Universul, octombrie 1903 (Anul 21, nr. 269-299)
1903-10-14 / nr. 282
alegerea de canusm și consiliului de disciplină a baroului advocaților din Capitală Era a avut loc alegerea decanului și a consiliului de disciplină al baroului avocaților din Capitală. Biroul alegerea a fost, presidat de d. procuror de Curte Sărățeanu, asistat de d-nii advocați S. Srimeanu, R. Orzărescu, N. Ștefănescu și P. Dragomirescu, scrutători. S'au prezintat două liste, una în cap cu d. George Danielopol și alta cu d. Mihail Antonescu. Votarea a început la ora 1 d. a., și a decurs în cea mai perfectă liniște luând parte la vot 332 di avocați. Despoiarea scrutinului a început la ora 4 și jumătate d. a. și a durat până la ora 6 sara. A fost ales de cand. Mihail Antonescu cu 241 voturi. Iar ca membri in consiliul de disciplină au fost aleși d-ni C . Vladimir Atanasovici cu 239 voturi; C. Cernescu cu 239 voturi; Al. Djuvara cu 327 voturi ; Nicolae Mitescu cu 240 voturi; N. Arh. Popovici cu 238 voturi și Nicolae Procopescu cu 229 voturi. Fostul decan d. Danielopol a întrunit 91 voturi, iar d-nii: C. Arion 101, C. Polizu 89, T. Borneanu 99, P. Sfetescu 90 și D. Bălăceanu 89. După proclamarea rezultatului, d. M. Antonescu, noul decan, a ținut o scurtă cuvîntare mulțumind celor caii l’au ales și spunând că va lucra pentru prestigiul corpului advocățesc. IV. T. male, producțiunile atelierului de cismărie și traforage. A«*» stat, închisoire, în afară de aceste prodursiuni, mai are atelierul Statului de atragerie, care din lâna bruia confecționează costume pentru deținuți și pături de invețit,. Acest atelier, înzestrat cu toate mașinele și războaiele necesare intercetorie și țesetorie în lâna, funcționează sub conducerea unui maestru special,care întrebuințează 50 de condamnați și dă anual o producțiune de câteva mii metri aba pentru costumele condamnaților și câteva sute metri aba pentru învelit. Lână brută se cumperă anual, din comerț, pe cale de licitație, peste 30.000 kilugr. Dilloma și Slimnicul Penitenciarul Doftana, de muncă silnică, și Slănicul, nu au ateliere proprii ale Statului. Deținuții de aci cumpără, pe compiul lor propriu, diferite materiale și se îndeletnicesc cu diferite lucrari manuale ca linguri de lemn, fltiere, margelărie, diferite lucrări de trafofagiu, cismărie, împletituri de păr și în tine o mulțime de mici obiecte cari sunt admirate de vizitatori în pavilionul mixt al închisorilor. Nu putem încheia această scurtă dare de seamă, fără să nu ne aruncăm privirile asupra unui mare și frumos iconostas, făcut tot pentru biserica Sf. Nicu de Vlădica. Acest iconostas este lituit de 3 metri și jumătate, sculptat și dantelat în modul cel mai fin. Tot acolo se poate vedea un cvultur pentru ușile de la altarul bisercei. El este lucrat, cu atâta artă și acurateța, întâi pare a fi opera unui mare sculptor. (Va urma) I*. Macid. Tis ÎTtOVERIÎ VI ZI Dacă dorințele s’ar îndeplini, tot ciobanul ar fi rege. (Francez). "îlwiîîs Șf A."" Valoarea alimentară, a alcoolului II Inițiativa experimentelor, cari a a avut de rezultat determinarea valoarei alimentare a alcoolului, a fost luată de renumita societate americană « Westeyan University», cu concursul ministerial de agricultură al Statelor Unite. Pentru aceste lucrări experimentale să cheltuit fabuloasa rutilă de peste 500 mii de doar, frumoasă suma, care însă în America—țara aurului muncit și economisit — n'are multă valoare. Pentru facerea experimentelor au servit bărbați tineri,robusta, cari se găseau în perfecte condițiuni de sănătate, inteligenți și instruiți, așa că puteau și trebuiau' să se observe unul pe altul în cele mai mici. detalii ale fenomenelor rezultate din experiențe. Toți acești tineri au fost închiși timp de mai multe luni, de zile într o cușcă, special construită și prevăzută cu toate aparatele necesare măsurărea forței lor musculare, de pe o zi pe alta.Era deci cu putință de ai studia cu toată certitudinea și precisiunea, și aceasta nu numai in sarea de repaus, dar și în starea de activitate. Cușca de experiențe era construită, bineînțeles, in așa mod că nu putea să intre sau sa iasă nimic solid, lichid sau gazos, mai înainte de a fi fost cules, cântărit și analizat.Regimul alimentar ce li se servea,la început ,era destul de variat, adică ,se compunea din toate categoriile imaginabile a diferitelor substanțe alimentare. Insă, în conformitate cu programul stabilit, modificări calculate interveneau din o, zi în alta și, în parte, fiecare din aceste categorii de alimente era înlocuită cu o porție proporțională de alcool, spre a fi stabilit în mod cert echivalentul acțiunilor tulburătoare ale alcoolului în funcțiunile organismului. Care nu a fost însă surpriza când, după cele 26 experiențe făcute, concluziunile au eșit in contradicție formală cu scopul experiențelor. S’a demonstrat, cu alte cuvinte și în mod perfect științific, că alcoolul, în anumite clase, poate substitui perfect orificerație alimentară, fără a vătăma funcțiunile organismului. Experiențele americane au fost încercate și în institutul Pasteur din Paris, de către