Universul, aprilie 1904 (Anul 22, nr. 87-110)
1904-04-01 / nr. 87
după planurile lui proprii. Doctorul a asistat ei si a trăit, zi cu zi, la construcția monumentului său.* * * Ziarului «Wiener Allgemeine Zeitung» i se anunță din cercurile politice din Paris, că este iminentă de misiunea ministrului de externe, Delcasse, din cauza unui diferend avut cu primulministru Combes asupra călătoriei președintelui Loubet la Roma. “W'PROVERB PE 71 Omul surprinse pe jumătate prins. (German). Premiile gratuite Administrația noastră oferă in fiecare lună abonaților noștri trei premii care se dau gratis prin tragere la sorți. La tragerea din luna Martie au eșit câștigători : Premiul I. — Un ceas de aur pentru bărbat a fost câștigat de d. S. Komaricki, din comuna Filipești, jud. Brăila. Premiul II. — Un elegant serviciu de leheururi a fost câștigat de d. Iăncu Dumitrescu, administratorul moșiei Mircea- Vodă, gara Medgidia. Premiul 111. Șpase cuțite și șase furculițe pentru dessert au fost câștigate de d. N. Negoescu, strada Miron-Costin, București. »n ■ ■—« OnlYernatio provincie De la coresp. noștri particulari Pe ziua de 29 Martie 1904 Braila Crima unui periculos spărgător și prinderea lui. — In Sâmbătă Paștelui, in trenul ce pleacă din București la orele 11 și 40 minute dim., se sui și Niculi Miniaridis, care avea bilet până la Brăila. In același vagon de cl. 111-a, în care călatoreu numitul, se afla și geandarmul Dumitru Fratescu, cere se înapoia la compania sa de la R.Vâlcea. Pe drum, Miniaridis, părându-i-se cam suspect, intră în vorbă cu el, îmtrebându-l de unde vine și unde merge. Miniaridis Îi răspunse ca se duce la Brăila, unde are afaceri, însă că e de loc din Smirna și e de origină grec. Fratescu, spre a se convinge dacă sunt adevărate cele spuse de dînsul, își manifestă dorința de a vedea pașaportul, fapt ce nemulțumi adânc pe Miniaridis, care, impresionat la început de ideea ea e urmărit, se reculese repede, și cu un ton arogant, dar în același timp bănuitor, spuse că posedă 2 pașapoarte, pe cari scoțându-le din buzunar, le predeze geandarmului. In drumul spre Brăila, Miniaridis vâzându-se mereu urmărit de geandarm, își făcu planul de fugă. Nu găsi însă timpul potrivit decât în apropierea gărei Silistraru, nu departe de Brăila. Acolo, profitând de un moment când Fratescu puse jos carabina și cendronul cu sabia spre a-șî aranja mantaua, Miniaridis îî aruncă în cap pelerina de la mantaua sa, luând cu sine armele geandarmului și fugi afară din vagon. Pe platformă se găsea tinerul Heinerich Berger, amplaiat comercial la magasatul de pălării al d-lui Prager din București. Miniaridis, de teamă de a nu fi împedicat în fuga sa, răni grav cu un biceia pe d. Berger la gât, făcându-i două tăeturi adânci. Trenul în acest moment se opri în gară,jandarmul eșind afară și vizându-l fugind, se luă după dînsul. Miniaridis, retrăgându-se în dosul uinei stive de traverse, descurcă asupra lui Frâtescu două focuri de carabină, cari străbătură prin geamurile unui vagon de la tren, fără a răni pe cineva. Scurtul interval în cari s’au petrecut toate acestea, focurile de carabină și grava rănire a amploiatului Berger, care gemea pe platforma vagonului într’un sac de sânge, au produs o indescriptibilă impresie asupra pasagerilor, cari reputându-și explica tragica întâmplare, înfricoșați, se întrebau unul pe altul, «ce este?» «ce s’a întimplat?» în timp ce trenul, după un interval de un minut, cât staționează în această gară, se puse în mișcare. Fratescu fără arme și cu toată alarma dată vezând că nu-i vine nimeni în ajutor în urmărirea fugarului, se sui în tren și venind în Brăila comunică d-lui căpitan Tarassy, comandantul comp. de giandarmi de aci, cele întâmplate, luânduse