Universul, martie 1904 (Anul 22, nr. 59-86)

1904-03-01 / nr. 59

V Tipuri «lisa armata japoneză.—(Vezi explicația) Calendar pe anul 1904 Orh­idoi Duminecă, 29 Februarie.— Cuv. Gassim­ Romanul Catolic Duminecă, 13 Martie.--Eufrosina Soarele résara 6.19, apune 6.1 București,­­ Februarie 1904 Fair Rreforme Continuăm a rezuma stu­diul d-lui T. Roată asupra reorganizării comunelor ru­rale. După cum am arătat, au­torul cere facerea a patru mari reforme. Cea dintâia e comasarea. Astă­zi, proprietatea foarte multor țărani e îmbucătățită, bucățile fiind une­ori la mai mulți kilometri depărtare u­­nele de altele. Reul acesta trebue înlăturat prin coma­sare, dan­du-se fie­cărui să­tean, in schimbul bucăților de pământ, un singur lot de aceeași întindere și calitate, sau o cantitate mai mică de calitate superioară, sau o în­tindere mai mare de calitate inferioară—după împrejurări. Operația se va face de o co­misie compusă din delegații administrației, un inginer și delegații sătenilor. Comisia a­­ceasta verifică și titlurile de proprietate, cu drept de apel în judecătoriile de ocoale. î). Roată arată în amănunte operațiunea comasărea, atât în partea ei tehnică cât și in cea juridică. De la comasare vor fi ex­­cluse terenurile sădite cu vii, păduri, livezi de pruni, gră­dini cu pomi roditori, bălțile, terenurile nisipoase și toate terenurile cari sunt proprii pentru agricultură. Foloasele comasărei ar fi simțitoare. Țerenul, având tot pământul la un loc, va eco­nomisi o sumă de timp; își va apăra mai bine proprieta­tea ; își va împărți mai bine semănăturile,putând să și facă grădini de pomi și de zarza­vaturi; își va păzi mai bine holdele; va putea să crească și să îngrașe vite, realizând beneficii frumoase (țăranul ro­mân din Banat câștigă în a­cest chip până la 400 lei în­­tr’o vara). Pe lângă astea, cu prilejul comasărea s'ar întrepta greșeala de la 1864, rezervân­­du-se foc pentru islazul co­munal. Odată cu comasarea ar fi de făcut și concentrarea sa­telor. «Cea mai mare parte din satele noastre a­u­ fost cons­truite și așezate la voia în­tâmplării, în locuri roti alese și prost situate și de multe ori pe o întindere prea mare în proporție cu numărul ca­selor și densitatea poporațiu­­nei și lipsite chiar de căile de comunicație. «In asemenea împrejurări, observă cu drept cuvînt au­torul, p. foarte "firesc să nu se poată face nici administrație, nici instrucție și nici să se cultive și desvolte sentimen­tul religios al săteanului nos­tru"". Sunt și comune bine situ­ate și construite, dar acestea sunt puține. In general, sta­rea lucrurilor, în privirea a­­ceasta, e foarte rea. Cum să se îndrepteze lucrul ? Autorul studiului e de pă­rere să se concentreze cătu­nele din comună în vatra sa­tului celui mai bine situat, sau chiar să se întemeieze va­tră nouă acolo unde ar fi tre­buință. Vechile sate s’ar desființa prin expropriere, dându-se lo­cuitorilor loc în vatra satului definitiv și acordându-li-se în­lesniri pentru construirea lo­cuințelor, a cărora clădire nu ar necesita mare cheltuială. D. Roată își susține ideia cu argumente serioase și re­comandăm celor ce se intere­sează mai de aproape de chestiune să citească desvol­­tările în broșură. Noi no mărginim a repro­duce aci următorul pasagiu: «Prin concentrarea comu­nelor s’ar deslega și simpli­fica și mult discutata ches­tiune a administrației comu­nelor rurale. Autoritățile co­munale vor fi puse în măsură a aduce la îndeplinire cu mai multă înlesnire și conștiință măsurile administrative, igie­nice și de siguranță. «Cele mai mari avantaje de pe urma concentrării le vor avea însă, fără îndoială, să­tenii. «Comuna mărindu-se și ve­niturile ei sporindu-se, ea va fi in stare ca să-și clădească lo­caluri de școală încăpătoare și higienice, așa ca fie­care copil de școală să poată în­văța carte; școala și biserica vor fi la îndemâna tuturor. «Din punct de vedere sa­nitar, cătunele concentrate într-o singură comună, măsu­rile sanitare pot fi executate cu mai mult