Universul, iunie 1903 (Anul 21, nr. 147-176)

1903-06-01 / nr. 147

Prințul Mirko al Muntenegrului.—(Vezi explicația) ghețarii, băiat la drogueria din Târgul-Nou. — D. Take Ionescu a fost azi în orașul nostru și cu vaporul de la 4 ore a plecat la Brăila. Telegramele particulare ale ziarului «Universul» Din Străinătate Lupte crâncene între insurgenții bul­gari și soldații turci Sofia. 30. — Alab­a­ieri au avut loc lupte crâncene între insurgență bulgari și soldații turci la Golak în ținutul Pia­­netsko, și la Kașlettskacinka, în ținutul Djumaja. Un nebun vrând să bată cu bastonul pe împăratul Austriei Viena. 30.—Pe când împă­ratul Franz-Iosef trecea în trăsură, azi după amiazi, pe strada Mariahilfe, un anume Jacopo Reich, în vârstă de 26 de ani, comis de prăvălie, a început să alerge îndărătul echipagiului imperial, agitând un baston. Mulțimea l-a prins și a în­ceput să-i care la pumni și era să-l sfâșie ; gardiștii l-au scăpat. Dus la poliție, s-a constatat că dinsul era un nebun care fusese de mai multe ori în balamuc. Despre nebunul de la Viena Viena, 30.— Jacopo Reich, despre care v’am telegrafiat că se luase cu un băț, după trăsura imperială, a lovit tră­sura cu bățul. Pe când împă­ratul se ridica în picioare, in­dignat, un adjutant a smuls bățul din mâna lui Reich. Se confirmă știrea că Reich e nű pmn Chestie pentru un tron Viena. 30. — «Allgemeine Zeitung» află din izvor sigur că Petre Karagheorghevici nu voește să cedeze tronul Serbiei fiului său Gheorghe, care e în vârstă numai de 16 ani, de­oare­ce Serbia are trebuință de un suveran matur și ex­perimentat. Despre demisionarea cabinetului italian Roma, 30.—Azi dimineață, consiliul de miniștri a hotă­­rît ca întreg ministerul sâ-șî dea demisiona, de­oare­ce mi­nistrul de interne, Giolitti, demisionase. Se credea că azi avea să se anunțe la Cameră criza mi­nisterială însă regele a rugat pe Giolitti să-șî retragă de­­misiunea. Totuși se asigură că Giolitti va insista și că mâne se va anunța demisiu­­nea cabinetului. Despre evenimentele sârbești în Italia Roma, 30.—Ministrul șerb de aici, Milovanovici, a co­municat oficial guvernului despre omorîrea regelui și re­ginei Serbiei și despre insta­larea unui nou­ guvern. In cercurile oficiale se crede că nu se vor ivi com­­plicațiuni și că prințul Kara­­gheorghievicî va fi proclamat rege. Nacieîici primit de sultan Viena, 30.—Se telegrafiază din Constantinopol că, după selamlâc, sultanul a primit pe agentul diplomatic bulgar Gheșoff d­ impreună cu trimi­sul special bulgar Naciovici. Se știe că acesta din urmă are misiunea de a stabili o în­țelegere cu Turcia în privința Macedoniei ■! m J­H KKpS SKS2S3 ^»AaraLa isS'W oiii EîJffia '*W ASASINAREA Suveranilor Serbie! (Telegramele particulare ale sta­tului « Universuh) Viena, 30 Mai). Principele Petre Kara­­gh­eorghevici, fiind inter­vi­evat de un redactor al «Agenției telegrafiei el­vețiene», a spus: Con­damn vărsarea de sânge. Armata are o misiune cu un­ult mai nobilă, de­cât de a asasina. Declar din nou că nici odată n’am conspirat și că nici o­­dată n’am­ avut cunoștin­ță despre atentatul din Saba­ca a lui Alavanth­î. Dacă voiu deveni rege al Serbiei, ași voi să resta­bilesc Constituția d­i­n 1889, democratică, acor­dând o libertate complec­tă a presei. Este fals că că sunt dușmanul Aus­triei, am număr o specia­lă înclinațiune către Ru­sia N.R..Această telegramă, plecată din Viena ieri, la orele 11.30 seara,­ ne-a fost înmânată abia azi dimi­neață, la orele 9, cu o notă din par­tea direcției telegrafelor, că a în­târziat din cauza deranjărea firului telegrafic B.­Pesta—București, între orele 2—7 dimineața, Viena, 30 Maiü. Ede cu totul falsă știrea data de un ziar de aici cum că d. Dum­ba, ministrul pleni­potențiar al Autro-Ungariei la Belgrad, ar fi cerut de la Petrovaradin trupe austro un­gare, trimitând in acest scop, cu un vapor, un delegat special la Semiin. D. Mestugean, trimisul nos­tru la Belgrad, ne trimite ur­mătoarea telegramă din Orșova: Orșova, 31 Maiü. Plecată orele 8.30 dim. Sosită orele 11.40. Am­ sosit azi dimineață la orele 3 și luni. aci. Azi plec eu trenul la Belgrad, unde voiu sosi astă-sea­­ră, la orele 9, și de aco­lo ve voiu trimite telegra­fic cele d’inteiű impre­­sinot ale mele. Și aici se vorbește cu groază despre cele petre­cute la Belgrad. Am vorbit cu mai mulți șerbi veniți pentru afa­ceri atei din­­ J­adova,care după cum știți se află in fața T.