Universul, ianuarie 1904 (Anul 22, nr. 1-29)

1904-01-01 / nr. 1

ia d. arendaș Petre Gustiade din Bordușani, luându-se la ceartă cu Const. Stanciu, argat­­a d. Gustiade, î’a lovit cu ciomagul la cep, lă­­sându-i mort pe foc. Criminalul a fost arestat. Curtea cu jucați din județul nostru ’și va deschide sesiunea de iarnă la 8 ianuarie sub președinția d-lui Sp. Stătescu, membru la Cur­tea de apel din București, asistat de d-nii Iim­a Niculescu,­­membru de ședință și G. Eustațiu, supleant la trib. Ialomița. Curtea va avea de judecat în a­­­ceastă sesiune următoarele procese : 1) finea Rusoaica din Călărași pen­tru uciderea lui Stan Gongu; 2) Con­stantin lonescu și Constantin Mus­tață din Murgeanca pentru că au dat foc la niște șire de pae și orz ale stăpânului lor Tache Ionescu; 3) Do­­bre Iancu ț Ștefan din Plevna pentru lovire cu pândire care a cauzat moartea lui Ene Ion Jerbăeanu ; 4) Dumitrache Anton Ion din Călărași pentru uciderea socrului seu Mari­­nache Tișcă. Ser­bare.— Societatea coopera­tivă de e­conomie «Speranța» a me­seriașilor din Călărași va da în se­ara de 1 ianuarie, în sat Mănescu, o mare serbare populară pentru spo­rirea fondului. Incendiu. — Astă-noapte, pe la orele 12 și jum., un puternic in­­cendiu a distrus cu desăvîrșire casa lui Tudosie Dumitru din Socariciu, grajdul cu 4 cai și 3000 kgr. ceapă! Pagubele 18 urcă la 3000 lei. iar la Ostrov. Focșani Moarte curioasă. — Aseară, pe la orele 7, locuitorul Ion al Va­­silicăi, din Sascut, petrecea cu fa­milia sa, cântându-i din fluer con­săteanul sau Ion Bal­d. Pe când juca mai bine, de­odată a căzut jos, încetând din viață. Incendiu. — Aseară, pe la orele 9, de la un coș care nu fusese mă­turat de multă vreme, au­ luat foc casei- femeei Zinca Gâteafă, din str. Foișor 11. Pompierii, sosind imediat, au reușit a loralisa incen­diul, fără ca el să fi putut produce pagube mari. De la Smîb­ov. Fălticeni Pruncucidere.—Era a fost de­pusă în penitenciara: local fata Anica Gh. Munteanu, din Miroslăveștî, acu­­zată de crima de pruncucidere. Numita, in urma relațiunilor de dragoste avute cu un flăcări din sat acum câte­va zile a născut un copil de sex masculin și neștiind cum să se desalraseze de fructul acestui amor nefericit, a găsit CU cale Să’l omoare prin sufocare, astupându’l cu cârpe gura și nasul, apoi a transportat noaptea cah­avrul în ci­mitir și spre a nu lăsa nimic de bănuit, l’a îngropat în mijlocul unui mormînt de curând făcut. Im­itare.­­Printre soldații reg. Suceava No. 16 bantuc epidemia de conjunctivită granuloasă. Până acum se află internați in infirmeria corpului 120 soldați și grade inferioare. Față de gravitatea și întinderea acestei epidemii, a sosit în garni­zoană d. moedic-șef al diviziei din Botoșani, care, in unire cu d-nii medici ai regimentului, au­ luat cele t­­ai grabnice măsuri de isolare. Sîtcev caturi. Ploești Amănunte asupra Incen­diului din str. I.ssntou'ari.— Am comunicat că, asta-noapte, un puternic in­cendiu s’a declarat în pivnița prăvăliei de încălțăminte a d-lui­ Al. Fințescu, din str. Panto­fari, în care comerciantul Marin Ră­­dulescu ținea lemne, cărbuni, pe­­troleț. etc. Declararea incendiului.­Două băeți din serviciul d-lui Rădulescu, du­­cându-se pe la orele 9 seara ca să ia niște lemne din pivniță, din ne­glijența lor, fără ca el să fi observat. Insă, au luat foc—de la luminarea care le lumina—niște surcele. Eșind afară, cei m­a­iî băeți au în­chis ușa pivniței, fără să bănuiască cum că peste câte­va ore flăcările vor distinge totul în urma lor. Alarma. — Abia pe la orele 11, când focul coprinse se tot ce se afla în pivniță, flo­urile eșind pe tereas­tră, flagelul fu observat. Imediat se dădu alarma, și pom­­pierii sosind în grabă la fața locu­lui, începură să manevreze..’ Pericol neinlăturabil . Cu tot cu­­ragiul și expunerea vag mistrului Vițilaru, cum și a aghiotantului de jandarmi, Enescu­, pericolul era de neînlăturat, focul comunicându-se acum la prăvălia d-lui Fințescu, în care acesta avea un depozit de în­călțăminte, și era cu atât mai de ne­înlăturat cu cât clădirea, proprieta­tea d neî Uț» M. Gogomhicranu, era o clădire veche, ‘’’pusă dărîmărei încă de acum câți­va ani, fiind construită în cea mai mare parte din lemn. A­pararea celor­l’alte clădiri.­­ Nefiind nici un chip de a se salva clădirea incendiată, pompierii mun­ceau acum la salvarea prăvăliilor vecine. Numai lor se datorește scăparea orașului de un adevărat dezastru, căci comuni­ându-se focul la pră­văliile Cotîrletz și C. G. Dumi­­trescu, din întregul cuartier n’ar mai fi rămas de­cât o ruină. Salvarea marfei.