imediate mesuri pentru prinderea lui Miniaridis. Din gara Brăila rănitul Berger a fost transportat, la spital, unde a fost pansat și trimis familiei. Miniaridis, după plecarea trenului, luând drumul prin arături la orele 11 noaptea, ajunse la Sorțaru Vechia, unde după ce ceru adăpost și mâncare la casa unui sătean din marginea comunei amenințându-l cu moirtea, le ordonă cu carabina în mână să-i dea toți banii ce au. Tatăl familiei, compusă din solie și un tînar de vre-o 17 ani, bătrânul Gheorghe Ion, spuse că n’au bani, căci sunt săraci. In timpul acesta, fiul sătanului reuși să se strecoare pe ușe și chemând ajutor imediat, un mare număr de săteni cari se duceai la biserică la înviere, înconjurară casa bătrânului silind pe Miniaridis să se predea. El fu legat și depus în arestul primăriei Până la sosirea mai multor geandarmi de la secția Chiscani, cari l’au adus la Brăila. Din cercetările făcute, s’a dovedit că Miniaridis este un membru al unei mari și periculoase societăți de spărgători, cari are ranificațiuni atât la noi In țară, cât și in țările vecine. Parchetul a deschis o ancheta pentru prinderea tovarășilor lui. De la Latinii, Craiova Mort în tren. — In prima zi a Paștelui s’a întîmplat o altă nenorocire în trenul ful ger ce venea din Paris. Tinarul Ion Dan, student la Liège, fiul unui domn Vasile Dan, proprietar în București, suferind de ftizie, a plecat spre căminul părintesc. Cum a trecut de Severin, Ion Dan și-a dat sfârșitul pe canapelele vagonului în care se găsea. La Craiova, unde trenul s’a oprit, vagonul în care studentul din Liège a sucombat, a fost detașat și oprit. Parchetul Grnd avizat, a dispus ca să se depue într’un sicriu de zinc cadavrul lui Dan și în acelaș timp să se facă cunoscut cazul familiei defunctului. Până azi, a doua zi de Paște, n’a răspuns nimeni. Lucilius. Constanța Sinucidere. Franț Muckentaler, lăcătuș la construcția portului, ducându-se beat acasă, s’a luat la ceartă cu concubina sa pentru suma de două lei ce pretindea el că-I lipsește. La un moment dat la un revolver ce avea într’un dulapilor și zicând concubinei sale că se trușcă, apăsă trăgaciul cu degetul. Glonțul il lovi în gât. Anunțându-se autoritățile, d. comisar Ianculescu încheie actele. Intr’o stare disperată, a fost dus la spitalul comunal, și cu toate îngrijirile date, azi dimineață, la orele 3, a încetat din viață, încercare de sinucidere.— In ziua de 26 curent, pe la orele 12 ziua, d-ra Ana Tziintuc s’a aruncat în mare de pe malul de la vii, la o adâncime de 30 metri, rănindu-se grav la picioare. Dânsa declară că din imprudență a căzut , dar din cercetări rezultă contrariul. Imediat a fost transportată la spitalul comunal și, grație ajutoarelor date, azi se afli în afară de orice pericol. Accident.Căruțașul Gheorghe Nichita, din țigănie, fiind beat, a călcat pe copilul de 12 ani, Dumitru Busuioc, făcându-i contuziuni grave pe f dă și cap, înjunghiere.—Azi, pe la orele 4, în fața librăriei d-lui Antonescu, din Anadal-hioi, tătarul Fusein Asan a înjunghiat în abdomen, cu un cuțit, pe un alt tătar anume Asan Aii. Criminalul a dispărut. Victima, după o jumătate de oră, a încetat din viață. Cauza e o veche ceartă provenită din gelozie. Miști. Giurgiu Vindea de câine turbat.— D. Marin Bicu,agent la percepția comunală, plecând eri de la primărie spre oraș pe str. Municipalității, a fost mușcat grav de un câine turbat. Pacientul a fost trimis la institutul antirabic din București iar câinele împușcat. Diverse.— Cota Dunărei pe ziua de esi arată 3.30 în scădere. — Alaltă era budgetul comunei Giurgiu a fost votat de consiliul comunal și trimis prefecturei locale spre a-i înainta ministerului de interne spre aprobare. Dinăreunal. Cîmpulung Inmormîntare.