­Severin. Toți par îngroziți de cele întâmplate. Se bu­cură numai la speranță că sub domnia un­ui Rege, Serbia va lua alt avenl de pace și prosperitate. Ei mi-au spus­ că nu se știe încă cu siguranță dacă Prințul Petru Kara­­gheorghevici va fi ales Luni de Sknpcină ca Rege al Serbiei, de­oare­ce se face o mare propagandă și pentru Prințul SJirko al M Muntenegrului. Mestugean. Orșova, 31 Maiü. Plecată orele 9. Sosită orele 12 a. m. Se svonește că garni­zoana din Niș mnaintează cu tunuri asu­pra Belgra­dului, pentru ca să răz­bune asasinatele săvâr­șite contra familiei Re­gale. Mestugean, Orșova, 31 Maiü. Plecată orele 9.30. Sosită orele 12.20. In urma svon­ul­ui răs­pândit despre înaintarea trupelor din Aiș asupra Belgradului, am întrebat pe șerbii veniți aci din Cladova, dacă știu­ ceva în această privință. Ei nuî-au spus ca nu știă nimic în această privință, dar că e probabil căci comandanții trupelor de acolo erau foarte devo­tați regelui Alexandru și Casei Obrenovici. Ei însă m­i-aui mai spus că cred că după alege­rea noului rege de către Sknpcină, care se va face Luul, ei se vor supune in fața faptelor indeplinite. i Vestug­ean. Telegramele «Agenției române» Karlsbad, 30 Maiü. Ziarul «Karlsbader Tsgeblat» publică un interview, pe care u­­nul din redactorii săi la avut cu d-rul Veliskovici, medicul Rege­lui Alexandru, și prin care acela declară că știrea după care ar­e plecat din Belgrad în scopul de a închiria la Franzesbad o vilă pentru Regina Draga este abso­lut neexisctă. Perechea regală nu avea intenția de a face în acest an o călătorie în străinătate. Medicul a adăugat apoi că nu crede că Regele ar fi ucis pe a­­ghiotantul Naumovici, pentru că Suveranul nu ținea în camera lui de culcare nici revolver, nici vre-o altă armă. Budapesta, 30 Main. Svonul despre un pretins a­­tentat contra Banului Croației, d. Khuen Hedervary, este cu totul nefundat. Geneva, 30 Main. Intervievat în privința evenimentelor din Bel­grad, prințul Petru Kara­gheorghevici a făcut ur­mătoarele declaratione : « Partisan«! mei ani în a­­devĕr, in Serbia, o orga­nizație complectă; eram adesea ori in raporturi cu dinșii, dar n’am­­ fost de joc pus în curent de evenimentele ce s’afi des­fășurat în noaptea tre­cută. Aici indirect n’am luat vre­o parte oare­care la pregătirea lor. Știrile ce mi-am sosit din­ Belgrad n’au­ pentru mine până a­­cum vre­ un caracter ofi­cial , prin urmare voiu aș­tepta in liniște evenimen­tele. Pe cât timp nu mi s’au făcut propuneri, nu am nici un motiv de a pleca la Belgrad ; voi­ rem­âne dec» aci, căci nimeni n’a cerut reîntoarcerea mea în Serbia ; nimeni, de a­­semenea, nu mi-a oferit Coroana. Părerea mea personală asupra evenimentelor di­n Belgrad, este că am o pă­rere de reü că ați crezut că trebuește versat simte în torente’și desaprob mij­loacele violente de cari s’au servit. Ar fi fost de ajuns ca să silească pe Regele Alexandru să is­călească abdicarea sa. Apoi principele Kara­gheorghevici a făcut ur­mătoarele declarațiuni de principal : Sunt partizanul liberta­te­ desăvirșire a presei și sper de a vedea Serbia desvoltându-se sub­regi­unii Constituțiunea foarte liberale de la 1889. Aser­­țiunea că aș fi ostil Aus­tro-Ungar­ie! este false , este foarte posibil însă ea să am o afecțiune parti­culară pentru Rusia,unde copiii au intrat in ser­vicii­. Credit pentru victimele va­porului «Liban» Paris, 30.— Camera deputați­lor a adoptat în unanimitate cre­ditul de 50000 de franci pentru victimele pierite în catastrofa cu vaporul «Liban». Senatul a adoptat, cu 220 vo­turi contra 45, și în a doua ci­tire, legea serviciului militar de două ani. Ziarele și tragedia din Bel­grad Alena, 30.