Universul, iulie 1903 (Anul 21, nr. 177-207)
1903-07-01 / nr. 177
Pißten sezonal Bliloi administratia ziarului «Hai versus» fees abonamente lunara cu: Lei S ia toată țara « 3 JSO » ströhífffrtt« PüüüiüSü^iüSSI „mr II PRIMA FABRICA de SĂPUN 1 1 ® CU ASUR ‘îl II — »LCLIîEȘTI — £| jg w Furnisorul Curții Regale » la «2 Recomandă între altele: g? Ii.k Săpun ie Familiei | k WiSS Spigs priip! — precum si a | || Asmînări tie stearină gs «2 de quilitate superioară o| !m De yicizare la principalele 1.1 iijs magazine de parfumerie. iia ISj nufactură și coloniale din țară. 5 1.1 Ir București depozitul centrale 10. LE. MÜLLER I jiș Calea Victoriei, 55 | ^gBgggg SgSMSSgg SSSS^ 2AILE Erculane — CÎiLil AIÎJA — Opolorron MdRfiOIONESOK HOTed fhantz-Joseph Elevel facult. din și Herlis pipsos H > Neavănd nicî o sucursală în Ba <ucurești și nicî un vâraj neavenda «din IPSOSUL MEU, rog pe Onor. < S D-nî Antreprenori și Constructori > de finale să bine-voiască a tri< <mite comandele á ici, la «pape tull meu de ipsos [UNK]> din CALEA PLEVRANEI No. 121, unde se găsește în < fiecare zi Ipsos proaspăt de prima s calitate pentru PLAFONE și PE< >REȚI, bine cunoscut de toți D-niî < (Arhitecți, rum și GRANIT, în 5 sorî ce culoare pentru Mosaic. / Cu toată stima, > . PURTITOR.EJîSO,$ 0313 Fam. Curi.eT Regale. ^ L Goldberger DENTIST al Curții Regale — S’A SISTAT — gh. Domnească 28, vis-a-vis de d. Holder, Bijutier D A.L^.TIMOARA Cea mare verîă cu aburi — Din IAȘI, Păcurari — fiind acuma perfecționată, se recomandă amatorilor pentru măcinatul cu prețuri foarte reduse. Este si de vînzare ___________________6425 Lacnn-Sărat Hotel și Rsstaurant POFPESCU » situat în fața parcului Statului, deschis de la 1 Maiö, având camere de la cele mai modeste până la cele mai elegante, și apartamente cu bucătărie. Persoane care vor angaja camere, profiă de mici avantaje. Spre convingere, scrifimî sau visitațî. Portar permanent la gară. Cu sumă Administrația C443 liotel t oppescu TFXjoTtuffl' ZDo dat în tăiere la mesă Polip.Gil, máéiul Buzea , se adresa d-lui N. N Butculescu, strada Clemenței No. 33, București_______ 6440 Declarațiune Acum câteva săptămâni fabrica noastră de cherestea situată în comuna Prisecani din jud. Neamț, a fost distrusă aproape pe totalmente de un incendiu violent. Fabrica a fost asigurată la Generala, Societate română de asigurări generale pe acțiuni din București, care a și intervenit imediat, procedând la constatarea daunelor în modul cel mai prompt. Astfel, cu toate lucrările foarte complicați, ce reclamă estimațiunea unui atare sinistru, suntem deja astăzi în posesiunea despăgubire, care se urcă la o cifră de peste 100.000 lei. Deoarece posedăm fabrici și în alte țări și avem ocasiunea de a veni în contact cu Societăți streine de asigurare, suntem în măsură de a aprecia loialitatea și competința cu care Societatea Generala ne-a estimat pagubele încercate. Ne simțim îndemnați a declara în public că Societatea Generală, deopotrivă cu cele Patre Societăți române de asigurări pe acțiuni, pot fi puse, în ceea ce privește îndeplinirea conștiincioasă a îndatoririlor lor, pe acelaș nivel cu cele mai mari Societăți de asigurare din Europa, că ele sunt conștii de înalta lor misiune și în adevăratul sens al cuvîntului, instituțiuni de utilitate publică. 6451 (ss) Anton Torok ( Comp. MAGAZINUL rin MLZICĂ. Const. Getosvu.er Furnisorul Cursei Ilegale TV. I. ELIA!), Succesor — Calea Vielor noî 60 — Ademi, cunoștința Clienților seî că ți iț arest an pentr sezonul de vară dispune c» on sloe hale mais t>- piane și piscine pe care le în Vouiaă în condițiunile cele mai a»■»numitttae.______ 6459 Emil a. Frunzei cîr a fi invocat Strada POLONA Ko. 21 Se însărcinează, pe timpul vacanțelor, cu toate afacerile de avocatură și notariat. fcpȘ*Wit iim Ming. Delegațiunea femeilor române nu fu primită la palat. Totuși, autoritățile comunale respective primiră de la Belgrad ordinul ca să lase în pace pe români să se îmbrace cum vor. Așa încât, chestiunea se aranja în mod tacit și fără zgomot.* Cu privire la obiceiurile, datinele lor, etc., n'am putut culege nici o deslușire. Spre a se putea face un studiu exact, amănunțit, cu datele statistice necesare, în privința românilor din Serbia ar trebui să se facă îndelungate călătorii în partea locului. Vorbind despre românii din Serbia, credem a fi adus pe tapet o chestiune din cele mai interesante, care va atrage deosebita atenție a publicului nostru. Și nu ne îndouim că se vor găsi persoane cu iubire de neam cari își vor face o datorie de a se ocupa de aproape cu chestiunea acestor 400 mii români, despre cari, din nenorocire, nu știm decât prea puțin până acum. IUest ocean. UN SFAT PE.! " Contra gutei.