Universul, ianuarie 1904 (Anul 22, nr. 1-29)
1904-01-01 / nr. 1
ia d. arendaș Petre Gustiade din Bordușani, luându-se la ceartă cu Const. Stanciu, argata d. Gustiade, î’a lovit cu ciomagul la cep, lăsându-i mort pe foc. Criminalul a fost arestat. Curtea cu jucați din județul nostru ’și va deschide sesiunea de iarnă la 8 ianuarie sub președinția d-lui Sp. Stătescu, membru la Curtea de apel din București, asistat de d-nii Iima Niculescu,membru de ședință și G. Eustațiu, supleant la trib. Ialomița. Curtea va avea de judecat în această sesiune următoarele procese : 1) finea Rusoaica din Călărași pentru uciderea lui Stan Gongu; 2) Constantin lonescu și Constantin Mustață din Murgeanca pentru că au dat foc la niște șire de pae și orz ale stăpânului lor Tache Ionescu; 3) Dobre Iancu ț Ștefan din Plevna pentru lovire cu pândire care a cauzat moartea lui Ene Ion Jerbăeanu ; 4) Dumitrache Anton Ion din Călărași pentru uciderea socrului seu Marinache Tișcă. Serbare.— Societatea cooperativă de economie «Speranța» a meseriașilor din Călărași va da în seara de 1 ianuarie, în sat Mănescu, o mare serbare populară pentru sporirea fondului. Incendiu. — Astă-noapte, pe la orele 12 și jum., un puternic incendiu a distrus cu desăvîrșire casa lui Tudosie Dumitru din Socariciu, grajdul cu 4 cai și 3000 kgr. ceapă! Pagubele 18 urcă la 3000 lei. iar la Ostrov. Focșani Moarte curioasă. — Aseară, pe la orele 7, locuitorul Ion al Vasilicăi, din Sascut, petrecea cu familia sa, cântându-i din fluer consăteanul sau Ion Bald. Pe când juca mai bine, deodată a căzut jos, încetând din viață. Incendiu. — Aseară, pe la orele 9, de la un coș care nu fusese măturat de multă vreme, au luat foc casei- femeei Zinca Gâteafă, din str. Foișor 11. Pompierii, sosind imediat, au reușit a loralisa incendiul, fără ca el să fi putut produce pagube mari. De la Smîbov. Fălticeni Pruncucidere.—Era a fost depusă în penitenciara: local fata Anica Gh. Munteanu, din Miroslăveștî, acuzată de crima de pruncucidere. Numita, in urma relațiunilor de dragoste avute cu un flăcări din sat acum câteva zile a născut un copil de sex masculin și neștiind cum să se desalraseze de fructul acestui amor nefericit, a găsit CU cale Să’l omoare prin sufocare, astupându’l cu cârpe gura și nasul, apoi a transportat noaptea cahavrul în cimitir și spre a nu lăsa nimic de bănuit, l’a îngropat în mijlocul unui mormînt de curând făcut. Imitare.Printre soldații reg. Suceava No. 16 bantuc epidemia de conjunctivită granuloasă. Până acum se află internați in infirmeria corpului 120 soldați și grade inferioare. Față de gravitatea și întinderea acestei epidemii, a sosit în garnizoană d. moedic-șef al diviziei din Botoșani, care, in unire cu d-nii medici ai regimentului, au luat cele tai grabnice măsuri de isolare. Sîtcev caturi. Ploești Amănunte asupra Incendiului din str. I.ssntou'ari.— Am comunicat că, asta-noapte, un puternic incendiu s’a declarat în pivnița prăvăliei de încălțăminte a d-lui Al. Fințescu, din str. Pantofari, în care comerciantul Marin Rădulescu ținea lemne, cărbuni, petroleț. etc. Declararea incendiului.Două băeți din serviciul d-lui Rădulescu, ducându-se pe la orele 9 seara ca să ia niște lemne din pivniță, din neglijența lor, fără ca el să fi observat. Insă, au luat foc—de la luminarea care le lumina—niște surcele. Eșind afară, cei maiî băeți au închis ușa pivniței, fără să bănuiască cum că peste câteva ore flăcările vor distinge totul în urma lor. Alarma. — Abia pe la orele 11, când focul coprinse se tot ce se afla în pivniță, flourile eșind pe tereastră, flagelul fu observat. Imediat se dădu alarma, și pompierii sosind în grabă la fața locului, începură să manevreze..’ Pericol neinlăturabil . Cu tot curagiul și expunerea vag mistrului Vițilaru, cum și a aghiotantului de jandarmi, Enescu, pericolul era de neînlăturat, focul comunicându-se acum la prăvălia d-lui Fințescu, în care acesta avea un depozit de încălțăminte, și era cu atât mai de neînlăturat cu cât clădirea, proprietatea d neî Uț» M. Gogomhicranu, era o clădire veche, ‘’’pusă dărîmărei încă de acum câțiva ani, fiind construită în cea mai mare parte din lemn. Apararea celorl’alte clădiri. Nefiind nici un chip de a se salva clădirea incendiată, pompierii munceau acum la salvarea prăvăliilor vecine. Numai lor se datorește scăparea orașului de un adevărat dezastru, căci comuniându-se focul la prăvăliile Cotîrletz și C. G. Dumitrescu, din întregul cuartier n’ar mai fi rămas decât o ruină. Salvarea marfei. Știindu se că nimic nu se va face spre a se salva clădirea incendiată, comerciantul Ștefan Cristescu, cu prăvălia în același corp de clădire având însă fața în casa Romană, a început să scoată din marfă salvînd-o aproape pe toată. Un alt comerciant, Irimia Constantinescu, fiind asigurat, și-a scos numai registrele și banii, afară