savanții doctori Duiaux și Ar. Gauthier, și rezultatele au fost aceleași. Duslaux, în urmă, a rezumat astfel poneluziunile experiențelor făcute : «în regimul alimentar al unui om sănătos putem, fără piedică, să înlocuim grăsimea, zahărul, carnea și orice aliment,, printr’o doză determinată de alcool. Aceste înlocuiri alternative nu depind în nici un caz de repaus sau de starea de activitate, sau de alte circumstanțe relative , cari s’ar găsi consumatorul. Totul depinde de valoarea intrinsecă a alimentului, care rămâne fiziologiceste aceeași, dacă substituirea se face, țineodu-seí cont de acest, coeficient, până într’atâta încât la suprimarea alcoolului, dintr'o rație alimentară, trebue sal înlocuim cu un alt aliment echivalent». Iată clar, lămurită, valoarea,alimentară a alcoolului. El e astăzi socotit, de savanți, și ca aliment, un inel susceptibil a înlocui orice substanță nutritivă, pentru că conține, în greutate egida, o mai mare sumă de energie disponibilă. Și acuma ar urma să i se ușureze sarcinile spre a fi cât mai mult răspândit, punândul la dispoziția tuturor, drept valoare alimentară alături de zahăr, pâine, carne, etc. Dar să nu se uite că savantele experiențe fisiologice au tendința unor exagerări de principiu, cari au aparența a răsturna o morală socială absolut necesară, adică lupta contra alcoolismului. Cu toate aceste cercetări savante, adeveriți rămâne acelaș, «a .aivoltani.tu spasUiue ft .ttUlică socială înfricoșată și ca atare alcoolul treime în veci să poarte pecetiă capului de mort, aceea a otravei... Și din aceste înalte considerațione ale epei, morale socialeigienic’e, consumația alcoolului sub dulcele pretext al alimen rațiunei trebue cu atât mai mult combătută. Aurel ISciuru. Contiiuarea interogatorului lui Greuling" Dăm azi consinuaria interogatorului lui Frederic Greuling, asasinul nefericitei artiste Eliza Popescu. Se știe cum tânăra artistă, călcând regulamentul stabilimentului, sa urcat în ascensorul otelului «Regina» și intră in camera unde era să piară. Imediat, ce s'a închis ușa, declară acuzatul. Eliza începu să se desbrace. Eu însumi îmi golii buzunarele hainei și pusei pe masă diferite hârtii, precum și revolverul meu, pe care portarul il adusese sus cu pălăria și pardesiul meu. De odata cine va bătu la ușă. Prietena mea, care deja ,’șî scosese pălăria și corsajul, se ascunse după o perdea. Era girantul otelului de vines să ‘mi prezinte socoteală. Il concedia!. Fu cam obraznic, dar trebui totuși să plece fără bani. Acest incident, terminându-se, Elisa și eu ne reluarăm convorbirea aât de supărăcios întrerupt ;î. Vorbeam de piesa «Blanchette» pe care o văzusem jucându-se în ajun la Comedia Franceză. — Unde ași putea să citesc o dare de seamă a acestei piese ? mă întrebă tovarășa mea. — Iată, îi spusei, ia ziarele de pe masă. Ea nu luă ziarele, ci revolverul meu și se juca cu această armă. Eu o contemplații șezînd pe un fotoliu. — Vrei sâ-l încarci? spuse ea. — Nu știu, îi răspunsei eu, și afară de asta armele cu foc îmi produc frică. — Intr’sdever, reluă ea, nu știi de ce îți cer aceasta. Cunosc mânuirea revolverelor, m’am servit de ele la teatru. Și zicând acestea, ea luă trei cartușe dintr'o cutie de abanos care servea de teacă armei și le introduse în revolver. In timpul ce se dedea la această mică operațiune, Elisa examina hârtiile pe cari ie scosesem din buzunarele mele. Ea găsi o scrisoare care îmi fusese adresată de d-na de L.. Repede i-o smulsei din mână. Elisa se supară : — Voesc s'o ved, spuse ea. Sfârși prin a mi o smulge. Plicul purta această mențiune: «In caz de absență, a se înapoia această scrisoare d-neî Atice de Li.. ., avenue des ternes». — Avenue des Ternes ! strigă ea furioasă, dar acolo locuește notarul teu ; acolo erai să Le duci să nu casezi 800 fr. Nl cunosc acum pe notarul teu, el e o femee ! Mărturisește ! Trebuii să recunosc că d-na de L... ’mi furniza oarecari subsidii. — Cum reluă atunci Elisa, tu primești bani de la femei ? Și căzu în prada unui violent acces de disperare. Fred Greuling povesti pe urmă cum d-șoara Elisa Popescu, într'un acces de gelosie, ’î propuse de a-l ajuta ea personal în nevoile sale și ’i făcu propunerea a-1 lua cu densa în București. Greuling urmă : — Onoarea mea me împedică de a accepta o asemenea propunere. Primesc într’adever băni de la o femee care ’mi este cu desăvirșire indiferentă, dar niciodată de la o persoană pe care o iubesc. Doara Elisa Popescu n’ar fi înțeles această distincție subtilă. — Ceea ce spui acum nu e serios, ar fi replicat ea. Vino la București. Dar inculpatul s’ar fi servit de un alt argument. Sunt gelos, ar fi spus el, te vreau întreagă și n'ași putea suporta ca tu să primești complimentele numeroșilor admiratori pe cari grația și talentul teü n'ar întârzia a-i atrage în loja ta. In loc de a pleca la București, vino cu mine la Nisa. Mi s’a promis un post de inspector la Casino, leafa pe care o vom primi ne va permite să trăim. — Postul nu este sigur, obiedă artista. Haidem la București și să plecăm îndată, încercai, adaogă Greuling, de a o face sa revie asupra acestei decișiunii Ea se supără. — Dacă nu primești să pleci cu mine, striga ea, poate o vei regreta în toată viața ta. In sfârșit, față de atâtea insistențe mi făcui că primesc. Ea me rugă de a o ajuta să-și reîmbrace corsajul. Pe când o ajutam, observai că unghiile ei sunt vopsite. — Se observă vopseaua, îi spusei, uite o pilă de unghii. Ea o luă și își frecă unghiile. Greuning povestește pe urmă că se depărtase, pentru, câteva minute, dar că d-șoara Eliza Popescu îl rechemă imediat. — Vrei să vii, da sau nu, la București ? Vrei ,să te iau cu mine ? îmi spuse ea. — Aceasta nu este posibil.