succes. Medicii pot vizita comunele și pe bol­navi cu mai mare înlesnire. «Comunele mai mari ar pu­tea chiar să-și înființeze un mic serviciu sanitar, să înfi­ințeze o farmacie, să închi­rieze o trăsură pentru trans­portarea medicului în comu­nele vecine, trăsură care ar putea să servească și pentru poșta rurală, pentru comuni­cația cu sub-prefecturile, etc.» Intr’un num­er viitor vom rezuma vederile autorului în privirea celor­ l’alte doue re­forme. «■«ÜR» Wür«— Din­ Ungaria (Corespondență par!, a ziarului «Univarsu­l») Budapesta, 26 Februarie. Situația politică Alaltă­ era primu­l-ministru con­­tele Tisza a prezinta­t Camerei De­putaților planul șeii de a schimba regulamentul Camerei ast­fel în­cât punea pe viitor stavilă ace­lora câtă voia fi să abuseze de li­bertatea cuvînt­ului Partidele din opoziție sau și primit cu un scandal ne­maî­po­menit. Primul-ministru și partidul său au manifestat insă atâta strășnicie în­cât nu mai era nici o îndo­ială că guvernul avea de gând să schimbe regulamentul Came­rei chiar cu forța. Sub noul re­gulament nu se mai putea face obstrucțiune, de­oare­ce preșe­dintele avea puterea ca sa dea afară pe acei deputați cari ar fi făcut­ gălăgie și ar fi împedecat astfel lucrările Parlamentului. Această perspectivă a speriat chiar și pe partizanii lui Ugrón. In ședința de e­l s'a făcut, pace între opoziție și guvern. După ce Camera a hotârît de a dis­cuta proiectul de regulament al primului ministru se ridică pre­ședintele onorific al partidului Kassuthist, bătrânul Colom­an Thaly, care întrebă pe primul m­i­­nistru dacă este gata să-și retragă propunerea, în caz dacă o ac­țiune de pace va asigura voarea contingentului de recruți (adlauze in dreapta și în stânga). In urma acestei cereri se ridi­că primul-ministru,—în mijlocul unei profunde tăceri, — care de­clară că dacă partidele din opo­ziție se vor obliga a fee cât de curând posibilă votară legei re­cruților, el își va re!­age propu­nerea (aplaus) furtunoase și stri­gate de: Trăias­ă­ în­ dreapta și în stânga). Președ­ele sună clo­poțelul. In momentul acela. Coloman Thaly se ridică de pe locul seui și se duse la primul-ministru că­ruia a strânse m­âna între aplau­sele furtunoase ale Camerei. Se auseau strigăte de : Trăiască Thaly ! Trăiască Tisza ! După aceea se ridicară șeiiii fracțiunilor obstrucționiste, U­­gron (independent), com­tele Zi­chy (partidul poporului) și Ár­pád Szentivany (în numele disi­denților lui Szederkény) cari se alăturară la d­eclarațiunile lui Ko­­loman Thaly. In urma acestor declarațiuni, primul-ministru anunță că-șî re­trage proiectul, taxându-l de nul și neavenit. (Aplause sgomotoase în toată Camera). Deputații se ridicară în picioare strigând : «Trăiască patria !» «Trăiască Tis­za și Thaly!» In Cameră domnea o atmos­feră atât de emoționantă în­cât deputații guvernamentali se îm­brățișau cu cei oposiționaiî. Contele Stefan se duse la Co­loman Thaly și felicitându-l Îi zise : — Nene Coloman, D-zeu să te țină multă vreme pentru pros­peritatea Camerei și a patriei. A­ săvîrșit un act istoric." Coloman Thaly îl mulțumi zi­când ,ca contele Tisza a fost foarte înțelept și modest, întreaga presă jubilează din cauza acestei împăcări. Avântul cel mai mare îl are ziarul «Ma­gyar Szó», organul fostului prim­­­ministru baronul Banffy, care în­­­tr'un prim articol sub titlul «Dumnezeu­ ajuta pe maghiari» exclamă între altele : «Patria ma­ghiară este de o mie de ani, sun­tem cea mai veche națiune alcă­tuitoare de Stat, dintre popoa­rele culte. D-zezi din cer într’a­­devăr că este Dumnezeul ma­ghiarilor, care este cu noi și nu ne părăsește. Să ridicăm în toată țara rugăciuni de slavă Dumne­zeului maghiarilor!» Un fenomen rar Din Rodna se anunță, ca aîas­­tă­ ori dimineață de la 7 jum. și până la 8 și 40 minute, s'a văzut acolo în direcțiune estică, în li­nie paralelă cu soarele (care, fiind senin încă, se vedea) un curcu­beu al cărui centru era un al doilea soare, de la care în sus și în jos se vedea curcubeul, cu