—Persoanelor cari suferă de gută și se recomandă să mănânce cât mai multe mere deoarece merele conțin niște principii cari distrug, topesc și caută să elimine din corpul omenesc toate substanțele vătămătoare, adică producetoare de gută. ¥ * sunt de această părere s’o aprobe din tot sufletul, sunt însă sigură că nu tot astfel zic femeile noastre. . D-na Roosevelt ține la stofe bune de tot și nu ia decât trei rochii pe an . O roche «taileur» pentru ești, una de bal și una de casă pe care o pune în toate împrejurările, fie ele cât de mari. Culorile preferate de densa sunt alb și negru, încălțămintea lină și elegantă. De altfel tot New Yorkul cunoaște viața casnică și obiceiurile atât de simple ale d-nei Roosevelt, obiceiuri care, în ceea ce privește îmbrăcămintea, ar fi bine de imitat. Baba-Visa. MOSAIC Lili. —Ideile d-rei Roosevelt A fost o dată când a fost... a fost o fată mare și se credea că este ea frumoasă, învățată și că va fi și pe noroc stăpână... A sa mamă nici gând să-i scoată din minte aceste năzăriri, grije n’avusese nici o dată, și ea crescuta fără de minte și fără ca să știe măcar ca viața este chin și soarte, nu-i pasă de robii ce o încojoară și cari sunt purtați așa cum este al seu capriciu, iar nu cum din șiî vor.* * * Și a venit un pretendent și două și trei , iar mama voia copila ei de soț să ia pe fot frumos. O tot purta pe la oglinzi și-î despletea cosițele mereu, iar fata zînă se credea... și făcea tot ceea ce-i trăsnea prin minte și toți cele fereau, dar măsa ce să vadă?... Se înseraseră toți flăcăii din sate! tot. Câștegile trecuseră, trecu tot anul , la casa ei, Lili, tot nu fuse dată, căci vorba rea ponosul, despre dinsa pătrunsese și’n gaură de șearpe. Mai bine ochii din cap i-ar fi ieșit, ziceau vecinii, iar ea habar de grije n’avea... Sufletul foamei .. . * Târziu copila, deșteptată ca din vis, a înțeles că o rătăcire să crezi că fagul îți e brațul și chipul floare de alb crin,, mijlocul teu că poate să treacă prin subțiritecul inel și, de ar mână mică și moale destul este ca fericirea iute după tine s'alerge... Greșala zadarnic se cearcă de ochi a s’ascunde, căci ea va sta vecinic ca urma în zăpadă. Se duse Lili în brațul acela ce mândra se întinse și fuse soția ostașului falnic, dar pe al său nume îi puse o pată pe care el o șterse cu un glonț drept între er. Văduvă tînără și frumoasă, acum credea că drumul spre fericire era deschis și că se vor întrece aceia cari în juru’i ca șoimii se roteau să o ia în căsătorie. Sărmana !.. Din mână în mână, ca o monadă falsă trecu La și, din calea peirei, nici când s'a mai întors. Pe fața ei se citeau acum dungi de căință și de desgust și în sfaturile slabe ale unei mame ușoare și acum se încredea. Și ar fi scăpat poate de multe primejdii dacă aceste rele nu le-ar fi moștenit pe d’antregul. Ușoară, lesne crezătoare, ea de multe ori cânta : Fugiți femei de ochi albaștri, De păr bălaia, figuri de Crist Ce mint și fur... Ei trec ca aștri Rătăcitori ce o clipă exist. De false vorbe femei fugiți ș i de vampiri străini de dor, ’a lor șoptire voi vă feriți Ca de veninul otrăvitor !.... Rostqjfolită, purtată ca frunza de vijelii bătută, Li fi trecuse trecuse , acum veștejită și bolnavă, orî-ce drum îi era închis. Vînduse tot ce avusese spre a’șî ține zilele. Bătrâna-i mumă zăcea în spital, iar ea pâinea din ușe în ușe ajunsese s’o cerșească și nimic din ce-i dat femeea să știe a face nu cunoștea. își frângea de ciudă brațele nefolositoare, își blestema părinții și ceasul când văzuse lumina, dar acestea toate acum la ce foloseau. Pe o iarnă tristă și viscoloasă, într’o colibă de șindriiilă, lângă o vatră pustie și rece, sunt trei ființe de soartă și de oameni uitate... — Stinge-te, aide, piei mar curîind odraslă răsărită din pântece blestemate. Istovească-se odată această rasă, șubredă și nefolositoare, striga Lili, către nevinovatul îngeraș ai cărui ochi de viori ca stelea și fără să clipească și al cărui suflet către cer sburase... Cercă zadarnic bunica mânuie mici să mai încălzească, vorbe de îmbărbătare mamei nenorocite să mai rostească. Nu s’auzea nici o șoptire, nici o răsuflare, nici un respuns; oare ce-o fi având Lili?.. Veghii noaptea întreagă în Nipsoa rece și adormi trudită, ■*<»•'o ziuă, sperând în zori că i va mângâia. Viscolul și durerea în acea oră de jale și de lipsă trei suflete înghețase... Știți cât cheltuiește d-na Roosvelt, soția actualului președinte al Statelor Unite, pentru îmbrăcămintea sa ? Ea cheltuește, după cum singură o afirmă, abia 36Q de do Wit.500 leii- Mgli tJiBtij sau Cronica medicală IDROTERAPIA (Vindecarea prin cura de apă) Instituțiunile de idroterapie sunt freqvente mai ales de persoane al căror nervi sunt sleiți, precum sunt: neuratesmicii, istericii, epilepticii etc. Din cele mai vechi timpuri se cunoaște înmurirea in bine a apei asupra organismului omenesc ; băile în Gangele divin și în Nilul adorat, erau totdeauna recunoscute ca aducătoare de viață și sănătate. Apa înmuiește asupra pielei ca mijloc chimic și mecanic, apoi ca purtătoare de temperaturi deosebite, mai ales pentru a sustrage corpului grade de ferbințeală, prin combinări