— răspunsei eu plictisit. Lasă-me sâ-mi caut de treabă, vom mai vorbi despre aceasta. — O vei regreta toată viața ta, strigă ea pentru a doua oară. Văzui cât și pune mâna pe după cap, ca și cum ar voi să prindă ceva. "Nu avusem timp să intervin ; ușa se închise in mod brusc și auzii o detunătură, urmată imediat de o a doua. Deschisei îndată ușa... Un spectacol spăimântător se înfățișă ochilor mei. Elsa stătea în picioare, nemișcată, paldă, cu ochii fixați asupra ușei ; deodată căzu grămadă. Se omorîse. Chemai ajutor,sUipaJi .La urmi fugii tiiuiă dusei la comisar unde am povestit spăimentătoarea dramă. Inculpatul a făcut această povestire fără o lacrimă, fără cea mai mică emoțiune în voce, cu un sânge rece surprinzător. — Erai la ușa camerei ? îi întrebă judecătorul. — Da. — La ce distanță ? — Nu pot preciza , ar trebui să fiu , la fa locului. Acest din urma răspuns face să se prevadă o descindere la hotel «Regina» pentru a se proceda la reconstituirea crimei. La interogatorul viilor, d. Bouvard va examina sigiliile și anume scrisoare care, după Greuling, ar fi cauza inițială a dramei. Această scrisoare se află printre cele sechestrate de comisarul de poliție și sa găsește în lada inculpatului. UN SEAT PF..I Pentru sticlele de lampă ca să nu se spargă când se aprinde lampa, mijlocul e ușor, roagă pe un geamgiu să tase cu diamantul sau partea de jos a sticlei de aripă în lungime de la șaisprezece la douăzeci de milimetri. Această înfiorătoare știre a sdrobit cu totul sufletul d-nei Mielescu. Ea refuză să mănânce, stă ore întregi cufundată în cel mai adânc mutism, isbucnește în torente de lacrămî. Toți cei din jurul seui iși dau silință să o poată liniști cât de puțin. Dna Mielescu, împreună cu părintele ei se află la niște rude în strada Filaretaluî. Deo,atât și demnă de compătimit este și starea bârâitului Micleseu, tatăl locotenentului Eugeniu Mielescu. Rnmormintarea înmormântarea locotenentului Mielescu,se va face după autopsie. s.rî la orele 3. Va fi o înmormântare simplă, fără onoruri militare. Cortegiul funebru va porni de la spitalul militar. Macri. Din Padua se anunță că la Bobbio, în biserica Crucifixului, un om îmbrăcat. în mod cuviincios și-a tras două lovituri de pumnal în direcția inimii, căzând înecat în sânge. Când au sosit ajutoare, el era deja mori. Identitatea sa n’a fost încă stabilită.★ . Zilele asta președintele tribunalului din Bolzano (Austria), barocul de Biegelebenn, a ținut desbaterea unui proces în limba italiană. Din această cauza germanii naționali au făcut in cursul nopții următoare o demonstrație sub ferestrele borumului Biegelebn, strigând «pluî» și «jos». is•¥ . Ziarul englez «Daily Express» spune că Țarul a publicat, sub pseudonimul «Olaf», câteva poezii ultra-pesimiste, cari indică o inimă adânc întristată. w * . Ziarului «Pester Lloyd» L se telegrafiază din Madrid următoarele : «Cinci Maghiari au atacat la 10 Octombrie st. n. in Valencia o trupă de artiști compusă din Austriac și Ruși; ei pătrunseră în cortul lor și după o scurtă încăerare furară vreo 20.000 de fr., precum și două fete cu numele Paulina Demeter și Ljuba KwLk. Când trupa de artiști ajunse la Madrid, se plânse la legațiunea austro-ungară și rusă. Ministrul de interne al Spaniei a dat ordin tuturor prefecților să aresteze pe tâlhari. Zece bărbați și opt femei de naționalitate maghiară au fost arestați în provincia Orense sub învinuirea că ar fi săvârșit acea tâlhărie. Lgațiunea rusească a primit o scrisoare în care se spune că cele două fete n'au fost răpite, ci aduse într-un loc sigur pentru ca ca consimțimântul lor să fie căsătorite», urmați și de un pluton de jandarmi, au mers din nou la fața locului spre a executa hotărîrea. De cum i-au zărit locuitorii din Orodeiu, s- au eșit înainte și le-au spus că de vor încerca să se ia pământul, mari vărsări de sânge se vor face. Și imediat apoi, punându-se in stare de atac, așezând femeile și copii lu față, de anii recutați, marinți care cu ciomege și topoare, care cu arme de foc, au început să svâră cu pământ ln jandarmi, amenințând că unii nu vor pleca, vor face uz și do arme. Parchetul, tr.cunoștiințat despre cele întâmplate, a cerut autorizația ministerului de justiție să faă uz de puterea armată. Ministerul însă a refuzat să dea această autorizație. Așa că cei ce se duseseră spre a executa hotărârea justiției, au trebuit să se întoarcă, ca in atâtea rânduri, fără nici un rezultat. Așa start lucrurile deocamdată." Moarte subită.