Universul, august 1903 (Anul 21, nr. 208-238)

1903-08-01 / nr. 208

Decorarea Șah­­ului Persiei cu ordinul englez al «Jaretierei».—(Vezi explicația) Calendar pe anul 1903 Ortodox Jouî, 31 Iulie.—Drept: Eudochim Catolic Jouî, 13 August.— Hippolite Soarele răsare 5.17; apune 7.24 București, 31 Iulie. Organizarea muncii Cu prilejul răspunsurilor ce ni s’au­ trimis în chestiunea muncitorilor agricoli, mai mulți din corespondenții noș­tri au atins și chestiunea pro­­tecțiunii, precum și aceea a organizării muncii. In ce pri­vește protecția muncii, ne re­zervăm a lua nota altă­dată despre părerile emise in a­­ceastă chestiune atît de com­plicată și care poate a fost tratată mai adesea cu mai multă inimă de­cât reflexiune calmă, cu mai multă pasiune superficială de­cât chibzuință adâncă și liniștită. Destul de gândit și de în­dreptat, de­o­cam­dată, ni se pare că dă și observațiunea aceasta, că la noi munca a­­gricolă nu este în­de-ajuns de organizată, atât în folosul muncitorului cât și în acela al proprietarului sau arenda­șului. Sunt proprietari și arendași cari ne scriu, foarte bine, să angajez numai muncitori ro­mâni,— dar de unde să-i iac când îmi trebuiesc ? — Alții răspund : sunt brațe în­deajuns disponibile, la munte, pentru epoca muncei câmpului. —Cei din­tăi ii însă întreabă iarăși: Unde să-i caut, dacă ei nu vin să mi se închine. Unul dintre corespondenții noștri a emis ideea ca un biu­­rou­ din ministerul agricul­turii să concentreze toate o­­fertele și toate cererile de muncă din țară, ast­fel ca prin mijlocirea acestui biutoü mun­citorul disponibil și proprie­tarul său­ arendașul în lipsă de brațe să se întâlnească și să se învoiască. Este oare această propunere îndeajuns de practică­? Alții răspund mi, nu am vreme eu proprietar, sau­ arendaș cine știe de unde, să mă intere­sez tocmai la București de muncitorii disponibili, eu am grabă, și când mi se oferă muncitori străini, ’l angajez. D­e la București poate să mi se răspundă : nu sunt, sau să se întârzie cu răspunsul, etc.; ■i­ ce fac eu cu vremea per­iuță? Totuși, este evident că o organizare oare­care ar fi ne­cesară, și ar fi și posibilă. To­tul ar fi a se face un înce­­put, o obicenuință. De exem­plu : Cam în ce părți se simte, după constatările statistice, mai mult lipsa de brațe ? Și în ce alte părți ar fi brațe disponibile în plus pentru e­­poca muncii câmpului ? A­­ceste constatări stabilite, n’ar­e oare nici un mijloc de a se pune aceste regiuni în con­vict unele cu altele ? Și odată puse în contact, obicînuință nu ar face restul ? Am­ văzut că ni s’a arătat ca o obicînuință constantă a unora din locuitorii de la munte de a se coborî la câmp și chiar în alte județe, în epoca muncii câmpului: totul ar fi ca această obicenuință să se generalizeze,—și tot ce se va rîspe in direcțiunea aceasta va intra desigur în tendința a­­celei organizări a muncii a­­gricole, a cărei lipsă se de­plânge. Va să zică: nu un biuton special cu atribuții constante mai mult sau mai puțin con­știincios îndeplinite,—ci mai degrabă interveniri prin di­feritele organe administrative spre a se stabili, între bra­țele disponibile și între cei cari se necesitează niște re­­lațiuni cari,o­dată încheiate, s’ar perpetua și s’ar desvolta apoi de la sine, ca toate acele relațiuni cari folosesc deopo­trivă și unora și altora dintre contractanți. Iată ceea ce autoritatea su­perioară ar putea să dispună și organele la dispoziția ei ar putea să împlinească spre cel mai mare folos al tuturora, proprietari, arendași, munci­tori. Din Rusia (Corespondență particulară a „ Universului”) Petersburg, 27 iulie. Brigandagiul în Caucas Pe lângă grevele de cari­e bântuit mereu și independent de ele, Caucasul mai suferă de mult timp de flagelul brigandagiului, care