­­ Știindu se că nimic nu se va face spre a se salva clădirea incendiată, comer­ciantul Ștefan Cristescu, cu prăvălia în același corp de clădire având însă fața în cas­a Romană, a început să scoată din marfă salvînd-o a­­proape pe toată. Un alt comerciant, Irimia Con­­stantinescu, fiind asigurat, și-a scos numai registrele și banii, afară de o neînsemnată cantitate de marfă. Pe la un timp se crezuse că in­cendiul încetase , de­od­ată însă el se ridică cu mai multă furie, așa că în acel moment d. primar G. G. Ionescu, care era de față, voia să telefoneze în București spre s­tompele. Flagelul mai potolindu-se si a renunțat la această idee. După incendiu. Astâ­zi, până târziu­, fumul încă nu încetase de a eși din clădirile incendiate, acum niște mormane de lemne și cără­mizi înegrite. Fiind teamă de a nu exploada bu­toiul cu spirt aflat în pivnița d-lui Irimia C­linescu, câți­va pompieri stau în permanență la focul sinis­trului. Pagubele se reduc la maximum 25.000 lei în marfă, din cari co­merciantul Irim­ia G-tinescu este asi­gurat pentru 20.000 lei. Gât pentru clădiri, ele nu valo­rat­ mult, fiind niște case vechi, cari peste câțî­va ani trebuiai­ domnite Cocifi,­cer, însă, Tîrgoviște Incendiu.— Din cauza unui coș stricat a fost foc, alalta­ erî noapte, învelișul casei locuitorului Gh­er­­ghe G. Brănzoiu, din com­. Țâța, care a fost distrus cu desăvîrșire, arzând și vre-o 300 oca porumb ce era în podul casei. Focul a fost stins cu ajutorul să­tenilor. Vinătoare. — Erî, 28 c., a fost a Contești o vînătoare oficială, pen­tru uciderea diferitelor animale săl­batece. Au luat parte, la această vine­toare oficială, pe lângă d. prefect Câmpeanul, mai mulți amatori din Tîrgoviște, din împrejurimile co­munei Contest­ și din București. jötop!*­.e.­Conform unui ordin al ministerului de interne, în ziua de 2 ianuarie va începe să funcționeze școala pentru pregătirea și instrui­rea sergenților de oraș, ale cărei cu­suri vor dura 3 luni. Școala va fi inzia­ată în localul cel vechi­ al tribunalului. Candelă, lucruri ,din toată lumea fața ziaristică. — Când se scrie prin ziare câte o come­die gogoneața, în cât e cu nepu­tința sa o creadă cine-va, cum a fost de pildă mai b­ine trecute, când se scria ca o fată de nu știm unde a dormit 23 de ani, atunci se zice că știrea este — o rață jurnalistică, adecă o min­ciună cu coarne. Vorba asta are următoarea tîlcuire : După revo­luția franceză, oamenii scăpând de frica de moarte, se veseleau ca în carnaval și făceau glume și spuneau minciuni. Un ziar a scris atunci următoarele: Un profesor — ca să se convingă cât de mâncăcioase sunt rațele. H băgat într’un col­ț 20 de rațe și tot la câte un sfert de ceas omora câte unua din ele. Cele­­i’aite să repeze a fi la rața ucisă și o mâncați După cinci ceasuri n’a rămas de­cât o rață, care, prin urmare mâncase pe toate tovarășele sale. Știrea aceasta, de­și nimeni nu o credea, s'a răspândit repede și a rămas până în ziua de astă­zi. Când vr'un ziar scrie așa­dar vr’o minciună mare — se zice că a dat în vileag o rață. Un sfat biisalem ameri­can. — Trât­șt­e i­ asi­nul inva­lizilor din Noroton (Statele Unite) un bătrân soldat, nascut în Is­landa, care în ziua de 24 Decem­brie a împ­init 136 de ani. Se numește John «Andy» Brad­ley , este văduv și atât soția cât și copiii săi au încetat din viață. Meedicul azilului declară ca Bradley are un organism perfect. Inima, plămânii, rinichii săi sunt in cele mai bune condition , nu poartă ochelari și aude foarte bine. Me simt cât se poate de bine, zicea bătrânul în ziua aniversarei sale, mănânc foarte regulat,multe prăjituri, fumez și beau tot tu­tunul și tot «wiskey» pe care medicul îmi permite sa-1 am. UA­UKOVEHE PE ZI Nu căuta la sticlă, ci 1a con­ținut. (Oriental): bilele nouî de phiemniu pe anu! 1904. De vânzare la a«!m­inistra­ la,£ Íart3liiií «U­­n5.ser*«isii * Piatra-Neamțu IncemSiü.—Un mare incendiu a isbucniit astă-noapte în Frăsinei, co­muna Girov, arzînd cu desăvîrșire un hambar cu cereale, proprietatea d-lui Moneu Iarobey. Pagubele sunt mari. Hambarul și cerealele sunt asigurate la societa­tea «Dacia-România». Iulian. Universul Literar care va apare la á 5 n­e, •louI,l­a«mnuarie,va cuprin­de pe lângi­ o materie bo­gată, variată și interesan­­tă, dedicata «sclusiv aces­­tei mari ses’băsori. șî ince­­p»«i«si imul nou roman de mare sensație subtitluä de Suferin­ț de unși prin­­cipese de Coroană în estre cîtitorul va găsi «scene disipen­se și adevă­ruri asupra unei tragedii conjugale care a emoțio­nat mai mult timp Europa in treabă. Instrucția in afacerea Ara­met din str. Francmasonă D. judecător Stelian Popescu, de la cabinetul 5, a continuat erî cu instrucția în această afacere. D-s«, după ce a luat un nou interogator locotenentului Iliescu și comisarului Nae Ionescu, a as­­cultat mai mulți martori, pe d'o parte spre a stabili anteceden­tele sinucise! Elena Șerbănescu, pe d altă parte spre a constata modul de traiu al locotenentului cu fosta sa amantă. In ce privește antecedentele sinucise­, aproape toți martorii au declarat că era onestă. O martoră, anume Ecaterina Hap, care a locuit în aceeași curte cu locotenentul, a declarat ca a­­cesta trăia cu sinucisa ca băr­batul cu solia. Ce a mai constatat Instrucția se știe că locotenentul, împre­ună