— Ziarele exprimă adinca lor oroare în privința ma­sacrelor din Belgrad. Regele, miniștrii, și corpul di­plomatic au adresat condoleanțe ministrului Serbiei. Criza ministerială! Roma, 30.—Ministerul n'a fă­cut la Cameră nici o declarație în privința crizei ministeriale. Ziarul «Tribuna» crede a ști că d. Giolitti și-a dat demisia. Consiliul de miniștri nu a luat încă nici o deciziune ; se va întruni insă din nou mâine dimineață. Amiralul Bettolo, ministrul marinei, își propune de a demi­siona pentru ca să fie mai liber în apărarea sa contra acuzațiuni­­lor ce i se aduc. Ziarul « Capitan Fracassa » scrie că dacă d. Giolitti slăbie în demisiunea sa, tot cabinetul va demisiona. Prințul Mirko al Minn­tenegrului — Vezi ilustrația — O telegramă din Belgrad ne-a anunțat că într-o parte a popo­rului sârbesc se agită ideea can­didaturei la tronul Serbiei a prințului Mirko de Muntenegru. Acesta s-a născut la 5 Aprilie 1879 și este al ș­aselea fiu în viață al Suveranilor principatului Montenegro. El este un tiner frumos, ca și surorile sale, dintre care Elena este Suverana Italiei. Principele Mirko este sub­lo­cotenent de vânători ruși și că­pitan în regimentul sârbesc prin­cipele Nicolae. Principele Mirko s-a căsătorit anul trecut cu Natalia, fiica co­lonelului șerb Constantinovici, care este unchiu al nenorocitului rege Alexandru al Serbiei. Un nou­ moștenitor al lui Milan Un confrate publică un inter­view cu d.Lazăr Lazarovici,mem­bru al coloniei serbe din Capi­tală, care­­ î-a declarat următoa­rele : —«Milan a mai avut un copil care s’a născut chiar în casa mea din legătura d-nei Artemisa Chris­tie!, soția lui Milan Christie­, cu răposatul rege Milan. Acest co­pil, de­și natural, a fost recunos­cut de rege, și la câte­va zile după naștere a fost trimis în se­cret la Constantinopol; înconjurat de toate precauțiu­­nile, copilul a fost dus la Con­­stantinopol in casa bancherului Vasilache Calfa-Bey, tatăl Arte­­misei, archimisionar și omul de­­ încredere al Sultanului Abdul- Hamid. Aci, în fața a 5 martori porniți din Belgrad de către regele Mi­lan, copilul a fost botezat sub numele de Obren Milan Obre­novici. Există actul în regulă al bo­tezului și un document emanând de la Rege, cari sunt în păstrare, la loc sigur. Copilul, in vîrstă de 14 — 15 ani, este la Viena și urmează stu­diile pregătitoare menite­ sale!» Informații și SÂMBĂTĂ. ♦ M. S. Regele a primit din partea Marelui Duce de Saxa- Weimar o scrisoare, prin care’I notifică căsătoria Sa cu Prin­cipesa Carolina Elisabeta Ida Reuss. ♦ M. S. Regele a bine-voit a primi în audiență pe d. căpitan de stat-major de Mutius, atașat militar pe lângă legațiunea Ger­maniei, care a avut onoare a ’I remite anuarul armatei regale prusiene pe 1903. ♦ In folosul orfelinatului de la Bistrița, s’a dat de către învă­țător­ o mare serbare cu teatru și bal, în com. Lopătarî (Buzău). ♦ Luni, 2 Iunie, vor fi date în exploatare telefoanele din comu­nele Cernătești, Aldenî, Băești, Becenî, Vintilă-Voda, Manești, Mănzălești, Pleșcani și Rușa­­vețu (jud­. Buzău). ♦ La R.­Vilcea se află de 2 zile d. general Cica, in iinspec­­țiunea reg. 2 Vilcea. D-sa a inspectat pe recruții concentrați pentru instrucție și a mulțumit tuturor ofițerilor pen­tru ținuta și modul cum sunt instruiți recruții. ♦ Societatea «Tinerimea Ro­mână», din Tg.­Jiu, va da mâine, Duminecă, o mare serbare câm­penească, în zăvoiul orașului, o pitorească poziție între două brațe ale Jiului. Elevii gimnaziului «Tudor Vla­dimirescu», sub conducerea mae­strului de gimnastică Niculescu, vor da concurs serbărea. Se vor face între elevi alergări, ridicări de greutăți, lupte, sărituri, aler­gări în saci, etc. ♦ D-na Eug. Branovici, ac­tuală moașă la Odobești, este transferată în aceeași calitate la Alexandria, în locul moașei Elena Apostolescu, care se lasă în dis­ponibilitate pentru neglijență în serviciu. D-ra Maria Avram este nu­mită moașă la Odobești. ♦ Recolta în jud. Buzeu este admirabilă, afară de pu­țîne Jo­curi, unde a bătut grindină, j ü ♦ D-nii A. Pop și Gh. Pop au fost numiți, pe