— D. Misbael, șeful muzicei militare a regimentului Rovine No. 26, a murit subit astft-noapte în locuința sa. Dat fiind simpatia de care decedatul se bucura printre toți, prematura sa moarte este unanim regretată. Sneilius. «1» 0 «RS «SC** Sinuciderea locotenentului Mielescu Tragica sinucidere, în cabinetul judecătorului de instrucție, a locotenentului Mielescu, a produs o vie impresie printre toți ofițerii. Această sângeroasă dramă se comentează în tot felul și se aduc diferite învinovățiri.. Pe de altă parte se afirmă că locotenentul Eugenio Miclescu știa că judecătorul de instrucție o să-l aresteze și de aceia a luat revolverul cu dînsul. Ce credea d-na Miclescu ? Deși i se spusese d-nei Miclescu, în cabinetul judelui de instruct!», că detunătura era datorită unui accident petrecut într’o altă parte a palatului de justiție, totuși d-na Mielescu era sigură că soțul ei se împușcase, dar credea că e numai rănit. Când veni la hotel Gabroveni, urcă scările clătinându-se și intrând în camera sa, se trânti pe pat, fără să-șî scoată măcar pălăria. O servitoare nemțoaică de la acel oțel, după ce trecu un ceas și mai bine, o găsi în aceiași stare. — Cuconiță, îî zise dînsa ; — nu voiți să vă aduc ceva de mâncare ? — Mai târziu, răspunse d-na Mielescu , să vie și soțul meui, să mâncăm împreună. Otelierul s’a urcat și el sus și a stat aproape o jumătate de ceas. Dânsul mi-a spus era că d-na Mielescu era rătăcită, că adeseaaiurea. Telegrama atelierul, îndată ce a aflat groaznica știre, a telegrafiat tatălui d-nei Mielescu, care vrea moșie lângă Călărași. ■0 în stis veni era dimineață în Capitală ca să consoleze pe, nenorocita-i fiică, dar bătrânul părinte era așa de dezolat și perdut, încât avea însuși nevoie de consolare. Revolverul Revolverul cu care locotenentul Micleșu și-a curmat zilele, era calibru No.16, revolver cazon. Glonțul a produs o mare rană în tâmpla dreaptă și s'a oprit în tâmpla stângă. El a sfărâmat osul și a eșit pe jumătate afară, astfel că se vede pielea ridicată, iar la pipăit se simte și glonțul. In camera mortuară Corpul locotenentului Mielescu se află și acum pe patul de autopsie al camerei mortuare de la spitalul militar «Regina Elisabeta». Din urechea stângă, îî curgea încă și era sânge, din care cauză a trebuit să i se astupe cu vată. Conform regulamentului spitalului militar, s’a interzis oricărei persoane și chiar membrilor familiei ca să vadă corpul. Autopsia Autopsia se va face azi, tot la spitalul militar, de către medicii de acolo. După ce se vor încheia actele legale, se va încuvința înmormântarea. Știrea sinucidere! Erî dimineață s’a sons drysî Mielescu că «oml., el a încetat din viață, siniuri &Ridu - sa. $tirî UIn str öinitate — Prin x>nsin — Partidul radical sârbesc din Ungaria va ține o întrunire la 17 octombrie în orașul Carköveț, în care se va discuta în privința organizațiunei bisericești și economice, precum și asupra atitudinei partidului față de situația politică actuală. Fiecare comună sârbească va trimete la această adunare câte doui delgați.* * * Din Budapesta se anunță că în cercurile politice de acolo a produs o mare consternare faptul că împăratul Francisc Iosif a răspuns programului militar elaborat de comisia de 9 a partidului liberal. Un membru al acestei comisiuni ar fi declarat că monarhul a tras cu creionul aproape peste toate punctele programului prezentat de ministrul Lukacs. Un ziar maghiar,lot d’auna bine informat spune următoarele : Punctul de vedere al Suveranului este cel exprimat în ordinul din Chopy, adică drepturile șefului suprem al armatei privitoare la armată sunt ereditare și inalienabile. Se crede că Parlamentul maghiar va fi disolvat și că se vor face alegeri. Prin unele cercuri politice prea pesimiste se crede că împăratul va abdica. * Un accident de vinătoare s’a întâmplat, după cum am anunțat telegrafic, împăratului Wilhelm în parcul castelului său Rominten. Suveranul împușesse un cerb mare și voind să ajungă la el, s'a scufundat până la briu intr’o mlaștină. După plecarea împăratului, s’a dat ordin la 60 soldați pioneri, ca să sece mlaștina. ’ * Celebrul compositor Ioncavallo a terminat noua sa compoziție «Roland din Berlin». Densul a scris intendentului teatrelor imperiale din Berlin spre a cere o audiență împăratului Wilhelm al V-lea. Audiența îî va fi acordată în cursul lunii. Noembria și atunci maestrul va prezenta împăratului partitura pentru piano și canto. * 4 «Le Petit Bleu» din Bruxelles publică următoarele : «Ni se comunică din Rusia că reprezentanții poatrfațiunei evreești din Homel au înaintat personal ajutorului de ministru, d. Durnovo, un memoriu asupra recentului masacru al evreilor din acest oraș. Ei declară ca fiind mincinoasă versiunea publicată de către «Mesagerul guvernului». Răspunzând învinuirea aduse evrelor că fac propaganda socialistă, israeliții Ian Hornel declară in memoriul lor că dacă este așa, aceasta se datorește persecuțiunilor chiar din partea guvernului contra Hilar lui Israel. «Aceste persecuțiuni, se spune în memoriu, au constrâns încă de mult pe mii de evrei de a părăsi Rusia și de a se stabili în Statele Unite. In America evreii învață să cunoască și să iubească libertatea și literatura lor, transmisă peste Ocean coreligionarilor din Rusia, îi îndeamnă pe aceștia să meargă pe calea revoluționară». »'Stampa» din Turin, afirmă, cu privire la tratativele vizitei țarului, că guvernul italian garantase în mod oficial ambasadorului rus din Roma,Nelidoff, că țarul va avea la Roma o primire foarte cordială. Nindoff se arătă la început foarte asigurat și se ocupă cu detaliile călătoriei. Pe urmă, pe neașteptate, pe la începutul lui Octombrie, sfătui ca călătoria să nu se mai facă, retrăgându-șî responsabilitatea.