cu comisarul N. Ionescu, susțin că sinuc­isa Elena Șerba­­nescu a fost în adevăr înscrisă în registrul prostituatelor, dar nu sub numele ei adevărat, ci sub acela de Elena Dumitrescu, zisă și Rubinescu. D. judecător, spre a se do­vedi că și această stirm­ațiune e neadeverată, a făcut cercetări și a reușit să găsească pe «cea E­­lena Dumitrescu care a fost în­scrisă «a prostituată și la al că­rei nume s’a adăugat un re­gistru de către comisar cuvântul de Rubinescu, în scop de a com­promite pe sinucisa Ad­verara Ele­na Dumitrescu a fost și ea ascultată de d. ju­decător și a mărturisit că în a­­devér ea e persoana înscrisă în egistru și ea practică prostituția. Comisarul Nae Ionescu a ce­rut d-lui judecător de instrucție ca să fie pus în libertate pe cau­țiune. Această cerere a fost înaintată parchetului spre a-și da avizul. După cât suntem informați, ce­rerea a fost respinsă atât de par­­chet cât și de d. judecător­ de instrucție. N. T. U­­M­A » 1a F 7.1 Contra reumatismului.— Se ia 100 grame alcool, se pune înă­untru de câte 20 bani camfor, săpun de glicerina, spirt de fur­nică și balsam imichil. Se lasă să «tea 24 ceasuri in urmă se freacă părțile dureroase cu mi­marea aceasta Di min­eața și s»a­­■a se întrebuințează vasuit­a cam­­forată. Finanța, agricultară șî comerciQ București, 30 Decembrie. Finanțe Cota valorilor i,c bursa din București sut* d- 1881-88 5% ei 100% 100%, id. 1892-93 5% ei 99 - 99".. ae 32«/, mii. 4% lei 88—88 d. .e: 88«.­,—89, lei 89* ,—90. București 4% de 50 mii. 4 ° o» 274 mii. 4” 0 Obligation­ corn. lei 65—85»/.. Oblig. Cred. jud. și corn. 57« lei 89%—99*/,• Fubc. rurale 5% lei 100—100",, a. de 4* . 1«'. 9d­,4­918Ț 0 din« Bu­curești 5% tei 90« 4­00%, idem sa­ î 5 ° „­e‘ 857, 858 » Acțiuni : Banca Națională 2420 — 2430 lei.Banca Agricolă lei 261—363, Banca de Scânt tei 115—120. Socie­tăți de asigurare : Dama-Rom­ânia tei 437—440, N­ationala tei 438—441. Monede : Napoleonul lei 20.10. Cor. germană lei 24 70. Florinul lei 2.11. Rubla lei 2.65. Sconturi și avansuri: Banca Na­țională 5—6 ° C.Banca Agricolă 6-8%. Casa de depuneri 5% C „. Devise : cek Londra 25.27V, ; cel; Paris 100.67cek Viena 105.75; c*-k Berlin 123.65 ; cek Belgia 100.521/,. ’"rei luni: Londra 25.10. Paris 99.95. Berlin 123.—. Belgia 99.52%. fO a vamriior romOne in sr.remăta e Frankfort.— Renta de 5%. 99.60. m 47o 88.50. Paris.-Renta de 5%i99.50, idem 4% 88. Berlin. — Renta de 1892—93 5% 99.80, idem d» 1890 4% 89.— idem p» 1894 4% 87.90, id. pe 189ș a« 0 87.90 id. ce 1898 4%. Cominuare București 94.60. Cota valorilor streine Consolid. engleze 88*­e. Renta franceză 97.55, renta ital­ană 102 25. B»una otomana 591, loturi otomane 130. Cereale Cu toate știrile favorabile sosite din interior în privința starei se­mănăturilor, tendința piețelor ame­ricane e mereu îndreptată spre ur­care. Cursurile au sosit azi cu un n­ou avans de 1 cent, pentru grâul disponibil și de ■/. de­cent, pentru predarea Maiö Porumbul e mai slab la New-York și susținut la Chicago. Svunurile despre războiul iminent între Rusia și Japonia, persistă in America și contribue la neoroșitatea burselor. Din Gardif s­e telegrafiază că mai multe vapoare mari au fost neobosite și încurc chiar cu grabă pentru a transporta cărbuni în Ma­rea galbenă. Navlurile pentru Ex­tremul Orient s’au urcat cu 7 șeiini pe tonă. Piețele europene continuă însă a arăta o tendință cazută sub influența ofertelor abundente ale Argentinei. In lunile Ianuarie, Februarie și Martie se așteaptă mari sosiri de grâu din Argentina și Australia. Cursurile burselor europene au sosit azi cu o scădere generală și simțitoare. Uti­mul buletin de 22 și 23 cu­rent al bursei. Brăila notează urmă­toarele vînzări și cursuri: Grâu de 71—77 kgr. 11 vag. cu lei 12.30—-13.50°/o kgr. Porumb de 74- 750, kgr. vag. 3 ou lei 9-9 10% kgr. Cincuaotina da 77 79‘ , vag. 21 eu lei 9—10.60% kgr de 56—60 k«r. vag 6 cu Iri 8.05— 9.60% kgr. Ovăz d» 41—49% kgr. vag. 18 ou lei 7 60—9.40% kgr. Se­nara de 68[/, kgr. vag. 2 cu lei 9.80% kgr. și fasole vag. 4 cu lei 20-24.80% kgr. La Constanța s’au vîndut 14 va­goane cu orz cu lei 9% kgr. de ANUL­ NOU kgr. Orz inc.. INFORMAȚIUNII MIERCURI. • Jóul, 1 ianuarie 1904, la orele 10 dimineața, va avea loc la catedrala catolică Sf Iosif din strada Fântânei, un parastas or­ganizat de Societatea italiană de ajutor reciproc ,52 de bine­face­­cere Umberto ,și Margareta din Capitală, în amintirea pe veci neuitatului Luigi Cazzavolan. Toți prietenii, cunoscuții ,« ad­miratorii defunctului sunt rugați a considera prezenta ca o invi­tație și a lua parte la acest pa­rastas. ® Erî dimineață, la 8.05. A. S. R. Prințul Ferdinand s’a întors în Capitală venind din județul Vaslu­i, unde a vîn«t două zile în pădurii» de 1» Buda și Făsticî. La vînătoare s’au împușcat 2 mistreți, 30 epuri și o vulpe. ♦ D Dinu Sturd­za, ministru de războiu­, cu ocazie Anului nofi, va supune semnaturei M. S. Regelui decrezul prin