ziua de­ 1 Iu­nie a. c., impiegați auxiliari cl. 111 în serviciul secțiunilor pen­tru vînzarea produselor m­ono­­polisate de Stat, în locul d-lor P. Davideanu și Aug. Pletosu, înaintați. ♦ Prefecții de județe au or­donat primăriilor comunelor ru­rale ca să autentifice actele de împrumut ale sătenilor la banca agricolă. ♦ D. G. Stănescu, actual co­pist, s’a înaintat calculator la ins­titutul meteorologic, în locul d-luî Al. Georgescu, înaintat, iar d. V. Antonescu, s’a numit co­pist, în locul d-lui G. Statescu înaintat. ♦ D. I. Teodorescu s’a numit mes.mic-șef de atelier la ferma model Laza. ♦ In învățămîntul primar ru­ral sunt vacante 59 locuri. Tabloul acestor locuri a apă­rut în «Monitorul Oficial» de azi. ♦ Locotenentul Arion G. Ioan, din regimentul Olt No. 3, s’a trecut în posițic de disponibili­tate pentru infirmități timporale provenite pe timpul serviciului, insă nu din cauza serviciului. ♦ D-nii Ion Tocilescu și Toma Pârvulescu sunt numiți copiști cl. III-a în poliția orașului Bu­zéc. ♦ Sub-locotenentul în rezervă Carapancea Mihail, din regimen­tul Argeș No. 4, s’a șters, după a sa cerere, din elementul reser­vei, pe ziua de 1 Iunie 1903, ca unul ce a împlinit vîrsta prevă­zută de legea ofițerilor de re­zervă. ♦ La 15 Iunie a. c., intră în vigoare un nou tarif ge­neral de călători și bagaje pentru traficurile internaționale, prin care se abrogă acel valabil de la 1 Decembre 1898 împreună cu suplimentul I. « «Monitorul Oficial» de azi publică tabloul proceselor jude­cate de consiliile de războiu în cursul lunei Martie 1903. ♦ Se zice că guvernul e dis­pus a cheltui 2.300 mii de lei pentru construirea unor reser­­voare de petrol, necesare comer­țului. ♦ P. S. S. Arh­iereul Sofro­­nie Vulpescu Craioveanul va o­­ficia mâine serviciul divin la bi­serica «Precupeții-Vechi» din Ca­pitală, care -și va serba hramul. ♦ Grislu Caraiane și Neculai Ideachiopol, supuși otomani, fiind găsiți în Buzeu fără nici un rost și fără acte, au fost arestați. Ei vor fi expulzați. • Pentru clădirea catedra­lei r­omâne din Sibiu a dat 5000 coroane d. dr. Iosif Gall, mare proprietar și membru în Camera magnaților. ♦ Parchetul de Ilfov a ares­tat azi pe un anume Ovid Io­­nescu care sub motiv că înfiin­țează o societate de văduve a es­crocat o mulțime de lume. Vom reveni cu detalii. ♦ Ministerul de interne a con­firmat alegerea consiliului comu­nal din Calafat. ♦ Tușea convulsivă, care brn­­tuia în comunele Pitești, Bogza și Domnița (R.­Sărat), Dobreni- Cîmpuret,Dudești și Luica(Ilfov), Stolojani (Gorj) și Inoteștî (Pra­hova) a fost stinsă cu desăvîrșire. ♦ Batalionul de vînători din Cernavoda va face vara aceasta un marș forțat din acel oraș la Turnu-Severin și Sinaia, prin munți. Distanța, pe care o va face batalionul e de 1500 kilometri. ♦ La 1 iulie se va deschide sanatoriul c­a Predeal, în ca­re vor fi ținuți 100 elevi ai școale­­lor secundare, silitori dar lipsiți de mijloace. ♦ Duminecă și Marți, cu a­­jutorul societăței «lea» vor emi­gra din București 280 evrei spre Statele-Unite. ♦ Evreii din Bârlad au expe­diat d-nel Chiriachița Pallade ur­mătoarea telegramă : «Evreii din Bârlad, dintre cari unii au fost colegi de școală, cu­noscuți și amici ai ilustrului dv. fiu­, marele om politic și demo­crat G. D. Pallad­e, adânc îndi ’erați de moartea neașteptat ați parte la doliul ce a cuprit întreaga țară, mai ales orașul la ratai Bârladul și vă roagă să gă­siți în durerea și doliul lor e­­presiunea sentimentelor de în bărbătare și de consolare a di­netei d­-voastră. L. Kaufmai iternlicht și Kanner, dr. Fric­man, Von­ Dulberg, Zissu, Fit­telman și Brandes. .Ediția­ III-a ASASINAREA Suveranilor Serbiei — Prin poșta — Ziarele sârbești insultă pe a­­sasinații Suverani ai Serbiei. Ast­fel ziarul «Stampa» pu­blică un articol sub titlul «Tra­gedia familiei Obrenovici», în care zice între altele: «Astă­zi la ora 2 din noapte s’a stins familia Obrenovicî în ultimul act al acelei tragedii, pe care a jucat’o de mai mult de zece ani ultimul și cel mai ne­vrednic descendent al acestei fa­milii domnitoare. In vechiul Ko­nak, de unde în timp de 20 de ani s’au revărsat diferite nenoro­ciri asupra poporului sârb, zac cadavrele lui Alexandru Obre­­novici, a soției sale și a lachei­lor săi în uniformă. Afară cu ochii cari varsă pentru ei măcar o lacrimă!» Un alt ziar scrie : «Cu iuțeala fulgerului s’a răspândit în oraș știrea despre asasinarea demo­nilor Serbiei». «Mali Journal» glorifică asasi­­­­narea fiului lui Nero al Serbiei, regele Milan, care a înjosit Ser­bia în fața lumei întregi. Stupi­dul fiu­ al acestui Nero sârbesc a căzut de mâna ofițerilor sârbi, ceea ce a și meritat.