* * * Din Insbruk se scrie că studenții italieni de acolo au ținut o ședință în sala Universitatei. Președintele Vizintini a salutat pe noii sosiți, în special pe dalmați, cari au dat probe că au cea mai înaltă conștiință a datoriilor naționale. Kerstich înapoia salutul în numele studenților dalmați italieni ; Ambrosi pronunță salutul și urările Trentinului. Toți studenții germani se strînseseră în fața Universitatei așteptând eșirea studenților italieni , dar ordinea nu a fost tulburată. Universitatea liberă italiană va fi inaugurată în prima benzină a lui Niembrie. Se zice însă că guvernatorul Tirolului, baronul de Schwartzemann, a declarat că guvernul este ferm decis de a împedică instituirea aceste Universități. * * * Ziarele italiene primesc din Massa știrea că amenință acolo o grevă generală a tuturor lucrătorilor de mariporă, cari se ridică la aproape 16.000. Nu se știe încă precis dacă este în adever o grevă, sau o mișcare anarhică ca în 1894. Provincia este ocupată militărește. Au sosit acolo din Livorno jumătate din reg. 2 de bersaglieri; la Carrara au fost trimise din Spezzia 4 companii din reg. 17 infanterie, alpini, guarzi și carabinieri. Membrii societăței «Coroana de oțel» urmau si fie ei o adunare generală spre a proceda la alegerea noului comitet al societății. Convocarea fiind făcută insă de către foștii vice-președinți ai comitetului, fără știrea președintelui activ actual d. căpitan Zaharia, adunarea n’a putut să aibă loc, așa încât membrii sucut țnței în număr de vre-o treizeci, veniți în mare parte din județele învecinate și mai cu seamă din județul Dâmbovița, după vii discuții cari au durat de la 8 dimineața și până la orele 2 d. a. au hotărit ca să mențină comitetul cel vechi, în frunte cu d, căpitan Z,huria. Discuțiunile la un moment dat, au luat o întorsătură așa de îngrijitoare, incât poliția a crezut de cuviință să ia măsurile necesare, postând pe la intrările și prin împrejurimile clubului meseriașilor, unde urma să se ție adunarea, o companie de sergenți de oraș. Din fericire nu s’a petrecut nici o tulburare și veteranii, de o parte și de alta, s’au despărțit fără să dea loc la nici un incident regretabil. Rep. .De la corasa. noștri particulară — Pe ziua de Octombrie — Biîtiad Incendiu. — Astă-noapte, pe la ora l s. lin incendiu a isbucnit pe str. Podu-Roș, la niște hambare ale d-lui Spiru Xantulis. Până la sosirea pompierilor, vecinii căutară să stingă focul care amenința din ce în ce să ia proporții mari , nu reușiră însă. Intr’acestea sosiră și pompierii... care au putut isola focurile dimprejur. Pe la orele 4 dim., focul a putut fi localizat. A ars hambarul cu trei ochiuri,conținând 2600 saci, un Vagon și jumătate orz, jumătate vagon secară și jumătate vagon porumb. In total, pagubele se urcă la vre-o 5—6000 lei. Marfa nu era asigurată. Negriti, luz“o Nenorocire înlăturată.—Eră, pe la orele 12 din zi,, o groaznică nenorocire a fost înlăturată, datorită uîniî fericite întîmplări. Pe când fata Stanca, fica locuitorului Ioan Țigănuș din cătunul Poștei, din apropierea orașului, se dusese să ia pământ de lipit împreună cu femeia Ținea Ghiță Mistoclu, maiul s-a prăbușit, acoperind pe cele doua femei. Grație însă ajutorului dat de către B. Feldman și Nae Corgiu, cumpărători de cereale, cari se aflau în apropiere, cele două femei au putut fi salvate de la o moarte sigură. Cadavru găsit.—Azi parchetul a fost înștiințat telegrafic de către șeful poliției din Mizil, că er a fost găsit în casa ei cadavrul femeei Stana Janes, în etate de 10 ani. Se crede că nenorocita Linee a murit din cauza mizeriei. Spargere.—In lipsa ei de acasă, s’a spart locuința femeei Ecaterina Petre Nicolae, din str. Gârlaș", furându-i-se o sumă de obiecte de valoare. Ramiro, Caiova Răscoala țârănească din Orodeiu. Încă din anul 1857, în virtutea cărui drept nu fie știe, țăranii din Orodeiu stăpânesc 300 de gogoane de pământ, pe care alți locuitori din Cornu le-au reclamat ca fiind ale lor. In urma judecatei, provocată de locuitorii din Gornu, justiția găsind că dreptatea este de partea lor, a obligat printr-o hotărîre definitivă pe moșnenii din Orodeiu să restitue celor din Cornu pământul stăpânit pe nedrept. Această hotărîre deși data de foarte mult — câțiva ani în urma datei de mai sus,—totuși n’a putut fi executată din pricină că, O rotreieni au făcut mare caz de această afacere , și ori de câte ori putrea executivă a încercat să pue în aplicare sentința, n’a putut-o face din cauza opunerea stăpânitorilor ilegali ai pământului. In fața celor veniți pentru aplicarea lagen, ei au declarat chiar că mai curând renunță la viață decât la pământul lor. Spre a se evita vărsări de sânge, lucrurile s’au zrimgăițit până ora, când, după insistențele împuterniciților locuitorilor din Gorriu, un domn procuror, însoțit de un inginer hotarnic și de d.Căpitan AlexandefLBU. comandantul Landarmiluc. Giurgiu Acest pili.