care se a­­vansează peste 100 de ofițeri îm­ rezervă. ♦ La 6 Martie st., n., ora 1 d. a. se va ține adunarea generală a Creditului funciar urban din București , iar la 20 Martie st. n. ora l d. a. adunarea generală a Cr­­ditului funciar rural. * Sau înființat posturi tele­fonice in următoarele comune rurale din jud. Dolj Ciuper­­ceni, Dej», Piscu și R«s­u și în următoarele comune rurale din județul Teleorman: Achimești, Cioara, Dracea, Fântânele, Lil­a, Lissa, Nanova, Putineifi, Saek­ie, S­­garcea-Vale, Tătăreștii-de-dos, Viișoara și Voevoda. Aceste posturi cari, pe lângă convorbiri telefonice vor mai face și serviciul pentru primirea și expedierea telegramelor interne private și de Stat, se dav in ex­­pl­oa­ta­re publică pe ziua de 15 Ianuarie 1Ö04. * In Dobrenii-Câmpurile (Il­fov) sa dat un bal în seara de 27 c. în folosul băncii populare din localitate. Balul a fost patronat de d. sub­prefect Florian Predescu și s’a realizat un frum­os benefi­­iu. ♦ Mâine. Anul N'>0, magazi­nele vor fi închise toată ziua. Cu­mpiJrați cu toți .« V«.­­spilu care apar« măiite «sosi». S Ianuarie, și Iri­­melițy cuparții din pas- VI! dacă doruíí a coutruia îs»­­­ragere« a doua fru­­mo»s« obiecie. ce »cor­­ilăm h­ranilt tuturor citi­­torilor «ceslui ziar. • In amintirea botezului Prin­țului Nicolae, M S Țarul Ru­siei a oferit I. P. S. S Mitro­politului Primat și arh­imandri­­tului Nifon, starițul monastirei Sinaia, câte o cruce pectorală de aur cu pietre scumpe. • Din cauza indispozițiunei d-lui Spiro Haret, ministrul in­­strucțiunei publice, audiențele de Vineri, 2 Ianuarie, vor­i sus­pendate. ♦ Toate persoanele care vor cu­mplica «Veneiîo» care »spare eraiSne, 1 ia­­n­u­­arie 1904, și vor !­ri­mele cu­pocii­l Xo. în 8 dir. pssp. VII, vor concura, în mod era­buic , prin traștere la sorți, la următoarele două premii. 1) Un­ frumos vas Etrusc de metis­ bronzat. în) O zaharisită de ar­gint plăque și cristal. • A fost permutat la Constărin­ța­d. Al. Zarineschy Liadbey, telegrafist în gara Iași. • In direcția comptabilităței generale a Statului din ministe­rul de finanțe, a fost numit d. P. S. Ionescu, impiegat auxi­liar cl. II. ♦ Ministerul de interne a tri­mis o circulară tuturor medicilor veterinari din țară, prin care -i invită ca, pe lângă învățători și învățătoare, să fie și d-lor dife­rite conferințe în cercurile cul­turale sătești, spre a sădi in min­tea săteanului idei folositoare despre igiena animalelor, crește­rea lor, cunoașterea unora din boalele epizootice, cunoașterea și lecuirea bol­elor ușoare și ne­­contagioase, deosebirea între boa­lele molipsitoare și nemolipsi­toare, măsurile ce trebuisc să se ia la ivirea boalelor contagioase, datoriile lor față de legea de po­liție sanitară veterinară, ce da­torii au față de regulamentul li­ber ale­ certificatelor. De asemenea, le recomandă a le vorbi despre importanța fie­cărei specii de animale precum­ și despre foloasele bănești ce ar putea trage din înmulțirea și ex­ploatare» [or. Cumpârați mâine, «rouă, I lami5*rîe, Universul li­­­eens* șî isfimîseți cuponul Xo. I 1 din prig. Vii, dacă m­ot­­ți a concureț in mod gratuit ps’în frager­e la surii h* umnătoare se dotite premii: Un ceas de aur pentru dame. U­n elegant port um­brelă de mătase. ♦ Spre a se «ti căror vițe din străinătate li se poate ab­orda per­misiunea de import, fără teamă că ar fi infectate de blackmbh, ministerul de domenii a inter­venit la locurile in drept spre a-și procura comunicările oficiale sau oficioase asupra maladiilor de vițe de vie. ♦ Consulul general al Rusiei la Galați, prințul Lobanoff, e greu bolnav. ♦ Consiliul sanitar superior va interveni pe lângă Sf. Sinod pen­tru scăderea zilelor de post. Consiliul a hotorit să stabi­lească raporturi între medicii de plasă și preoții de la sate, spre a lucra la­o­laltă pentru igiena și curățenia țăranilor. ♦ Medaliile ce s'su decernat celor premiați la expoziția din Brăila, se vor împărți săptămâna viitoare de către ministerul co­merțului. ♦ Era, la 3 d. a., s’a ținut un consiliu de miniștri la d. Stur­­dza acasă. ♦ Au fost numiți pe ziua de 1 Ianuarie, în basa concursului de­pus, următorii interni în far­macie : La spitalul Colțea : Victoria Ni­­culescu, Elina Fiiio, Alexandru Ione­scu, Eugenia Atanasovici,Re­­­beea Juster, Corina Ghergheli, Grigore langooî și Moise D. Sarchis ; La spitalul Filantropia: Dina Novac, Haralambie Tomescu, I. Pompilian, Al. Purice, Gh I. Popescu, Maria Niculescu și Ior­dan Beldescu; La spitalul Colentina: Mihail Skeopul, Aurelia Sotirescu, Emil Pop și Dan. Olaru; La spitalul de copii: Em­il Eli­­cot, Ilie Frumușescu și Giuseppe Agnesse ; La spitalul Mărcuța : Gh. Po­­pișteru și V. Bocescu . La spitalul Pantelimon : Dim. Nenciu și Sebastian Nițescu . La depozitul de medicamente: V. Barozzi, Teodosia Zenovicî și G. Popovici. ♦ Cîi­js3«e««rs ție la 1 ianuarie 1904, z­i­a­r­u­l Univ­rsul deschide un nou abonuisimenî, cu premii in numera»*, pentru