Universul, septembrie 1903 (Anul 21, nr. 239-268)

1903-09-01 / nr. 239

Istoarea drapelului 5. .1. societății «Co­roana de oțel» a veteranilor După cum s’a anunțat, d­î di­mineață veteranii din Capitală și delegați din mai multe județe ale țării, s’au întrunit la sediul so­cietății lor, din str. Ilfov No. 2, pentru ca de acolo să se ducă la biserica Sf. Spiridon, unde era să se sfințească drapelul a­­cestei societăți. Plecarea La orele 9 și jumătate, un nu­măr de 150 veterani, având în frunte drapelul, purtat de vete­ranul Soare Marin, din comuna Berceni-Dobreni, și comitetul so­cietății, compus din d. căpitan Zaharia, președintele, și d-ni: Rosculescu, Luțescu, Ontana,Tri­­ner, G. Stoinescu, Ghiriță Gheor­­ghe, Niță Avramescu, Georgescu, Alexandrescu, Topoloveanu, C. Constantinescu, Ciochină Dumi­tru, G. Dumitrescu, etc., plecară spre biserică. Cortegiul, având muzica în frunte, străbătu strada Lipscani în jos, pe str. Carol și Șerban Vodă, până la biserica Sf. Spi­ridon. Drapelul, după cum se­ știe, este dăruit societății veteranilor de d-na general Gandiano-Po­­pescu. Intr'o parte este pictată coroana de oțel, inscripția : «Soc. veteranilor, grade inferioare di­n războiul 1877­—78,—fondată la 2 Februarie 1903». Pe partea cen­trală e pictat un leu, pe o redută, culcat pe dra­pelul turcesc, ținând în ghiarele sale 2 săbii și tunul cucerit de la turci.­­ Pe această parte este urmă­toarea inscripție: «Totul pentru patrie». Sfințirea drapelului Veteranii vin în cea mai mare regulă. In Calea Victoriei, în dreptul librăriei Socec, întâlnesc pe d. Saita, prefectul poliției. D-sa, la vederea drapelului,­ se descoperă. Intrând în biserică, veteranii se aranjează pe două rânduri și se începe serviciul divin, oficiat de preotul Iancu și diaconul Georgescu. După terminarea slujbei reli­gioase, preotul sfințește drapelul stropindu-l cu aghiazmă. Afară, în curte, muzica cânta o rugă­ciune, aceea care se făcea în toate serile pe câmpul de răz­boi ș­. Tot atunci, printr-o fericită coincidență, clopotul cel mare de la Mitropolie începu a suna. Nașul drapelului a fost un ve­teran țăran, Vâlcu Dumitru, din com. Diencu­, plasa Vedea-Olt, jud. Olt. Punându-se drapelul pe sfinta masă din mijlocul bisericei, d. căpitan Luțescu se adresă lui Vâlcu Dumitru cu aceste cuvinte­«Vâlcule! tu ești nașul dra­pelului !» Vâlcu, cu un ciocan de fier, bătu cele dinteia linte. In vremea asta muzica cânta afară «Trăiască Regele». Momentele acestea au fost su­blime. Fiori treceau prin inimile tuturora. Veteranii plângeau. Ei își aminteau acele zile d­e vitejie fără seamăn și renășteau în fru­moasele amintiri de odinioară. Disciu­sul d-lui căpitan Zaharia După țintuirea drapelului, d. căpitan Zaharia, președintele ac­tiv al societatei, luă cel dinteiu cuvîntul. Lată, în rezumat, cuvîntarea d-lui căpitan Zaharia : Frați veterani și iubită adunare ! In resboiul ce am avut în anii 1877—78, am arătat lumei ca sun­tem vrednici de strămoșii noștri și merităm ca și ei de a ne numi stră­nepoții șoimului Traian, pentru ca am șters cu sângele nostru pata pusă­ asupra României și i-am dat independența furată prin intriga și u­ra streină. Am înființat prima societate a ve­teranilor în România cu numele de «Societatea veteranilor grade infer, din resbolul 1877—78, Coroana de­ Oțel a României», al cărei drapel îl sfințim azi 30 August, zi în care a­­cum 26 ani, prin groaznică vărsare de sânge, am luat din mâinile vrăj­mașului, în primul atac, unul din punctele cele mai tari ale câmpului de lupta, reduta Grivița. Drapelul societăței este simbolul care reprezintă dreptul veteranilor, perpetuu din tată în fiu, precum drapelele armatei sunt simbolul care reprezintă Patria, ori­unde. Să trăiască România. Sa trăiască M. S. Regele Carol I. Să trăiască M. S. Regina Elisa­beth. Să trăiască Dinastia. Discursul d-îuî căpitan La­țe­scu Scumpii mei camarazi de luptă și distinsă adunare ! Ne aflăm aci în fața altarului di­vin și în fața reprezintanților mân­tuitorului lumei. Suntem adunați în sfîntul locaș, pentru sfințirea drapelului nostru, dăruit de o d-nă română, sub ale cărui cute urm­ează să ne îndreptăm toată credința și toate aspirațiunile noastre. Ne aflăm în acest sfî­nt locaș și pentru a sărbători această zi memo­rabilă și istorică pentru națiunea română și în special pentru armată. «Suntem adunați aci pentru as­cultarea rugăciunei preoților, ridi­cată la ceruri pentru odihna sufle­telor bravilor noștri camarazi, ce -a murit cu vitejie pe câmpiile Bul­gariei pentru apărarea patriei și in­dependenței ei. «Astă­zi se împlinesc 25 ani de când armatele aliate româno-ruse au smuls prin bravură prima re­dută Grivița, păzită cu atîta înver­șunare de armatele Padișahului, de sub comanda celui mai mare gene­ral al său Gazi Osman-Pașa. «Astă­zi se împlinesc 26 ani, de când armata română a primit bote­zul de sânge, pentru mărirea nea­mului, independența Patriei și glo­ria armatei române. «Sunt 26 ani de când reg. 14 do­robanți și batalionul 2 de vînători au înscris pe drapelele lor lauri de biruință și în istoria neamului vir­tutea civică a