— Era seară, pe la orele d, pe când d. T. Tufăneanu, funcționar vamal, vroia să treacă în vaporul reface curse regulate între Giurgiu-Rusciuki la punctul Smârda, din cauza întunericului, făcu un pas greșit și fiind deschis un ochiu de magazie de cereale de la șlepul pe care traversa, căzu înăuntru la o adâncime de 8 metri. La țipetele victimei săriră în ajutor cei 1’alți funcționari și dându-i ajutor, i’au scos într’o stare gravă. D. Tufămariu se află în afară de ori ce pericol. Turist român.— Era a fost în localitate turistul român Ștefan Tömesen, care face ocolul României pe jos. D sa a plecat din București la 1901. Pariul e făcut pentru 3 ani. De aci a pornit azi dimineață spre Alexandria (Teleorman), după ce și-a vizat carnetul. Dunăreanul. Spune că scopul societatei este emanciparea economică și intelectuală a femeilor române și pentru a lunginta acelui scop ține conferințe prin mahalale, face cursuri pentru adulți, etc. Mai spune ca societatea ajută moralicește și materialicește pe copiii săraci și bolnavi trimitându-i pe la difrite stațiuni, balneare. Arată că afară de școala de adulți a mai înfințat și o școală profesională in care urmează 5peiere între'ÎS—1ß ani'. D-rn Alexandrescu citește darea de seamă : societatea a trimis la stațiunile balneare, anul acesta, un număr de 30 copii la Bibocî,obținând rezoltii« foarte satisfăcătoare, căci s’a observat la întoarcere la toțî copiii, o creștere în greutate de 2, 3, 4 și chiar 5 kilograme. Arată apoi situația financiară. După d-ra Alexandrescu se execută un duet de către d-ra C. Vardala și d. G. Ghițescu, bine reușit. Urmează monoloage spuse cu mult humor de d. Victor Constantinescu, un duet cu violina executat fie d-nii C. Draigulinescu și G. Filip, admirabil executa'. Apoi d-ra G. Vardala, acompaniată la pian de d-ra Alex.indrescu, cântă «Le iove» și «Valsul Perișului» cu unuH farmec. Corul elevelor școalei de adulte mai execută câteva coruri de d. G. Chiriac, deasemeni și corul bărbătesc, care excelează mai ales în «Corul marinarilor» și marșul «Gata de drum». In urmă d-ra Christichh execută cu multă măestrie la piano o bucată din Mendelsohn. Mai urmează din nou, d-ra C. Varda!», căutând cu o voce dulce și plăcută: «După fragi și după mure» și «Fluerașul». Serbarea se sfirșește la orele 5 printr'o doină cântată de d. G. Chițescu. Toate corurile au fost sub conducerea d-lui Christescu. I*. l. Palliserfăcu cercetări infructuoase, și după dînsul Americanii și Germani, n’au obținut un mai bun rezultat. Cine voește să găsească cele 150 milioane, să se grăbească a merge in căutarea lori - --------------Tis-*-- s -sase-sS»------, _ 2-X -A- s: Un vinelor, novice istorisește unui prieten prima lui vînătoare. — Liiliipuește-ț! că dVbia ești la câmp' și me púin- mii nas in Ira'S cu uriepure, care se răsfăța la soare, luânsă duc pușca la umeți, ochesc și Ii gripam... — Și - ai ucis ? — Nu, zei , am ucis înă pe câine. Bietul Tom ! Galați Escrocherie.—Poliția locală a pus mâna pe un îndrăzneț escroc anume Petre Dimitriu. Numitul a fost acum câtăva vreme sergent de oraș și din cauza relei purtări, a fost îndepărtat din serviciu. Nu se știe prin ce împrejurări însă, nînsul putu induce în eroare direcția bâlților, care-î încredința postul de agent la balta Brateș. Vițios din fire, Dimitriu îșî exercita aci, pe scară întinsă, meseria lui. Fiind foarte vorbăreț, dînsul căpătă oarecare încredere printre superiori. Bazat pe această încredere el comisese numeroase escrocherii. In nenumărate rînduri, numitul pleca în inspecția cheiului Dunărei, fără să aibă drept la aceasta, și dacă găsea locuitori pescuind, le confisca peștele, simulând și dresarea de acte pentru darea lor în judecată. Bieții oameni îî dădeau și peștele și banii spre a scăpa de Incur, câtor», plus că, de câte ori avea nevoe de bani, se adresa la el, amenințându-i cu darea în judecată. Dînsul vindea peștele confiscat, iar costul îi incasa pentru el. Nemulțumindu-se numai cu această sursă, Dimitriu, se«comanda pe la diferite persoan» ca fiind rudă cu d. Harte, inspectorul bălților. Dacă vre o persoană oarecare și-ar fi exprimat dorința de a ocupa o slujbă în acest serviciu, Dumitriu îîi oferea imediat protecția, cu condiție însă de a i se plăti. Mulți naivi i-au căzut în cursă plăzindu-i sume mari de bani, plus cheltulile pentru timbre și transportul seu la Tulcea, unde trebuia să se ducă spre a vorbi personal cu d. Harței, ruda sa, zicea dînsul.Acum în urmă vroind să repete acest joc, cu un d. din oraș, acesta neprimind nici un rezultat la petiția ne, cercetă și află că «protectorul» seu lu â' nu înaintase actele. Imediat reclamă autorităților care î și începură o anchetă minuțioasă, însărcinând pentru aceasta pe sub comisarul Popa. In sarcina numitului s’art:descoperit și alte escrocherii, cari însă se țin în secret, spre, a se putea urma cercetările cu succes. Arestare.