se întinde acolo din ce în ce mai mult. Briganzii nu respectă, de alt­fel, mai mult așezămintele gu­vernamentale, nici pe funcționari de­cât pe simplii particulari. Iată, de pildă, câte­va din ul­timele lor isprăvi, toate săvîr­­șite cu o îndrăzneală uimitoare, ce contribue mult a le asigura impunitatea. Deunăzi o ceată de țărani, al­cătuită din 22 bărbați, 15 femei și 19 copii, cari dormeau pe câmp, au fost atacați pe la mie­zul nopței de către niște munteni, care ’l puseseră pe fugă trăgând asupra lor focuri de pușcă, apoi le furară vr'o 10 cai. După câte­va zile o ceată de necunoscuți năvăli pe neașteptate asupra unor lucrători de la căile ferate, cărora un funcționar le plătea lofurile, îl împrăștie rănind­­ cu revolverele, iar briganzii voiau să pue mâna pe banii plă­titorului când, printr’o întîmplare cu lotul neobic­nuită în Caucas, se­ iviră niște agenți de poliție, cari arestară pe tâlhari. In districtul Djevat o ceată de vr'o 30 bandiți a atacat satul Za­­likli, care a fost ajutat din feri­cire de un detașament de 10 soldați, pe cari se dusese să-i cheme un sătean. Tâlharii se răs­turnară asupra acestuia din urmă măcelărindu-i împreună cu fa­milia lui, înainte de a bate în retragere. In această ciocnire, soldații o­­morîră 3 tilharî și răniră pe mai mulți alții, dar și el perdură unul de al lor. S’a mai semnalat jefuirea sa­tului Halay, de lângă Safian și a mai multor lagăre de nomazi. Vr’o 50 de bandiți persani că­lări au furat zilele acestea în pro­vincia Eviran o mare mulțime de vite și au jefuit 18 persoane. Chiar în hotelul stabilimentu­lui de cură din Essentaki o doamnă a fost jefuită de bijute­riile pe cari le purta de către un individ care pătrunsese în camera ei escaladând balconul și fugind tot pe acolo. Răpirile de fete pe strade de către oameni cari le atacă pe neașteptate le leagă cobză, le aruncă în trăsură și fug repede cu prada lor, au ajuns așa de dese la Tiflis și mai ales la Baku, în­cât părinților li-e frică de a-șî lăsa copiii să iasă singuri în oraș. Din ce în ce mai dese ajung de asemenea în Caucas atacurile bandiților contra trenurilor, pe cari le opresc după ce ucid ori sperie pe mecanici, focuri și con­ductori, și jefuesc apoi în liniște pe călătorii înspăimîntați. Ofițeri francezi în Rusia Generalul Penderec, șeful sta­­tului-major general francez, a so­sit azi la Petersburg, însoțit de maiorul Saint-Hilaire, de căpita­nul Odent, precum și de locote­nentul-colonel Platoff, din statul­­major rus, care l-a întîmpinat la graniță. El a fost primit la gară de către generalul Zacharoff, șe­ful statului-major rus ; generalul Gilinsky, colonelul Lazareff, ata­șatul militar al Rusiei la Paris ; Lefevre-Pontalis, primul-secretar al ambasadei Franței, și colone­lul Moulin, atașat militar fran­cez la Petersburg. Generalul Penderec a făcut nu­mai­de­cât vizită ambasadorului Franței, d. Bompard, care-i va prezintă mâine, împreună cu su­ita sa, contelui rus Lamsdorff, ministrul de externe. Generalul Pendera e invitat de către Țarul Nicolae ca să asiste la apropiatele manevre mari ale armatei ruse din circumscrip­țiile Petersburg și Vilna. El va fi, împreună cu ofițerii, cari îl însoțesc, oaspetele Curței imperiale, care i-a pregătit a­­partamente și echipagii. Turbururile greviștilor Situația e îngrijitoare la Odesa. Lucrătorii docurilor, cari sunt de asemenea în grevă, au jefuit o mulțime de magazine și au asvîrlit mărfurile furate în mare. Lucrătorii tipografi au pus pe fugă pe șeful poliției. Ei au rupt o proclamație afișată prin care autoritățile amenințau că vor re­curge la forță spre a restabili ordinea și au arătat că au de gând să dea foc orașului la în­tâiul glonț tras de trupe. Evreii sunt în prada unei mari panice. Mulți dintre inșii