ostașilor Români». D. Luțescu termină aducând, în numele veteranilor, mulțumiri atît d-lui căpitan Zaharia, preșe­dintele societăței, cât și tuturor acelora cari au dat concursul lor acestei societăți. La statuia lui Mihaiu Vi­teazul După sfințirea drapelului, la o­­rele 11, veteranii, în aceeași or­dine exem­p­ară, a fi plecat spre statuia lui Mihaiu Viteazul, ca să depue o coroană. Cortegiul se formă ast­fel : In frunte muzica. Venea apoi co­roana de stejar cu iaur­ de aur, purtată de 3­ veterani. Pe panglica albă era scris, pe o parte : «Soc. veteranilor Co­roana de oțel, luptătorii pentru independența Patriei 1877—78». Pe cea­laltă parte : «Marelui voivod Mihaiu Viteazu, eroul de la Călugăreni». După coroană veneau doue fetițe, în haine albe, fiicele d-lui Topoloveanu. La orele 11 și jum. cortegiul ajunse în fața statu­eîiii Mihaiu Viteazul. Douî veterani luară co­roana și o agrară de statue, în sunetul muzical care cânta «Deș­teaptă-te Române !» Printre veterani era și un is­­raelit. I­lie Moise, din reg. 5 de linie, cu decorații pe piept. Moise luase parte la asaltul de la Grivița. $>. Luțescu D. căpitan Luțescu a luat aci cel dinteiu cuvîntul. D-sa spuse că după ce veteranii și-afi sfin­țit drapelul, au venit să-l închine înaintea lui Mihai V­­iteazul, cel mai mare erou și geniu militar al României. D. Luțescu face după aceea un scurt istoric de la Negru-Vodă și până azi. D-sa aduce elogii Domnitorului Guza, care a Îm­proprietărit pe țărani și venind la domnia M. S. Regelui Carol, spune că a rupt lanțurile cari în­câtușa fi poporul. Venind la resboiul indepen­denții, zice că trofeele, drapelul turcesc luat cu asalt, indepen­dența țării,­ Coroana de nur) pe care o poartă primul nostru rege, vor vorbi d­’apururea despre vi­tejia Românilor. D. Luțescu citește ordinul de zi dat la 5 Septembrie pe câm­piile Bulgariei, cu privire la lua­rea trofpelor și transportarea lor în Capitala României. Oratorul termină adresându-se veteranilor : «Voi, cari ați făcut pareză din piepturile voastre pentru apăra­rea patriei, aveți dreptul să tra­geți brazda pe­ pământ ca să ve scoateți pâinea. «Autoritățile au fost induse în eroare de intențiunile noastre. Noi nu cerem plată, ca merce­nari, ci pământ cu plată»! Iîî­ntvintirea ser­ gentarii Constantin Popescu D. Șt. Georgescu-Sergent se urcă după aceea pe tun și citește niște frumoase versuri, în amin­tirea sergentului Constantin Po­pescu, din reg.­i de artilerie. La palatul funcționarilor publici de la statuia lui Mihaiu­ Vi­teazul, cu muzica în frunte și în cea mai perfectă ordine, cortegiul plecă spre palatul funcționarilor publici. Trecând pe dinaintea «Asociației studenților universi­tari», studenții de acolo au în­chinat, de pe balcon, drapelul lor înaintea drapelului veteranilor. ■In fața palatului, muzica in­tona imnul regal, iar veteranii se descoperiră cu toții. Discursul d-lui căpitan Za­haria Ajunși la palatul funcționari­lor publici de la șosea, vetera­nii intrară în sala de jos a be­răriei de acolo. Comitetul societăței veterani­lor luă loc pe o estradă din față. După ce se făcu liniște, d. căpi­tan Zaharia luă cuvîntul: «In­ discursul ce voi­ ține, zise d-sa, nu caut să me pun în evi­­dență, ci să sdrobesc versiunile infame cari se debitează pe sea­ma noastră». D-sa arată după aceea cum s'a înființat societatea veteranilor, cum s’a început mișcarea. «Acești viteji, zise d-sa, au fost uitați de conducătorii țărei, cari se laudă cu independența, dar fără să bage în seamă pe acei cari au făcut-o. Povestește după aceea episoade din timpul războiului. Revenind, spune că veteranii nu fac politică ; ei și-au­ apărat­ țara și vor să fie proprietari în țara lor. «Să li se dea veteranilor drep­turile lor, ca să nu vie timpul să-șî ia ei aceste drepturi , strigă oratorul. «In loc să ni se dea 4 părți di­n 5 cât am cerut, ni s’a dat 1 din 7, adică 8 hectare de pă­mânt în Dobrogean. D. căpitan Zaharia spune apoi că în audiența pe care a avut-o la d. Vasile Lascar, ministrul de interne, d-sa a recunoscut că le­gea e pripită și a făgăduit că guvernul va reveni. Președintele societăței termină făcând apel la unire, căci numai în unire va fi puterea. Discursul d-lui Caiana, I­. Catană luă după aceea cu­vîntul: «Trebuia să fim, zise d-sa, nu o mână de oameni, ci 3000 de veterani, dar frații noștri a a fost opriți la bariere și înapoiați la casele lor. In țara noastră, zise d-sa, până și babele au drep­tul de a se întruni, afară de ve­terani». D. Catană mulțumi bărbaților puși în fruntea societăței, d-lui colonel Vladescu și d-lul căpitan Zaharia: «D-tor, adaugă d-sa, ne-au dus în război și la isbândă, d-lor vor face acum să ne­ do­bândim drepturile și noi nu vom dezarma până ce nu vom do­bândi aceste drepturi». D-sa zise că veteranii nu fac politică, că nu sunt instrumente de partid. D. Catană termină cerând 35 hectare pământ pe frontiera Do­­brogei, iar pentru acei cari re­mân aici de la 5 până la 10 hec­tare, plătibile în anuități. «Să luptăm, încheie oratorul, și să nu ne dăm cu nici un preț înapoi. Să mergem până la Rege, marele nostru căpitan, și să-î expunem plângerea noastră». ** Mai vorbește după aceea d. Trușculescu, vice-pre­ședinte so­­cietății, care arată măreția zilei de ari și d. Luțescu, care,­după o scurtă introducere, descrie fap­tele vitejești din războiul de acum 26 de ani.