de o neînsemnată cantitate de marfă. Pe la un timp se crezuse că incendiul încetase , deodată însă el se ridică cu mai multă furie, așa că în acel moment d. primar G. G. Ionescu, care era de față, voia să telefoneze în București spre stompele. Flagelul mai potolindu-se si a renunțat la această idee. După incendiu. Astâzi, până târziu, fumul încă nu încetase de a eși din clădirile incendiate, acum niște mormane de lemne și cărămizi înegrite. Fiind teamă de a nu exploada butoiul cu spirt aflat în pivnița d-lui Irimia Clinescu, câțiva pompieri stau în permanență la focul sinistrului. Pagubele se reduc la maximum 25.000 lei în marfă, din cari comerciantul Irimia G-tinescu este asigurat pentru 20.000 lei. Gât pentru clădiri, ele nu valorat mult, fiind niște case vechi, cari peste câțîva ani trebuiai domnite Cocifi,cer, însă, Tîrgoviște Incendiu.— Din cauza unui coș stricat a fost foc, alalta erî noapte, învelișul casei locuitorului Gherghe G. Brănzoiu, din com. Țâța, care a fost distrus cu desăvîrșire, arzând și vre-o 300 oca porumb ce era în podul casei. Focul a fost stins cu ajutorul sătenilor. Vinătoare. — Erî, 28 c., a fost a Contești o vînătoare oficială, pentru uciderea diferitelor animale sălbatece. Au luat parte, la această vinetoare oficială, pe lângă d. prefect Câmpeanul, mai mulți amatori din Tîrgoviște, din împrejurimile comunei Contest și din București. jötop!*.e.Conform unui ordin al ministerului de interne, în ziua de 2 ianuarie va începe să funcționeze școala pentru pregătirea și instruirea sergenților de oraș, ale cărei cusuri vor dura 3 luni. Școala va fi inziaată în localul cel vechi al tribunalului. Candelă, lucruri ,din toată lumea fața ziaristică. — Când se scrie prin ziare câte o comedie gogoneața, în cât e cu neputința sa o creadă cine-va, cum a fost de pildă mai bine trecute, când se scria ca o fată de nu știm unde a dormit 23 de ani, atunci se zice că știrea este — o rață jurnalistică, adecă o minciună cu coarne. Vorba asta are următoarea tîlcuire : După revoluția franceză, oamenii scăpând de frica de moarte, se veseleau ca în carnaval și făceau glume și spuneau minciuni. Un ziar a scris atunci următoarele: Un profesor — ca să se convingă cât de mâncăcioase sunt rațele. H băgat într’un colț 20 de rațe și tot la câte un sfert de ceas omora câte unua din ele. Celei’aite să repeze a fi la rața ucisă și o mâncați După cinci ceasuri n’a rămas decât o rață, care, prin urmare mâncase pe toate tovarășele sale. Știrea aceasta, deși nimeni nu o credea, s'a răspândit repede și a rămas până în ziua de astăzi. Când vr'un ziar scrie așadar vr’o minciună mare — se zice că a dat în vileag o rață. Un sfat biisalem american. — Trâtște i asinul invalizilor din Noroton (Statele Unite) un bătrân soldat, nascut în Islanda, care în ziua de 24 Decembrie a împinit 136 de ani. Se numește John «Andy» Bradley , este văduv și atât soția cât și copiii săi au încetat din viață. Meedicul azilului declară ca Bradley are un organism perfect. Inima, plămânii, rinichii săi sunt in cele mai bune condition , nu poartă ochelari și aude foarte bine. Me simt cât se poate de bine, zicea bătrânul în ziua aniversarei sale, mănânc foarte regulat,multe prăjituri, fumez și beau tot tutunul și tot «wiskey» pe care medicul îmi permite sa-1 am. UAUKOVEHE PE ZI Nu căuta la sticlă, ci 1a conținut. (Oriental): bilele nouî de phiemniu pe anu! 1904. De vânzare la a«!ministra la,£ Íart3liiií «Un5.ser*«isii * Piatra-Neamțu IncemSiü.—Un mare incendiu a isbucniit astă-noapte în Frăsinei, comuna Girov, arzînd cu desăvîrșire un hambar cu cereale, proprietatea d-lui Moneu Iarobey. Pagubele sunt mari. Hambarul și cerealele sunt asigurate la societatea «Dacia-România». Iulian. Universul Literar care va apare la á 5 ne, •louI,la«mnuarie,va cuprinde pe lângi o materie bogată, variată și interesantă, dedicata «sclusiv acestei mari ses’băsori. șî incep»«i«si imul nou roman de mare sensație subtitluä de Suferinț de unși principese de Coroană în estre cîtitorul va găsi «scene disipense și adevăruri asupra unei tragedii conjugale care a emoționat mai mult timp Europa in treabă. Instrucția in afacerea Aramet din str. Francmasonă D. judecător Stelian Popescu, de la cabinetul 5, a continuat erî cu instrucția în această afacere. D-s«, după ce a luat un nou interogator locotenentului Iliescu și comisarului Nae Ionescu, a ascultat mai mulți martori, pe d'o parte spre a stabili antecedentele sinucise! Elena Șerbănescu, pe d altă parte spre a constata modul de traiu al locotenentului cu fosta sa amantă. In ce privește antecedentele sinucise, aproape toți martorii au declarat că era onestă. O martoră, anume Ecaterina Hap, care a locuit în aceeași curte cu locotenentul, a declarat ca acesta trăia cu sinucisa ca bărbatul cu solia. Ce a mai constatat Instrucția se știe că