—A fost arestat individul Isac Schpirer, care având oarecari afaceri la Consulatul austriac și nefiind satisfăcut, a provocat un mare scandal, amenințând și insultând. Bursă.—La bursa locală operațiunile sunt mici. Apele Dunărei cotează la 8 m. 42 c. m. în creștere cu 6 c. m. De asemeni sunt în creștere și apele Prutului. Coresp. T.-Severin Bataîe.—Comandantul sergenților de oraș, Zoitan, a bătut până la sânge pe unul din interiorii sei., Polițaiul a anchetat imediat cazul și a înaintat actele parchetului. Cercetare. — Orînduindu-se o inspecție din partea poliției, s’au găsit până acum peste 1000 de servitori și servitoare pe la stăpâni,fără ca să aibă condicnțe prescrise de lege. Inspecția încă nu s'a terminiat. Reiși corporația meseriașilor.—Cititorii își reamintise, de neregularitățile fostului comisar al guvernului I. Popescu și despre anchetarea cazului de către Camera de comerț de aci. Erî, d. inspector industrial Paianu a anchetat din mort, de față fiind și d. Popescu. Acesta se mărgina a tăgădui faptele constatate. D. Paianu a plecat de aci direct la București. Sosneșanul. Sărbatil Asociațiunea femeilor române «Sprijinul» -Erî,ia 0ielenjum,a avut loc la școala primară «General Golescu», serbarea celei de a III-a aniversări a asociațiunei femeilor române «Sprijinul». A asistat un public foarte numeros; în deosebi sexul slab era bine reprezentat. Serbarea se deschide prin intonarea de către un cor mixt a imnului regal, care este ascultat în picioare de întreaga asistenta. Apoi urmează corul « Bate viatul» executat, de elevele școalei de adulți a societate, cor care a reușit foarte bine. Se mai execută «Albinița» și «Fetele harnice» tot de către eleve, începe apoi corul bărbătesc al societatel «Doina» executând o horă de G. Dima. Dra dr. Arbore, prezidenta societății, ține discursul de deschidere, spunând că dacă societatea e săracă în fonduri,în schimb este bogată în untere și voință. Lucruri din soata lumia O pală în soare.Astronomul ru« profesorul Baljasmy scrie în c Novoje Vremja» că a relevat o pită in soare care e largă de 110 din diametrul soarelui și lungă 112 din diametru, așa ca ocupă 1.120 din întregul disc solar. Profesorul Baljasmy este de părere că această pată în soare este cauza tuturor perturbațiunilor atmosferice, cari s'au manifestat în prezent pe suprafața pământului. In faur și o vacă cadar ii foste dhintii si louhe 1.Ambasadorul englez din Paris a făcut o vizită președintelui Republicei franceze, Loubet, dar această vizită n’a avut nici un caracter oficial. Ambasadorul Angliei s’a dus pur și simplu la Elisey spre a anunța sosirea unui taur și a unei vaci trimise din ferma de la Windsor, și pe care Eduard VII le oferă ca dar lui Loubet. Acest dar în natură are o mare valoare, căci cele două specimene cornute aparțin celebrei rase a coarnelor scurte, creșterea căreia regii Angliei dau din timpuri imemorabile o mare însemnătate, fidelitatea conjugală la animale... Capitolul, fidelității, conjugale face parte din cele mai interesante terene ale psihologiei animale. Mai pronunțată este această fidelitate în lumea paserilor. Acolo unde moare bărbătușul sau mu érușca, de regulă moare în curând partea supraviețuitoare. Perechea de pițigoî este în căsătorie de o mare tandreță , muerușca doarme strâns lipită de bărbătuș, o acoperă cu aripa pe tovarășa sa. Alte paseri păstrează fidelitatea , ce e drept, insă, ca se mângâie, când moartea le răpește pe aleasa inimei lor. Alte paseri ca vrăbiile, semân tiflele o vară soției alese. Cele mai multe paseri trăesc în monogamie, numai găinele sunt făcute pentru viața de harem. Animalele mamifere sunt în majoritate pentru poligamie. Cele mai multe animale răpitoare, ca tigri, lei, lup’, etc., român, împreună cu soția pe care și-aui ales -o, cu care ’și îngrijesc de puii lor. La maimuțe, mai cu seamă la Cimpanzeii și Gorilă, se găsește adevărată iubire și fidelitate conjugală. bacșiștirî cîc milionari. — A da 7.500 franci bacșiș unui frizer pentru potrivirea barbei nu-i tocmai un fapt așa de obicinuit. Autorul acestei extraordinare fantazii e un tîner milionar din New-York, anume Douglas Gordon,moștenitorul presumpliv al uneia din cele mai mari averi din lumea nouă. El are, de astfel, specialitatea de a da bacșișuri extravagante : niciodată mai puțin de două dolari chelnerului care îî servește la restaurant cafeaua cu lapte dimineața , un dolar conductorului tramvaiului pe care 'l ia în fiecare zi, și așa mai departe". Dar Gordon a bătut el însuși toate recordurile sale dând, zilele acestea, frizerului de la hotelul Cădiac, din elegantul cartier Broadway, un cec de 1500 dolari, adică de 7500 franci ! Ne putemi ’ 'hipui uimirea frizerului,! !» George Duncan, care [UNK] zice să leșine primind un !... Țel de bacșiș împreună cu 75 bani, obicinuitul preț. O comoară ce nu se poate descoperi.