* * * După ce un voteran, Vincu­­­lescu Costache, din Urzicani, spuse cum primarii și sub-pre­­fecții îi opreau ca să vie la Bu­curești, se­­ urcă la tribună Vâlcu Dumitru, nașul drapelului, care îșî spuse nevoile și greutățile ce îndură. Vâlcu vorbi cu mult bun simț și term­ină zicând : «Am­ avut cinstea să botez eu acest drapel. Sunt om sărac și n’am ce să dau ; și dăruesc acest brâu, pe care-1 aduc din munți și dai văi» Cu aceste cuvinte, Vâlcu se de­cinse și-și dese brâul tricolor, care fu aninat la drapel în mij­locul sgom­otoaselor aplauze. La orele 3 după am­iazi se ter­mină aceasta serbare S'a dat ve­teranilor apoi câte o halba de bere. In urmă e­ șiră cu toții în­ piață, și apoi, în sunetul muzicei, în­vârtiră o mare horă. Cht. P. Macră. lui si in ioropu­sl prior Au fost numiți în învățăm­în­tul primar rural, următorii normaii și­ cu diplomă de capacitate cari au absolvit anul acesta : a-rele Anto­escu Maria, la școala din com.­ Holt, cătunul Sălicești , Stratulat Ecadina, la școala din com. Largu , Protopopescu Caliopi, a școala din com­. Colt,­’ răt. Mus­­cel-Carăimănești și Batog­rafia la școala din com. Vintilă-Voda din jud. • Bazod. Malcocî Petrescu Lucreția, la școala din com. Tusla, jud. Cons­tanța. Mateescu Elena, la școala din co­muna Smulți și Pogon El­na, la școala din com. Baléul, județul Go­­vurlui­. Vasiliu A. Ecaterina, la școala din com­. Tătărel și Ionescu Elena, la școala din com. Bogați, jud. Dîm­bovița. Grigoriu Anastasia, la școala din comn. Lișna-Suhărăți și Hodor Olim­pia la școala di­n com. I­ănești din jud. Dorohoi. Rachieru Emilia, la școala din co­muna Ulmu, jud. Ialomița. Simioni sau Natalia, la școala din com. Ciu­rea, cât­.Slobozia. Bogdănescu Aurelia, la școala din com­. Popești și Vătafi­ Florica, la școala din com. Tabăra jud. Iași. Ștefanescu Zoe, la școala din gura Hanguhduc și Nestor Marcui­a șc. din Har­gu Schitu Răpciunî,­­din jud. Neamț ; Dacie Elena, lasc. din Mălăești, Gurea Cocina la școala din com. Cocorești-Grinda și Băncilă Pilotei, la școala din com­. Trișani, jud. Prahova ; Plopeanu Elena, la șc. din com­. Para­va ; Continiu Bu­­f­rosi­na la șc. din com. Ivești; Sta­­vri Ana la șc. din com. Tichiriși și Piloți Victoria la școala din com­. Călieni, județul Putna. Popescu Natalia, la școala din com. Sofricești-T­rifești din județul Roman. Popilian Maria la școala din Păs­­coi­ni ; Ștefanescu Teodora la școala din comn. Traian­ Popescu Eugenia la școala din comn. Ia­nea și Mătă­cine Aneta la școala­ din com. Jitoe­­nești din județul Romanați ; Pilote Eugenia la școala din comn. Burdușani, județul Tecuciu ; Geor­­gescu Constanța la școala din com. Saelele, județul Teleorman ; Mihăi­­lescu Cornelia, la sc. din com. Bas­­chioi și Roman Maria la șoala din rom. Văcăreni, jud. Tulcea. Mărgineanu Ecaterina, în com. Alunu, Timireanu Elena, la școala din rom. Căistănești, Stan Ana, la școala din com. Pitușești-Otășan­, jud. Vâlcea; Ionescu Elena, la școala com. Corbi-Ciungi, Băje­naru Maria, la școala din corn. Singuren­!, Sta­­matiadi Alexandrina, la școala din corn. Cosi­­ești și Georgescu Ana la școala din corn. Cucuruz, jud. Vla­­șca. S’au rezervat locuri până când își vor face stagiul militar, următori­lor normaliști cu diploma de capa­citate : Alexandru Popescu, la școala din com. Latinele de sus jud. Arg­a, Iac­ob A. Teodor, aș­oala din com­. Cislău, ,jud. Buzei­, Popa M. Du­mitru, la­ școala din com. Cavaclar, Zotta A. Ion, la școala din com. Topologiu Docian, Radu I. Constan­tin, la școala din com. Calfa, Bo­tez C, Ion, la școala­ din com. Gâr­­lița, cat. Gan­ța, Dumitru C. luțiu, la școala din com­. Saragia-Tașpu­­nar, Ilelgiu Vasile, la școala din com­. Asam­ar, din jud. Constanta, Hurezeanu Dumitru, la școala din com. Negreni, jud. Gorj ; D-ra O­n­o­frei Zoe, la școala din com. Gârbovi, jud. Ialomița, (până va împlini vîrsta de 18 ani), Const. M. Georgescu, la școala din com. Dobra, jud. Mehedinți. 13-n­l Gheorghițoiu Ion la școala din com­. Talpa, jud. Neamțu Po­pescu Radu, la școala din comuna Cornățelu și Palangă Constantin la școala din com­. Vai-de-ei, din jud. Mândru Gh., la școala din com. Capotești-Balotuști din jud. Putna, Popilian Grigore la școala din com. Cocorăști, Ganea Vasile la școala din com­. Hotăranî, Toteanu I.