au pă­răsit orașul pe jos ori cu vapoa­rele, trenurile necirculând, fiind­că lucrătorii liniilor ferate sunt și ei în grevă. Kaminsky. CRONICI FEDENINE Școala și casa » » luarite de a insista asupra in­suficienței educației caznice pen­tru fete, trebue să stărui mai mult asupra necesității acestei edu­cații. Școlile valorează mai ales pen­tru instrucțiunea m­ai puternică prin cultura virtuților publice. Ori­cât de partizană aș fi a­l u­nei instrucțiuni puternice a fe­­meei, ori­cât de convinsă aș fi despre interesul de a iniția și a asocia femeea la viața națională, esențialul pentru noi este în des­­voltarea facultăților noastre pro­prii,—în vederea funcțiunilor pro­prii femeei, — în dezvoltarea aptitudinilor și afecțiunilor caz­nice, cari se destină a fi sufletul casei, geniul bun al intimității. De aceea femeea trebue cres­cută mai intenü în intimitate și prin metoadele pe cari le are in­timitatea. Nimic, ca exemplul și învăță­mântul dat de o mamă, nu pre­pară pe o tîneră fata a fi mamă. Jean Paul Richter observă că cu cât e mai bine înzestrată o fată, cu atât e mai necesar ca ea să crească în mijlocul ocupa­­țiunilor familiale, pentru ca ne­voia sa de ideal să nu se rătă­cească prin nouri, și pentru ca ea să nu se ducă să-șî caute feri­cirea în afară de datoriile și de afecțiunile care pot singure să-­ asigure această fericire. Numai în casă fata poate câș­tiga acea spontaneitate amabilă, acea bucurie decentă care e sem­nul și efectul unei inimi liniștite și care nu seamănă de loc cu veselia sgomotoasă a școalelor. Băiatul e format de o lume variată : școlile, universitățile, călătoriile, corporațiunile și bi­­bliotecele. Fata e formată de spiritul­­ ma­mei. Moralitatea fetelor este o afa­cere de obicei­­, iar nu de prin­cipii; de aceea ea nu sunt de părere ca fetele să fie lăsate în mare număr împreună, căci sunt unele prăpăstii de cari ea nu trebue să se apropie, dacă nu vroim ca ea să cadă în vre­una din ele. Ziua. Decorarea Șah­ului Persiei ca ordinul englez al «Jaretierei» — Vezi ilustrația — Regele Eduard VII al Angliei a conferit acum cât­va timp Șa­­h­ului Persiei ordinul «Jaretie­­rei», cea mai înaltă decorație en­gleză. După ultimul statut, a­­cest ordin nu se poate conferi de­cât Suveranilor și englezilor din înalta aristocrație. Numărul membrilor, inclusiv regali, este fixat la 26, în care nu se socotesc prinții din familia regală și cavalerii streini. Când se conferă acest ordin unui Su­veran străin, i se trimite printr’o misiune specială. Insignile ordinului constau din­­tr’o jaretieră de mătase de cu­loare albastru închis, cu o fundă pe care se află brodată în aur deviza : «Honmi soit, qui mal y pense». Zilele trecute a sosit la palatul Șah­ului misiunea extra­ordinară a regelui Angliei, care a predat Suveranului Persiei, cu ceremo­nialul obicinuit, insignile ordi­nului «Jazetierei». Ilustrația noastră de astă­zi re­prezintă scena acestei ceremonii: ....— ■ I ■ ...................... Aceste sudori de obiceiü nu dispar de­cât când starea gene­rală de nutriție a organismului cloroticelor s’a îmbunătățit prin un tratament apropriat. Sudoarea oamenilor grași, ne­glijată, poate să aducă după ea adevărate boli de piele, cunos­cute sub numele de­­ eczema, boală ce am descris-o în numere trecute ale «Universului». Foile de cauciuc, interpuse la subsuori spre a proteja hainele, înrăutățesc numai această stare, de­oare­ce împiedică evapora­rea. Mult mai neplăcut de­cât su­doarea palmelor la clorotice și de­cât sudoarea la subsuori la oameni grași, este sudoarea pi­cioarelor , pe de o parte că prin secrețiune se macerează pielea mai ales între degete și din cauza durerilor produse se în­greueazâ mersul, pe de altă parte prin mirosul cel greu (Bromidrosă), ce