­­ Prefect al orașului Belgrad a fost numit colonelul Bogdan Damjanich •* * * Unul din strămoșii principelui Petre Caragheorghevici era în timpul împărătesei Maria Tere­sa, sub­ofițer în armata austria­că și a luat parte la războiul în contra turcilor.* * * Ziarele maghiare, pe cari le-am primit era, spun că principele Petre Caragheorghevicî a fost în luna octombrie 1902 la Bu­dapesta, unde a vizitat pe fostul redactor al ziarului «Topola» care lupta pentru interesele fa­miliei Caragheorghevicî. De la Budapesta a plecat la Szabadka, unde a primit vizita partizanilor săi din Belgrad și a conferit cu rudele sale cari trăiesc în Ungaria de sud. De la Sza­badka, a plecat la Temișoara și apoi la Geneva. Conform Constituției sârbești noul rege va fi ales de repre­­sentanța națională compusă din 130­ membrii ai Scupștinei și de 51 ai Senatului, și adică cu ma­joritatea voturilor exprimate. * * * Ziarul «Neues Wiener Tag­­blatt» primește știrea din Bel­grad că adevărata cauză a com­plotului în contra Regelui, a fost extra­ordinara indignare a ofițe­rilor in contra regelui Alexandru, care­­ se exprimase odată că cu 5 franci se poate cumpăra con­știința fie­cărui ofițer sârb. O mare nemulțumire între o­­fițeri a mai provocat și intenția regelui de a muta școala militară la Schabaz, locul natal al reginei Draga, bine­cuvîntarea în biserica Sf. Marcu. Ceremonia aceasta a fost scurtă. «Cadavrele au fost îngro­pate lângă mormîntul prințe­sei Ankas, soția luilevren O­­brenovici. «Guvernul a sechestrat pa­trimoniul regelui. Totul a fost sigilat. Hârtiile duse la mi­nister. «Guvernul consideră că to­tul aparține Statului». Viena, 31 Maiü. 56 de persoane ucise cn negustor german, sosit ieri seară din Viena și venind din Belgrad, povestește că în lovitura de stat din Martie au fost ucise 56 de persoane. Viena, 31 Maiti. Peste 200 persoane măcelărite «Wiener Journal» primește din Belgrad știrea că victi­mele acelei nopți tragice au­ fost peste două sute. Toți soldații din palatul re­gal, servitori și impiegați, au fost asasinați. Numeroși partizani ai rege­lui au fost atacați în casele lor, pe când dormeau, și mă­celăriți. Măcelurile s’au terminat la orele 4 dimineața. Viena, 31 Maiü. O descriere autentică a măcelului Ziarul «Fremderblatt» pri­mește din Belgrad o descriere autentică a măcelurilor. Miercuri, la casinul ofițerilor, s'a ținut ultima adunare se­cretă a ofițerilor, sub preșe­dinția colonelului Misiei. Ofițerii, risipiți prin cafe­nele, s-au dus la ora 1 noap­tea în 8 grupuri la palatul regal, unde tocmai se termi­nase un concert. Rudele reginei Draga se îndepărtaseră în trăsuri, îndată după aceea au apă­rut la Konak două generali cu un batalion din regimentul al 6 lea. Aghiotantul regelui, Panaio­­tovici, complice în conjura­ție, a deschis, fără zgomot, poarta cea mare de fer de la grădină. Geandarmii Curței, alar­mați, au alergat trăgând fo­curi de pușcă. S’a încins, o luptă în care au fost mai mulți răniți. Un alt aghiotant al rege­­lui, colonelul Naumovici, a­­lergând, a urat buna venire conjuraților și a dezarmat pe jandarmi, deschizând cu o chee falsă ușa de la catul de jos. Alunea aghiotantul, gene­ralul Petrovici, a apărut ți­­nând în mâna dreaptă un re­volver iar în cea stângă o sabie. El a strigat: — Ce vroiți? — V­roim pe rege și pe re­­gină! Dați-vă înapoi. Atunci un locotenent a u­­cis pe generalul Petrovici cu un foc de revolver. In același moment la un semnal dat s-a