de scoateri de grade de căldură prin intervenții mecanice, cu asudări libere sau forțate și anume : scoțând sau economisind organismului grade de temperatură, suntem în stare, prin mijlocul curei de apă, să înrîurim asupra distribuirea sângelui, asupra respirației, într’un cuvînt asupra economiei generale a organismului , prin mijlocul apei calde sau rece, întrebuințată în mod sistematic, suntem în stare, după trebuință, a mări sau a micșora iritațiunea nervilor. Este foarte greșită ideia multora că numai apa rece priește nervoșilor , din contra : «Apa rece, în marea majoritate a cazurilor, este mult mai rău suportată de neurastenici, decât apa călduță sau caldă. Un mare număr de nervoși nu obțin acea reacțiune, fără de care idroterapia rece nu este decât o stropedie neplăcută. Afară de exception, apa călduță sau caldă, administrată conform unei tehnici în amănuntele căreia nu este locul de a intra aici, produce un efect sedativ, care modifică în chip vedit slăbiciunea iritabilă. (Dr. Brissaud, profesor la facultatea de medicină din Paris, în vol. X al tratatului de medicină Brouardel, relativ la tratamentul neurasteniei). Pe de altă parte, mai ales la noi, unde lumea e obicinuită cu baia de aburi, auzim la fiecare boală întrebarea: doctore, ce crezi, nu ar fi bună o lene rusească puternică de aburi? Adevărat este că la recent, și omului sănătos, baia de aburi îi face numai bine ; nenorocirea este însă, că profanii în tde medicine atribue mai toate boalele numai și numai recelor. De câte ori nu vedem că un tobes sau o mielită începândă (boli de nervi, ce le-am descris în numere trecute ale «Universului») se manifestează cu tot cortegiul lor de semne bolnăvicioase, din momentul ce bolnavul a luat o bae de aburi pentru a scăpa de durerile sale, pe cari le credea reumatismale; de asemenea trebue să se păzească de băi de aburi oamenii ce sunt predispuși spre congestiune, suferinzii de boală de inimă, arterie scleroșii și sifiliticii mai înaintați, la care pereții vaselor predispun mai ales la arterioscleroza. Știința recomandă ca cel mai bun mijloc profilactic contra ivirei de boale, ca, fiind sănătoși, să căutăm a ne face organismul rezistent mai cu seamă în contra frigului, și acestei indicații nu-i răspunde nimic mai bine decât apa rece. In privința aceasta nu există deosebiri de vederi , astfel însă , când organismul nostru este deja îmbolnăvit, când numai o idroterapie, condusă de un specialist și luând bine în seamă individualitatea, ne va da bune rezultate. Dacă în neurastenia generală, baia caldă trebue preferită celei reci, cum zice celebritatea medicală din Paris, profesorul Brissaud, și cum subsemnatul arut deseori ocaziunea a me convinge, nu este tot așa și în neurastenia parțială a unor organe anumite, precum în deranjarea mistuirei și a funcțiilor sexuale, căci răceala, fiind aplicată nu în întinderi mari, vedem imediat efectul e tonic, fără să avem nevoe de reacțiunea generală, când aplicăm răceala întregului organism. Firește că în stații balneare, nervii fiind împrospătați prin aceea că lipsesc emoțiile zilnice ce sdruncină acasă corpul și sufletul, prin viața igienică, lipsa de otrăvuri obicinuite ca alcoolul, tutun etc., conducerea sistematică fizică și psihică din partea specialistului, o viață regulată, un ser curat și tratamentul neurasteniei sexuale, obține mai curând efectele salutare dorite, decât când tratamentul este făcut acasă. Și nevrosele sexuale sporesc în timpul nostru enorm de tare. Dacă vom cerceta mai de aproape,zice colegul dr. Mera, medic balnear din Karlsbad, viața sexuală a neurastenicilor, ne vom convinge că la foarte mulți dintre dânșii maladia se bazează pe o stare patologică în sfera genitală. Masturbațiunea, onanismul conjugal, o prea mare activitate în venere, blenoragia cronică, etc, toate produc o sleire a vieței sexuale și mai târziu a întregului sistem nervos. Dr. IV. Polingher. Iași * ¥ ¥ — 2 NOUL ABONAMENT ea premii la „ut mi!“ Costul abonamentului: Pentru 3 luni Lei 6. — » 6 » »11.50 » un an » 22.50 Cu începere de la 1 iulie 1903, «Universul» deschide un nou abonament, cu următoarele premii, ce se acordă gratuit abonaților prin tragere la sorți: 1) 1500 lei în bani. 2) O pereche de cercei de diamant. 3) 500 lei în bani. 4) Un inel de diamant. 5) Un ceas de aur ptru bărbat. 6) Un ceas de aur prru damă. 7) Un tablou artistic (aquarel cu rama foarte elegantă, reprezentând «Erupțiunea Vesuviului» de renumitul pictor nspolitah Coppola. 8) Un tablou cu o frumoasă ramă reprezentând celebra «Grotta Azzurra», din insula Capri,lângă Neapole, de același autor. 9) Un frumos vas de porcelan cu coloana lui, înălțime 1 m. și 50, în valoare de 150 lei. 10) O oglindă de Veneția sculptată, cu mai mulți îngerași, înălțime 2 m., în valoare de 120 lei. 11) O masă de lemn sculptată cu 5 Îngerași artistic sculptați, în valoare de 100 lei. 12) O etajeră de metal nichelat. 