locotenentul, împreună cu comisarul N. Ionescu, susțin că sinucisa Elena Șerbanescu a fost în adevăr înscrisă în registrul prostituatelor, dar nu sub numele ei adevărat, ci sub acela de Elena Dumitrescu, zisă și Rubinescu. D. judecător, spre a se dovedi că și această stirmațiune e neadeverată, a făcut cercetări și a reușit să găsească pe «cea Elena Dumitrescu care a fost înscrisă «a prostituată și la al cărei nume s’a adăugat un registru de către comisar cuvântul de Rubinescu, în scop de a compromite pe sinucisa Adverara Elena Dumitrescu a fost și ea ascultată de d. judecător și a mărturisit că în adevér ea e persoana înscrisă în egistru și ea practică prostituția. Comisarul Nae Ionescu a cerut d-lui judecător de instrucție ca să fie pus în libertate pe cauțiune. Această cerere a fost înaintată parchetului spre a-și da avizul. După cât suntem informați, cererea a fost respinsă atât de parchet cât și de d. judecător de instrucție. N. T. UMA » 1a F 7.1 Contra reumatismului.— Se ia 100 grame alcool, se pune înăuntru de câte 20 bani camfor, săpun de glicerina, spirt de furnică și balsam imichil. Se lasă să «tea 24 ceasuri in urmă se freacă părțile dureroase cu mimarea aceasta Di mineața și s»a■a se întrebuințează vasuita camforată. Finanța, agricultară șî comerciQ București, 30 Decembrie. Finanțe Cota valorilor i,c bursa din București sut* d- 1881-88 5% ei 100% 100%, id. 1892-93 5% ei 99 - 99".. ae 32«/, mii. 4% lei 88—88 d. .e: 88«.,—89, lei 89* ,—90. București 4% de 50 mii. 4 ° o» 274 mii. 4” 0 Obligation corn. lei 65—85»/.. Oblig. Cred. jud. și corn. 57« lei 89%—99*/,• Fubc. rurale 5% lei 100—100",, a. de 4* . 1«'. 9d,4918Ț 0 din« București 5% tei 90« 400%, idem sa î 5 ° „e‘ 857, 858 » Acțiuni : Banca Națională 2420 — 2430 lei.Banca Agricolă lei 261—363, Banca de Scânt tei 115—120. Societăți de asigurare : Dama-România tei 437—440, Nationala tei 438—441. Monede : Napoleonul lei 20.10. Cor. germană lei 24 70. Florinul lei 2.11. Rubla lei 2.65. Sconturi și avansuri: Banca Națională 5—6 ° C.Banca Agricolă 6-8%. Casa de depuneri 5% C „. Devise : cek Londra 25.27V, ; cel; Paris 100.67cek Viena 105.75; c*-k Berlin 123.65 ; cek Belgia 100.521/,. ’"rei luni: Londra 25.10. Paris 99.95. Berlin 123.—. Belgia 99.52%. fO a vamriior romOne in sr.remăta e Frankfort.— Renta de 5%. 99.60. m 47o 88.50. Paris.-Renta de 5%i99.50, idem 4% 88. Berlin. — Renta de 1892—93 5% 99.80, idem d» 1890 4% 89.— idem p» 1894 4% 87.90, id. pe 189ș a« 0 87.90 id. ce 1898 4%. Cominuare București 94.60. Cota valorilor streine Consolid. engleze 88*e. Renta franceză 97.55, renta italană 102 25. B»una otomana 591, loturi otomane 130. Cereale Cu toate știrile favorabile sosite din interior în privința starei semănăturilor, tendința piețelor americane e mereu îndreptată spre urcare. Cursurile au sosit azi cu un nou avans de 1 cent, pentru grâul disponibil și de ■/. decent, pentru predarea Maiö Porumbul e mai slab la New-York și susținut la Chicago. Svunurile despre războiul iminent între Rusia și Japonia, persistă in America și contribue la neoroșitatea burselor. Din Gardif se telegrafiază că mai multe vapoare mari au fost neobosite și încurc chiar cu grabă pentru a transporta cărbuni în Marea galbenă. Navlurile pentru Extremul Orient s’au urcat cu 7 șeiini pe tonă. Piețele europene continuă însă a arăta o tendință cazută sub influența ofertelor abundente ale Argentinei. In lunile Ianuarie, Februarie și Martie se așteaptă mari sosiri de grâu din Argentina și Australia. Cursurile burselor europene au sosit azi cu o scădere generală și simțitoare. Utimul buletin de 22 și 23 curent al bursei. Brăila notează următoarele vînzări și cursuri: Grâu de 71—77 kgr. 11 vag. cu lei 12.30—-13.50°/o kgr. Porumb de 74- 750, kgr. vag. 3 ou lei 9-9 10% kgr. Cincuaotina da 77 79‘ , vag. 21 eu lei 9—10.60% kgr de 56—60 k«r. vag 6 cu Iri 8.05— 9.60% kgr. Ovăz d» 41—49% kgr. vag. 18 ou lei 7 60—9.40% kgr. Senara de 68[/, kgr. vag. 2 cu lei 9.80% kgr. și fasole vag. 4 cu lei 20-24.80% kgr. La Constanța s’au vîndut 14 vagoane cu orz cu lei 9% kgr. de ANUL NOU kgr. Orz inc.. INFORMAȚIUNII MIERCURI. • Jóul, 1 ianuarie 1904, la orele 10 dimineața, va avea loc la catedrala catolică Sf Iosif din strada Fântânei, un parastas organizat de Societatea italiană de ajutor reciproc ,52 de binefacecere Umberto ,și Margareta din Capitală, în amintirea pe veci neuitatului Luigi Cazzavolan. Toți prietenii, cunoscuții ,« admiratorii defunctului sunt rugați a considera prezenta ca o invitație și a lua parte la acest parastas. ® Erî dimineață, la 8.05. A. S. R. Prințul Ferdinand s’a întors în Capitală venind din județul Vaslui, unde a vîn«t două zile în pădurii» de 1» Buda și Făsticî. La vînătoare s’au împușcat 2 mistreți, 30 epuri și o vulpe. ♦ D Dinu Sturdza, ministru de războiu, cu ocazie Anului nofi, va supune