toate culorile ce le are, când se formează vara. Timpul era rece și sufla un vînt aspru de la nord. VS Duel sângeros Zile,Ie trecute un duel sângeros cu sabia a avut loc in orașul Cluj din Transilvania intre ma­eștrii de scrimă L. Sarpy și dr. Nagy. La a patra reprisa dr. Nagy a tăiat până jc os mâna dreaptă a adversarului său. El a fost­ pansat și apoi transportat acasă. Cauza acestui duel nu se știe cu siguranță, dar se crede că ar fi la m­ijloc o chestie fa­miliară. Bocni­curile unui advocat sas Advocatul D. Carol Lang din Bistrița (Transilvania) locuiește împreună cu sora­ sa. Față în față cu casa d-lui Lang lo­cuiește u­­n locotenent de la reg. 82. Acest locotenent,obicenuit « se rade la fereastră în neglige, ceea­ ce supăra pe sora advoca­tului. Dr. Lang s’a jefuit la că­pitanul companiei contra loco­tenentului. Căpitanul a răspuns că n’are de­cât să tranșeze cu locotenen­ții. Nemulțumit cu acest răs­puns, advocatul s-a adresat co­­mandantului de corp La ordinul acestuia, colonelul anchetând fap­tul, s’a informat la comitetul su­prem și la președintele tribuna­lului și a afiat că Lang este un om bolnav, nervos și original, care s'a prezentat într-un rând desculț (kneipist) la o pertrac­tare în fața comitelui suprem și reproșându-i-se această toa­letă, a răspuns că nu există lege, care ar interzice cum­va a se prezenta desculț. Conclusiunea a fost că afacerea a trebuit, sâ fie clasată. Dr. Lang a dat apoi în judecată pe com­i­tele suprem și pe președintele tribunalului. Tr­bunalul i-a res­pins acțiunea. Dr. Lang s’a adre­sat acum Curț­ea de casație. Cri­șan, O CUGETARE PE 7.1 Iți porzî încrederea copiilor dacă’i pedepsești de greșeli pe cari nu le-au făcut. “ Tribuna militară Karata și ținta resi»­oi­ului i­uSo-japonez Războiul ruso-japonez a fost provocat, după cum­ se știe, din neînțelegerea iscată între cei două au­versari asupra supremației po­­­­litice și economice atât în Coreea cât și în Manciuria. Soarta ar­melor e chemată să hotărască azi asupra acestor neînțelegeri. Ori de câte­ ori se începe un războiu, prima preocupațiune a conducătorilor lui e de a fixa mijloacele prin cari se va putea constringe inamicul a cere pace. Războiul și obiectivele lui tre­­buesc conduse și alese, ast­f­el, în­cât, după o serie de înfrîn­­geri, adversarul să ajungă la con­vingerea că continuarea resisten­­ței i-ar f mai păgubitoare decât o pace imediată, ori­cât de grea ar fi ea. In 1806, după victoriile de la Jena și ocuparea Berlinului de armatele lui Napoleon, Prusieniî își deferă socoteală că ori­ce re­zistență ar fi foarte grea și că-o expunea în desm­embrarea com­plectă a Statului prusian ; de a­­ceea, primiră pacea, cu toate con­dițiile oneroase impuse de fran­cezi. In 1866 după Sedan și înain­tarea armatelor prusiene spre Viena, Austria, amenințată de o revoluție în Ungaria și de o ruină complectă a industriei sale din Boemia, fu forțată să pri­mească pacea. In 1870, după împresurarea Parisului și învingerea tutururor armatelor de provincie, Franța nu mai putea resista de­cât cu pericolul de a se ruina complec­­tamente și în oameni și în bani. Afară de aceasta, o mare o­­boseală cuprinse toate spiritele, cari nu mai erau capabile de e­­nergia ce se cere în­tr’o acțiune de războiu. In One, la 1878,când trupele ru­sești ajunseseră la San-Stefano, Turcii erau amenințați cu ocu­parea Constantinopolului și goni­­rea lor din Europa. In fața u­­nui pericol așa de mare. Turcii se înclinară în fața cerințelor e­­xagerate ale Rușilor, pe cari le primiră în întregul lor. Se vede din această expunere că resultatul unui războiu nu poate fi favorabil, decât cu con­­dițiiieea de a putea atinge nodul vital, ca să [UNK]zic așa, al unei na­țiuni și a o forța sau să primească condițiunile de pace, sau să dis­pară, ori să sufere o calamitate mai m­are de­­cât toate perderile, ce ar resulta din încheerea unei păci imediate. Nu în­tot­dea­una însă, războ­iul se prezintă în asemeni con­­dițiuni favorabile pentru învin­gător. Războaele