—Au fost aduse In oraș și Inmormîntare cu o pompă deosebită rămășițele pămîntești ale inginerului naval Mihail Negulicî, despre a cărui moarte subită, la T.Severin, s’a relatat la timp în ziar, întreg orașul a condus la locașul de veci pe acest fiu al Muscelului. Defunctul, care era ginere al defunctului Gr. Andreescu, șeful partidului conservator-carpist din localitate, și înrudit cu cele mai de vază familii din oraș, lasă în urmă î o văduvă neconsolată. Ars de la sobit. — Copilul Gheorghe G. Lungu, în etate ca de 4 ani, fiind lăsat singur de părinții săi într’o odae, apropiindu-se prea mult de foc, flăcările îi aprinseră hainele și bietul copil începu să țipe, fugind spre eșirea camerei. Mama sa sări și stingând flăcările până a nu se întinde prea mult, constată totuși arsuri grave pe corpul fiului său, în partea dreaptă, pe spate și pe o parte a pieptului. El este în căutare medicală. Comici Nintswang, spune ca semnalele ce le-a făcut spre a obține un pilot, au fost lăsate fără răspuns. Aceeași soartă au avut-o două vase engleze care voiau să intre în acel port. Se confirmă deci astfel știrea că Niutswang a fost închis pentru vasele de comerț. (Telegrame particulare ale ziarului « Universul») Situația rea a trapelor rusești Londra, 30. — Ultimele telegrame sosite aici din Seoul spun că situațiunea trupelor rusești din sudul Mandaiuriei s'a agravat din cauza ploilor cari au mutat terenul. Căile ferate au fost inundate, astfel că nu se mai pot transporta nici previziuni. * * » A se citi alte amenunte la «Liniala Oră»._________ Iskiiii Boso-Japonez Situația în Expremiuiî-Orient Intervenția Chinei Situația politică care a provocat războiul ruso-japonez, a fost expusă de mai multe ori în «Universul» așa că numai e locul a vorbi aci de ea ; față de chinezi conduita rușilor a fost și mai drastică, căci după ce au obținut mai inițiv voia de a lega Vladivostokul cu linia transibertană prin Manciuria, apoi le-au luat Port-Arthur, au creat linia Karbin-Port-Anhur și acum au înlocuit cu totul administrația chineză, prin cea rusă in toată Manciuria. Apărarea acestei provincii chineze, mare cât Francia, Germania și Austria, e o operațiune grea pentru forțele reduse de cari dispun rușii acum în Manciuria; de aceea tot după convenința personală a intereselor lor, rușii au declarat că nu apără Manciuria decât până la fluviul Liao, iar restul erei să-l apere chinezii, mai impunând obligațiunea să păzească și linia ferată Karbin-Niut-Lang. Dacă chinezii nu vor îndeplini aceste obligațiuni, atunci rușii îi amenință cu intervențre europeană și cu o răfuială personală, fie acum, fie după terminarea războiului japonez, dacă vor fși victorioși. Zicaloarea că «forța primează dreptul» e verbe și totdeauna adevărată, când e vorba de cei tari față de cei slabi ; am avut și noi ocaziunea să cunoaștem revoltătoarea apnestiune a acestui principiu pe care rușii au făcut’-o în 1878, răpindu-le Bassarabia. Fața de chinezi, preUațiunile rusești întrec ori și ce limită, căci după ce le ia Manciuria, punând’o sub stăpânirea rusească, apoi întorc foaia și-i obligă pe acești nenorociți chinezi să le păzească liniile de comunicație pentru a nu-i considera ca aliați ai japonezilor. Nici filosofii greci n’ar mai fi în stare să priceapă și să explice dilemele politicei moscovite din Extremul Orient. Chinezii n’au răspuns încă la aceste somațiuni rusești, dar și-au adunat trupe în partea Manciuriei rămasă lor și împrejurul golfului Peteii, unde au 24.000 călăreți în Manciuria, și vr'o 40.000 milițieni adunați pentru paza orașelor contra bandelor de Kungus. Trupele generalului Ma și Inan-Și-Kai, staționate în nordul provinciei Peteii, se urcă cam la 70.000 oameni. China ar