13) O pereche de candelabre de bronz aurit. 14) O fructieră de argint plache și cristal. 15) Un port-visit de metal bronzat. 16) Un vas artistic de metal bronzat. 17) O vețelă (lampă de noapte). 18) 1 călimar de bronz surit. Abonații pentru 3 luni primesc gratuit 2 bilete spre a concura la tragerea obiectelor de mai sus, abonați pentru 6 luni primesc 5 bilete, iar abonații pentru un an primesc 12 bilete. Toți abonații in «Universul» primesc gratuit, si 1 volum din «Biblioteca Economică», precum și «Universul Literar» colorat, pe tot timpul cât sunt abonați.. Toți abonații la «Universul» mai concurează, gratuit, prin tragere la sorți, la cele 3 premii ce se acordă în fiecare lună. Toți abonații la «Universul» sunt asigurați gratuit la «Genjetraia» în caz de nenorocire pei'C. F., în urma unei ciocniri sau deraieri de trenuri. Obiectele de mai sus se pot vedea in Calea Victoriei io. 113, (proprietatea ziarului «Universal»), unde sunt expuse. Știri din strematate — Prin poștă — O telegramă din Viena anunță că guvernul austro-ungar va uza de dreptul de veto față de eventuala alegere de Papă a cardinalului Gotti, directorul așezămîntului «Propaganda tide». * ¹ ¥ Prin cercurile politice din Budapesta se afirmă cu siguranță că actualul cabinet Khuen Rezervary își va da demisia süu toamnă și în locul său va veni contele Stefan Tisza f fiul fostului prim-ministru al Ungariei. *¹ * Corespondentul nostru particular din Belgrad ne anunță că regele Serbiei, Petru I, și-a exprimat dorința ca presa din regatul său să fie tot așa de liberă ca și în România. * † † Regele Petru al Serbiei, cu ocazia zilei sale onomastice, (Sf. Petru și Pavel) a grațiat pe toți ofițerii și subofițerii condamnați la închisoare și a căror sentință a rămas definitivă. Pe fiecare zi la Vatican se primesc peste 12 mii de telegrame din toate părțile lumei. Multe din aceste telegrame dau rețete, și recomandă farmaciști și doctori. Chiar din America au sosit mai multe rețete. A fi sosit de asemenea oferte și mai curioase. Mai mulțî pictori și sculptori s’au oferit să ia masca Papei îndată ce va muri . 200 de chimiștî și de farmaciști s’au oferit să facă îmbălsămarea. Unul se oferi să îmbălsămeze pe Papa după un procedeu al seii, grație căruia cadavrul va putea fi păstrat pe vecie.* S’a inaugurat de curând în Statele Unite cel mai mare ceasornic din lume, acel de la Town Hall. E de ajuns a spune că diametrul cadranului e de zece metri și e iluminat cu electricitate toată noaptea, așa că poate fi văzut din toate punctele orașului ; arătătorul ceasurilor e lung de 2 jum. metri, acel al minutelor de 4 metri ; clopotul cântărește 25 de tone. Ceasornicul e întors în fiecare zi printr-o mașină cu vapori. * Congresul general al ziariștilor și al oamenilor de litere din țările federațiunei germane și Austro-Ungaria, care s-a ținut anul acesta la München, se va ține anul viitor la Graz (Austria). ¥ ¥ Ziarele vieneze anunță că un incendiu violent a isbucnit în comuna Kotschbach de lângă Graz (Austria). Au ars 49 de case cu toate dependințele lor. De asemenea au perit în flăcări numeroase vite și animale domestice. Ziarul «Magyar Szo» anunță că pe teritoriul comunei Nagy- Torok, din Ungaria, a isbucnit o revoltă agrară. Armata și poliția au făcut 33 de arestări. Toți au aresta a fi oferit copd Un MJI * ¥ ¥ ¥ ¥ în aceeași zi la o pedeapsă de 30 zile închisoare ordinară. * ¥ ¥ Comitetul administrativ al orfelinatului din Limerik (Irlanda) a procedat la alegerea președintelui său. Cei două candidați au obținut același număr de voturi și adunarea, în loc de a proceda la un al douilea scrutin, a ordonat o cursă pedestră între cei doi candidați. Câștigătorul a fost ales președinte. Cred că postul de casier nu va fi supus la un asemenea concurs. * ¥ ¥ Ziarul «Piapper», din Paris, dă știrea că Țarul suferă de neurastenia și pentru acest motiv ar fi contramandat vizita sa în Italia și aceea la marile manevre din Polonia.* ¥ ] Principele german, Hohenlohe, care are mai multe proprietăți în Ungaria, a donat suma de 40.000 mărci germane pentru clădirea bisericei de pe moșia sa de la Javorina. Sfințirea bisericei se va face de episcopul catolic de la Oradea mare, în ziua de 26 Iulie a. c. Guvernul maghiar va fi reprezentant prin prefectul local. Universul in provincie De la coresp. noștri particularî — de ziua de 28 Iunie — Bârlad Spânzurații.—Astăzi, pe la orele 10 dimineața, femeea Safta Gh Radu, în etate de 65 ani, din comuna Găițești (Tutova), s’a spânzurat de grinda casei sale. Cauza care a determinat pe Safta Gh. Radu să comită acest fapt a fost pelagra și alcoolismul. Negrilfi. BlÎZOU împărțirea premiilor.