semnaturei M. S. Regelui decrezul prin care se avansează peste 100 de ofițeri îm rezervă. ♦ La 6 Martie st., n., ora 1 d. a. se va ține adunarea generală a Creditului funciar urban din București , iar la 20 Martie st. n. ora l d. a. adunarea generală a Crditului funciar rural. * Sau înființat posturi telefonice in următoarele comune rurale din jud. Dolj Ciuperceni, Dej», Piscu și R«su și în următoarele comune rurale din județul Teleorman: Achimești, Cioara, Dracea, Fântânele, Lila, Lissa, Nanova, Putineifi, Saekie, Sgarcea-Vale, Tătăreștii-de-dos, Viișoara și Voevoda. Aceste posturi cari, pe lângă convorbiri telefonice vor mai face și serviciul pentru primirea și expedierea telegramelor interne private și de Stat, se dav in exploatare publică pe ziua de 15 Ianuarie 1Ö04. * In Dobrenii-Câmpurile (Ilfov) sa dat un bal în seara de 27 c. în folosul băncii populare din localitate. Balul a fost patronat de d. subprefect Florian Predescu și s’a realizat un frumos benefiiu. ♦ Mâine. Anul N'>0, magazinele vor fi închise toată ziua. CumpiJrați cu toți .« V«.spilu care apar« măiite «sosi». S Ianuarie, și Irimelițy cuparții din pas- VI! dacă doruíí a coutruia îs»ragere« a doua frumo»s« obiecie. ce »corilăm hranilt tuturor cititorilor «ceslui ziar. • In amintirea botezului Prințului Nicolae, M S Țarul Rusiei a oferit I. P. S. S Mitropolitului Primat și arhimandritului Nifon, starițul monastirei Sinaia, câte o cruce pectorală de aur cu pietre scumpe. • Din cauza indispozițiunei d-lui Spiro Haret, ministrul instrucțiunei publice, audiențele de Vineri, 2 Ianuarie, vori suspendate. ♦ Toate persoanele care vor cumplica «Veneiîo» care »spare eraiSne, 1 ianuarie 1904, și vor !rimele cupociil Xo. în 8 dir. pssp. VII, vor concura, în mod erabuic , prin traștere la sorți, la următoarele două premii. 1) Un frumos vas Etrusc de metis bronzat. în) O zaharisită de argint plăque și cristal. • A fost permutat la Constărințad. Al. Zarineschy Liadbey, telegrafist în gara Iași. • In direcția comptabilităței generale a Statului din ministerul de finanțe, a fost numit d. P. S. Ionescu, impiegat auxiliar cl. II. ♦ Ministerul de interne a trimis o circulară tuturor medicilor veterinari din țară, prin care -i invită ca, pe lângă învățători și învățătoare, să fie și d-lor diferite conferințe în cercurile culturale sătești, spre a sădi in mintea săteanului idei folositoare despre igiena animalelor, creșterea lor, cunoașterea unora din boalele epizootice, cunoașterea și lecuirea bolelor ușoare și necontagioase, deosebirea între boalele molipsitoare și nemolipsitoare, măsurile ce trebuisc să se ia la ivirea boalelor contagioase, datoriile lor față de legea de poliție sanitară veterinară, ce datorii au față de regulamentul liber ale certificatelor. De asemenea, le recomandă a le vorbi despre importanța fiecărei specii de animale precum și despre foloasele bănești ce ar putea trage din înmulțirea și exploatare» [or. Cumpârați mâine, «rouă, I lami5*rîe, Universul lieens* șî isfimîseți cuponul Xo. I 1 din prig. Vii, dacă motți a concureț in mod gratuit ps’în fragere la surii h* umnătoare se dotite premii: Un ceas de aur pentru dame. Un elegant port umbrelă de mătase. ♦ Spre a se «ti căror vițe din străinătate li se poate aborda permisiunea de import, fără teamă că ar fi infectate de blackmbh, ministerul de domenii a intervenit la locurile in drept spre a-și procura comunicările oficiale sau oficioase asupra maladiilor de vițe de vie. ♦ Consulul general al Rusiei la Galați, prințul Lobanoff, e greu bolnav. ♦ Consiliul sanitar superior va interveni pe lângă Sf. Sinod pentru scăderea zilelor de post. Consiliul a hotorit să stabilească raporturi între medicii de plasă și preoții de la sate, spre a lucra laolaltă pentru igiena și curățenia țăranilor. ♦ Medaliile ce s'su decernat celor premiați la expoziția din Brăila, se vor împărți săptămâna viitoare de către ministerul comerțului. ♦ Era, la 3 d. a., s’a ținut un consiliu de miniștri la d. Sturdza acasă. ♦ Au fost numiți pe ziua de 1 Ianuarie, în basa concursului depus, următorii interni în farmacie : La spitalul Colțea : Victoria Niculescu, Elina Fiiio, Alexandru Ionescu, Eugenia Atanasovici,Rebeea Juster, Corina Ghergheli, Grigore langooî și Moise D. Sarchis ; La spitalul Filantropia: Dina Novac, Haralambie Tomescu, I. Pompilian, Al. Purice, Gh I. Popescu, Maria Niculescu și Iordan Beldescu; La spitalul Colentina: Mihail Skeopul, Aurelia Sotirescu, Emil Pop și Dan. Olaru; La spitalul de copii: Emil Elicot, Ilie Frumușescu și Giuseppe Agnesse ; La spitalul Mărcuța : Gh. Popișteru și V. Bocescu . La spitalul Pantelimon : Dim. Nenciu și Sebastian Nițescu . La depozitul de medicamente: V. Barozzi, Teodosia Zenovicî și G. Popovici. ♦ Cîijs3«e««rs ție la 1 ianuarie 1904, ziarul Univrsul deschide un nou abonuisimenî, cu premii