­Con­stantin la școala din com Rusăneș­­tii-de-jos, Bărlulescu Gh. la școala din com. Tia-M­.re, Popovici C., la școala din com. Giuvăiești, Enescu Dumitru la școala din com­. Baldo­­vinești, Țuculescu Ion, la școala din com. Piatra și Procopescu Vir­gil, la școala din com. Piatra, jud. Romanați, Oprescu R. Marin, la școala din com. Tătărăștiî-­de-Sus. Șerbănescu P. Ion, la școala din com. Necșești, Tudor M.. Nicolae la școala din com. Vârtoapele-de-gu­s, Popescu T. Petre la școala din Stoborăști și Mandro­­ceanu Teodor la școa­a­ din com. Voivoda din jud. Teleorman, Chi­­riac Ion la școala din Chilia-Veche, Dalcu Const., la școala din Satu-Nou. Munteanu Alex. la școala din co­muna Satu-Nou­, cât G. Letea, Stă­­nescu G. Ion la școala din comuna Potur, Petrescu St. Alexandru, la școala din com. Cuciorova, Serengoi G. Ion la școala din com. Stistovea, Davidescu Victor la școala din com­. Sabangi-Agi-Ghio!, Câmpenescu Gh. la școala din comn. Congaz și Toni Dumitru la școala din comn. Parcheș jud. Tulcea, Boțocan 1. Dumitru la școala din comn. Malaia, Popeș­ti 1­. Ion, la com. Folești de Jos, Abdgiu Ion la școala di­n com. Fumuren­i, Pop­sau Nicolae la școala din co­muna Tina și Geaușescu Nicolae la școala din com. Călimanești căt. Gura-Văii jud. Vâlcea, Nuțu Gheor­­ghe la școala din comuna Găujan, Constantinescu D. Nicolae la școala din com. Călugăreni cât. Dzun. și Popescu Alexandru la școala din com. Toporu jud. Vlașca. Direcțiunea astu­mulu de Fete ȘCOALA­ NOUA­ JTEGIESCU aduce la cunoștința părinților că fosmieriie se fac In Cancelaria Institu­lui, din str. Fântânei No­i, unde pentru examenele de finele anului s’a instalat din nou. Localul recunoscut de d. inspector delegat al Consiliului Sanitar ca unul din cele mai bune din Capitală, Grădină, și curte pentru eleve de peste 4000 m. p întindere. Examenele în Institut și cu certificale de Stat. Prospeele se trim­­it la cerere. 6751 Universal in provincie De la core.sn. posiri particular! — Pe ziua de 29 August — Brăila Marele solundal de la ale­­gerea cu­riioraliunea bărbie­­rilor*.— Aseară, urmând a se face la corporațiunea bărbie­ilor din lo­cal­tate a­legerea președintelui, din cei 9 membri aleși în întrunirea de la 14 August, s’a iscat un mare scandal urmat de încăerări sânge­roase în următoarele împrejurări: Pe la orele 12, după ce s’a făc­ut apelul nominal al membrilor corpo­rations­, comisarul guvernului, Tu­­d­orache , postul, găsind­­-â numă­rul celor prezent­­e în conformi­tate cu legea, declară adunarea con­stituită, cu sposând a se proceda la alegerea președintelui. Fiind însă două partide care voiau să aleagă fie­care pe agreatul lor ca preșe­dinte, s’a născut un violent scan­dal, în urma declarărei comisarului guvernului că adunarea nu acceaptă alegerea d-lui Căr­șinescu, propus de membrii comitetului corpora­ții­­ne!. Atunci Ghiță Teodorescu, mem­bru în comitet, apostrofând pe co­misarul guvernului,voi să-l lovească, ceî-il alți, care erau contra alegere! lui Cărșinescu, iar apărarea comi­sarului guvernului i de ari se naște o mare învălmășeală. Toate actele corporațiuneî formate până aseară relative la cele-l’alte alegeri au fost distruse, iar între membri­ se na­scu o mare bâtie. Au fost rănii Tudurache Apostol, mai grav, iar alții s’au ales cu, câte­va lovitur­i de basl­aie­. Avisându-se parchetul și poliția, imediat au venit. In fața locului d-ni­ Opran, jude-instructor, și polițaiul Per­iețeanu cu mai mulți ag­nț­i cari cu multă greutate au putut pune capăt ac­etui scandal. Făcându-se cercetări, s’au dove­dit ca culpabili : Ghița Teodorescu, Rine Teodorescu, Tache Pred­escu și Iacovache Zaa­firescu, cari au fost arestați la poliție. Parchetul a deschis o anchetă con­tra celor de mai sus și s crede că ei vor fi depuși sub învinuire de distrugere de acte­ publice și u­l tra­gi­c adus comisarului guvernului. Syon­elli îi­ s.— Astă­zi,­pe când se­­­licia serviciul divin în b­serica greacă din localitate, un individ in­­troducându-se în biserică, fură mai multe luminări, și spre a nu atrage atenția publicului se refugie în ga­leria biseric­ei. Acolo însă, fiind descoperit de e­­clesiarhul Jani, imediat a născu un svon curios în public, care se răs­pândi cu iuțeala fulge­rulu în între­gul oraș, lum­ea în podul bisericei grecești a fost prins un bulgar, toc­mai când voia să-i b­e­a foc. Cerce­tând cazul, am aflat ca el se reduce la un simplu furt comis de cerșe­torul Gh­erghe A­rgheli care a fost arestat la secția i. n.­» In­ Lai­in­ia. Buze­ti Snecatîi.— Azi parchetul a fost înștiințat telegrafic de către sub­prefectul plaiului Buzeü cu eri pe înserat­, m­­icea Rada Stanciu An­­ghel, fiind turmentată de băutură, a căzut în gârla Nehoiului, înecân­­du-se. I­ Nirt de ban«. — Em­. Niță Po­pescu, din Gândești, pe când lipsea tatăl său de a­casă fiind dus la munca câmpului, s’a dus să culeagă niște fasole. S­ara înapoindu-se »­­casă, a găsit casa sparta și lipsind suma de 313 lei, în diferite mon­­de, pe care­ o avea ascunși în hornul ca­sei. Jandarmii au început cercetări. Kami­ro. Călărași Sosire.— Aseară au sosit în cor­tul nostru vapoarele N. F. R. «Dra­­goș» și «Gherdap», încărcate cu marfă pentru oraș. Diverse.— Bâlciul care urmează să se ție anul acesta în ora­șul nostru, a fost arendat­ d-lui Gh. I. Gheorghiu, din Giurgiu, cu 23.620 lei. î­ f. la obor*.— In zilele de 27, 28 și 29 August s’au vîndut în, obo­rul de cereale 1284 chil- grâu cu 71—73 și chila, 198 chile fasole, cu 76—78 lei chila, 348 chil» Orz cu 29—31 lei chila, 10 chile ovăz cu 26 lei chili, 320 chile mei cu 36—39 lei chila, 20 ch­ile secară cu 40—44 lei chila 12 chile rapiță cu 24—28 lei chila și 6 chile porumb nou cu 58 și 60 lei chila. De la Ostrov. Craiova Inceiuliul din l­rcesta. — D. Hie N. Predoiu, primarul comunei Breasta, printr’un raport adresat prefecturei, arată că astă-noapte fă­cătorii de rele i-au pus foc la 7 clăi de fân, cari au­ ars cu desăvârșire. G «avui» f«s*î­tă.