnic, va asista mâine la cursele de cai la hipodromul din Brăila. A doua și ultima zi de curse la Brăila va fi Duminecă 8 Iunie, când va asista la alergări d. ministru Stoicescu. ♦ D. ministru Stoicescu a plecat la moșia d-sale Negrești (Vaslui), de unde se va întoarce mâine dimineață. M. S. Regele a primit în audiență pe d. general Iacob Lahovary. ♦ Locotenentul rus dr. Chistea Merceff și alți ofițeri ruși îmbrăcați civil, cari au stat o zi în București, au plecat azi la Giurgiu, de unde vor trece în Bulgaria. ♦ Este inexactă știrea dată de un ziar că fosta regină a Serbiei va sosi zilele acestea la București. ♦ D. primar al Capitalei C. F. Robescu a oferit aseară la Capșa un mic banchet primarilor din orașele Sofia, Plevna și Filipopoli, cu cari a venit de la Petersburg la București. Astă-noapte d. Robescu a plimbat pe cei trei primari bulgari în tîrgul Moșilor, iar azi de dimineață, împreună cu d-niu Cezărescu, prim-ajutor, și Niculescu, inspector comunal, a condus pe oaspeți de au vizitat instalațiunile pentru alimentarea Capitalei cu apă, la Grozăvești, și prin diferite alte părți ale Capitalei. La ediția de Capitală vom da amănunte complecte asupra acestei vizite. ♦ In locul d-lui N. Catargi, demisionar, a fost numit d. Eduard Chica, membru în comisia zootehnică. ♦ Veniturile pădurilor statului pe exericițiul 1902 — 1903 până la 1 Martie au fost de 5.084.736 lei 55 bani, fața de 5.092.741 lei 17 bani, incasați în perioada corespunzătoare din exercițiul 1901 —1902. ♦ Soclul monumentului, ce se ridică în fața gărei de Nord fostului director general al căilor ferate C. Duca, este sfârșit. Zilele acestea se va instala și bustul. ♦ Conservatorii cantacuziniști din R.Sărat vor da mâine seară un banchet în acel oraș, la care vor lua parte delegați din Buzău, Focșani și Brăila. ♦ Comisar al guvernului pe lângă corporația meseriașilor din Focșani a fost numit d. Tutoveanu. ♦ D. Mihail Păltineanu a fost înaintat impiegat d. I-a la vama din Brăila. ♦ Consiliul sanitar superior va ține ședință Lupi seară, când va lua rezoluțiune în chestia desființăreî carantinelor. ♦ Febra aftoasă mai bântuit erî în 30 comune, din 7 județf,