—Pe o insulă din oceanul Pacific, care face parte din arhipelagul Cocos și care se numește insula «Tesaurului», se află ascunsă o comoară de 150 milioane de franci cari au fost depuși acolo în mai mult rânduri. Primul depozit s’a facut in 1821 de niște pirați englezi. Pirații fură prinși și spânzurați, dar refuzară a suune unde puseseră aurul. In 1835, un alt tesaur fu depus în insulele Cocos de către marinarii barcei engleze «Mang Dien». De mai mulți ani se caută locul unde au fost depuse aceste comori. In 1897, amiralul englez LUNI ♦ «Monitorul Oficial» de era publă următorul buletin medical: M. S. Regele, în urma unei receri, a fost atins, în ziua de 11 .Octombrie dimineața, de o violentă gastralgie. Rti ea aninată a Maiestâiei Sale este satisfătoare, însă reclamă câteva zile de repaos. Dr. Teodori. ♦ D. Ioan C. Urlățeanu, cap de portăreț la tribunalul Constanța, a fost destituit din postul ce ocupă fiindcă și-a apropriat suma de 2965 lei. Sa dă in întreprindere construcțiunea unui pod cu tablier metalic peste Bistricioara, de pe șoseaua naționa a Ba,ău - Piatra- Namțu. Valoarea după de vis este de lei 45.000. Licitatiunea sa va line la ministerul lucrărilor publice și la prefectura jud-tulul Bau ü, în ziua de 29 Otombre, la or, la 4 după amiaza. ♦ DniT Nie,. N. Ionescu, bacalaureat, loan Anostul, absolvent a 7 cl.se liceale. loan I. Simionescu. Or« »te D. Panu și Gh. Ștefănescu, absolvuțî ai școaleî com-îv iaie o» gradul al deuiiea, se numesc impiegați auxiliari cl. 3. in serviciul exterior general al finanțelor, în loșurile d lor Ș. Georgescu, neprezentat la post, B. Lu^ăiescu, C. I. Găgiulescu, Eug. Hajde Ci și P. M. Davidescu, demisionați. 1 D. Gh. Ciocârlan se numește impiegat auxiliar cl. II. în serviciul fondului comunal, în locul d-lui Aurel N. Droc, cue a părăsit serviciul. ♦ Camera de meserii, a casat alegerea comisiunii de arbitri făcuta de maeștrii corporațiunea constructorilor din Craiova. Corporația a fost invitată să facă o nouă convocare. ♦ Locuitorul Cojocaru Nița, din Șivița (CovurluiCi) a încetat din viață în vîrstă de 114 ani și nu fusese bolnav decât acum în urmă, numai trei zile. ♦ Deoarece actuala punte, ce servea la înlesnirea încărcărei cherestelelor în vapoarele din Locurile de la Galați e prea mică, direcția a luat dispozițiune pentru prelungirea ei. Lucrările s’au și început. i Poimâine, la orele .5 d. a., va ține sedință consiliul comunal al Capitale’. ♦ Primarul din Dobrești (Muscel) a fost suspendat pe o lună, Hird-că n’a anunțat ivirea disenteriei in comuna. ♦ Se știe că comisia de judecată, care va judeca Luni, 20 c., la Universitatea din București, procesul profesorilor de la liceul «S-ț‘Petru și [UNK] Pavel» din Plpeștî, se compune din d. C. Nicu, președinte, și ca membrii d-niî Voinov și Carăgiani. Conform dreptului pe care l-«a acuzații, d-niî Tutunaru, B. Spirescu și Lupuescu au recuzat, pe 1. Voinov, care va fi înlocuit de unul din supleanți, adică fie de d. Ratet, fie de d. G. Marinescu. Supleantul se va trage Vineri la sorți D-niu Disescu, Bădărău, Chr. Negoescu. M. Vlădescu și Î enescu vor apăra pe profesori. ♦ Epitropia Sf. Spiridon din Iași a cedat 1ectar de pamint pentru înființarea unei grădini practice agricole pe lângă școala din Berești (Covurluiu). ♦ D. N. Gheorghian, directorul abatorului comunei Iași, a dăruit pinacotecei din acel oraș bipstui turnat în gips de sculptorul Viila din Italia a lui I. C. Brătianu. 4 Administrațiunea Casei bisericei exprimă mulțumirile sale persoanelor de mai jos, cari au donat bisericei parohiale «Mavrodolu» din Pitești și anime : D-lui Dimitrie Livițopol, pentru două sfeșnice de alamă și unul de nichel cu trei lumini pentru Sfinta Masă,, toate în valoare de 2000 lei ; d-șoare î L Dinescu,, care a dăruit o perdea pentru ușile împărătești și un așternut pentru iconostas, ambele obiecte de mătase cu broderii,și d-nei Elisaveta Aebirescu, pentru o îmbrăcăminte de lipsă pentru Sfânta Masă. ♦ Ministerul de interne a cerut prefecților tablouri cu numele tuturor primarilor, comunelor din județele din țară, și pe care se va nota situația culturală, fizică și materală a celor vizați. ♦ [erî după prinz s'a ținut un consiliu de miniștri sub președinția d-lu’ D. S.turdaș. ♦ Le «Timps» din Paris, cu data de 23 c. st. n., publică următoarea telegramă din București cu privire la moartea regretatului Apostol Mărgărit: «O depeșă din Monastir anunță moartea unui notabil român, Apostol Mărgărit, în vârstă de 69 de ani. Timp de cincizeci de ani el a muncit să redeștepte naționalitatea română, cuțo-vlahă sau țințară, răspândită în sud-vestul Macedoniei, in Tesalia și în Epir ; în acest scop el luptă contra elenismului și a insuenței religioase naționale a patriarhului ecumenic, multă vreme atot puternic. Ajutat de guvernul român, nn țară intermitentă, și de un Uzarist francez, părintele Favérial. Apostol Mărgărit reuși să creeze o rețea întreaga de școli de băeți și fete și chiar gimnazii românești la Monastir,Salonic, Ianina, etc. Aceste fondaliurÎ