suma de lei 5.190 șî o lmtițiune «de obiect» de valoare și de utilitate. v D. I. Th. Ghica, prefect al jud. Vlașca, s'a întors din con­v­ilegerea comitetului defini­tiv al corporație­­i Giurgiu a fost confirmată de către Camera de meseri din București. ♦ Pentru motive de sănătate, s’a prelungit cu 21 zil­e concediu] d-lui C. Ko­g»finceanu, consulul României la Cernăuți. «Ministerul de domenii a luat memoriie necesare ca la primă­vară să se înceapă la toate de­­pinierile Statului altoirile forțate pentru producerea materialului necesar cu care să se satisfacă toate cererile de port­ahoi, ce s'au adresat până acum ministe­rului. ♦ D.Mares van Swindoren, mi­nistrul Olandei la București, s'a întors din concediu. ♦ D. secretar de legațiune I. P. Carp va gira afacerile lega­­țiunei române din Belgrad, în timpul concediunii d­im Ed Ma­­vrocord­at, ministrul țerei la Bel­grad, țara a plecat alalta-era din acel oraș. ♦ A sosit la București d­in Ward, consulul onorific al Ro­mâniei la Londra. » In comuna Ghernigea, plasa Mangalia (Constanța), de către Gh. Pantazin, dirigintele școalei din acea reiriune, s'a înființat banca populară «Mircea Vodă» cu un capital de 10.800 lei. ♦ Toate persoanele «as*f vo»* cimípern <t t­ ral verssul literar» de Anni Xoft. «e apar« miâine, erouî, și vor trimite colpanii din pă­șim» a V!î, vor lua parte în mod gratuit, h» b­»tre­re­a a doise frumoase o­­bi«c­e și anume : 1) Un ceas de a­ur pen­tru «lame. 2) "Usa eîessml pos­t-um­­brele de metal. SjStiri mi­litere v D. dr. în medicină Ionescu V. Constantin a fost însumat ca medic-locotenent și chemat a­șî , face stagiul de un an la spitalul militar al diviziei a lil-a. ♦ Elevul Romano Gh., din institutul medico-militar, obți­nând titlul de medic-veterinar, a fost avansat sub­ locotenent vete­rinar și repartizat in reg. 2 ar­tilerie. • S’a acordat un concertiu de 2 luni in țară d-lui general dr. Vercescu. • Farmaciștii sub-ropot, sta­giari Mi­­hailescu, Lăzfirescu și Dragănescu vor trece examenul de line de stagiu in ziua de 20 ianuarie, cu d-mî­­ maior Choiet și căpitanii Merișescu și Bistu­­rescu ; de asemenea veterinarii sub-locot. stagiari Slavu, Ale­xa­ndrescu, Cm­rea și Marca vor trece examenul de sine de sta­giu în ziua de 15 ianuarie cu d-niî maiori veterinari Costanti­­n­escu Ion, Strehăianu și cap. Moldovanu. • Farmaciile corpului II vor fi controlate de către d. maio­r farmacist Cholet, șeful serviciu­lui farmaceutic al armatei. • Ministerul de răsboiu a pus să se cumpere în Ungaria, de la 17 Noiembrie până la 17 Decem­brie și a se expedia în țară 870 ci pentru cavalerie, pe preț de 405 lei calul. Spre a avea la timp caii ne­cesari armatei, ministerul a în­cheiat un contract cu două mari crescători din Transilvania, car se angajează a-î procura, după trebuință, 3000—4500 cai pe an ȘTIRI JUDICIARE • Corpul portăreilor de pe lângă secția comercială a tribu­nalului Ilfov, »duce la cunoștința ce­or interesați, printr’un afiș, că polițele spre protestare se pri­mesc în toate zilele, afară de sărbători, dar numai până la o* rale 4 d. a. STIBI ECOION­C*. I­­KI­AICÎÂKÎ ♦ Tragerea la sorți a titlurilor de rentă 4 la sută ale împrumu­tului din 1889 se va face la 19 ianuarie, la 10 dim., în localul min. de finanțe. ♦ Ministerul de domenii a în­­ceput tr­atari cu direcția căile ferate, spre a-i procura traverse de fag. ♦ folosi­ea semănăturilor în ge­neral e frumoasă și bună. Ză­­pada, căzută în cele mai multe județe, a contribuit mult la conservarea semănăturilor răsă­rite frumos. Rapița semănată în toamnă promite mult. Se speră o recoltă abundentă și de bună calitate. ♦ Luni s’a semnat la Sofia de către agentul diplomatic român și ministrul bulgar de externe, convenția pen­tru prelungirea de la 1 Ianuarie­ 1904, până la 1 Ia­nu­­rie 1905, a aranjamentului comercial provizoriu intre Ro­mânia și Bulg­ria. ȘTIIU SAMTAHE ♦ In ultima ședință a consi­liului superior de epizootie s’au discutat măsuril» ce trebuesc lua­te contra câinilor vagabonzi și pentru profilaxia turbărei. S’a recunoscut necesitatea de a se accepta un semn distinctiv pentru câinii de au stăpâni și de a se ucide toți câinii vagabonzi. Tot în acea ședință sa hotă­­rît ca pe lângă dispozițiile pre­văzute de lege pentru prevenirea turbărei, să se mai aplice și mesorî, atât pentru prevenirea cât­ și pentru stingerea turbărei . Variola ovină încetând cu totul în județele Prahova și Mus­cel, s’au ridicat măsurile de po­liție sanitară veterinară din a­­cele județe. ȘTÎEÎTITISTÎCK <S« Reprezint­ați» pe care celebr­ul artist Novelii o va da In folosul «Sindicatului ziariștilor» Vineri, 2 Ianuarie, în matineu, la Teatrul Na­țional, promite a fi una dintre cele mai reușite și mai alese din stagiu­nea actuală. Aproape toată elita își va da Întâlnire Vineri la Teatrul Național. Toate lojile denuar și o parte din lojile de rangul I sunt deja vîndute. Aflăm că la această remr­evitație vor fi surprize