lui Napoleon ne dau două exemple faimoase în această privință : In războiul din 1808 în Spania și cel din 1812 din Rusia, ocu­parea Madridului ca și­ a Mos­covei nu putut nimici resistența acestor două State, a căror trupe continuau lupta in câmpie și că­rora le rămăsese un imens teri­toriu național disponibil, din care să tragă toate resursele în oa­meni și aprovisionam­ente, ce le erau necesare pentru conducerea războiului ; entuziasmul național de altă parte, era așa de mare la Spanioli și la Ruși, că armata franceză de invazie își uzase e­­nergia ei înaintea adversarilor săi. Nu exista nicăeri în Spania ca și în Rusia, acel nod vital, a cărui ocupare sau distrugere să provoace depresiunea morală și materială, care să împingă pe aceste două popoare să ceara pacea. Armatele lor se retrăgeau ne­contenit, în fața celor franceze, cari pe măsură ce înaintau­ în Spania ca și în Rusia, se usau prin tot felul de perderi și de­tașări. Cu drept cuvînt, efortul ofensiv al unui armate a fost comparat cu acela al unui resort, foarte mare la­ început când e încordat, dar care își perde din forțele sale pe măsură ce se destinde. Armata ce luptă în defensivă, pe propriul ei terito­riu, își vede din contră sporind oare­cum forțele sale, așa că a­­junge un moment când poate echilibra împingerea ofensivă a ina­micului, ba chiar să și o învingă. Ast­fel s'au petrecut lucrurile și în Spania și în Ru­sia, când francezii au fost învinși. Pentru a reveni acum la ruso­­japonezî, e de observat că ambii adversari duc războiul într-o țară streină, nenorocirile, calamită­țile și prădările cauzate de răz­­boiu, și în Coreea și în Man­ciuria. Om­e de natură a-i influ­ența mult, nici pe ruși, nici pe japonezi, căci­ toate neajunsurile se petrec în țară streină, adică pe spinarea altuia. Ocuparea Manciuriei fie de ru­și, fie de japonezi, n’are de­cât o importanță relativă,­ asupra hotărîreî războiul, totul în­­ a­­ceastă campanie va depinde de efortul bănesc ce vor fi capabili să suporte ce, douî­­ adversari, pentru întreținerea armatei lor și de rezultatul luptelor ce se vor da pe uscat. Rușii chidluesc actualmente cam 10 milioane de lei pe zi cu armata lor de operație, cheltu­ială care va m­nge sporindu-se pe măsură ce efectivele din Extremul Orient vor fi mărite. Cum e probabil că primele lupte importante nu se vor da înainte de patru ori cinci luni, iar e­­fectul lor nu se va simți de­cât­­ după alte trei ori patru luni, când Rușii vor ajunge să îm­pingă pe japonezi spre Seul, dacă vor fii învingători, ar reveni că războiul nu poate fi terminat înainte de opt la zece luni, ceea­­ce după socoteala de mai sus, ar da o cheltuială de aproape trei la patru miliarde, dacă nu mai mult. Prin ocuparea Coreei, Japo­nezii și-au menajat o linie de o­­perație defensivă, în lungul aces­tei țări. O urmărire a Japonezi­lor de către Ruși în Coreea e o operație grea, lungă și chiar pe­riculoasă, din cauza terenului, a lipsei de mijloace de tot felul și mai ales a faptului că japonezii fiind stăpâni pe mare, pot de­barca detașamente în spatele Ru­șilor, cu care să-i hărțuiască și să-i neliniștească pe liniile lor de comunicație. Apoi stăpânirea m­ă­­reî mai dă japonezilor posibili­tatea să aleagă, fie în Coreea fie pe coastele Manciuriei o poziție inexpugnabilă în genul celei de la Torres-Vedras unde să vină să se sdrobească eforturile Ru­șilor. Chiar învingători, Rușii vor avea greutăți, așa de mari, de învins și operațiunile lor vor cere atâta timp, că e posibil ca toată energia rusă să fie învinsă de elemente și timp, maî mult de­cât de forțele japoneze. Intr’un cuvînt Rușiî nu pot atinge ținta lor, care e supremația în Man­ciuria și Coreea, de­cât expunsând pe japonezi din aceste țări, o­­perațiune a cărei durată și resul­­tat i’am judecat mai sus. Din partea Japonezilor, deși o­­perațiunile lor vor fi ceva mai lesnicioase, nici ei însă nu vor putea ajunge la ținta de supre­mație în Coreea și Manciuria de­câs bătând pe Rușî și expulzân­­du-î din Manciuria. Forțele și tenacitatea Plușilor sunt cunoscute. E mai mult ca sigur că, pentru împingerea Fal­șilor în valea Amurului, le vor trebui japonezilor niște eforturi mai presus de forțele lor. Acest răsboiu ruso-japonez dacă își va urma desvoltarea lui na­turală prin întinderea teatrului de operație, pe care se desfă­șoară", prin lipsa unui obiectiv pu­incipal, care să țărmurească și să pue sfirșit mersului operațiilor, e.