—Cu o deosebită solemnitate s’a făcut astăzi Împărțirea premiilor In pădurea Crîngului. Solemnitatea a fost prezidată de d. ministru al instrucțiunei publice, Haret, asistat de d. prefect larca și primar, d. N. Constantinescu. La împărțirea premiilor au participat și premianții școalelor rurale din comunele Lipia, Merei, Simileasca, Mărăcineni și Scurtești. Impărțirea premiilor s’a făcut într’un frumos pavilion clădit ad-hoc în parcul pădureț, și frumos împodobit cu ghirlande și tricloruri. Solemnitatea s’a deschis printr’un marș cântat de muzica militară, după care a urmat apoi un imn cântat de corul liceului sub conducerea profesorului de muzică, d. N. Severeanu. După terminarea imnului, au urmat discursurile în ordinea următoare : d. director al liceului, Giurescu, a făcut o dare de seamă despre mersul învățămîntului secundar ; d. Fior Constantinescu, delegat al școalelor primare, a vorbit despre mersul învățămîntului primar, d. re visor Niculescu-Băneasa a făcut o dare dare de seamă despre mersul învățămîntului rural. Apoi a vorbit primarul, d. Constantinescu, și a răspuns, cel din urmă, d. ministru Haret. După terminarea discursurilor s'a făcut apelul nominal al elevilor și elevelor premiante în ordinea următoare : școala primară No. 1 de fete No. 2, 3 și 4 de fete; Școlile primare No. 1, 2, 3 și 4 de băeți. Școalele rurale, școala de meserii, școala profesională de fete, școala normală de învățători și liceul. Premiile au fost împărțite de d. și d-na Haret care luase loc pe estrada oficială. La ora 1 solemnitatea, s’a închis printr’un marș executat de mosica militară. Focul din str. Transilvaniei.Azi, pe la orele 11 a. m., un puternic incendiu a isbucnit la prăvălia de băcănie și mehterie a d-lui Iancu Bulumescu, din str. Transilvaniei. Focul luase naștere din beeid, unde un băiat din prăvălie, umblând ca o luminare, scăpase din neglijență luminarea lângă un hârdău cu spirt. Pompierii fiind avisați, au sosit imediat la fața locului isbutind, după o muncă de 2 ore, să stingă focul. Pagubele sunt mici. Don Ramiro Călărași Grindină.— Incorn. Manasia a căzut era o ploae torențială însoțită de grindină care a distrus cu desăvârșire 600 pogoane porumb și ISO pogoane tutun. Pagubele sunt enorme. Grindina a durat o jumătate de oră. îneealV.—Eri, copilul Gheorghe N. N. Gh’lălău din Tonea, ducându-se să se scalde în Borcea, s’a înecat. — Tot erî Dumitru, servitor la Radu G. Moțoi din acest oraș, ducându-se să scoată un bou din balta Ezer, s’a înecat. Cadavrul nu s’a găsit. Serbare. — In grădina scoalei mixte din localitate s’a dat erî o frumoasă serbare câmpenească sub patronagiul d-șoarelor Mia și Sevastia, institutoare,în beneficiul școalei. Serbarea a reușit splendid. A asistat un public numeros printre care am remarcat pe d-nii colonel Cocea, Furcă, șeful inginer al județului cu d-na, Silvestru Teodorescu, Gh. Balcanschi, cu d-na, dr. Weisberg cu d-na, Luca Harlat, Adolf Abramovici, IL Teodorescu, etc. Nenorocire.Aseară a sosit în portul nostru vaporul «Ștefan cel Mare» cu marfă pentru oraș. In momentul sosirei, bucătăreasa vaporului, Marioara Ivanovici, a căzut între vapor și ponton fracturându-șî un picior. Dînsa,într’o stare muribundă, a fost transportată la spital. De la Ostrov. Cernavodă Visus. — Elevii școalei superioare de războiți, în număr de 32 ofițerî, sub conducerea d-lui colonel Hârjău, s’au oprit în Cernavodă spre a vizita forturile. L-au însoțit In escursie d. maior S. Simionescu, căpitanii Misihănescu și Caracaș, din batalionul 4 vlv.Vat. Elevii școalei superioare de röVV - ú vor pleca de aci mâine diroineap.. spre Constanța. Furturi. — Guardianului Nica Gheorghe, din serviciul pescăriilor, i s’au furat toate ustensilele bucătăriei sale. Unui funcționar din gară i s’a furat de asemeni rufâria ; păsările iarăși pierde prin curțile oamenilor. Se pare că e o bandă organizată care operează aceste furturi. N’edechir Craiova îngrozitoarea crimă a două pândari turci.—Se știe că printre proprietarii și arendașii de moșii Orins rădăcină ide?» că turcii sunt cei cari pot îndeplini mai cu succes funcțiunea de pândari ; de aceea se vede aproape pretutindeni, mai ales în părțile Dunărei, turci pândari, înarmați cu puști sau revolvere, totdeauna încărcate, ei nu se sfiesc de a trage în carne vie la cea mai mică abatere a locuitorilor. Van telegrafiat crima comisă de Geamail Iuschin și Giamail Veli, două pânduri de la Cetate, moșia d-luî Nicolae Câncea. Revin azi cu amănunte. Ion Ion Geancă, locuitor în acest orășel, plecase cu caii la pășune pe marginea unui lan de grâu de pe moșia d-lui Gancea. Adormind, caii au intrat în grâu. Pandarii Iuschin și Veli Geamail văzăndu-i, i-au luat spre a-i duce la oborul de gloabă, și de-ar fi făcut numai atât n’ar fi fost nimic, dar s’au apucat să ia și la bătae din somn pe Geancă, că nu-șî păzește caii. Cu drept cuvînt acesta a protestat ionica acestei barbarii, zicând ca, dacă i-au luat caii de ce-i maî și bat. Cei douî pândari, în loc să ție seamă de justa argumentație a lui Geancă, au început a-1 bate și mai rău, lovindu-1 cu patul pustei și cu picioarele în cap, până l’au văzut căzând jos în nesimțire ; apoi s’au depărtat. Se zice acum că pe când