împrăștie. Bro­­midrosa provine de acolo că mi­rosul produs prin secreția alo­normă se infiltrează în ciorapi și în încălțăminte, căci picioarele bine spălate și neîncălțate nu au nici­odată un miros greu. Precum prin asudarea la sub­suori se strică hainele acolo, de asemenea la asudarea palmelor mâinelor vedem mânușele deve­nind vârtoase și pătate, iar la acel ce asudă la picioare, că în­călțămintea li se deteriorează lesne. Aceste sudori, anume ale pi­cioarelor, le vedem atât la băr­bați cât și la femei, la ori­ce virstă , firește, cu cât ast­fel de persoane sunt nevoite a umbla mai mult, cu atât secreția în chestie sporește. Tratamentul asudărei produse locale constă în spălături dese, cu apă și mai ales cu substanțe, cari întăresc pielea,de pildă cu­­ alcool, cu acizi diluați, cu pre­parate de tanin, piatră acră, toate în soluții anumite. Un ce foarte însemnat de re­ținut de către suferinzii în ches­tiune, este de a isola regiunile pielei, ce asudă, una de alta. Acest scop se ajunge prin pra­furi ce absorb sudoarea, precum sunt toate soiurile de pudre, cari pot fi aplicate direct, sau pe vată. In cazuri mai înaintate avem un mijloc admirabil prin aplicarea unguentului «Diactylon Hatra» după metoda specială a regretatului meu profesor vienez, dr. Moriz Kaposi. Prejudițiile unora, că sudorile vindecate, ar avea o înrîurire rea asupra organismului nostru, sunt lipsite de ori­ce temeiu , din contra, la asudări locale să căutăm a ne supune unei curî medicale sistematice după prin­cipiile arătate mai sus, iar în ca­zuri de îmbolnăviri generale, ca : îngrășarea, podagra, nervoși­ta­tea, anemia, să ne supunem unui tra­tament general, care pe lângă dietă anumită și medicamente, trebue să constea, vara, în băi sărate, în regiuni cu aer puternic de munte. Un ast­fel de tratament lu­crează în bine asupra stărei ge­nerale a bolnavului. Dr*.­­V. Polingher, Iași. O CUGETARE PE 7.1 Oamenii nu trăesc de­cât prin iubire. Carnetul meu­. «Când pisica nu-i acasă»..» «Când pisica nu-i acasă, «Șoarecii joacă pe masă»,— Zice un proverb străbun, Și el zice cu dreptate, Căci se potrivește , toate, După cum am să vi spun... Când boerii sunt la munte Sau la băile de frunte Pentru sănătatea lor, Slugile fac pe boerii Și cât ține totul verii ca să-i vezi pe dumnealor... Jupâneasa se îmbracă,— Căci nu are ce să facă,— Cu­ ale cuceniții rodii, Și se duce la plimbare Și, făcând pe coana mare,— Face junilor din ochi... Și feciorul se îmbracă,— Foi că n'are ce să facă,— In vestminte boerești, Și, pe urmă, ticălosul Face țanțoș pe... «rîiosul» Pe ori­unde-l întâlnești... Amendoul mai dau serate Tot cu vinuri minunate Ce le iau de la stăpâni, Și în casă zace praful Pe cât e de mare jaful Care e ca de păgâni... Când se 'ntorc boeriî­ acasă,— D'asta lor puțin le pasă Și ’mtr’ascuns se bat în cot,— Găsesc hainele uzate, Lipsă'n­ vin și lipsă'n toate, Murdărie peste tot... Geaba fac boeriî gură Că tot dînșiî îl înjură Și'l defaimă prin vecini, Ș'apoi merge cu 'ndrăzfiedla De le cer și... «socoteala», Apoi, del... Să nu te 'nchini?.. Tot așa funcționarul Face 'ntr’una pe hoinarul Când nu'e șeful la birou, Lasă baltă ori­ce treabă Și de șef cine’l întreabă, El respunde : «E un bou­­..» Tejghetarul oare­care Excelent e ca purtare Când stăpân-sai e la băi, De tejghea el... «îngrijește,» Și cu drag o tot... «ferește», De pungași și oameni rei... «Când pisica nu-i acasă, «Șoarecii joacă pe masă», Zice un proverb vestit Și el zice­ cu dreptate, Căci se potrivește'n toate, După cum v'am povestit... Alarion. Cronica medicală HYPERIDROSIS (Asudarea profusa) Oamenii grași, nervoși, artri­­tici sau anemici sufăr de obiceiu de secrețiuni alonorme ale su­­doarei. Cloroticele au de obiceiu palmele mâinelor tot­dea­una a­­sudie , cu toate că secrețiunea e inodoră, totuși pentru copilele anemice suferind de această ipe­­ridrosă cât și pentru vecinătatea lor, lucrul e foarte neplăcut. Mâi­­nele anemicelor sunt reci și se simt umede, răcoroase și lipi­cioase, ca și cum ar apuca o broască. «O ast­fel de stare face atin­gerea mâinei celei mai frumoase dame mai puțin de dorit și poate chiar adesea­ ori să fie răcit focul dragostei aceluia, carn T-ați fi oferit-o» (Kanoși). Știri din străinătate — Prin vastă — Din Blaj se scrie că d. Alexe Viciu, profesor la liceul român de acolo, a plecat în Sicilia spre a face studii filologice asupra particularităților dialectului si­cilian. Ziarul «Magyar Szó» anunță că țăranul ungur Marek din Bé­késcsaba, a împușcat pe cămăta­rul Leopold Ujhely, supranumit «Nababul»,fiind­că acesta nu voia să-l mai aștepte cu plata datoriei. Crima aceasta s’a săvirșit ziua în amiaza mare, pe când se ținea târgul de săptămână. * « Din Viena se anunță că acolo a încetat din viață celebrul isto­riograf german Cuno Kropp, în vîrstă de 81 ani. Defunctul a fost omul de încredere al detronatu­­ui rege George V de Hanovra. Operele sale istorice sunt foarte numeroase. El a fost și profesor de istorie al arh­iducelui Fran­­cisc Ferdinand, moștenitorul tro­nului austriac.* ¥ ¥ Ex-președintele republicei O­­range, Steim­, care face o cură la Reichenhall, se pregătește să părăsească religia protestantă spre a îmbrățișa catolicismul, după cum afirmă ziarul «Rappel». Convertirea aceasta nu­ e de­cât efectul proselitismului călu­gărițelor spiritului, cari servesc de surori de caritate ex-preșe­­dintelui. Secretarul lui Steian desminte însă zvonul despre convertirea ex-președintelui.* Ziarul «Magyar Szo», organul fostului prim-ministru al Unga­riei, baronul Banffy, pe care l’am primit e­l, publică un violent prim-articol sub titlul: «Cabine­tul Khuen Hedervary. Regele vine acasă. Apponyi în perspec­tivă. Vin Jesuițiî». După cum se știe, baronul Banffy este de confesiune calvină. * ¥ M . Ziarele maghiare anunță că in ziua de 5 August vor sosi la­­ Budapesta 1000 de poloni din Lemberg cari vor să dea un con­cert în folosul victimelor inun­dațiilor din Galiția și Ungaria. Concertul se va da pe insula Margareta.* * • Croații cari trăesc în America au adresat împăratului Francisc Iosif și Țarului Nicolae un me­moriu în care se plâng în contra maghiarilor cari au adus Croa­ția la ruină morală și materială, și cer ocrotire în contra maghia­rilor. In caz dacă nu vor primi ajutor, croații se vor uni cu sârbii și vor face o revoluție în con­tra Ungariei, ca macedonenii în contra Turciei. •­­ Al 6-lea congres sionist se va ține anul acesta la Basel, în El­veția, de la 23—28 August. La acest congres vor lua parte delegați ai sioniștilor din toate țările, precum și din România, spre a delibera asupra chestiei evreești și a mijloacelor pentru deslegarea ei. Se știe că scopul sionismului e fondarea unui Stat evreesc. » Sâmbăta trecută «Wiener Zei­tung», ziarul oficial austriac, a sărbătorit a doua­ sută aniversare a existenței sale și a publicat cu această ocazie un număr de lux. m ¥ ¥ S a notării organizarea unei expoziții Universale la Capetown, care se va deschide în Octom­brie 1904. Rulează că de ar fi eșit aceste numere, guvernul italian ar fi tre­buit să plătească zece milioane. Dar și de astă dată jucătorii au fost dezamăgiți în speranțele lor, căci nici unul din numerele jucate n’a eșit.* ¥ ¥ O groaznică explozie pricinuită de emanațiuni de amoniac, s’a întâmplat într’o fabrică de ghiață artificială, așezată în strada A­­lexandru, din New-York. 150 muncitori lucrau într’o clă­dire vastă, când, d’odată, forța motrice se opri și amoniacul se revărsă. Lucrătorii, îngroziți, se refugiaseră în grabă pe acoperi­șuri. După câte­va minute răsună o detunătură formidabilă, omorînd 3 muncitori. 