­chemat sa se transforme într’o serie de hărțueli, sau poate chiar și lupte importante, făr­ ă însă un resultat definitiv, cari se vor pre­fix­ gi, atâta timp, până când ori, unul din adversari, ori amândoiü sleiți financiarmente, ori obosiți de neajunsurile resboiului, vor consimți la­ pace. Exemplul resboiului din Cri­mea ne îndreptățește a crede că resboiul nu se va continua până la sleirea complectă a forțelor celor două adversari, mai ales că interesele și rusești și japoneze se pot împăca cu o soluție in­termediară, între ceea­ ce cere unul și ceea­ ce e dispus a oferi cel­ l’art. M. Acolo s’au găsit registre, chi­tanțiere, o sumă de bani pro­venită din încasări, precum și alte documente scrise în limba bulgară. Olat­ șeff a fost șef de bandă la Boris Sarafoff și avea rangul de tvoivodă. Chiar in noaptea aceea, precum și a doua zi, directorul poliției a făcut mai multe perchiziții la diferite persoane, despre cari se crede că sunt implicate in această afacere. Interogatorul lor se face numai seara și durează până noaptea târziu. Olatșeff este deținut. Până acum n’am putut afla alte detalii exacte, căci totul se ține în cel mai strict secret. Sper însă că vom­ reuși în cu­rând a complecta știrile de azi. In oraș e oare­care ferbera, toc­mai fiind­că nu se știe sigur ce se petrece în afacerea acestui membru din comitetul revolu­ționar al lui Sarafoff. Someșanuil. 1 ..II. , .-.Jtsas-gap -ft -ta» -gstum Tipuri dif­ armata japoneză (Vezi ilustrația) Ilustrația noastră de astă­zi reprezintă mai multe tipuri din armata japoneză, începând de la stânga spre dreapta avem : un soldat din armata colonială, în echipament de războiu, apoi unul după altul , soldat din cavaleria de linie, infanterist din gardă, locotenent-colonel, locotenent-ge­­neral. După cum sa vede unifor­­mele acestora sunt imitate după cele germane. Arestarea unui membru din comitetul macedonean (Prin poștă de la corespondentul nos­tr­u pa­rticular) T.­Severin, 27 Februarie. — AMENUNTE — Vom­ comunicat pe scurt în­­tr’o corespondență trecută ares­tarea unui bulgar, membru în comitetul revoluționar. Azi am reușit să capăt următoarele amă­nunte importante în această pri­vință : încă cu 3—4 zile înainte de descoperirea membrului din co­mitetul macedo-andrianopolitan, poliția fusese informată că un individ adună in localitate bani pentru comitet. Nu s’a putut da de urma lui, de­oare­ce ziua stătea ascuns și numai spre seară eșra în oraș. Duminecă seara, pe la orele 7, directorul poliției, trecând prin dreptul primăriei, observă un individ suspect, care a intrat la Gostea Preacoff, brutar din str. Traian. In anul trecut, chiar d. Ro­mulus Voinescu, inspectorul ge­neral al siguranței, a făcut o per­­chisiție la Preacoff, bănu­it ca membru al comitetului macedo­­andrianopolitan. Directorul poliției intră îndată în brutărie și, după câte­va vor­be ce a schimbat cu individul suspect, pe care îl urmărise, l-a dus la poliție. După un interogator de peste un ceas, se constată că bănuitul se numește Slave Olatșeff’, că are relațiuni directe cu comitetul macedo-andrianopolitan și că e cumnatul cunoscutului băcan de aci, Dumitru Lic^a. In urma acestor descoperiri, directorul poliției, însoțit de sub­comisarul Nișulescu, s’a dus cu Olatșeff, la­d. Licea, (unde lo­cuia arestatul) și a făcut o mi­nuțioasă perchisiție, care a ținut aproape două ceasuri. ’ s Readonul ruso-japonez — Prin poștă — Japonezii împart în China hărți, înfățișând Port-Arthur ca distrus în întregime și ocu­pat de dînșii. Pe hărți se văd ast­fel de inscripțiuni : «Ații sunt concentrați 8.000 japonezi, aci 12 mii», etc.