aceștia se depărtau, Geancă le-ar fi adresat o vorbă injurioasă; atunci dânșii întind amândouă puștile și trag în nefericitul locuitor acesta cade din nou, străpuns de gloanțe, pentru a nu se mai scula niciodată. Conștienți de crima comisă, omorîtorii a fi încercat să fugă , au fost însă prinși de alți săteni cari se găseau la câmp și cari auziseră cele două detunături. Azi criminalii au fost înaintați parchetului, de unde, după ce li s’au luat un scurt interogator, au fost trimiși la penitenciarul Central. Luptă cu tâlharii.In Tălpaș ca și în satele vecine se acreditase svo’nul cu Dumitru Meschin, care sumar in acea comună, dispune de o însemnată avere. In mai multe rînduri, Meschin fusese călcat de hoți , totdeauna însă scapase grație măsurilor luate Astanoapte era aproape însă să-și lase viața în mâinile tâlharilor. Trei indivizi, certați cu justiția, Ion Jimbru, G. G. Tîndulescu și Ion Cristea Poenaru, ducăndu-se să-i prădeze, au fost surprinși chiar în prăvălie, unde reușiseră să se introducă, împreună cu un om de serviciu al său, negustorul încercă să lege pe tîlharî pe cari îi prinsese ca lutr’o cușcă. Atunci o luptă desperată, luptă pe viață și moarte, se încinse între bandiți și cei două oameni. Tîlhariî, mai numeroși și mai voinici în acelaș timp, eșivâ învingători. Culcând la pămînt atât pe Meschiu cât și pe servitorul lui, ei reușiră să scape sărind pe o fereastră, căci ușa o închisese servitorul pe din afară Autoritățile caută să prindă pe îndrăzneții tâlhari, al căror nume le sunt cunoscute, în urma arătărilor victimei. O femee omorîtă cu doctorii băbești.Mitrana Niculescu, din str. Calomfirescu, vroind să se scape de fructul unei dragoste, a recurs la cunoștințele unei babe, care i-a dat medicamente să avorteze. Nenorocita femee, care a avut naivitatea să se încreadă lntr’o babă, a plătit cu viața ei această încredere. Parchetul caută acum să descopere pe doctoreasa ucigașă, in jurul crimei de la Segsircoa. — Cititorii își aduc aminte de misterioasa crimă din pădurea «"Par’chetul Cobia>, unde un om a fost omorît în niște împrejurări ciudate. Martorii au spus atunci că victima a fost ucisă de un necunoscut din pricină că dînsa a refuzat să-i dea pălăria ce i-o luase din cap. Instrucția însă găsește că această poveste este prea copilărească pentru a fi admisă și întinzindu-și investigațiile, e pe punctul de a descoperi pe adevăratul criminal. Nu vorbim nimic pentru a nu deruta bunul mers al instrucției; sperăm însă că în curînd, grație energiei d-lui jude-instructor Gărdăreanu, vom putea spune numele autorului misterioasei crime. Azi d-sa împreună cu d. procuror Vercescu, au plecat la fața locului pentru a face o confruntare. Lucilius. Deoarece primăria este asigurată acum cu carne, deși o parte din măcelari voesc să taie, ei nu sunt lăsați cerându-li-se aducerea la îndeplinire a regulamentului asupra instalărei măcelăriilor. E probabil însă că vor fi lăsați să tae măcelarii de porci și berbeci. După cum se vede clar, sfârșitul grevei e greu de precizat, mai ales că acum—deși măcelarii vor ceda— nu va ceda primăria, până ce aceștia nu vor aduce la îndeplinire ordonanțele și regulamentele în vigoare, care îi privesc încercarea și sinucidere.— Tînăra Ecaterina Dumitrescu. In etate de 20 ani, domiciliată la hotel Tîrgșoreanu, a încercat aseară să se sinucidă, strangulându-se. Fiind surprinsă la timp, nenorocita fu împiedicată de la o moarte sigură, și într’o stare gravă fu dusă la spitalul comunal. Causa acestei sinucideri e amorul Accident nenorocit.— Copila Stana Grigore Ioieescu, in etate de 1 an și jumătate,din Elena Doamna, a fost călcată ori de către o trăsură. Ea a fost dusă la spital. Rănire gravă. — Tâmplarul Ghiță Gheorghiu a fost bătut ora și rănit grav de către cârciumarul Ion I. Popescu. Rănitul a fost dus la spital, cazul anchetându-se de către comisarul de albastru. Timpul e frumos. Coeie. Roman Recunoaștere. — Era, la ora 1 jum., a sosit în orașul nostru, descinzând la hotel Central, d. sub-. locotenent Candiani, din reg. 2 roșiori, care, în urma unui ordin al comandantului său, a plecat în ziua de 26 c., din BârLrî, executând călare un marș de recunoaștere pe linia Bârlad-Roman, și parcurgând distanță de 130 kilometri. Astăzi, la orele 4 dimineața, d. sub-locotenent a părăsit orașul, luând drumul spre Bârlad. I Molduveanu, expirarea contractului —cu 60 bani klgv. cu pomana Dorohoiu CVidă înstrozitoare. — Com. Manoteasa, din județul nostru, a fost zilele trecute teatrul unei sângeroase crime. Gheorghe Grossu și Gheorghe Stratincul, ambii din sus numita comună, servitori la d. Const. Stroica, pentru motive cari nu se cunosc, se dușmăneau de mai multă vreme. De nenumărate ori își juraseră reciproc răzbunare. Intr’una din zilele trecute, Grossu (care era cam turmentat de băutură), întâlnindu-se cu Stratuncinc, scoase un cuțit lung și ascuțit ce-l purta la brîu, și-l împlântă în pântecele