in numera»*, pentru suma de lei 5.190 șî o lmtițiune «de obiect» de valoare și de utilitate. v D. I. Th. Ghica, prefect al jud. Vlașca, s'a întors din convilegerea comitetului definitiv al corporației Giurgiu a fost confirmată de către Camera de meseri din București. ♦ Pentru motive de sănătate, s’a prelungit cu 21 zile concediu] d-lui C. Kog»finceanu, consulul României la Cernăuți. «Ministerul de domenii a luat memoriie necesare ca la primăvară să se înceapă la toate depinierile Statului altoirile forțate pentru producerea materialului necesar cu care să se satisfacă toate cererile de portahoi, ce s'au adresat până acum ministerului. ♦ D.Mares van Swindoren, ministrul Olandei la București, s'a întors din concediu. ♦ D. secretar de legațiune I. P. Carp va gira afacerile legațiunei române din Belgrad, în timpul concediunii dim Ed Mavrocordat, ministrul țerei la Belgrad, țara a plecat alalta-era din acel oraș. ♦ A sosit la București din Ward, consulul onorific al României la Londra. » In comuna Ghernigea, plasa Mangalia (Constanța), de către Gh. Pantazin, dirigintele școalei din acea reiriune, s'a înființat banca populară «Mircea Vodă» cu un capital de 10.800 lei. ♦ Toate persoanele «as*f vo»* cimípern <t t ral verssul literar» de Anni Xoft. «e apar« miâine, erouî, și vor trimite colpanii din pășim» a V!î, vor lua parte în mod gratuit, h» b»trerea a doise frumoase obi«ce și anume : 1) Un ceas de aur pentru «lame. 2) "Usa eîessml post-umbrele de metal. SjStiri militere v D. dr. în medicină Ionescu V. Constantin a fost însumat ca medic-locotenent și chemat așî , face stagiul de un an la spitalul militar al diviziei a lil-a. ♦ Elevul Romano Gh., din institutul medico-militar, obținând titlul de medic-veterinar, a fost avansat sub locotenent veterinar și repartizat in reg. 2 artilerie. • S’a acordat un concertiu de 2 luni in țară d-lui general dr. Vercescu. • Farmaciștii sub-ropot, stagiari Mihailescu, Lăzfirescu și Dragănescu vor trece examenul de line de stagiu in ziua de 20 ianuarie, cu d-mî maior Choiet și căpitanii Merișescu și Bisturescu ; de asemenea veterinarii sub-locot. stagiari Slavu, Alexandrescu, Cmrea și Marca vor trece examenul de sine de stagiu în ziua de 15 ianuarie cu d-niî maiori veterinari Costantinescu Ion, Strehăianu și cap. Moldovanu. • Farmaciile corpului II vor fi controlate de către d. maior farmacist Cholet, șeful serviciului farmaceutic al armatei. • Ministerul de răsboiu a pus să se cumpere în Ungaria, de la 17 Noiembrie până la 17 Decembrie și a se expedia în țară 870 ci pentru cavalerie, pe preț de 405 lei calul. Spre a avea la timp caii necesari armatei, ministerul a încheiat un contract cu două mari crescători din Transilvania, car se angajează a-î procura, după trebuință, 3000—4500 cai pe an ȘTIRI JUDICIARE • Corpul portăreilor de pe lângă secția comercială a tribunalului Ilfov, »duce la cunoștința ceor interesați, printr’un afiș, că polițele spre protestare se primesc în toate zilele, afară de sărbători, dar numai până la o* rale 4 d. a. STIBI ECOIONC*. IKIAICÎÂKÎ ♦ Tragerea la sorți a titlurilor de rentă 4 la sută ale împrumutului din 1889 se va face la 19 ianuarie, la 10 dim., în localul min. de finanțe. ♦ Ministerul de domenii a început tratari cu direcția căile ferate, spre a-i procura traverse de fag. ♦ folosiea semănăturilor în general e frumoasă și bună. Zăpada, căzută în cele mai multe județe, a contribuit mult la conservarea semănăturilor răsărite frumos. Rapița semănată în toamnă promite mult. Se speră o recoltă abundentă și de bună calitate. ♦ Luni s’a semnat la Sofia de către agentul diplomatic român și ministrul bulgar de externe, convenția pentru prelungirea de la 1 Ianuarie 1904, până la 1 Ianurie 1905, a aranjamentului comercial provizoriu intre România și Bulgria. ȘTIIU SAMTAHE ♦ In ultima ședință a consiliului superior de epizootie s’au discutat măsuril» ce trebuesc luate contra câinilor vagabonzi și pentru profilaxia turbărei. S’a recunoscut necesitatea de a se accepta un semn distinctiv pentru câinii de au stăpâni și de a se ucide toți câinii vagabonzi. Tot în acea ședință sa hotărît ca pe lângă dispozițiile prevăzute de lege pentru prevenirea turbărei, să se mai aplice și mesorî, atât pentru prevenirea cât și pentru stingerea turbărei . Variola ovină încetând cu totul în județele Prahova și Muscel, s’au ridicat măsurile de poliție sanitară veterinară din acele județe. ȘTÎEÎTITISTÎCK <S« Reprezintați» pe care celebrul artist Novelii o va da In folosul «Sindicatului ziariștilor» Vineri, 2 Ianuarie, în matineu, la Teatrul Național, promite a fi una dintre cele mai reușite și mai alese din stagiunea actuală. Aproape toată elita își va da Întâlnire Vineri la Teatrul Național. Toate lojile denuar și o parte din lojile de rangul I sunt deja vîndute. Aflăm că la această remrevitație