pe cari «elebrul No­velli se rezervă publicului bucureș­ti» n. ■ Bi­rltele se găsesc de vinzare nu­mai la casa Teatrului Naț­onal și la magazinul de muzică Feder, (calea Victoriei). ♦ Pentru seara de 1 Ianuarie, societatea gen­rală de ajutor reci­­proc «Munca» a organizat un bai în sala Băilor Eforiei. ♦ Societatea fraților români «Da­cia Traică», Va da Joit î­n Ianuarie un mare bai popular urmat de tea­tru în sala Dacia. ♦ Pentru a învinge o stare de moliciune și de osteneală, aler­gați in Halurile de Léci­hine Clin care formează un reconstituant puternic. ♦ La băcănia Șerbănescu, din calea Victoriei, vis-a vis rip Tea­tru, cu începere de azi, s'a pus în consumație șampanie pentru revelion și noul an primită pen­tru a­ceastă ocaziune. Prețuri de fabrică, începând cu 4 lei butelia, i £' a 2L E vorba de minciuni. — In viața mea,— spune coana Manela,—n'am mințit de­cât de trei ori... — și asta e a patra oară !.... întrerupse Păcală. ® si VECHEA Agenția Universal Strad­a Regală 11. București Se dau cu împrumut Următoarele sume de bani pe moșii în ori­ce județ și pe case din București : i.el a 500, 3.000,4.000, 5.000, 6.900, $.000, IO mii, 12.000, TS.OoO, 80 nai«, S^.OOO. 30.000 35 asii, 40.000, 41.000. 50 miî, »58.000, 60.000, 'SO nuli, 80.000, ÖO.OOO, 9* mii, 1ÖÖ.OOO, 120.000. 150.000, 80.00.200.000 250.000, 300.000. Cine «te buni sa fi honuri șî sume dotai« și vo«șîe ti le plasa, fură, nicî o ch’el­­tuială, pe moșii sau case cu «­arsisîția snîcesîă șî ca dobaii!» convenabilă, să se adreseze la «Vechea Agenția Universală », str. Re a­a Ifi si București. Penîns răspuns s» se tr­i­­mite marcă poștală. Un cester« trl«sn­tem și voiajoruil nostru în pro­­vincie pent­ru tratative. _ SL Intr’o poveste ca cea de aseară, dicțiunea rolului rezum­ază tot jo­cul. Lume mai puțină ca in «Monna Yanai». in loja regală asistau A­. U­. RR. Principele Ferdinand ș Principesa Mana. C. Xeni. IM T amHÍaK r l­lss Untt Unii Moarte subită Azi dimineață a încetat subit di­n viață, pe bulevardul Carul No. 82, un muncitor, anume Gică Berlascu. Circumscripția respectivă fiind a­vizată despre aceasta, a anunțat parchetul, care la rîndlul său a dis­pus transportarea cadavrului la morgă spre a i­ se face autopsia. Descinderea din calea 13 Septembrie Poliția Capitalei a primit un de­nunț, cum ca la cârciuma d-lui Ni­­culae Protopopescu, din strada 13 Septembri­e se joacă cărți. In urma acestui denunț se orga­niză o descindere și Intr’sdever fura găsiți mai mu­ți inși cari jucau carti s’a confiscat suma de 45 lei ce s’a găsit pe­ masa de joc. Cârciumaru­ va fi dat jude­cățel. Clasica teatrală Teatr’ul N­ațional... «Joyzellei poveste de dregoste un b ad­e, de Maeterlink «Joyzelle», s’a dat aseară la noi pentru întîiașa dată. Această ale­gorie dramatică, sau basm de dra­goste, cum îi zice însuși autorul, e mai noua ca «Monna-Vanna», dar, din punct de vede­re teatral îi e in­ferioară. Căci fantazia miraculoasă a portului trece cu mult dincolo de hotarele realităței. Ea ne transportă într’o lume cu ale cărei pasiuni și fapte noi nu avem nimic comun, și în care, prin urmare, nu se poate interesa de­cât cel mult talentul mai mult sau mai puțin mare, cu care un poet îșî poate caracteriza ficțiunile. Negreșit însă că dacă un Novelii, cu concepția lui așa de profund reală, stăpânește azi teatrul modern, această nediscutată deram­­­ația ne nu include existența con­­cepțiunilor romantice. Din contră, după ce geniul unui Novelli­te pătrunde și­­« zguduie aiintî corjț­ tsntul unui MacL»d­­uk ca o plăcută recreație, în care mintea ți se odihnește iar fantazia îți zboară prin furnî închipuita, lumi de stele, di fiori, dr cer albastru, pe cari rind, pe rind, ți le evocă au­torul într’o limbă de­ o rară frumu­sețe poetică. Căci lege a fost și va râm în e : în teatru, ca și în litera­tură, ori­care gen e ritm, cu sin­gura condiție de a-țî putea da o e­­moțiune sinceră și curată. Și­ pen­tru rail și mii de suflete delicate, Maeterlink e în stare să dea o ast­fel de­­ moțiune. C­a să revenim basmul de aseară. Poetul nesimbo­­liz­ază vi­toria adeveratei iubiri îm­potriva tu­tu­ror obstacolior pe cari eticul i-se pu­ne în cale. Și de astă-dată, fapt care denotă fundamentală schimbare în con­cepțiile poetului, destinul orb, atot­puternic In lumea asta, rămâne în­vins. Jayzelle și Liviccor sunt arun­cați de valurile mărci pe insula în care domn­ște vrăjitorul Merlin Lanceor e fiul lui Merlin, dar »l nu știe acest lucru și nu vede un bă­­trînul vrăjitor de­cât un rival care ubește pe Jayzelle cu aceeași căl­dură «a și dînsul. Destinul hotă­­ășt» ca acela care va cădea nn di­n grația frumoasei feciosi Să piară. Vrăjitorul întinde Jayzelleî !»