stins lumina electrică. In mijlocul unui mare în­tuneric, 30 de ofițeri au ur­cat pe dibuite scara pătrun­zând în anticamera aparta­mentelor private ale Suvera­nilor. Aci au găsit lumânări, pe care le-au­ aprins și, apoi, au căutat cu revolverul în mână prin toate camerele. Ei credeau că suveranii fu­giseră deja. Un geandarm, care dormea în coridorul ce unește vechiul palat cu cel nou, a încercat să se opună la acea invaziu­­ne. El a fost ucis. Intr’o odae vecină, s’a gă­sit ascuns un servitor al re­ginei. Acesta a tras un foc de revolver rănind de moarte pe căpitanul Dimitrievicî. Servul fu obligat a trăda refugiul suveranilor, apoi l’au ucis cu focuri de revolver.­­ Colonelul Maschin și aghio­tantul Naumovicî au luat a*­tunel comanda operațiunilor. Conjurații s’au găsit în fața unei mici ușe de ier închisă în mod ermetic. Naumovicî a strigat: «Aci se află ascuns Alexandru cu prostituata sa. Aduceți se­curi». «Vom face ca ușa să sară în aer, strigară ofițerii. Așa însă, a rezistat, la toate loviturile teribile de topor ce i s’au dat. Conjurații au strigat atunci: «Alexandre, deschide». Nimeni n’a răspuns. In acest timp câți­va ofi­țeri de geniu au alergat cu cartușe de dinamită și au fă­cut să sară în aer acea ușă de fer, prefăcând-o în bucăți. Căpitanul Milikovici și a­­ghiotantul Naumovici, au fost uciși de explozie și mutilați (Telegramele particulare ale ziarului« Universul») Viena, 31 Main. «Tagblatt» are din Belgrad următoarele amănunte: Frații reginei Draga au fost surprinși pe când dormeau a­­casă și transportați la coman­damentul diviziunei, unde co­mandantul lea spus: — Pregătiți-vă de moarte! Regele și Regina sunt deja morți ! Atunci cei doui frați îmbră­­țișându-se au așteptat moar­tea în curte, unde un pluton de soldați i-a împușcat. Cadavrele lor au fost în­gropate îndată în mormintul familiei Lun­evita. La spitalul militar din Bel­grad zac zece ofițeri grav ră­niți. Ministrul Genck­l, fiind in­tervievat, a spus: „ Numai tinerimea ar voi republica. Eu­ cred sigură ale­gerea lui Petru Karagheor­­g­hevici. Candidatura lui Mir­ko nu are sorți de isbândă. «E sigur că regina Draga vroia să facă să fie proclamat, pe ziua de 30 Mai, stil ve­­chiü, pe Lum­evița ca moște­nitor al tronului. «Ofițerii, având confirmarea acestei știri, au trimis o de­putăție la rege spre a-l ruga să divorțeze, renunțând la proclamarea lui Lun­evita ca moștenitor al tronului. «Regele a refuzat, în mod energic, spunând : «Iubesc pe Draga și nu ne vom despărți nici o dată». «După această convorbire o­­fițerii au decis uciderea su­veranilor. «După ce s’a făcut autop­­­sia, cadavrul regelui a fost îmbrăcat în uniformă de ge­neral ; regina Draga a fost îmbrăcată în toaletă albă. «Cele doua cadavre au fost duse în sub­sol, în sala de bi­liard, și puse în niște cos­ciuge simple. Apoi au fost duse într’un furgon înconju­rat de geandarmi și au­ primit în mod oribil. Conjurații s’au repezit atunci în odae, care era în întune­­rec. De aci au năvălit în alte camere și saloane, toate în întunerec. In fine colonelul Maschin a descoperit în dosul unei grele draperii un mic buton de fil­deș, fpe care apăsându-i, s’a deschis o ușă secretă. In acea odae regele și re­gina, desperați, se țineau­ strîns îmbrățișați. Regele, despărțindu se de regină, înaintă. Atunci Misiei a strigat: — Alexandre Obrenovici, trebue să declari abdicarea ta ! Regele a răspuns: — Voi­ veni cu voi, dacă îmi dați cuvîntul de onoare că nu ne veți ucide ! Ofițerii, atunci, strigară: — înainte, afară, cu tine nu stăm la tocmeală. Regele refuzând să înain­teze, despărțindu-se de regina Draga, care era palidă și tre­mura, fu înhățat și tîrît în mijlocul salonului. — Abdică, — îi strigară a­­tunci toți in cor. Regele nu response. Atunci căpitanul Angjelko­­vicî și alți patru ofițeri, La­­zarovici, Dimitrievicî, Radi­­vojevicî și Tripkovici înaini­tară și traseră asupra regelu. primele focuri de revolver­ Și alți ofițeri au tras de a­­semenea focuri. Regele Alexandru, ciuruit de gloanțe, a căzut jos mort. Regina Draga, deja