—Ilie Ras­ro­­veanu ve­nise la târg cu un butoiu de țuică să-l vînză. Sosind pe seară, el trase căruța în curtea unui han și intră în prăvălie să mănânce ceva. Ilie Petrescu, care de­sigur pu­sese­ gândi­rea butoiului, în timp ce Rascoveanu era înăuntru, eșua pe poarta hanului cu căruță cu tot. Noroc că păgubașul a fost­ avizat de un cunoscut al său, de calea cea rea ce apucase căruța­rul, și luân­­du-se în fugă după hoț, a isbutit să-l ajungă tocmai când acesta se credea scăpat. Un gardist i-a dat a­­jutor lui Rascoveanu să-l ducă pe Pe­­trescu la poliție. Arestar«» unor spărgători.­­ Poliția a reușit să aresteze pe vestiții spărgători Patruș Constan­tin, Ilie Chircă, Ion­ Șt­­fan și Ion Ciutează. La perche­zițiile­­ ce s’au făcut pe la casele lor, s’au găsit a­­tâtea lucruri în­cât se poate monta un magazin. Epizootii. — In urma Inspecției pe care d. or. Mur­ășescu, medic ve­terinar al județului, a făcut-o prin comune, s’a constatat : Variola o­­vină este în descreștere în satele din partea nordică a județului, în Glod și Foișor s’a stins cu desăvîr­­șire , iar în câte­va comune din zonă (partea județului despr­e Du­năre) epizootia este în creștere. Pneumonia infecțioasă a fost constatată la rîinători locuitorilor di­n Rast. Instrucții au fost imprimate și trimise de d. medic veterinar pe la toate primăriile comunelor unde bântue epizootiile. Lucii ias. Dorohoiu. Afacerea de la depozitul de recrutare.Un comisar­ regal eăp Gujbă, însărcinat cu instrucția acestei senzaționale afaceri, a ple­cat eri la Iași. In tot timpul șede­re! dosare aci, a citat la cabinetul d-sale de instrucție (la regiment) numeroși martori, cărora le-a luat depozițiunile,complectând dosarul a­­facerea cu noul piese. Cancelaria de­pozitului a sigilat-o din nou. Instrucția nu e încă terminată , de aceea ne abținem de a înregistra versiunile multiple ce circulă în pri­vința vinei inculpaților din această senzațională afacere. Condamnare.—Tribunalul Do­­rohoiu a condamnat «r» pe Th. Flo­­rescu, fost agent pe lângă percepția comunala din Brăești, autorul es­crocheriilor și falsurilor despre cari am vorbit la timp în «Universul», la 7 luni închisoare, 100 lei amendă și despăgubiri către reclamanți (în număr de peste 100) constituiț o parte civilă, la sumele ce le-a înca­sat pe nedrept. Sinucidere. — Săteanul Ion Scriba, din Tărnauca, bolnav de pe­lagră, s’a sinucis astă noapte, spân­­zurându-se de o scară ce se afla în sala casei sale. Transferare. — D. G. Arde­­leanu, funcționar la prefectura lo­cală, a fost­ transferat la Călărași co­mandant al sergenților de oraș. Diverse. — La concursul de oină ce se va ține în ziua de 7 Septem­brie la Brăila, va participa și pro­fesorul de gimnastica N. Ionescu de aci, împreună cu 12 elevi ai gim­naziumi. Ars­adetst. — Avram Dulce, că­lărind în galop, a căzut de pe cal, rănindu-se grav la cap. Bruno. Giurgiu înmormântam« lui Rose Ște­fa­nescu — După cum v’um­ te­lefonat, era, la or­­e 2, a încetat su­b­it din viață la locuința sa din str. Abundenței, Puise Ștefanescu, fost magistrat, primar, prefect, deputat, o­nator, decan al baroului avocați­lor pe vremuri, fost șef al partid­­­ui liberal în localitate, ofițer al or­dine­or „Coroana“ și­­,Steaua Ro­mâniei“, ofițer al ordinului ,,R­ex. I al Serbiei“. Astă­zi s’a făcut înmormîntare a. încă de la orele 3 vest 1500 de persoane se aflau­ la fostul domici­liu al defunctului. La orele 4, coșciugul f.» scos pe brațe de mai mulți amici ai de­functului și depus pe carul fune­bru t­as de 6 cai , o companie din reg. 5 Vlașca a dat onorurile, după care coi­t­arul s­­puse în mișcare. D. R. Epurescu, deputat, Ion T. Ghica, ur>fer­t. N. Bălăneș­ti, depu­­tat, și Mitică Dumitrescu, primar al orașului, purtau cordoanele la carul mortuar. Cortegiul, urmat de fo­rte multă lume precum și de societatea in­dustriașilor români, a parcurs stra­nele Abundenței, Plevneî, Ștefan cel Mare, P­apa Carol, București, și se mi pește la catedrala orașului. D. G. Petrescu­, avocat, ținu o cu­­vîntare din amvonul bisericei, ară­tând a­t v­tatea defunctului. După d­e a vorbi d. M. Urs­ici, a­­vocat, spunând că deși e conserva­tor, totuși aduce omagii acestui mo­del de cinste. După aceea­ cortegiul se pune din nou în mișcare spre cimitirul «Sf. Treim » Ajuns aci, coșciugul este t­ansportat pe braț« până la locul de veci, unde d. Epurescu ținu o cuvîntare care­ făcu ca oi­ hoi tuturor să se umple de lacră­mi. După aceasta coșciugul fu scobo­­rît în mormîrjt. S-a sîsii i­etiuul, că înlocuirea lui s’a cerut numai după îndemnul notarului comunei, v. Mihail M. Popescu, îî jură răz­bunare acestuia. Cu acest gând Drăganescu, aflând că notarul se afla alaltă­­ erî în mun­te, în cătunul Ploețu, la o cercetare, în unire cu sătenii Zaharia și Cons­tantin Pasere, Dumitru Georgescu și Jean Miclea, îl pândește la in­trarea satului și râmi notarul s’a a­­propiat de eî,­ rate­ și cinci săi asu­pra lui, bătându-l și rănindu-l până ce l’au lăsat aproape mort. Fiind găsit de către niște trecă­tori într’o stare disperată, notarul Mihail M. Popescu a fost trimis în căutarea spitalului din Vălenii-de- Munte, iar criminalii, în urma cer­cetărilor făcute, au fost arestați. 