dispune, după aceste date, cam de 100.000 oameni gata a interveni în războiul ruso-japonez. Se zice că peste 200 ofițeri japonezi servesc în această armată chineză, g..la a împinge pe chinezi contra rușilor mai ales că prin calitatea lor de asiatici au o mare influență asupra autorităților și populațiunei chineze. (Telegramele «Agenției Române») Tsifu, 29 Martie. Un vas chinez, reîntors <se ii Mișcare in corpul diplomatic Pe ziua de 1 Aprilie s’a făcut următoarea mișcare în corpul nostru diplomatic: D. Dem. L Ghica, trimis estraordinar și ministru plenipotențiar de el II la Atena, înaintat la cl. I . D. N. Mișu înaintat ministru plenipotențiar de el. II, tot ca agent diplomatic la Sofia ; D. Mihail M. Pâcliani, confirmat în postul de consilier ,de legație efectiv și director al afacerilor politice și al contenciosului ; D. D. Georgescu, consul al României la Rusciuk, transferat în aceașî calitate la Bitolia ; D. Al. Pădeanu, consul al României la Bitolia, transferat in aceeași calitate la lanina ; D. Spiru ConstantinesCU, consul al României la Salonic, transferat în aceeași calitate la Rusciuk ; D. D. I. Ghica, inaintat la gradul de secretar cl. I și consul general la oficiul consular din Salonic; D. Nicolae I. Ghica, consilier de legație, e pus in disponibilitate, în urma cererei sale, pentru afaceri familiare ; D. Mihail Burghele, e inaintat director al afacerilor comerciale și consulare ; D. Trăznea Greceanu e confirmat în funcțiunea de secretar cl. I. D. G. Derussi înaintat secretar clasa I. D. Const. G. Manu e numit subdirector și secretar de legație cl. I, cu titlu onorific. D. Eng. E. Stătescu confirmat I funcțiunea de secretar cl. II efectiv. D. Const. M. Gonțescu, confirmat in postul de secretar efectiv cl. II. D. N. Filodor e confirmat în postul de secretar efectiv cl. II. D. Dem. G. Penescu e confirmat ca secretar de legație cl. II cu titlu onorific. D. St. Mărgăritescu-Greceanu e confirmat ca secretar de legație cl. II-a ; D. Dem- Stavridi e confirmat ca secretar de legație cl. 1I-a ; D. Lazăr Duma vice-consul cu retribuțiunea de interpret ; D. Victor Mărgăritescu vice-consul cu retribuțiunea de șef de biuron; D. Constantin Langa-Rășcanu a numit cancelar ; D. Aurel-Niculescu Brațu e înaintat șef de biuron ; D. Charles-Adolphe Cantacuzino e numit cancelar ; D. Jean P. Carp e confirmat în postul retribuit, de secretar de legație cl. III. D. Em. Sp. Piteșteanu e înaintat cancelar. D. Al. Iacovache e numit atașat de legația. D. Const. C. Olănescu e numit atașat de legație. d. Mihail R. Boerescu e numit sub-șef ce biuron. D. Jean Filiti e numit sub-șef de biuron. D. George Florescu e înaintat subșef de biuron. D. N. Stanescu e înaintat secretar de consulat. D. P. Stoicescu e înaintat sub șef de biuron. D. Sc. Popescu e înaintat în postul de contabil. D. C post. Teodorescu-Florezeanu e numit redactor. D. Al. Gurănescu e promovat redactor. D-nii Al. Pissoski și Gr. Bilciurescu sunt înaintați secretari cl. I., cu titlu onorific. D. Const. Meta e numit interpret pe lângă consulatul din lanina, post acum creiat. D. Svoetislav Nici e numit interpret pe lângă legația română din Belgrad. D. Jean T. Ciulii e numit arhivist al consu’atului român din lanina, post acum creat. Premiile noastre Premiile ce administrațiunea noastră oferă abonaților Ziarului un universul» în mod gratuit la tragerea de la 1 Aprilie viitor vor fi următoarele : Premiul I. — Un frumos geam mtan cu necesar pentru voiaj. Premiul II. — Un port-vizir de argint plaque și cristal. Premiul III.—Un frumos portumbrele de metal. 