­ dr f»l de cursr p­ntru a’i cuceri inima și — orbit de pasiune — inventează sumă de mijloace pentru a dis­credita pe fiul șăf). Dar Jorrelle înfruntă toate pie­­dicele și-î r­emîne credincioasă, iar arici Merlin — dintr’o pornire pe care foarte CU greu o putem accepta ca admisibilă — o amenință ca va lăsa pe Lanceor să moară de veniu­­niul șrar pe care l-a mușcat, dacă ea nu va consimți să se dea lui chiar pe patul de agonie al fiului asm, atunci Joyzelle vine­ să-l u­­cidă. Merlin, învins, se descoperă și, înainte de a trece pragul mâr­iei, unește el însuși mâinile îndră­­gostiților. Limba lui Maeterlink este și aici proza ritmată, o versificare specială, de o înrîntâtoare armonie și bogăție de imagini. Un adevărat stop de por­ezie care te obsedează în așa grad în­cât— i se poate aplica gluma unui cronicar francez — că între acte toți spec­tatori, cereau la bufet consumațiile în versuri din cele mai pure. Dacă însă acești spectatori au și putut rosta versurile lor cu acra grațioasă artă pe cari am admirat’o la toți aterpreții francezi și in special la na Georgette Leblanc, n’aș putea-o crede, al sianului „Universul* r­­ í”in România Telegramele particular. ale ziarului UNI­VERSUL CopB asfixiat. — Moartă din spaii­u. — Paza Prutului, -j li­eeodiii. — Ditpnri­ie Iași, 30. — Copilul Mate Stancioală, din Bârcești, adormind P« prispa sobei, care era stri­cată, » murit asfixiat. — Femeia Rim­a Vfeledisohn din tîrgușorul Nicolna, fiind în­­sărcinată și speriindi-se de un câne care a încercat s-o muște, a căzut din picioare și a murit subit. —­ Ministerul a oolonit tele­grafic, «a sa se formezp parruri de milițieni, cari să strf­bată ma­lul Prutului, observed cu aten­țiune ca acum, când Prutul în­gheață, să nu treae oameni în România; de asemen­ se va­­ serva ca să nu se introducâ b din Basarabia, unde bântuea furie febra sfioasă. — Un puternic inendifi a î­­trus două gi­ezi cu cereale,e pe moșia Hodoriștos — Copilul Vasile loan, n Dâra, a dispărut din casa păs­­tească. Amănunte asupra tisparii fraților Ch­ristirli. r Din s*t Galați, 30. — Chestiuna» >­­parițiunei fraților Chi­islidii­­grosiștî de pescărie (ontiou), pasioneze pe comnei­nții locali. Cu toate cer­cetarile finite până în prezent, descoperirea dispăru­­ților a fost imposibi­ǎ. A Mobilul care a provocat dis­pariția acestor douî frați e pr»a m­ultele datorii ce dîișii le avesc pe piață, cum și angajamentele ce-și luaseră față de diferiți ban­cheri și case de stompi, prin plas«r»a de polițî cu iscălituri falsificate. De dispariția fraților Chris­­tidi se resimte casa D«il'Orso la care muniții »o polițe în valoare de aproape 12 mii lei ; la ban­cherul Rubinstein, pilițe în va­loare de 6 mii lei; d­lui C. Flon­­dor, 7 mii; la societata «Covur­­luiul», 6 mii și societ­ea «Eco­nomică» alta polițe mai mică. Printre scriptele biuroului a fost găsit un regist­ în care dispăruții notaseră scadrițele plă­­ților cu semnături falsificate. Primul ca­re a dispărut din oraș a fost Christu Christoli care pleca împreună cu sora sa, iar după trei zile plecă și cel­ l’all frate. Datoriile lăsate pe piață de cei doui dispăruți se evaluiază la aproape 60 mii lei. Cercetările în această a facere continuă și vă vor fi ține in curent. — După cum v’am telegrafia! era, circulația vapoarelor latre Brăila—Galați, Galați—Stlina e fost întreruptă. Ultima cursă Brăila-Galați fost făcută cu o întârzieri de ore, dr­oare­ce vaporul fuse prins de sloiuri, p» Dunării Numeroase persoane din re­­lit­ate s’au angajat sa însem­ua» pariuri asupra datei înghețiri complecte a Dunărei. Circulația între Galați-Tulce se face prin Azaclâu. Arsă de vie.—Alegere Galați, 30. — Copila Chirieoi Alexandru, din Smulțî. In eteti de 2 ani, jucându-se cu focul din sobă, flăcările au coprins-o in întregime. In chinuri groaznice copila i încetat, din viață. — D. Bestiley, membru lc Curtea de apel, va prezida ale­­gerea colegiului I de senatori din­­ ecuații. Furt.—Incendii—Atentat. Firi*U—Călcat de căruța.— fie>­zertor prins.—Agresiune Brăila. 30. — Femeia Ținea Dumitrescu a părăsit domiciliul conjugal, furând bani și obiecte. - Un incendiu a distrus casa lui Iacob Vâslaru, din str. Bo­na part­e. - Individul Pascu Tănăsescu a atacat pe Ptoza Ianoș. jefuind’o. - Nicolae Alexat­ dristu a descărcat mai multe focuri de revolver asupra concubinei sale Ana Laskaridis, rânind’o mc ‘al. — Necunoscuți "ce­ far­­ s’au introdus în locuința din Budu», furând giuvaeruri și L c­­ Ivan Nicofof a intrat cu­­­ruta pe copilul Vasali Vlades ,* sdrobindu-i picioarele Nenorocitul * h8DSportat la spital . . . — Spif11*1” dezertor. Apostol Aunean*» a fost prins și înaintat comercial­eL Wom­berg Moise, certân­­di­-se cu Srnii L­ibovici în ceai­­lăria din bulevardul Carol, i-a aruncat apă fiartă în față. Agresorul a fost arestat. Serviciul telegrafic Vinovăția Janetei Mare roman de senzație fte KIO-CIO-BA PARTEA A DOUA Z.