8jîlrtsaîire.—Jouî, 4 Septembrie, membrii societăței economice «Coo­perativa» vor ține o întrunire în sala teatrului «Cooperativa». Arestar­e.­Constantin Ionescu, lucrator a simigeria d-lui Andrei Irima, din calea Romană, a fost a­­restat și înaintat parchetului, de­oare­ce a voit să înjunghie cu un cuțit pe fratele stăpâ­nlui seu, d. Dumitru Irima. Dispar­iție. — Un băiat, de fel din T.-Jiu, al cărui nume nu se cunoaște, fost 4 zile în serviciul d-1 n. Pavel P. Pantzu, a dispărut de­ la stăpânul seu, furând mai multe obie­cte de valoare. Diver­se.— Patronii brutari Ioan Minescu, Anton Nicolau .Costea Va­­silafos, Tache Neagu, Alecu Pașulea și altex PiSuiris, au fost dați jude­­c­ăței, confiscându-li-Se în același timp pâinea, de­oare­ce s’a cons­tatat că fabrică toate categoriile de pâine cu 200 până la 300 grame mai puțin după cum prevede regu­lamentul — S’au luat măsuri de a fi dați judecatei toți b­ici­cl­iștii cari umblă noaptea fără felinar la bicicletă. Coasa. I­o­ Seronit Un omor* s’a săvîrșit în Igireasa fără ca să se cunoască până acum detaliile. Locuitorul Ion N. Răceanu a fost împușcat. Atâta rezultă din telegrama sosită aci, ca s’au arestat Dumitru, Ton Buceanu și M. S. Popesccu. La fața jocului a plecat imediat de procuror Christene spre anchetarea faptului. Artiștii Teatru­lu­i national din Iași, sub conducerea d-lui C. lo­­nescu, vor da Duminecă și Lui­l câte o reprezintație în grădina Centrală. esc­anul. MI/AI Un fort cur­ioși.—Al­altă­ cr­. 27 cor., un furt cu tutul curios, s’a să­vârșit aci. La orei» 11 și jum. dim. șeful pul­iți­ei din­. Micii, fi. N D «ci­­trin. însoțit de creditorul N. Măn­­ciu­eS­­u. a plecat la­­ locuința d-nei Elena Gaciu, spre a­ aplica, un se­chestru pe averea mobilă a sus-zisei doamne. D. Dimitriu voind să vo­­teze, lucrurile pe care avea să le se­rb­streze, și neputind scrie­­ numai pe hârtie simplă, a scos din buzu­narul hainei o broșură de proce­dură civilă în care avea suma de 900 lei în hârtii de bancă a câte 100 și 20 lei, o rețepisă a percep­ției Mizil și o chitanță de plata con­tribuției pe Aprilie. Terminând sechestrarea lucruri­lor (din camera în care se afla, d. polițan­) Dim­itrii­ 1 a trecut într’o altă cameră, lăsând pe un scrin broșura în care avea cei 900 ei. După term­narea sechestrului­, d. Dimitriu, însoțit de creditorul Măn­­ciulescu, au plecat, iritând broșura cu bănii. La ora 1 d. a., d. Dimitriu eșind în oraș cu gândul ca să schimbe banii spre ,a plăti personalul poli­ției, observe că­ î lipsește broșura și-și­­ aduse îndată aminte jocul unde o uitase. Șeful poliției, prezintân­­du-se la d-na Elena Cacip, ca să ceară banii, dânsa a negat, spunând că nu are habar de ei. D. Dimitriu aviză atunci îndată telefonic parchetul, care a ordonat jandarmilor din Mizil să cerceteze cazu­l. In urma mai multor inves­tigații făcute de șeful de jandarmi, broșura cu banii a fost găsită cu­sută în cârpe și învelită în bumbac, și aruncată în­ latrina caselor d-nei Cacip. Fiind inte­rogată, d-na Cacip a mărturisit faptul, spunând că a a­­run­cat banii in latrină până la ve­nirea soțului (d-sa ), care ar fi îna­poiat banii d­-l ui Dimitriu. Azi, d. substitut Leo­ni­da Gussi a înaintat afacerea­­ cabinetului de in­strucție. Cer. Olenița Validat*». —­ Erî. s’a validat de către d-legațiunea județeană alege­rea consiliului comunal de aci. . Furt. — Erî a dispărut din acest oraș caf. g-iul d-lui Caraiani, anume Dumitru Nichleschi, furând din gea­mantanul crelicrului Iosef Nico­­lescu suma 1.de 120 lei ce numitul putuse sâ agonisească. Autoritățile anchetează­ IMedeo. PIOGSÎÎ Criun­a din Măneciu­-l­ng.«­­t*es­t.—Alalta­ erî s’a petr« cut o în­grozitoare crimă din r­ezbunare în conul Măneci Caguri­nî, din plaiul Teleajen, în următoarele împreju­rări ! Saul garnizoanei din arătata co­­mun­a, Eugen Drăganescu, având pununi proaste, primarul comunei face un raport autorităților, cerând înlocuirea lui. Drăgănescu bănuind Slatina Arestarea a do»uă bulgari macedoneni.