vor fi surprize pe cari «elebrul Novelli se rezervă publicului bucurești» n. ■ Birltele se găsesc de vinzare numai la casa Teatrului Națonal și la magazinul de muzică Feder, (calea Victoriei). ♦ Pentru seara de 1 Ianuarie, societatea genrală de ajutor reciproc «Munca» a organizat un bai în sala Băilor Eforiei. ♦ Societatea fraților români «Dacia Traică», Va da Joit în Ianuarie un mare bai popular urmat de teatru în sala Dacia. ♦ Pentru a învinge o stare de moliciune și de osteneală, alergați in Halurile de Lécihine Clin care formează un reconstituant puternic. ♦ La băcănia Șerbănescu, din calea Victoriei, vis-a vis rip Teatru, cu începere de azi, s'a pus în consumație șampanie pentru revelion și noul an primită pentru această ocaziune. Prețuri de fabrică, începând cu 4 lei butelia, i £' a 2L E vorba de minciuni. — In viața mea,— spune coana Manela,—n'am mințit decât de trei ori... — și asta e a patra oară !.... întrerupse Păcală. ® si VECHEA Agenția Universal Strada Regală 11. București Se dau cu împrumut Următoarele sume de bani pe moșii în orice județ și pe case din București : i.el a 500, 3.000,4.000, 5.000, 6.900, $.000, IO mii, 12.000, TS.OoO, 80 nai«, S^.OOO. 30.000 35 asii, 40.000, 41.000. 50 miî, »58.000, 60.000, 'SO nuli, 80.000, ÖO.OOO, 9* mii, 1ÖÖ.OOO, 120.000. 150.000, 80.00.200.000 250.000, 300.000. Cine «te buni sa fi honuri șî sume dotai« și vo«șîe ti le plasa, fură, nicî o ch’eltuială, pe moșii sau case cu «arsisîția snîcesîă șî ca dobaii!» convenabilă, să se adreseze la «Vechea Agenția Universală », str. Re aa Ifi si București. Penîns răspuns s» se trimite marcă poștală. Un cester« trl«sntem și voiajoruil nostru în provincie pentru tratative. _ SL Intr’o poveste ca cea de aseară, dicțiunea rolului rezumază tot jocul. Lume mai puțină ca in «Monna Yanai». in loja regală asistau A. U. RR. Principele Ferdinand ș Principesa Mana. C. Xeni. IM T amHÍaK r llss Untt Unii Moarte subită Azi dimineață a încetat subit din viață, pe bulevardul Carul No. 82, un muncitor, anume Gică Berlascu. Circumscripția respectivă fiind avizată despre aceasta, a anunțat parchetul, care la rîndlul său a dispus transportarea cadavrului la morgă spre a i se face autopsia. Descinderea din calea 13 Septembrie Poliția Capitalei a primit un denunț, cum ca la cârciuma d-lui Niculae Protopopescu, din strada 13 Septembrie se joacă cărți. In urma acestui denunț se organiză o descindere și Intr’sdever fura găsiți mai muți inși cari jucau carti s’a confiscat suma de 45 lei ce s’a găsit pe masa de joc. Cârciumaru va fi dat judecățel. Clasica teatrală Teatr’ul Național... «Joyzellei poveste de dregoste un b ade, de Maeterlink «Joyzelle», s’a dat aseară la noi pentru întîiașa dată. Această alegorie dramatică, sau basm de dragoste, cum îi zice însuși autorul, e mai noua ca «Monna-Vanna», dar, din punct de vedere teatral îi e inferioară. Căci fantazia miraculoasă a portului trece cu mult dincolo de hotarele realităței. Ea ne transportă într’o lume cu ale cărei pasiuni și fapte noi nu avem nimic comun, și în care, prin urmare, nu se poate interesa decât cel mult talentul mai mult sau mai puțin mare, cu care un poet îșî poate caracteriza ficțiunile. Negreșit însă că dacă un Novelii, cu concepția lui așa de profund reală, stăpânește azi teatrul modern, această nediscutată deramația ne nu include existența concepțiunilor romantice. Din contră, după ce geniul unui Novellite pătrunde și« zguduie aiintî corjț tsntul unui MacL»duk ca o plăcută recreație, în care mintea ți se odihnește iar fantazia îți zboară prin furnî închipuita, lumi de stele, di fiori, dr cer albastru, pe cari rind, pe rind, ți le evocă autorul într’o limbă de o rară frumusețe poetică. Căci lege a fost și va râm în e : în teatru, ca și în literatură, oricare gen e ritm, cu singura condiție de a-țî putea da o emoțiune sinceră și curată. Și pentru rail și mii de suflete delicate, Maeterlink e în stare să dea o astfel de moțiune. Ca să revenim basmul de aseară. Poetul nesimbolizază vitoria adeveratei iubiri împotriva tuturor obstacolior pe cari eticul i-se pune în cale. Și de astă-dată, fapt care denotă fundamentală schimbare în concepțiile poetului, destinul orb, atotputernic In lumea asta, rămâne învins. Jayzelle și Liviccor sunt aruncați de valurile mărci pe insula în care domnște vrăjitorul Merlin Lanceor e fiul lui Merlin, dar »l nu știe acest lucru și nu vede un bătrînul vrăjitor decât un rival care ubește pe Jayzelle cu aceeași căldură «a și dînsul. Destinul hotăășt» ca acela care va cădea nn din grația frumoasei feciosi Să piară. Vrăjitorul întinde Jayzelleî !» dr f»l de cursr pntru a’i cuceri inima și — orbit de pasiune — inventează sumă de mijloace pentru a discredita pe fiul șăf). Dar Jorrelle înfruntă toate piedicele și-î remîne credincioasă, iar arici Merlin — dintr’o pornire