37 au fost greu ră­niți. Pagubele sunt foarte mari. « » A sosit la Cherson directorul teh­nic al poștelor și telegrafelor rusești, inginerul Dincoff, care s-a dus acolo să ia în primire te­legraful fără sîrmă, sistem Mar­coni, instalat între Cherson și Pristan. Acest telegraf a dat re­zultate așa de excelente, în­cât Diacoff se va duce lângă Odessa spre a instala și acolo o stațiune ; altele se vor instala în diferite puncte ale țărmului Mării Negre. Această victorie a lui Marconi e cu atât mai importantă cu cât în Rusia se voia cu ori­ce preț a se aproba sistemul Popoff. * Charles Gould,—fiul arh­imi­sionarului fabricant de vagoane de lux—făcând Duminecă o ex­­cursiune cu nevastă­ sa în auto­mobil, zgomotul lui a speriat un cal ce păștea într’o livede. Calul s’a asvîrlit înaintea automobilu­lui, care l-a răsturnat și strivit iar excursioniștii au fost arun­cați pe șosea. Ei au fost greu răniți și nu se știe dacă vor scăpa cu viață. Ziarul «Budapesti Hirlap» a­­nunță că biserica reformată din Akos, comitatul Szatmar, în care acum 190 ani s’a rugat regele Ungariei Francisc Rákóczi, a fost cumpărată de comitetul pen­tru monumentele istorice cu 60.000 coroane.* * * O depeșă din Athena anunță că d. Aristide Marcus, consulul Franței la Pyrgos (Pelopones), a fost făcut prisonier de o ceată de bandiți, în momentul când se ducea cu trăsura să-și viziteze moșiile. După ce l’au jefuit de tot ce avea asupra sa, bandiții l’au pus în libertate. ¥ ¥ Din Cracovia se anunță că co­lonelul Ziembicki, comandantul regimentului 73 de infanterie, și-a tras în tâmplă un glonte de revolver, în cabina de baie din­­­tr’un hotel de acolo. Nenorocitul colonel a fost transportat la spi­talul militar în stare muribundă. * † ¥ Asupra hotarului comunei Er­lach de lângă Wiener-Neustadt s a deslănțuit o groaznică fur­tună. O femee și fiica ei au fost trăsnite.* ¥ ¥ Regele Belgiei și-a comandat în America un iaht semănând cu iahtul «Meteor» al împăratu­lui Wilhelm și care va lua de asemenea parte la regatele in­ternaționale.* ¥ ¥ Din Sopron (Ungaria) se anunță că marele proprietar Hakanaht a împușcat pe soția sa cu care se afla în divorț și apoi s-a sinucis. Regele Petru I va întreprinde în curând o călătorie în interio­rul Serbiei, spre a cunoaște țara și a se face cunoscut supușilor săi. Itinerariul n’a fost încă fixat, dar după toate probabilitățile re­gele va vizita mai întâiu Serbia orientală și apoi cele­llalte regi­uni. El se va îmbarca pe un va­por și coborând Dunărea până la Raduievatz,va trece prin Negotin, spre a aduce omagii haiducului Velco, un mare erou național, care s-a născut în acel oraș. Regele va fi însoțit de toți copiii săi, adică de prinții George și Alexandru, de prințesa Elena, de fratele său Arsenie Kara­­gheorghevici și de Paul, fiul a­­cestuia din urmă. Regele a trimis o scrisoare pri­marilor orașelor pe care le va vi­zita, în care se roagă de a nu se face nici o cheltuială pentru sărbătorirea sa, de­oare­ce con­­dițiunile financiare în care se află­ comunele nu permit aceasta. Că­­­lătoria va dura 25 — 30 de zile. * Foarte mulți jucară și în cursul săptămânei trecute la jocul de lotto din Italia, numerile ce se refereau la pontefice (care sunt 10, 44, 08), aga ce se cal­ Citiți! Citiții Toate persoanele din Capitală și provincie, cari vor cumpăra Veselia, care a apărut astă­zi Jouî dim., 31 Iulie, vor concura prin tragere la sorți la următoa­rele 4 premii: 1) O frumoasă brățară cu ceasornic de argint. 2) Un frumos vas de sa­lon de metal bronzat. 3) Un album pentru fo­tografie. 