pe ju­mătate moartă de spaimă, fu înhățată și ucisă cu multe focuri de revolver chiar la intrarea buduarului. După aceea, Misiei a pus să se învăluiască cadavrele lor în cearșafuri și le a transpor­tat în noul palat. Ministrul Zinzar Markovici se afla în acel moment la fiica lui, care tocmai năștea. Un ofițer l’a chemat afară. Markovici a tras mai multe focuri de revolver, dar a că­zut mort, lovit în inimă. Cei două frați ai reginei, Lungevița înainte de a muri s’au­ sărutat și s’au îmbră­țișat. Vii­ na. 31 Main. Tr­atative austro ruse despre situația din Serbia Corespondentul din Berlin al ziarului «Zeit» intervievând pe ministrul de acolo al Serbiei, a­­cesta a zis: «Nu e încă absolut sigur dacă adunarea națională va a­­ege ca rege pe prințul Kara­­gheorghevici. Prințul Mirko al Muntenegrului are de aseme­nea oare­care probabilități de a fi ales. Noul ministru Genci­î face propaganda pentru Karagh­eor­­ghevici însă mulți notabili ar voi să fie ales Mirko. Ziarul Neue Freie Presse spune că între Rusia și Austria se urmează tratative în privința situațiunei din Serbia. Austria dorește ca rege al Serbiei pe Petre Karagheorghievici, Rusia ar prefera pe fiul acestuia Gheor­­ghe, sau pe fiul său Alexandru, cari trăesc la Petersburg. Câte­va ziare reamintesc isto­ria fiului natural al lui Milan, care locuește la Constantinopol, după cum v’am telegrafiat mai înainte. Paris, 31 Main. Familia Karagheorghevici săr­bătorește prin banchete apro­piata urcare pe tronul Serbiei l­ui Petre Karagheorghevici. Telegramele «Agenției române» Belgrad, 30 Main. (Orele 11.20 noaptea) In oraș liniște absolută. Stra­dele sunt deșerte. De la orele 9 seara, patrule mici militare stră­bat orașul. Palatul regal este păzit de un detașament de infanterie, postat în fața lui. Orașul este pavoazat. Populațiunea Capitalei, pre­cum și parte din restul țării, cum se asigură, își manifestă bucuria pentru evenimentele pe­trecute. Viena, 31 Maiü. Ziarul «Neues Wiener Tag­­blatt» publică un interview cu noul ministru de comerț Genck­î, care a declarat că poate desminți că o parte din membrii cabine­tului s’ar fi pronunțat pentru regimul republican. Alegerea noului Rege, care însă nu se va putea face de­cât Marți, pare sigur că se va face în persoana Principelui Petre Karageorgevici. Principele Mir­ko de Montenegro n’are nici o șansă de a fi ales. întrebat cum s’au petrecut e­­venimentele în noaptea măcelu­lui și a loviturei de Stat, d. Genck­î s’a arătat foarte rezervat. Istoricul oficial al acelor eveni­mente nu va putea fi publicat de­cât numai după ce agitațiu­nea actuală va fi potolită. De la urcarea sa pe tron, Regele Ale­xandru, a zis ministrul sârb, a grămădit greșeli peste greșeli, și a pierdut ori­ce simpatii ale poporului de la căsătoria sa cu Draga Machin și cu acea come­die a nașterii principelui moș­tenitor. S’a ales noaptea de 28 Main pentru executarea loviturei de Stat, pentru ca la 30 Main tre­buia să se realiseze dorința Re­ginei Draga de a proclama pe fratele ei Nicodem Lungevita ca principe moștenitor. Străinătatea poate fi liniștită, a adăugat d. Gencicî, căci este vorba în cele petrecute numai de o afacere exclusiv internă a Serbiei. Liniștea domnește în tot regatul și Principele Petre Ka­rageorgevici, care este un carac­ter serios și onest, va fi un bun amic al Austro-Ungariei. (Sor­ginte privată). Berlin, 31 Maiai Ziarul «Tageblatt» află din Bel­grad că fostul ministru de in­terne, Teodorovici, a murit în urma rănilor ce a căpătat în noaptea măcelurilor. ,11 Budapesta, 31 Maiui Presidentul noului minister erp­resc, d. Avakumovici, intervie­vat de corespondentul din Bel­grad al ziarului «Budapesti Hír­lap», ar fi declarat că guvernul Serbiei era de la toate puterile, afară de Germania, asigurarea că evenimentele din Belgrad su­n­t considerate ca o afacere inte­rioară a Serbiei. Un număr de 17 ofițeri răniți sunt îngrijiți în spitale. Autorii atentatului vor fi urmăriți­, căci se consideră că a fost o luptă, în care mulți din agresorii au căzut. Belgrad, 31 Maiü. El­ a avut loc în mormînttef aghiotantului Naumovici cu ono­ruri militare. Un nebun care atacă pe îm­păratul Frantz Josef Viena, 3­.