pe care foarte CU greu o putem accepta ca admisibilă — o amenință ca va lăsa pe Lanceor să moară de veniuniul șrar pe care l-a mușcat, dacă ea nu va consimți să se dea lui chiar pe patul de agonie al fiului asm, atunci Joyzelle vine să-l ucidă. Merlin, învins, se descoperă și, înainte de a trece pragul mâriei, unește el însuși mâinile îndrăgostiților. Limba lui Maeterlink este și aici proza ritmată, o versificare specială, de o înrîntâtoare armonie și bogăție de imagini. Un adevărat stop de porezie care te obsedează în așa grad încât— i se poate aplica gluma unui cronicar francez — că între acte toți spectatori, cereau la bufet consumațiile în versuri din cele mai pure. Dacă însă acești spectatori au și putut rosta versurile lor cu acra grațioasă artă pe cari am admirat’o la toți aterpreții francezi și in special la na Georgette Leblanc, n’aș putea-o crede, al sianului „Universul* r í”in România Telegramele particular. ale ziarului UNIVERSUL CopB asfixiat. — Moartă din spaiiu. — Paza Prutului, -j lieeodiii. — Ditpnriie Iași, 30. — Copilul Mate Stancioală, din Bârcești, adormind P« prispa sobei, care era stricată, » murit asfixiat. — Femeia Rima Vfeledisohn din tîrgușorul Nicolna, fiind însărcinată și speriindi-se de un câne care a încercat s-o muște, a căzut din picioare și a murit subit. — Ministerul a oolonit telegrafic, «a sa se formezp parruri de milițieni, cari să strfbată malul Prutului, observed cu atențiune ca acum, când Prutul îngheață, să nu treae oameni în România; de asemen se va serva ca să nu se introducâ b din Basarabia, unde bântuea furie febra sfioasă. — Un puternic inendifi a îtrus două giezi cu cereale,e pe moșia Hodoriștos — Copilul Vasile loan, n Dâra, a dispărut din casa păstească. Amănunte asupra tisparii fraților Christirli. r Din s*t Galați, 30. — Chestiuna» >parițiunei fraților Chiislidiigrosiștî de pescărie (ontiou), pasioneze pe comneinții locali. Cu toate cercetarile finite până în prezent, descoperirea dispăruților a fost imposibiǎ. A Mobilul care a provocat dispariția acestor douî frați e pr»a multele datorii ce dîișii le avesc pe piață, cum și angajamentele ce-și luaseră față de diferiți bancheri și case de stompi, prin plas«r»a de polițî cu iscălituri falsificate. De dispariția fraților Christidi se resimte casa D«il'Orso la care muniții »o polițe în valoare de aproape 12 mii lei ; la bancherul Rubinstein, pilițe în valoare de 6 mii lei; dlui C. Flondor, 7 mii; la societata «Covurluiul», 6 mii și societea «Economică» alta polițe mai mică. Printre scriptele biuroului a fost găsit un regist în care dispăruții notaseră scadrițele plăților cu semnături falsificate. Primul care a dispărut din oraș a fost Christu Christoli care pleca împreună cu sora sa, iar după trei zile plecă și cel l’all frate. Datoriile lăsate pe piață de cei doui dispăruți se evaluiază la aproape 60 mii lei. Cercetările în această a facere continuă și vă vor fi ține in curent. — După cum v’am telegrafia! era, circulația vapoarelor latre Brăila—Galați, Galați—Stlina e fost întreruptă. Ultima cursă Brăila-Galați fost făcută cu o întârzieri de ore, droarece vaporul fuse prins de sloiuri, p» Dunării Numeroase persoane din relitate s’au angajat sa însemua» pariuri asupra datei înghețiri complecte a Dunărei. Circulația între Galați-Tulce se face prin Azaclâu. Arsă de vie.—Alegere Galați, 30. — Copila Chirieoi Alexandru, din Smulțî. In eteti de 2 ani, jucându-se cu focul din sobă, flăcările au coprins-o in întregime. In chinuri groaznice copila i încetat, din viață. — D. Bestiley, membru lc Curtea de apel, va prezida alegerea colegiului I de senatori din ecuații. Furt.—Incendii—Atentat. Firi*U—Călcat de căruța.— fie>zertor prins.—Agresiune Brăila. 30. — Femeia Ținea Dumitrescu a părăsit domiciliul conjugal, furând bani și obiecte. - Un incendiu a distrus casa lui Iacob Vâslaru, din str. Bona parte. - Individul Pascu Tănăsescu a atacat pe Ptoza Ianoș. jefuind’o. - Nicolae Alexat dristu a descărcat mai multe focuri de revolver asupra concubinei sale Ana Laskaridis, rânind’o mc ‘al. — Necunoscuți "ce far s’au introdus în locuința din Budu», furând giuvaeruri și L c Ivan Nicofof a intrat curuta pe copilul Vasali Vlades ,* sdrobindu-i picioarele Nenorocitul * h8DSportat la spital . . . — Spif11*1” dezertor. Apostol Aunean*» a fost prins și înaintat comercialeL Womberg Moise, certândi-se cu Srnii Libovici în ceailăria din bulevardul Carol, i-a aruncat apă fiartă în față. Agresorul a fost arestat. Serviciul telegrafic Vinovăția Janetei Mare roman de senzație fte KIO-CIO-BA PARTEA A DOUA Z. JURUL UNUI LEAGAL III Fermecătoare Doctorul Lipray ocupa, cu o bătrână servitoare, o căsuță situată la dreapta drumului, la câțiva metri de sat. Era cu ne putință să se înșele. Pe poarta gradinei era o tablă de alamă și pe tablă erau încrustate