­­ Nu se putea ca sa nu «xiste și la noi emisari de ai comitatelor revoluționare din Ma­cedonia. Am știut primele mișcări ale poliției noastre în această direc­țiune, dar nu am dat nimic la lu­mină spre a nu paradiia aceste cer­cetări. Astă­zi, când poliția a pus mâna pe două din acești agenți, ni­mic nu mă mai poate opri de a vorbi. Alaltă­ erî au fost arestați bulgarii macedoneni Hriste­a Romanof și Ște­fan Climi­n, ambii din orașul Ohrida, cel m­’inlein curier și cel d’al douilea pretins bancher. Acești douî bulgari sunt veniți de mai multe zile în orașul nostru. Eî încasau de pe la conaționalii lor bani sub formă de datorii și -i trimeteau la familiile lor în Macedonia. Din perchezițiunile făcute și din actele aflate asupra lor, sunt probe că muniții fac parte din comitetele revoluționare. Aseară, cu trenul de 11.40, cei două bulgari au fost expediați poli­ției de siguranță din Capitală. in curând voiu trimite noul amă­nunte. Inceiuliar­ea «ru­pî biserici. — Biserica din Negreni a căzut pradă unui incendii”), provenit din negli­jența babelor cari aprind luminări la mormintele morților. Fiind vânt, s’a aprins mai intenu o cruce, apoi focul s’a întins la gardul bisericei, de unde s’a comunicat clădirea. Pa­gubele se urcă la vre-o 10.000 lei. l­oiiilor. Tergoviște Mamă <«i*imi»ni» .Azi dimi­neață, în cătunul Udrești, pendinte de comuna Colan, s’a săvârșit o crimă. Fata Ghe rghina Ion Neacșa, în vârstă de 15 ani, a dat naște­re azi dim. unui copil de sex femeesc. Spre a-șî ascunde rușinoasa-î faptă, luă copilul și-l îngropă— vin încă­­— în niște băligar din curtea tatala' Seű, Ion Neacș». Muma criminală a fost arestată. imeemlîîș.— De către răs­-făcătorî s’a pus foc la patru șire­pne de grâu, pr­ot­ietatea d-lui Dimitrie P. Lascu, arendașul moșiei Morțeni, din Ionești, arzând până la pământ. Cumdeiu. Tulcea Longevitate — Locuitorul Ivan Letca, din str. Pescăriilor No. 4, a încetat din viață în virată de 101 ani. Până la moarte acest bătrân s-a bucurat de o perfecți sănătate. Diverse.— San­ Katz, eroina dra­mei din str. Română, în urma în­grijirilor date, e în afară de ori­ ce pericol. In curând d. dr. Cobilovici va proceda la extragerea d­Tor­in alte trei gloanțe. ' Da­ciei. Vaslam Groaznieti, nenorocire.—Fe­meea Elena Lăbouțu, din Dumești, făcuse focul și gătea mâncare, când un vîrtej luă în sus vre-o Câte-va gate se aprinse, ce căzură în urmă pe acoperișul casei, care și luă foc. Cuprinsă de spaimă ră-î arde casa ce atunci și-o clădise, uită că-și lăsase copila în leagăn, și o ia spre vatra satului ca să­­ dea de veste. La întcai­ere­a fenicei și a oame­nilor ce se grăbiseră să vie, rasa nu era de­cât o vîlvătie de foc. A­­tunci nenorocita mamă îșî aduse aminte și de copilă ; focul însă era prea mare și nim­en­i nu se încu­meta să pătrundă înăuntru. Tîrziu­, când focul chnstuise tot, se găsi și copita carbonizată. Moarte subită.— A încetat su­bit din viață locuitorul Ion Tom­a din Zepedeni. Pentr­u­ an ieși­doni.—Parche­tul de Tu­tova cere urmărirea țiga­nilor Gh. Ștefan și alții, care au în­șelat pe Necolai Genicof. din Pro­­pana, cu 560 lei, zicendu-i că v’a face miraculoasa transformare, adică dintr’un seu dour. Mihai.. ... ■ I ■ [UNK] [UNK] [UNK] ■ ! —O [UNK] ■ [UNK] [UNK]"■ [UNK]­.­————— Marea nenorocirii din Otopeni (Ilfov) Tinerii Mare! Marin Mi­hai și Marin Grigore, arabii din Oto­­penî, sa afl­u alaltă­ ori la câmp ca vitele. Cel d’iiteiu avea la dînsul și o Dușc­ă încărcată. Pe când stăteau de vorbă pe marginea­­ șanțului șoselei, din întâmplare trecu pe șosea o că­ruță în care­ se aflau flăcăii Alexe Nastase și Stan Dragomir. ALEXANDRU HASAN 60, Str. Lipscani București Str. Lipscani, @0 ! ,t* ? Septembrie «»or , se deschide noul Magazin de — " “ p o 11 in­ț­i, con­struit din nou și asortat numai cu Mărfuri Noui Î3 Saiangiuri, Mătăsuri, Flanele, Gaioane, Olandă și toate articolele referitoare la această branșă. BAYON SPECUL DE GARNITURI specializate de C­ovo­re și Stofe de Mobilă PREȚURILE CELE MAI EFTINE ȘI FIXE Societate de Asigurări Generale în București. CAPITAL l>E PARTICIPARE 500.000 LEI Administrat«­ de un consiliu sub nrcșid­eri­ia d-inî­­,e«i«r:si C. I.!­­laj. mare proprietar și condusă de un comitet de direcție, compus din d nil A. P. S­onianescu, vice-președinte, mare proprietar, deputat, primar al orașului Craiova ; I. IV. Cesărescu, advocat, prim-ajutor de primar al Capitalei ; Dr. I. Dumitrescu. m. propr. Director general D­na I. ALEMDRESCU. m. proprietar și Director BănceT Cotentina Asigură cu prime reduse în condițiuni avantagioase și liberaSs contra daunelor as UCE.MHU, ASE.UrîAni de viața în, toate combinațiunile usitate — ACCIDENTE CU RESTI S­UIUK DE POSESiu­ —­­ Sediul Socielației : Lis*ada Academiei A«p. 2, B’.­cureș­i 5 Agenție în toate orașele din țară < 6556 J}ii*f»ețim>et> Oenerali. nstitttțmne - ele m&c-onese > Sub inaiiul patconngiü al SI. S. Beginei ■ lisa beta > „GOTTESSEGEN” \ ȘCOALA DE FETE SUPERiO RÄ, GERMANA, EVASGELICÄ Clî i GRADINA DE CO'Pii Șl PENSIONAT \ sír. Alexaasfiiír-aa SI R®. © <; DKS< IiiS\ LA 2 (15) SE'’TEMBKIK 1903 | — SSÜCITFJIE SBYBEI SI APEGTTJOm — { 1‘KE'I’ÜRI FüA'íTE MOlíaKATE 2 > Infornațiunî *mai de aproape, precum și prospecte, prin­­ sora Superioara a Instit­u­ționel de Diaconese în București, șo­­­­seaua Ștefan cel Mare No. 48, sau prin sora superioară a șcpa­­­­lei in p­nești str. Alexandru II No. 9. . Direcțiunea s p Vaaoare franceza de viteză mare I­I Traverseau oceanul in 8 zi! 9 %­­ . î din I EUROPAIN AMERICAS­­I via VIENA, E­V­E, PARIS, HAVRE | 1 Reprezinte­nt general pentru România 1 I ADOLF SOLOMON |­I București.