adversarului său, care, slăbit, perzSudu-și cunoștința, căzu jos scăldat în sînge. Rănitul fu trimis la spitalul din Săvenî. Starea sa e extrem de gravă. Criminalul Grossu, care la început dispăruse, a fost prins de către jandarmii secției Matioleasa, supus unui interogator și apoi înaintat companiei locale de jandarmi, care astăzi îl înainta parchetului, împreună cu cuțitul care i-a servit la crimă. Bruno. Ploești Gleva măcelarilor.In urma reclamațiunei măcelarilor la direcția generală sanitară, contra medicilor veterinari ai orașului, cum că aceștia ar abuza de puterea funcțiunei lor, d. inspector veterinar V.Timus a început astăzi facerea unei anchete, spre a vedea întrucât e adevărată acea reclamațiune. Au fost ascultați o mulțime de măcelari, servitorii abatorului și medicii veterinari I. Demetrian și E. Georgescu. In urmă s’a făcut o descindere la cimitirul de animale, unde,— măcelarii spun, — s’a ținut neîngropată o bivoliță care murise de dalac. Din depozițiile reclamanților nu reiese însă decât o mică neglijență din partea oamenilor cimitirului, cari n’au îngropat imediat acea bivoliță, așa că rezultatul anchetei este în favoarea medicilor veterinari. * Intrucât primăria este decisă să nu cedeze cu nici un chip cerinței măcelarilor, și—după cum am spus —voește ca acum să aplice și reguamentul pentru instalarea măcelăriilor, a făcut un contract cu d. Tanase Grigorescu, măcelar din București, de a-i procura timp de o lună ori câtă carne va trebui pentru alimentația orașului. Numai ei, și azi au fost aduși, tăiați de la București, 30 de boi. De Luni, măcelarul Grigorescu va aduce vite spre a se tăia în batonul orașului nostru, înființând în același timp o măcelărie model în praf, unde va vinde carnea —după R.Sărat Crimă.—O crimă fioroasă s’a săvîrșit în pădurea din comuna Sihlele, în următoarele împrejurări : Eri!, pe seară, cantonierul Samoilă Ion, se întorcea spre casă, venind de la Radu Păduraru, pe care î1 învoise să-î secere un pogon de orz. «In drumul său prin pădure. Îi ese înainte individul Toader Jitaru, înarmat cu un ciomag, și fără a spune vre-un cuvînt, îi aplică mai multe lovituri în cap, lăsându-l în nesimțire, scăldat în sânge. «Pe moarte, nefericitul Samoilă a fost transportat la spital. Criminalul a fost arestat. Voinea. Transportarea corpul colonelului Mareș la biserica Sf. Niculae Aseară, la orele 9, corpul regretatului colonel Mareș a fost dus la biserica Sf. Niculae (Tabacu). Un dric cu patru cai a societăței anonime de pompe funebre intră în curtea spitalului militar. Două preoți, parohul bisericeîsf Niculae Tabacu, părintele Ioan Sácuieanu și preotul militar, părintele I. Vlădescu, oficiază un scurt serviciu divin în capela spitalului militar, unde se afla depus corpul defunctului. 1 Persoanele Erau de față d. colonel Zaharia, comandantul regimentului 10 artilerie ; d. colonel Georgescu, comandantul regimentului II artilerie ; d. colonel Basarabescu, d-nii maiori Petcuși și Vlădescu, precum și toți ofițerii inferiori de la regimentele 10 și artilerie. Fratele decedatului colonel, d. Mareș de la ministerul de finanțe, plângea ca un copil. La biserica sf. Niculae După terminarea rugăciunilor, sicriul fu ridicat de ofițeri și pus în dricul care aștepta afară. Cortegiul funebru, având în frunte două jandarmi călări, plecă după aceea spre biserica sf. Niculae, luminându-se calea cu facle. După carul negru venea fratele colonelului, rudele, ofițerii de mai sus și un numeros public. Cortegiul ajunse la biserică la orele 9 și jumătate. Aci coșciugul fu ridicat de pe dric și pus pe un catafalc înconjurat de numeroase flori exotice. Preoții oficiază iarăși un serviciu divin. Când preoții intonară în cor «veșnica pomenire», d. Mareș, fratele colonelului, căzu pe o strană a bisericei și rămase ca în nesimțire. Inmorminarea se va face, după cum se știe, azi la orele 3 și jumătate seara. __________ Omega. Lucruri din toată lumea O moștenire într’o vioară. — O plăcută surprindere avu de curând familia negustorului Wilda din Chamloltenburg (Prusia). Acum trei luni murise un bătrân, fratele d-nei Vilda care trecea drept om cu avere, lăsând pe sora lui moștenitoare universală. Dar în casa defunctului nu s’au găsit decât 200 lei. Deziluzie generală. După câteva zile însă, un băiat, jucându-se cu o vioară a unchiului, a scăpat-o la pămînt și instrumentul s’a spart. Din vioară atunci a eșit un pachet de bancnote în valoare de 600.000 lei. Stratagemele ziariștilor.Greutatea de a avea știri din Vatican, mai ales in cursul noptei, a suerat corespondenților de ziare mai multe expediente ingenioase. Deunări noapte ziariștii, văzând că nu pot afla nimic, s'au hotărît să telefoneze la Vatican. — Cine e ? — Mă rog, spuneți-ne, cum se află Sfintul Părinte? — Nu știți... Lăsați-mă în pace... duceți-vede pe culcați. Ziariștii nu se descuragiază și se hotărîră să telefoneze la ministerul de interne. Dar pentru ca de acolo să se dea informațiuni exacte, se recurse la următoarea stratagemă. Se așezase la telefon un ziarist, care imitează perfect de bine Vocea primului ministru Zanar delli. Dialogul telefonic fu foarte interesant: — Allo ! — Allo ! — Cu cine vorbesc?