2 — vag. 12 cu lei 9.40— 10.25 suta de kg. Porumb portocaliu de 80 kgr. vag. 6 cu lei 11.50 suta de kg. Fasole vag. 2 lei 15—19.50 suta kgr. Sâmînța de cânepă vag. l 1 cu lei 15 suta de kg. Ultime depoși Cola cerealelor in stréinalale Telegramele noastre particulare) Budapesta, 29 Martie. Sărbătoare Berlin, 29 Martie. Grâu de Mal mărci 176.75 urc. 25 . Secară ,, 136.75 urc. 25 c. Paris, 29 Martie. Grâu de Maiu fr. 21.25. scoi. 15 c. Făină „ „ „ 28.90. scă. 10 c. Uieiu de colza ,, 46.—. scă. 75 c. New-York, 29 Martie. Grâu disp. Cent. 107 — arc. 1 c. Grâu de Mai „ 96«/, scă. % 0. Făina „ 56—, scă. 1 p. Chicago, 29 Martie. Grâu de Maiesni. 93’/, sca. I", c Grâu de sus. „ 86«/, scă. 1*, p. Porumb ., 507'» scă. */»c Anvers. 29 Martie. Colza disp. cent. 23*/, invariabil. Naveta disp. cent. 225 B Cronica teatrală Teatrul Național. — Reprezentațiile de Paște. Nu-mi închipui ceva mai ușor pentru o direcțiune decât să alcătuească afișul Crăciunului sau al Poștelor , dar nici ceva mai greu pentru un cronicar teatral decât să poată scrie ceva despre aceste reprezentații. In aceste zile, acelaș public vede aproape aceleași piese, cu aceiași și aceiași actori. In cele trei matineuri s’au jucat: «Manevrele de Toamnă», «Escadronul 3» și «Curierul de Lyon», cu alte cuvinte două comedii foarte dibacic localizate dar foarte puțin potrivite cu cerințele moralizatoare ale matineurilor, și o veche melodramă râie nu are decât cusurul de a fi devenit prea cunoscută. Dar, în câte și trele zilele, strălucirea soarelui de primăvară a făcut matineurilor teatrale o concurență înverșunată. O mică excepție a făcut doar ziua a doua, în care «Escadronul» a umplut teatrul mai mult de jumătate iar verva comicilor noștri, în frunte cu d. Brezeanu, a mai înviorat întunecata atmosferă. Serile au fost mai fericite. Negreșit, tn prima seră«Ocolul Pământului» nu putea atrage prea multă lume.In ziua întâii prea puțini creștini preferă să ocolească pământul decât să șcadă ticniți în jurul mesei de familie. Dar a doua zi, cu reluarea lui «Hamlet» și mai cu osebire a treia seară cu o nouă reprezentare a celor «Patru Săbii», rețeta nu s’a putut plîunge. Dacă însă la această din urmă feerie, nouă și neistovită încă, afluența era de așteptat, interesul pubicului nostru pentru «Hamlet»care s’a dat la noi de aproape o sută de ori, se prezintă ca un fenomen greu de pătruns. Cu ce-o mai fi captivând oare genial o operă a profundului Shakespeare publicul nostru de Duminecă și de Sărbători? Interesul înalt al acelor uriașe ciocniri de pasiuni, jocul acela curios al celui mai neînțeles din toate sufletele omenești, zugrăvite în teatru, să-l atragă oare ? Greu de crezut. Să fie atunci procedeele teatrale ale giganticului dramaturg, efectele lui scenice cari lovesc așa fie puternic imaginațiunea spectatorului, și dintre care înfiorătorul spectru care trece grav, în miezul nopței, pe terasa de la Elseneur te urmărește par’că și în somn ?. Sau — cine, știe !— toate acestea, unite cu simțimîntul superioarei Interpretation a d-lui Nottara, se contopesc în conștiința vagă a publicului și-î nutresc credincioasa lui admirațiune pentru ,,Hamlet”. Mai curînd cred aceasta. Și, din punct de vedere artistic, desigur, singura seară vrednică de o mențiune particulară a fost a doua. __________ C. Xcnl. 3a .1&~ ZS Intre umbrü și nepot. — Unchiule, ce sunt balurile mascate ? — Sunt o insUtuțiune de binefacere pentru toate femeile urâte ! Când Moise a primit de la D-zeu tablele cu cele zece porunci, a plecat pe muntele Sinai în jos să le arăte și tălmăcească poporului său. Tablele însă erau grele și Moise abea le putea duce. Când era istovit, se întâlnește cu dracul Scaraosehi, care în chip de om cinstit mergea în p teleagă, trasă de douî catâri. — Hei, om de omenie, îî zise Moise, ajută-mî să pot duce de vale tablele aceste. — Nu pot, zise Scaraosehi, trecând înainte, deoarece mă grăbesc, duc marfa comandată. — Ce fel de marfă și cum ? întrebă Moise. — Frica țiganilor și fudulia ungurilor, strigă dracul mânând catârii în galop. ______ Finanțe, agriculturâ și cosnareră București, 30 Martie. Cota valorilor române în străinătate Frankfurt.