* * * Principalii medici din Osaka (Japonia) organizează conferențe asupra îngrijirilor de dat răni­ților. Flota japoneză a luat în pose­siune insulele Elliott, în care a găsit depozite de cărbuni lăsate de ruși.* ¥­¹ Circulă zvonul că în orașul chi­nez Chan-Hai-Kuan au pătruns 200 japonezi, îmbrăcați ca sol­dați chinezi.* ¥ ¥­­ O comisiune specială, numită de ministerul rus de marină, a făcut deună­zi o inspecție amă­nunțită a flotei din Marea Neagră. Compania rusă de navigations a primit instrucțiuni cari au si­­lit’o să-șî limiteze serviciile or­dinare și mai ales acela în afară de Marea Neagră. * ¥ ¥ Țarul a însărcinat pe secreta­rul­ de Stat pentru Finlanda ca să mulțumească din parte­a Sena­tului finlandez pentru darul de 1 milion de mărci. Această sumă a fost votată ca dovadă a dorin­ței populației finlandeze de a par­ticipa cu toți rușii la jertfele impuse de războiu. •** * Garter Judiciar (TRIBUNALELE CIVILE) Condamnarea unei mame denaturate O fată anume Alexandrina Radu Ciufu, din Capitală, trăind în concu­binaj cu un tînăr, a dat naștere unui copil. Tinerel însă, imediat după naște­rea copilului, a părăsit’o. Dânsa găsește atunci de cuviință să’și lepede noaptea copilul pe stradă unde a și fost găsit a doua zi de un gardist care l’a dus la spitalul «Maternitatea». Denaturata mamă însă a fost dată judecăței și tribunalul Ilfov, secția 6-a, a condamnat-o era la 15 zile în­chisoare. La interogatorul ce i s’a luat era de d. președinte, ea a spus că a trebuit să facă acest lucru, deoare­ce, neputând munci din cauza copi­lului, era expusă să moară de foame. Condamnarea unor pungași Secția a llI-a a tribunalului condamnat ori la 3 luni închisoare pentru furt pe un anume Emil Gar­cinski, din calea Dorobanților, din Capitala. Acesta s’a introdus noaptea în lo­cuința d-nii Mariata Popescu din str. Pitar-Moșu și deschizând cu chef potrivite un sertar, a furat mai multa sume de bani. iar ¥ . Acelaș tribunal a condamnat eri, tot la 3 luni închisoare, și pe un vestit pungaș de buzunare numit Mitică Dragomir, care a furat unei femei de la țară un portofel cu câți­va lei. Aceasta e a 14 condamnațiune ce o suferă. Confirmarea mandatului de arestare a lii Ion Hronelly Am arătat că parchetul de Ilfov a depus la Văcărești pe Ion Hronelly, care a încercat să esprocheze pe d. C. Sidoli-Eri el a fost adus înaintea secției II-a a tribunalului spre a i­ se con­firma mandatul de arestare. D. procuror a cerut tribunalului confirmarea mandatului, întru­cât Hronelly nu apare pentru prima oară înaintea instanțelor represive El, a spus d. procuror, mai e condamnat tot pentru escrocherii odată la 6 luni și altă dată la 7 luni. Tribunalul a admis conclusiunile d-lui procuror și a confirmat man­datul. Hronelly, după cum se știe, își însușea când calitatea de­­ grefier, când aceea de judecător și în modul acesta a reușit sâ escrocheze mai multe persoane, luându-le bani pen­tru a se face diferite servicii. G­rail­er. ■k ' ¥ ¥ .......,lWWt, ------—~ Știri din ström­altat,p — Prir. v șr,: — Ziarele germanp anunță că ma­rele duce de Oldenburg a ple­cat pe vaporul «Regina Luisa» la America. Probabil că marele duce va vizita și orașele New York și Chicago.* ¥ .* Vânătorii Savère și Leblond, din Frassaiss (Franța), au ucis deună­zî un porc mistreț din cei­­ m­ai teribili, în pădurea din Chaux. Animalul, care cântărea 150 de chilograme, era cunoscut de vână­tori sub numele de Gustav. Colții lui au o lungime de 11 centimetri și corpul său purta urmele a numeroase gloanțe. Gustav, care a fost rănit de vre-o 12 ori, reușind în­tot­dea­­una să fugă, devenea furios ime­diat ce vedea pe cine­va trecând prin pădure. Din­­ Scutari (Albania), vine știrea că în satul Berauche a fost ucis de câți­va soldați turci fiorosul brigand Mezet-Kuk, care de cât­va timp era teroarea pro­vinciei Scutari. Patru dintre tovarășii săi au căzut în mâna soldaților. * * * ¥ râul au fost găsite la