­ JURUL UNUI LEAGAL III Fermecătoare Doctorul Li­pray ocupa, cu o bătrână servitoare, o căsuță si­tuată la dreapta drumului, la câți­va metri de sat. Era cu ne putință să se înșele. Pe poarta gradinei era o tablă de alamă și pe tablă erau în­crustate literei, compunând nu­mele doctorului. De obiceiu­, dimineața ei se­ afla acasă , după amiazi se du­cea la fabrica lui Vernier pen­tru ca să viziteze pe lucrătorii bolnavi. Doctorul Li­pray era un om înalt și foarte­­ bun, cu toată a­parența lui bărțânoasă. Ne­știind cât avea să șcadă în acele locuri, Enric îșî lăsă ba­gajul la deposit, eși din stațiune și apucă pe drumul mare, măr­ginit de o parte și de alta de vile mici și pitorești. In vremea asta erau­ pea, se părea că siratei se topesc de razele spar sând să se vadă ici și ce azuriu. Enric își consultă censc­er­­ Hi opt ore și jumătate. Un fior îi trecu prin in. Cu cât se apropia unon în care avea să se afle la fața cu tatal seu, cu atât p­rea entuziasmul care-l susți până atunci. Greutatea întreprinderi­i arata acum în toată golicia și o temere nehotărită îl stri­gea de gât. După zece minute de drum, ajunse, la poarta care i se ridi­case. Nu mai putea să se de a în­dărăt, momentul era hotărîtor. Vedea înainte pe o tablă de metal aceste cuvinte : Doctorul Lioray, mele acesta vorbia sufie­­rea un limbagiu elocvent, findu-se zguduit de o tre­nă nervoasă, îșî zise în iurd ca un doctor să se de în modul acesta... n'ar fi mai încurcat de \inte de a trage elo po­­ncă o privire printre fer­aie portri­­nță de câțî­va nași­ urile lungi aie­râtor­­iei frunzițî, căsuța a­­u ferestre, in față­­ de srdesie, pare sa­­­­intre. In acea umilă locuință, în acel ținut lipsit de poezie, între oa­meni săraci, tatăl seu căutase refugiu pentru ași uita trecutul, renunțând la avere, poate și la glorie, la visurile și­ idealurile sale. Sacrificiul acesta de sine în­suși arata imensitatea chinului care’i zdrobise viața. El, dar acum trebuia să spere. Iși înălță capul, se scutură și sună. Un zgomot metalic, grav și prelung îi răspunse din depăr­tare. Curând apăru o femee bă­­trâns. Văzând un om stând în poartă, dans’i înainta , încet, uitându-se cu băgare de­ seamă la acel nou venit’. Apropiindu-și mai mult și văzând eleganța îmbrăcămin­tei lui îi întrebă ce vrea. — E «casă doctorul Lipray? întrebă tînărul cu sfială. — Nu e lr­a­să d­­e, a pleacat adm­iaarea. — O să lipsească mult timp ? — Nu știți. A plecat la fa­brică unde sunt mai mulți bol­navi, însă presupun că n’o să întârzie. — Dacă e așa o să’l aștept. Feracea observă din nou pe mosafir, apoi zise iar : — Dacă domnul bine-voește, posti să poftească înăuntru. Azi nu e bine de stat afară. — Ai dreptate, zise Enric, și urma pe bătrâna care porni îna­­in­tea lui pe aleea de intrare. Pe când mergea, servitoarea se gândea ca să înțeleagă sco­pul acelei vizite. — Domnul a venit de­sigur pentru o consultare, zise dinsa. — Nu, tocmai. — Atunci domnul cunoaște pe doctor. — Nici asta. — E frig de tot și nu cred că­­ e plăcut lucru să călătorească­ă cine­va pe vremea asta... — Știți asta mai bine cu care am călătorit toa­tă noaptea în tren. — Ah, domnul a călătorit noaptea în tren ? Se poate face drum lung într’o noapte... Ajunseră lângă casă. Bătrâna deschise ușa și pofti pe medic într’un salonaș sim­plu mobilat. Intrând în acea încăpere rece, cu păreți­ goi și triști, o nouă em­oțiumne, cu totul deosebită de temerea ce simțise mai înainte, cuprinse pe tinerul doctor um­­plându-i sufletul de un senti­ment aproape religios.­­— Așa­d«r d-ta nu cunoști pe d. doctor? întrebă din nou fe­­meea. — Nu. — Și vrei să vorbești cu el ? — Da. — O ! asta nu mă miră. E un om așa de bun, așa de onest... Toți vecinii îl iubesc și îl sti­mează. E așa de bun în­cât își face reu sie însuși pentru binele aproapelui... Nțî spun eu, e prea bun... La orî­ce oră din zi sau din noapte ar veni cine­va săi caute, e gata de plecare... Și crezi că cere să fie plătit după cum se cuvine?.. De jos... De cele mai multe ori nu­­ cere ni­mic. Și dacă oamenii n ar aduce banii aici și dacă n’ar stărui pe lângă dînsu­ ca săi primească, îți spun că n’ar avea nimic. Uite­ la fabrică, de pildă, e plătit pentru o vizită pe zi, dar el face două și une­ori trei vi­zite pe zi... înțeleg câ nu e de­parte, însă totuși... «Nu, nu, el e bunătatea perso­nificată... E prea dur, îți spun, pentru câ e sărac cs Iov... Și adese­ori me pune în încurcă­tură... Ds, d­­e, stăpiânul meu postește pentru ca alții să poată mânuii ci­rut »rftPia­nK l’stffl VGZUI ce’î pregătisem, iar el seara, la cină, se mulțumea cu o bucată de pâine. — Dar atunci stăpânul d-tale trebue să fie foarte mult iubit în ținut. — Da, da, așa este, dar asta nu împedică să fie și ingrați pe lumea asta și mai cu seamă între aceia pentru cari se face mai mult. — D. Lipray nu prea pleacă de acasă, nu e așa?.. — Nu pleacă de­cât pentru ca să facă vizite la bolnavi. Restul timpului stă închis în cabinetul seu, in mijlocul cărților. Din când în când îl îndemn să sa ducă la preumblare, însă nu mă ascultă. Viața pe care­ o duce îi ruinează sănătatea. De câte ori l’a invitat, la castel d. Vernier, însă nici odată n’a voit să s­e ducă... (V<t urma) 53

Next