— Renta de 5*/#. 99.70, idem 4"/0 87.50. Paris.— Renta de 5% 99.50. idem 4%Berlin. — Renta de 1892 —93 54,0 99.70, idein de 1890 4Vo 87.50, idem de lS94 4l>/o 86.—, id. de 1896 4% 85.90, id. de 1898 4°/0. 86.—. Comunale București 94.50. Cota valorilor slrHnt Consolid. engleze 87>/6. Renta franceză 97.92, renta italiană 102.55. Banca otomană 574, loturi otomane 121.—. Cereale Situația piețelor streine n’a suferit nici o schimbare importantă în aceste ultime zile. Tendința burselor americane este mai slabă cu o scădere generală de 1 — 1 o. și */« la grână cu excepția grâului disponibil care arată o urcare de 1 cent. Porumbul e de asemenea în scădere. Fluctuațiunile piețelor europene sunt mai însemnate. La Paris prețurile sunt mai slabe iar la Berlin susținute. Ultimul buletin al bursei din Brăila notează următoarele vînzări și cursuri: Grâu de 73—75>/, kg. cu 7—38 la sută corpuri streine hect. 9900, lei 8.90—11.02’/. hect. și vag. 6 de 75—79 kg, lei k.40—lȘ.55 suta k. Orz de 58*/, kg hect 2§00 lei 9 suta de kg. și vag. 6 de 65—56 kg. III 850—8.65 suta de kg. Ovăz de 42— 60V, kg. pag. 12 cg lei 10.70-11.10 sută de hg, Porumb de Lucruri dar toată rumna. Porumbelul curier.—Porumbtelul curier este celebru prin iubirea ce o are față de locul său natal și prin inteligența admirabilă, prin ajutorul căreia el se reîntoarce în Ura lui natală, când el s’a îndepărtat foarte mult de d‘a=a. Lucim curios, această pasăre fiind transportată la distanțe considerabile de domiciliul ei, chiar într’un coșuleț bine închis însă nu ca să se înăbușe ei să intre aerul ca să poată respira, apoi dându-i drumul, după un timp mai mult sau mai puțin îndelungat, porumbelul se reîntoarce fără a ezita câtuși de puțin la locul de unde a plecat. Această facultate a fost foarte mult utilizată mai cu seamă în Orient. La romani s’au întrebuințat, după cum ne spun autorii latini, porumbeii curieri. Plinius într’un loc din scrierea sa «Historia naturalis» ne spune, că porumbelul curier a fost întrebuințat de Brutus și de Hindus pentru a se sfătui împreună prin scrisori în timpul asediului unui oraș de Marco Antoniu. La asediul Leydei la 1574, principele Orange a întrebuințat același procedeu pentru a corespunde cu orașul asediat și ajunse să-l despresoare. Pentru a-și arăta recunoștința către porumbeii liberatori, principele de Orange hotărî să fie nutriți pe socoteala orașului și după moarte corpurile să le fie îmbălsămate și conservate. Pierre Beton, naturalistul Renaștere, ne spune că în timpul său navigatorii egipteni și de la Cipru aduseră porumbei pe triremele lor (bărci cu trei vîsle) și le dădeau drumul, când au ajuns la portul de destinațiune, pentru a anunța familiilor lor fericita plutire. In Secolul nostru s’au făcut mai multe încercări cu porumbeii curieri. Astfel se expediază câteodată cursul Bursei de la Paris la Bruxelles prin porumbei-curieri. In timp de rezbel rolul acestor porumbei este foarte important prin serviciile imense ce le pot aduce. Moise și dracul. — In o cărte Veche din Roșirit șa găsește urgătoarea anecdotă: INFORMATION! ♦ «Veselia», unicul ziar umoristic popular din toată țara, anul XIII, No. 14, care apare mâine dimineață, Jour 1 Aprilie, are următorul variat și hartiQ sumar: Păcăleli de Aprilie, versuri; Țiganul și Ciuma, poveste ; Nu me uita, versuri ; Sf. Duh, znoavă ; Cocoșul mahalalelor, dandana ; Micul vrăjitor, istorioară ; Unei doamne, epigramă ; Cămașa unui om fericit, poveste; La joc, versuri; Cel mai bun doctor, istorioară ; A cui e grija, versuri ; D'ale țiganilor, glumă, etc., etc., precum și o frumoasă și glumeață ilustrație colorată pe pag. 1, reprezintând : Petrecerea de Paști a armatei rusești in Extremul Orient. Afară de acestea, «Veselia» mai publică urmarea mult hazliului și interesantului roman : Mustață.