Paris, în apropiere de marele lac din Bois de Boulogne, hainele flmenine ale unei bicicliste. Făcându-se cercetări în lac, s’a găsit cadavrul unei foarte fru­moase tinere brune de 25 ani. In buzunarele rochilor ei s’a găsit un franc și 25 centime. Sa pare că e la mijloc o sinu­cidere, dar medicii examinează cadavrul înecatei, fiind­că are două răni la tâmplă. * « ¥ împăratul Germaniei a reținut la prânz pe mareșalul Beck, șe­ful marelui stat-major al armatei austro-ungare, care, după cum se știa a luat parte la înmormîn­tarea mareșalului Waldersee. * Din Oradea-Mare se anunță că episcopul catolic din Vața a vîndut în parcele moșia sa Kö­röszeg micilor proprietari de a­­colo în schimbul unei amortizări pe 50 de ani. Anuitatea este 5 la sută. întregul preț de viazare este 756.000 coroane. * Din Gradeș-Mare se telegra­­fiază. In comuna Hegykö-Ko­­vacsi se întâmplă dese incendii. Bănuiaiă căzu asupra unui bă­trân vagabond și orb, în vârstă de 70 de ani, cu numele Felföldi. Luat la răspundere de gondarmî, el strigă: «Vor mai arde multa case !». Mai mulți țărani, cari erau de fața, tăbărîră mai târziu asupra­ bătrânului pe care-l uciseră cu ciomegele. S'a deschis o anchetă. la închisoare, el striga: «Mă o­­moară la penitenciar ! Mă țin tot la secret !». S-au luat măsuri ca el să fie bine păzit în penitenciar ca nu cum­va să reușească a evada. * ¥ . Procesul lui se va judeca pro­babil în a doua sesiune a Curței cu jurați. _ _____ IV. T. sr* ¥ teroarea de mam­ă a lui C. S­ărăcineanu C. Mărăcineanu, autorul cri­­­­mei din calea Șerban-Vodă, a a­­dresa­t acum câte­va zile o pe­­tițiune parchetului prin care ce­rea să fie adus la palatul justi­ție spre a face oare­cari decla­­rațiuni. Parchetul i-a admis cererea și a dispus ca el să fie adus era. Fuga. Duba penitenciarului în care se afla Mărăcineanu împreună cu alți deținuți a sosit în curtea pa­latului de justiție la orele 10 și jumătate și, cum nu sosise încă garda de geandarmi pedeștri de la poliție, deținuții au fost ținuți tot în dubă. La un moment dat, Mărăci­­neanu începe să facă gălăgie și să se bată în dubă cu cei­l­alți deținuți. Gardianul deschide duba,scoate pe Mărăcineanu de acolo și-l conduce într’o celulă din sub­so­­lul palatului, spre a-l închide acolo. Mărăcineanu profită de această înprejurare și trîntind jos pe gar­dian o ia la fugă pe coridorul de sub­solul palatului cu scop să iasă din palat pe poarta despre calea Rahovei. Gardianul însă să scoată și se ia după el strigând: «Puneți mâna pe Mărăcineanu». Tîmplarul palatului, anume Ma­tei Iacob, care tocmai trecea pe acolo, sa repede la Mărăcineanu și voește să-l lovească cu o daltă ce o avea în mână. Mărăcineanu însă urcă scările ce duc spre cabinetele de ins­trucție. Prinderea Gardianul, împreună cu tîmpla­­rul, o urmăreau strigând: «Puneți mâna pe Mărăcineanu». Din întîmplare, aprodul Dumi­tru A. Garnpeanu de la Gib. 2 ’1 vede și repezindu-se asupra lui Mărăcineanu, reușește să'l trântească jos și să’l țină ast­fel până când au sosit și ceî­ l’alțî dour urmăritori. Apoi împreună și cu mare gre­utate l’au condus și închis într’o celulă de sub solul palatului. Mfirăcineana la parchet La ora 1 și jumătate Mără­cineanu a fost adus escortat de doui geandarmi înaintea d­-lui procuror Lupașcu; întrebat asupra celor ce voește să declare, el a spus că n’are de făcut nici o declarație, ci a cerut să fie adus la parchet spre a se plânge de reul tratament din pe­nitenciar unde este ținut încă la secret de și instrucția în aface­rea sa e terminată. 