literei, compunând numele doctorului. De obiceiu, dimineața ei se afla acasă , după amiazi se ducea la fabrica lui Vernier pentru ca să viziteze pe lucrătorii bolnavi. Doctorul Lipray era un om înalt și foarte bun, cu toată aparența lui bărțânoasă. Neștiind cât avea să șcadă în acele locuri, Enric îșî lăsă bagajul la deposit, eși din stațiune și apucă pe drumul mare, mărginit de o parte și de alta de vile mici și pitorești. In vremea asta erau pea, se părea că siratei se topesc de razele spar sând să se vadă ici și ce azuriu. Enric își consultă censcer Hi opt ore și jumătate. Un fior îi trecu prin in. Cu cât se apropia unon în care avea să se afle la fața cu tatal seu, cu atât prea entuziasmul care-l susți până atunci. Greutatea întreprinderii arata acum în toată golicia și o temere nehotărită îl strigea de gât. După zece minute de drum, ajunse, la poarta care i se ridicase. Nu mai putea să se de a îndărăt, momentul era hotărîtor. Vedea înainte pe o tablă de metal aceste cuvinte : Doctorul Lioray, mele acesta vorbia sufierea un limbagiu elocvent, findu-se zguduit de o trenă nervoasă, îșî zise în iurd ca un doctor să se de în modul acesta... n'ar fi mai încurcat de \inte de a trage elo poncă o privire printre feraie portrință de câțîva nași urile lungi aierâtoriei frunzițî, căsuța au ferestre, in față de srdesie, pare saintre. In acea umilă locuință, în acel ținut lipsit de poezie, între oameni săraci, tatăl seu căutase refugiu pentru ași uita trecutul, renunțând la avere, poate și la glorie, la visurile și idealurile sale. Sacrificiul acesta de sine însuși arata imensitatea chinului care’i zdrobise viața. El, dar acum trebuia să spere. Iși înălță capul, se scutură și sună. Un zgomot metalic, grav și prelung îi răspunse din depărtare. Curând apăru o femee bătrâns. Văzând un om stând în poartă, dans’i înainta , încet, uitându-se cu băgare de seamă la acel nou venit’. Apropiindu-și mai mult și văzând eleganța îmbrăcămintei lui îi întrebă ce vrea. — E «casă doctorul Lipray? întrebă tînărul cu sfială. — Nu e lrasă de, a pleacat admiaarea. — O să lipsească mult timp ? — Nu știți. A plecat la fabrică unde sunt mai mulți bolnavi, însă presupun că n’o să întârzie. — Dacă e așa o să’l aștept. Feracea observă din nou pe mosafir, apoi zise iar : — Dacă domnul bine-voește, posti să poftească înăuntru. Azi nu e bine de stat afară. — Ai dreptate, zise Enric, și urma pe bătrâna care porni înaintea lui pe aleea de intrare. Pe când mergea, servitoarea se gândea ca să înțeleagă scopul acelei vizite. — Domnul a venit desigur pentru o consultare, zise dinsa. — Nu, tocmai. — Atunci domnul cunoaște pe doctor. — Nici asta. — E frig de tot și nu cred că e plăcut lucru să călătoreascăă cineva pe vremea asta... — Știți asta mai bine cu care am călătorit toată noaptea în tren. — Ah, domnul a călătorit noaptea în tren ? Se poate face drum lung într’o noapte... Ajunseră lângă casă. Bătrâna deschise ușa și pofti pe medic într’un salonaș simplu mobilat. Intrând în acea încăpere rece, cu păreți goi și triști, o nouă emoțiumne, cu totul deosebită de temerea ce simțise mai înainte, cuprinse pe tinerul doctor umplându-i sufletul de un sentiment aproape religios.— Așad«r d-ta nu cunoști pe d. doctor? întrebă din nou femeea. — Nu. — Și vrei să vorbești cu el ? — Da. — O ! asta nu mă miră. E un om așa de bun, așa de onest... Toți vecinii îl iubesc și îl stimează. E așa de bun încât își face reu sie însuși pentru binele aproapelui... Nțî spun eu, e prea bun... La orîce oră din zi sau din noapte ar veni cineva săi caute, e gata de plecare... Și crezi că cere să fie plătit după cum se cuvine?.. De jos... De cele mai multe ori nu cere nimic. Și dacă oamenii n ar aduce banii aici și dacă n’ar stărui pe lângă dînsu ca săi primească, îți spun că n’ar avea nimic. Uite la fabrică, de pildă, e plătit pentru o vizită pe zi, dar el face două și uneori trei vizite pe zi... înțeleg câ nu e departe, însă totuși... «Nu, nu, el e bunătatea personificată... E prea dur, îți spun, pentru câ e sărac cs Iov... Și adeseori me pune în încurcătură... Ds, de, stăpiânul meu postește pentru ca alții să poată mânuii cirut »rftPianK l’stffl VGZUI ce’î pregătisem, iar el seara, la cină, se mulțumea cu o bucată de pâine. — Dar atunci stăpânul d-tale trebue să fie foarte mult iubit în ținut. — Da, da, așa este, dar asta nu împedică să fie și ingrați pe lumea asta și mai cu seamă între aceia pentru cari se face mai mult. — D. Lipray nu prea pleacă de acasă, nu e așa?.. — Nu pleacă decât pentru ca să facă vizite la bolnavi. Restul timpului stă închis în cabinetul seu, in mijlocul cărților. Din când în când îl îndemn să sa ducă la preumblare, însă nu mă ascultă. Viața pe care o duce îi ruinează sănătatea. De câte ori l’a invitat, la castel d. Vernier, însă nici odată n’a voit să se ducă... (V<t urma) 53