4) Un coșuleț pentru pâine de nichel. «Veselia» se vinde cu 5 bani numărul în toată țara. Spre a concura la această tra­gere, cititorii din provincie vor trimite prin poștă, într’un plic deschis, și cu o marcă de 3 bani, sau mai bine vor departe ime­diat la depozitarii noștri din fie­care oraș, cuponul No. 6 din a­­cel număr. Cititorii din Capi­tală le vor depune la portarul stabilimentului «Universul». Tragerea va avea loc Marți, 5 August a. c. Inaugurarea monumentului lui Kneipp Duminecă, 27 Iulie et. v., a. c., cu mare solemnitate s’a făcut la Wörisshoffen (Bavaria), desvelirea monumentului lui Sebastian Kneipp. A asistat lume foarte multă. Ger­manii, austriacii, francezii, italienii, românii, ungurii, polonezii, rușii, americanii, bohemii, etc., etc., cu un cuvînt toată lumea din Wöris­­shoffen (peste 10.000 de suflete) au sărbătorit ziua care eternizează me­moria lui Sebastian Kneipp. Fie­care naționalitate, aflătoare aci, peste 20 societăți locale și din împrejurimi, peste 20 orașe, Intre cari : Berlin, Frankfurt, Viena, Ber­na, Hanovra, München, Nürenberg, Gratz, etc., reprezintate prin câte un comitet, au depus câte o coroană la picioarele marelui Knem­p. Rind pe rînd au fost depuse 58 coroane și s’au ținut aproape tot atîtea cu­­vîntări. Românii aflători Ia Worisshoffen, în număr de peste 300, din iniția­tiva d-lui general Coandă, repre­­zintațî printr’un grup din care am remarcat pe domnii : Christu Ne­­goescu, inginer Gafencu (București), I. Bianu, prof. universitar, Papa­­dopol, proprietar (Galați), Dima, pensionar, Roiu, avocat, C. Gobi, tipograf, G. Simionescu, Velescu, D. Drăghiceanu, I. Jitianu, Frații Coandă, studenți, Gh. Ilievici, Beer, Glodeanu, d-na Cotescu, d-ra Assan, N. Ștefănescu, G. Madgearu din Ga­lați,­ Hönich, d-na Vidrașcu, C. Mi­­hăilescu, Eremia In­escu, protosin­­ghel din Baden-Baden, etc., au de­pus o coroană de palmier cu pan­glici tricolore. Coroana a fost predată de d-ra Elena Gafencu, în vârstă de 8 ani,­­ îmbrăcată în costum național ro­­­mânesc, și depusă în mijlocul entu­ziasmului și admirațiunei generale a costumului național românesc, după ce d. Gr. Negoescu rosti o căl­duroasă cuvîntare în limba româ­nească: «Depun, zicea d. Negoescu, tricolorul românesc la picioarele marelui Leb. Kneipp în numele ro­mânilor, ca semn de admirațiune pentru acela care, reușind să rupă cu prejudecățile sociale, a știut să adune admiratori din toată lumea, mai mult ca ori­care Suveran. Să­ î fie memoria eternă !» UN PROVERB PE ZI Fii mulțumit, vei fi bogat; al inimă, vei fi tare. Universul la provincie De la coresp. noștri particulari — Pe ziua de 29 iulie — Craiova Nenorocire. — Astă­zi, pe la orele 2, omul de serviciu de la pa­latul de justiție, anume Constantin Ciobanu, pe când ștergea geamurile de la stagiul al douilea, venindu-î rea, a căzut jos. Grav rănit, fu dus la spitalul Preda. Cu toate îngrijirile doctorilor, ne­norocitul a încetat din viață. Lucilius, Călărași Groaznică, nenorocire.—Du­mitru Bucur, din Lehliu, pe când venea era pe șosea cu o căruță în­cărcată de pat, caii s’au speriat și au luat-o la fugă. Numitul a căzut înaintea lor și, fiind apucat între crucea căruței și un stâlp al telegrafului, a fost stri­vit îngrozitor, rămâin mort pe loc. Alta nenorocire.—Ghiță Du­mitru, din Cosâmbești, trecând erl cu căruța prin cătunul Popești în goana cailor, a călcat pe o fetiță de 3 ani, a lui Iosif Tașcu, lăsând’o moartă pe loc. Bij­uitru a f fst arestat, BAta o sftnsferoît^.^cmfeite* Nae Troacă și Vasile Ba­n­ dir Sl’o­­bozia, luându-se să ceartă cu țiga­nul Costache Vasile pentru o femee, l’au bătut îngrozitor lăsându-l In nesimțire. Pacientul a fost internat în spi­talul din Slobozia, f­e la obor.