1 In ceea ce privește încercarea de evadere, el a spus că­ n a voit­­ să fugă, ci a voit să se duca singur la d. procuror-general , spre a se plânge de cele ca în­­­ /­dură. Față cu încercarea lui de a­­ evada. d. procuror a dispus ca ' pî să fie pus în ziare, ceea ce s’a­­ și făcut imediat. Când a fost scos din cabinetul 1 d-in­ procuror spre a fi condus 5 < Ees Misisss-Japon (Telegramele Agenției Române, Paris, 27 Februarie. «Le Temps» află câ în cercu­­rile militare ruse se agită pro­iectul că în timpul când marea va fi liberă de ghețuri, flota din Baltică să fie trimisă în Extre­­mul­ Orient prin marea de fiara. Mukden, 27 Februarie. Se vestește de la cartierul general rusesc că noul corp de­ armată, sosit la Karbin, a fost oprit pe loc In­­ urma știrilor contradictorii în privința debar­cării trupelor japoneze în dife­rite puncte și a­ intențiunilor comandamentului japonez. Incartierarea acestor trupe nu­meroase este foarte dificilă din cauza frigului excesiv. Londra, 27 Fibruerie. «Agenția Reuter» află din Pe­tersburg, cu data de eri și din sorginte privată, că flotila de torpiloare rusești a plecat din Port-Arthur în plină ziuă, la o­­rele 7 dimineața, spre a ataca flote­ japoneză. Un torpilor japonez și contra-torpilorul rus «B»spos­­șușa din» s-au scufundat. Nu se cunoaște soarta echipa­­giulul de pe contra-torpilorul rus. Petersburg, 28 Februarie. «Oficial»:­­ Amiralul Alexiev a telegrafiat Țaraîul­ din Mukden, cu data de 27 Februarie, urmă­toarele : Amiralul Makarov, coman­dantul flotai, raportează din Port- Arthur, cu data de em­. 28 Fe­bruarie, cele șase torpiloare din care patru sub comanda ge­nerală a căpitanului Matusevicî, cari au eșit în largul mărei în noaptea de 28 Februarie, au în­tâlnit torpiloarele inamice ur­mate de crucișătoare. A urmat o luptă vie, în decursul căreia torpilorul «Vlastny», asvîrlind o torpilă, scufundă un torpilor ja­ponez. La reîntoarcere, torpilo­­r­ul «Steregutsi», comandat de locotenentul Sergeev, a fost a­­variat, lăsându-i fără mașină. Torpilorul începu atunci să se scufunde. Cele­l­alte cinci torpi­loare reintrări !a port la orele 8 dimineața. Gând situațiunea torpilorului «Steregutsi» păra evidentă, am­ arborat pavilionul meu pe «No­­wik» și, însoțit de crucișătorul «Bajan», m’am dus în ajutorul torpilorului în primejdie, care însă era deja înconjurat de 5 crucișători japonezi, iar escadra inamică se apropia. N’am putut scăpa torpilorul, care s’a scu­fundat. O parte din echipagiu a fost făcut prizonier, iar cea­l’altă parte s’a înecat. Pe vasele, cari au luat parte la atacul de noap­te, a fost grav rănit un ofițer, iar 3 în mod ușor. Numărul sol­daților răniți sau uciși e de 18. La orele 9 dim. 14 vase de războiu inamice, adunate în fața orașului Port-Arthur, au început bombardarea, care a durat până la ora 1 după amiază. S-a cal­culat că inimicul a asvîrlit 154 proiectile de 12 degete. Avariile vaselor noastre sunt neînsemnate ast­fel că sunt gata de luptă. Perderile noastre sunt: 1 ofițer ușor rănit, un soldat ucis și 4 răniți. La începutul bombarda­mentului, în ziuă,, tunurile fortă­reței 80 nespuns la focul inimi­cului. Bombardarea la o așa dis­tanță trebue a fi considerată fără rezultate. Se raportează că s-au zărit a­­varii importante pe crucișătorul japonez «Tagasago», cari însă nu se pot precisa la o distanță de 50 cabluri. Câte­va proiectile au fost aruncata la o distanță de 12 km. Petersburg, 28 Februarie. Comandantul din Port-Arthur raportează amănuntele următoare în privința bombardării fortăre­ței din acel oraș în ziua de 10 Martie st. n. Când inimicul des­chise focul, bateriile noastre ri­postară. Șase din vasele inimice, ascunzându-se după capul Liao­­u­­șan, au deschis focul contra fortăreței. Bombardarea a încetat la ora 1 și un sfert după amiază. Ini­micul a aruncat aproape 200 de proectile. Un obuz al unei ba­terii a pricinuit serioase strică­ciuni unui crucișător japonez. Rezultatele bombardări sunt neînsemnate. Perderile noastre sunt: 6 sol­dați răniți , 3 locuitori uciși și unul grav rănit. (Telegramele particulare ale ziar­ului « Un­iversul» j fiincii­ roșilor asupra escadrei japoneza Berlin. 28. — Depeșă din Petersburg : In raportul oficial al ami­ralului Alexieff, către­­ țar, se zice că alaltă­ ori, Joi, torpi­­­oarele rusești au eșit din por­tul de la Port-Arthur și au atacat torpiloarele japoneze. n această luptă, care a fost foarte vie, a fos­t scufun­dat un torpilor japonezi I'nsé

Next