— Strada Doamnei Ho. 14 . I Rppri­zintant p. Iași : Ianovicî Sfi­l Wechsler, str. Ștefah-cel-Mxr-2. | B3BLSHOCB vmy Mmmx Mxs&ssaamm INSTITUTUL DE DOMNIȘOARE lartea E Fliülppie — G­A­L­A­Ț­I — 106 Strada Miromol 106 Curs primar și secund­ar Grad. I și I! In­crierile neutru «nul viitor șco­lar 1903— 1904, se fac în fie­care zi, orele 9—12 a. n­. și 3—4 p. m. până la 15 Septembrie. Directoare : MARIRA S­ PHILIPPIDE 665­ Grafi de sămînță de l­a ca­litate. Rapița de sâmînță — COLXA și RAVETTa’­Din repozi’iele: 1902 și 1903 ZD­e "V­î­n­z­a­r­e A­s« 8 a­i­u A. I. SA$SS ® Bj — Sh*:­í<la As* 23 «J­e­an iei .­ p. 4 —­­­Clipsa Ovessa^ Biscurest: 6688 i a.Bâllir.a. bis £ss&ii&U. — SHK BIPICEM •— Aduce la «cnoștință că la 10 Septembrie st. n. (28 August) va începe fabricațiunea, lu­crătorii cari vor sa anga­jeze la lucru, pot veni ca să se­­ înscrie numai de­cât la Riniceni. 6729 pr­eponsia f­a ciZR". Qe­a"! fși £ iss#­gi!í.»! U» itfi ssieapta sa fie imite de ce­ în drept ! Cine posedă obligații de stat (lozuri streine), bo­­nuri, etc., să trimeată la adresa de mai jos, odată cu suma de 1 le­i 15 bani în mărci poștale, însemnare de serii și numere ce posed și le voi­ căuta în toate listele de trageri de la emisiunea lor până în prezent. >3_ IE2Za»i £ Ler, Iași Liv. Ștefan­ cel-Mare S3 vînd bilete de călătorie pentru toate orsș­le din Armin­­a. 6693 m ~ M. rA â » iau fö ’é &li de.«lat Im taiere ia moșia Polleiorî, |ode|al Buzéű. ‘Vinatorii se pot adresa d-lu. X. \. Bâtculescu, 33 str. m­emente?, Bp.ear<»str.­­ 6705 de pe LipșEa Foișoru, jud. Dolj, în întindere de 255 hectare, se vin­de în ziua de 30 Septembrie 1903, prin licitație publică, la tribunalul Dolj. Condițiunile acestei vînzări voluntare sunt publicate în «Moni­torul Oficial» și în Gazeta Craiovei, ele se pot vedea la d. avocat Cioca­­zan, în Craiova, în toate zilele de la 9—10 jum. dimineața. Asemenea se arendiază Moșia Foișor», di­n a­­celași județ, cu o întindere de mai mult de 1250 de pogoane arabile și livezi. Licitația se va face­ în casele d-nei Elisabeta C. Ginosa din str. Ca­­zărmeî .39. Craiova, pe ziua de 28 Septembrie 1903. 6689 Se caută O BUM CURSAGIERÄ ‘NSZ*-AU BOH GOOT Institutu!,Lumina, București, Calea Rahovei 40 șl 28 lea an de funcționare. A dat cel mai mare contingent de absolvenți. Cursuri primare și gimnasiale în institut. Se primesc și elevi care urmează la stat, având preparatori speciali: îngrijirea și controlul foarte de aproape. Prețurile ca și la cele­l­ alte in­stitute. IL 2T 6 S­o­t O­z Mihai Y. i). ('­ordescu !io. în litere ; prof. la seminarul Central . 6679 Institutul de Fete „MOȚEANU“ 5 Calea Griviței 5 (Peste drum de Ministerul de finanțe) Curs primar. Curs liceal complect. Curs facultativ cu studiul limbilor, al pianului, lucrului de mână, croitoriei și gos­odăriei. Curs profesional cu studiul croitoriei și rufăriei în mod teoretic și practic,pentru câștigarea unei profesiuni. Grădina de copii. Preparațiuni pen­tru Conservator. Se primesc eleve de la Casa Dotațiunea Oastel, înscrierile încep la 1 August. Cursurile încep la 10 Sep­tembrie. Prospecte se trimet la cerere: ^Directoare : D-ra LUCRETIA MOȚEANU Licențiată în litere. Prem. I 6605 n Conservatorulu de muzică isiiilllu­i lu­i 11@ — c­e ‘bă­eți — București, str. Stirbei-Vodă 37 Sub direcțiunea d-în î .n­. A. LAURI­AN fost secretar general în Ministera cultelor și Instrucțiunii publice și prof. la liceul Matei Basarab, ptr. licere clasic, real și modern Curs primar și școală comercială Limba germană și franceză obli­gatorie, din clasa I primară. Profe­sori­ aieși de la școalele statului. Se primesc elevi interni și externi. Pr­onerie la cerere. 6614 ];; liffl în­ sfu­s 87 de Domnișoare „Ol­oisy­es Mangâru(( — Fondat în ‹> Hlf ® — București, str. Hepstorî și B­rântuleasa 17-19 Curs primar, secundar și facultativ. Conversația zi­nică în limbele france­ză și germană. Preparațiune de Piano pentru Con­servator. Instrucțiunea și îngrijirea ce se dau în acest institut, precum și igiena localului sunt îndestul cunoscute. Detalii în pros­pectul institutului care se trimite gratis la cerere, înscrierile se fac de la 20 August, iar cursurile încep la 1 Septembrie, 6526 Bireeljiviea. Berass & Locacm „ La A­plice su­­ita“ Cal. ViolorleT 34, vls-a vis de Mag. Universal Adui­m la cunoștința onor. Public și distinsei noastre, clientele că, re­întors din voiajul unde am vizitat cele mai mari fabrici din străinătate, ne-am aprovizionat cu cele mai bune și nouă mărfuri ce zilnic ne so­­use, Lingerie pentru Dama și Bărbați, Batiste, Ciorapi, Mese, Servete, Pro­soape etc Cel mai mare asortiment în Poue­zărie fină, Olande. Șifo­ane de dife­rite proveniențe, în toate lățimile. Specializate­ de TR­US - um pentru mirese. — Casă de încredere — Prețuri foarte convenabile. Catalogul Trufourilor se trimită la cerere gratis. Rugăm a nu confunda adresa. om­­ __________ S ®NTIl^T American, Diplomat și medaliat clasa I la Expoziția din Paris 3=3C_ d­olcLstein Ani, — Strada Doamneî, — 17 (lipit de Creditul Urban) face cu jumetate preț n­«îi cu cari se poate mânca­ și «iltți vorbi bisse cu garanție, și îî plimbu­ SSPiîSili este cu metafurî fine. nîratT și Brădițenii îî scoate prin amorțire, fără disifere Str. Doamnei 17, lipit de Creditul Urban 6749

Next