—se întrebă de la minister. — Cu Zanardelli. — Spuneți, Excelență. — Ronchetli e acolo? (Bonchetti e sub-secretar de Stat le interne). — Nu, Excelență, s’a culcat. Doriți să-l deștept? — Nu. Lasă-l să se odihnească sărmanul. Va fi obosiți Vreau numai să știu ultimele știri de la Vatican. — Nimic nou, Excelență. Papa doarme. — Bine, mulțumesc. — Vesalul Excelență. Așa ziariști putură afla că boala Papei nu se agravase. Vulur balcanic in Ungaria. In una din săptămânile trecute un păzitor de pădure a văzut in hotarul comunei Mozorin (comit. Tomjntal din Ungaria) două vulturi, luptându-se în văzduh, pe moarte și pe viață. Unul era vultur pescărui, cel l’alt însă o specie necunoscută păzitorului. După luptă îndelungată vulturul necunoscut a fost învins, și istovit de puteri a căzut jos. Ajutat de mai mulți lucrători de pe câmp, păzitorul l’a prins și l’a rîndul notarului comunal. Pasărea-colos însă, nu voia să mănânce nimic din ce-i dădea notarul. Astfel notarul a dat-o unui vinător bătrân, ca doar acela va ști cu ce s-o hrănească. Nici la noul stăpân însă nu a mâncat nimic, așa că în cele din urmă a murit de foame. Dus apoi la institutul de preparațiune al profesorului dr. Lindl, acolo s-a constatat că vulturul e de o specie care peste tot nu se află în Ungaria, ci trăește în părțile sudice, prin Asia Mică și Peninsula balcanică. Numele său științific este «NisaStus fasciatus». Papa și porumbelul — Dem azi dimineață Papa observă că un porumbel, căruia ’î dedea de mâncare în fiecare zi, se învârtea în jurul ferestrei. Atunci Papa ordonă ca să se deschidă fereastra spre a lăsa ca să intre porumbelul și să ’î se dea de mâncare. Porumbelul intră în odae și se așeză pe patul murindului care o mângâia, pe când cei de față priveau cu lacrămile în ochi la această scenă mișcătoare. srz.- A. A O bucătăreasă crescută bine. — Săflice, jțî recomand să nu scuipi pe jos/.. — Oh, ci coană, nu e nici o primejdie cu mine; scuip întotdeauna în mâinele mele. Accident nenorocit între Chitila-Giocăneștî Sâmbătă noaptea, la urme 2, trenul de marfă No. 653, care venea din Pitești, la cantonul 4 între Chitila și Ciocănești, a sfărîmat o căruță care tocmai trecea bariera. Conductorul căruței, Ioniță Ghițobea, din comuna Brezoaia, fost omorît. In căruță se mai aflau soția lui Ghițobea și un copil de 2 ani Copilul a fost rănit la cap, soția a scăpat ca prin minune. Trenul de marfă s-a oprit șeful trenului a lăsat cadavrul nenorocitului locuitor și pe copii în paza soției sale și a pantonierului. Autoritățile au fost avizate spre a proceda la anchetarea cazului. Manifesta|ia funcționarilor comerciali Erî fiind ziua onomastică a d-lui P. S. Aurelian, președintele Senatului, un număr mare de funcționari comerciali și-au dat întâlnire aseară la orele 3 lum. în grădina sf. Gheorghe pentru ca încorpore să se ducă la d-sa acasă, spre a-l felicita și a î mulțumi și cu această ocaziune, pentru legea repausului duminical. Intervenția poliției La orele 8 și jumătate, se adunase un număr însemnat de funcționari comerciali, în grădina Sf. Gheorghe purtând lampioane, pe care sta scris «repausul duminical». D. subcomisar al circumscripiuneî respective necunoscendinsă scopul și Mențiunile manifestanților a voit să împedice manifestațiunea. D. [Vasile Costescu, președintele și inițiatorul manifestațiunei s’a dus la circumscripția IV, unde explicând d-lui comisar Ștefănescu scopul manifestației, acesta întreabă prin telefon pe d. Saita, prefectul Capitalei care dă imediat ordin ca manifestanții să fie lăsați a porni. Formarea cortegiului La orele 9 și un sfert manifestanții formează cortegiul și o pornesc pe stradele Lipscani, calea Victoriei și strada Luminei, oprindu-se în fața caselor d-lui P. S. Aurelian. Aci izbunesc în urale și aclamațiuni și se trimite înăuntru o delegație din sînul manifestanților spre a remite o adresă de felicitare d-lui P. S. Aurelian. D-sa însă, lipsind din Capitală, delegația a înmânat adresa solei d-sale. Apoi manifestanții să risipesc în liniște la ora 10. F. G. ÎNTÂMPLĂRI Silfi t‘a[titură Cazul nenorocit de la circumscripiția 5 Eri, la orele 11, d. sub-comisar de clasa III, de la circumscripția 5, anume Mihail Mazarinî, se afla în biuroul secției și aranja niște hârtii. De odata el începu să verse o mare cantitate de sânge și căzu jos aproape în nesimțire. Toți funcționarii acelei secții săriră numaidecât în ajutor. In acelaș timp s’a chemat d. dr. Stoenescu, care examină pe bolnav și-l trimise numai decât la domiciliul său în curtea școalei de băeți No. 14, din strada Francmazonă. D. dr. Stoenescu a prescris d-luî sub-comisiu’ Mihail Mazarifli să stg^: gre-0 .geapțg zile ÎS Mλ. f