— In oborul de ce­reale s’au vîndut orl 224 chile fa­sole cu 70 lei chila, 208 chile grâu cu 47—71 lei, 52 chile orz cu 28— 32 lei și 2 chile mei cu 37 lei chila l­e la Ostrov. Botoșani Spânzuratul din Stincești. —Astă-noapte a fost găsit, în pădu­rea din Stîncești, depărtare vre-o 20 minute de Botoșani, un om în vîrstă cam de 60 ani, spânzurat de craca­ unui copac. Iată semnalmentele nenorocitului sinucis : favorite albe, statură în­­naltă, îmbrăcat în haine vinete, vestă și pălărie neagră. După toate probabilitățile, sinucisul e de loc din Botoșani. Identitatea sa încă nu a fost stabilită. Autoritățile cerce­tează. Victimele cătenilor turbați.­­Femeea Elena Petre Ciobanu, din Dumbrăveni, a fost mușcată de un câine turbat. De asemenea, la Sal­­cea, a fost mușcat de un câine tur­bat femeia Ilie Vulpe și copilul Petru Cojocariu. Pacienții au fost trimiși în cura institutului antirabic din Iași. Hramul monaisticei Don în­noi".—Duminecă, 27 Iulie, s’a să­­vîrșit cu pompă hramul bisericei mânăstirei Doamnei, Sf. Panteli­­mon. Un mare număr de credin­cioși din Botoșani au asistat la a­­ceastă serbare și au rămas până noaptea târziu­ în frumoasa pădure de la monăstirea Agafton, înveci­nată cu monăstirea Doamnet. Kecel. Focșani Crimă. — Intre locuitorii Dimi­­trie Drâmbă și Nicolae Partenîe, din Țifeștî,exista de multă vreme o ceartă din cauza unei bucăți de pă­­mînt. Erl întâlnindu-se pe o șosea lăturalnică a satului, eî se apucară din nou la ceartă și apoi la bătaie. Drâmbă fiind mai­ puternic, reuși să-l doboare pe adversarul său. A­­cet­a însă, scoțând un cuțit, îl îm­plântă cu putere în pieptul lui Drâmbă, care căzu jos într’un sac de sânge. Ucigașul a dispărut. După o agonie de două oră, ne­norocita victimă încetă din viață. Altă crîmat. — In spitalul din Vidra a încetat din viață locuitorul Nicolae Dragomir, din Străoane­ de­­sus, în urma unei bătăi cu Stan Vasile. Stan Vasile a fost prins și înaintat parchetului. De la Milcovt Galați Moartea generalului Ion Cotrutz. — Generalul In rezervă Ion Cotrutz s-a stins la băile Strun­ga, unde plecase să se caute de o boală de inimă, de care suferea de multă vreme. Născut în anul 1834, în luna Ia­nuarie 23, în București, Ion Cotrutz, după ce termină cursurile primare, intră în 1857 în școala fiilor de mi­litari înființată de Știrbei Vodă. De ad­­ese cu gradul de sergent în 1858, 24 Iunie, Ion Cotrutz do­bândește gradul de sub-locotenent j în 1860, August în 30, pe acela de căpitan iar în 1868 Noembrie, este înaintat la gradul de maior. In timpul războiului Independen­ței, maiorul Ion Cotrutz, se afla ia regimentul 5 de linie. Comandantul acelui regiment, co­lonelul Budișteanu îmbolnavindu-se, comanda regimentului e încredin­țată atunci, de drept, maiorului Co­trutz. In memorabila zi de 12 Ianuarie 1877, regimentul 5 de infanterie, sub comanda maiorului Cotrutz, ia reduta Smîrdan. Cu această ocazie maiorul Cotrutz a dat dovada unui curaj și unui tact uimitor. M. S. Regele, aflând despre bra­vura maiorului Cotrutz, îl înain­tează imediat la gradul de locot.­­co­­nel, decorând­u-l cu «Steaua Ro­mâniei», în gradul de mare ofițer. Țarul Alexandru al Rusiei îl de­corează de asemenea cu decorația «Sf. Gheorghe». Ca o răsplată mai mare a faptei sale vitejești, M. S. Regele ordonă ca numele maiorului Cotrutz să fie trecut în cartea de aur a oștirei românești. In 18&3, Aprilie 6, Cotrutz este avansat colonel și i se încredințează comanda reg. 5 infanterie din Ga­lați. In 1893, obosit de muncă și ne­căjit de o boală care începuse să devie mai accentuată, colonelul Cotrutz demisionează din armată, iar In anul 1897, este înaintat la gradul de general. In 1900, "Martie 30, Cotrutz e tre­cut în rezerva corpului III, cu Se­diul în garnizoana locală. ,*, Astă­zi, Marți, corpul defunc­tului general a fost îmbălsămat. Jouî, rămășițele pământești vor fi aduse la localitate, iar vicerii ! Generalul Ion Cotruț*

Next