— Jacob Rieh, ne­bunul care se postase era înain­tea trăsurei imperiale, cu un baston în mână și care fusese as­restat, a fost transportat szr noapte în casa de alienați, de­oa­re­ce s’a constatat în mod spe­cial că este nebun. IMTA.MPLARI Iii» Caitiliu­* Spânzuratul de la moșea Sergentul Grigore Gheorghe, cu No. 365, din postul Monetariei,s-a găsit spânzurat de un copac de mnc­­>ft, din aleea de pe șosea, pe un tîner în vîrstă ca de 25 de ani. Asupra lui s’a găsit un bilet de recomandare din partea medicului comunal Dudumi, dat în ziua de 29 Maiü, prin care era recomandat spitalului Colentina. Din acel bilet se crede că sinuci­sul se numea Ion Teodorescu și că suferea de o boală cronică. Corpul a fost transportat la morga orașului. --------------------------------­ --------------- | Ultime informații și SÂMBĂTĂ. ♦ Mâine A. S. R. Prințul Fer­dinand va veni de la Sinaia la București, de unde va pleca Luni d.­a. ♦ Aseară s’a închis, la facul­tatea de drept din Capitală, în­scrierea pentru examenele anului 1, 11, III și IV. Nici o înscriere nu se va mai putea face peste această dată. Studenții, cari până aseară n’au achitat taxele de frecventare, au fost îngăduiți încă cu o zi-două, fiind înscriși provizoriu pentru examen. ♦ Tribunalul Ilfov, secția La, a amânat azi, pentru Luni, pro­nunțarea în procesul dintre d. lo­cotenent Grigoratu și direcția că­ilor ferate. Se știe că d. Grigoratu, îm­preună cu familia Zagorschi, cei 250 mii lei ca daune cauzate prin moartea soției și­ fetiței sale, vic­time ale accidentului de la Brazi. ♦ Cartea «La Valachie» a d-lui Em. de Martonne, a fost pre­miată cu 1000 lei de către Acade­mia franceză. ♦ D. medic veterinar Mansi­, ajutor al șefului serviciului zoo­tehnic, va asista mâine la cur­sele de cai la hipodromul din Brăila. A doua și ultima zi de curse la Brăila va fi Duminecă 8 Iu­nie, când va asista la alergări d. ministru Stoicescu. ♦ D. ministru Stoicescu a ple­cat la moșia d-sale Negrești (Vas­lui), de unde se va întoarce mâine dimineață. M. S. Regele a primit în audiență pe d. general Iacob La­­hovary. ♦ Locotenentul rus dr. Ch­is­­tea Merceff și alți ofițeri ruși îmbrăcați civil, cari au stat­ o zi în București, au plecat azi la Giurgiu­, de unde vor trece în Bulgaria. ♦ Este inexactă știrea dată de un ziar că fosta regină a Ser­biei va sosi zilele acestea la Bu­curești. ♦ D. primar al Capitalei C. F. Robescu a oferit aseară la Capșa un mic banchet primari­lor din orașele Sofia, Plevna și Filipopoli, cu cari a venit de la Petersburg la București. Astă-noapte d. Robescu a plim­bat pe cei trei primari bulgari în tîrgul Moșilor, iar azi de di­mineață, împreună cu d-niu Ceză­­rescu, prim-ajutor, și Niculescu, inspector comunal, a condus pe oaspeți de au vizitat instalațiu­­nile pentru alimentarea Capitalei cu apă, la Grozăvești, și prin diferite alte părți ale Capitalei. La ediția de Capitală vom da amănunte complecte asupra a­­cestei vizite. ♦ In locul d-lui N. Catargi, demisionar, a fost numit d. E­­duard Chica, membru în comisia zootehnică. ♦ Veniturile pădurilor statului pe exericițiul 1902 — 1903 până la 1 Martie au fost de 5.084.736 lei 55 bani, fața de 5.092.741 lei 17 bani, incasați în perioada co­­respunzătoare din exercițiul 1901 —1902. ♦ Soclul monumentului, ce se ridică în fața gărei de Nord fos­tului director general al căilor ferate C. Duca, este sfârșit. Zilele acestea se va instala și bustul. ♦ Conservatorii cantacuziniști din R.­Sărat vor da mâine seară un banchet în acel oraș, la care vor lua parte delegați din Buzău, Focșani și Brăila. ♦ Comisar al guvernului pe lângă corporația meseriașilor din Focșani a fost numit d. Tuto­­veanu. ♦ D. Mihail Păltineanu a fost înaintat impiegat d­. I-a la vama din Brăila. ♦ Consiliul sanitar superior va ține ședință Lupi seară, când va lua rezoluțiune în chestia desfiin­­țăreî carantinelor. ♦ Febra aftoasă mai bântuit erî în 30 comune, din 7 județf,

Next