—Abonament pe antet 2 și 60 bani.—Numeral 5 bani în toată țară. ♦ Mercur, 7 (20) f Aprilie, se va serba a 65-a aniversare a nașterei M. S. Regelui, iar la 24 Aprilie este onomastica M. S. Reginei. ♦ Un punct din programul lucrărilor orașului Giurgiu, este și iluminatul cu electricitate. D. Partinescu, primarul acelui oraș, a și însărcinat pe d. Al. Dumitrescu, arhitectul comunei, cu facerea pragului necesar. Deocamdată se vor ilumina culorile de albastru, roșu și galben, iar cea verde și negrul cu acetilenă. Se fac trative în această privință cu o casă germană. ♦ D. M. Wandelmann, președintele societăței fotografilor din țară, a prezentat d-lui Costinescu, ministru de finanțe, un memoriu prin care cere ca prin noul tarif vamal taxa pe portretele fotografice mărite în străinătate până la un metru să se ridice de la 30 bani bucata cum este acum la 5 lei. ♦ In pavilionul boalelor contagioase de la spitalul Colentina, sunt actualmente 67 bolnavi de diferite epidemii, dintre care 40 de scarlatină, 18 de pojar, 7 de difterie și 2 de erizipel. ♦ Mâine, 1 Aprilie, la 8 jum. seara, d. dr. Sterian va ține la Ateneul Român o conferință aupra «vindecarea boalelor prin cura lui Kneip și cura de soare». Conferința va fi însoțită de proiecțiuni. Intrarea liberă. Pentru locuri în loji se plătește un leu de persoană. ♦ Mâine va începe să funcționeze școala de maeștri sondori de la Cîmpina. Din cei 80 candidați înscriși nu vor fi reținuți decât 30, cari îndeplinesc condițiile cerute. ♦ Mâine se va face la Piatra-Neamța alegerea unui deputat la colegiul I de Cameră. Elî, la ora 3 d. a., membrii corporației sculptorilor, strungarilor, cioplitorilor în lemn și piatră, polielerilor și încadratorilor s’au întrunit în adunare generală în localul clubului meseriașilor din Capitală. S'a votat bugetul pe anul financiar 1904—1905. Din darea de seamă resultă că în această corporație sunt înscriși 427 membri. ♦ Sinodul bisericei ortodoxe române din Transilvania și Ungaria este convocat pe ziua de 4 Aprilie (Dumineca Tomei). Ședințele se vor ține sub președinția I. P. S. S. Mitropolitului Ion Mețian. ♦ Societatea filantropică «Dâmbovița» din Tîrgoviște a împărțit de Paște ajutoare la 123 familii lipsite de mijloace. ♦ Vaporul «America» a fost lovit de vaporul «Solferino» în strîmtoarea de Messina și s-a scufundat. Vaporul «America» era încărcat cu mărfuri multe destinate pentru țara noastră. Căpitanul și toți mateloții au fost salvați. Acum se fac încercări pentru scoaterea mărfurilor. ♦ D. Const. C. Ivănescu, din Mănești (Dâmbovița), a fost victima unui furt de 15.000 lei în hârtii, ce îi ținea în două cutii de tinichea, ascunse în podul casei. Autorul furtului este un fost servitor al d-lui Ivănescu, anume Toma Andrei Matei, din Pietrari, asupra căruia s’au găsit numai 080 lei. In această afacere sunt amestecate și alte persoane. Instrucția continuă. * Autoritățile judiciare se vor redeschide Luni, 5 Aprilie. ♦ Ziarele române de peste munți anunță că directorul gimnaziului reformat din Zelău, subvenționat de Statul maghiar, a oprit pe catedelul român unit de a preda religiunea în românește trimițând pe elevii români la preotul catolic. El amenință în fine că va elimina pe studenții uniți dacă preotul nu va propune religiunea în limba maghiară. ♦ Mâine, Jouî, se vor redeschide biurourile Creditului funciar urban din București. ♦ Luni se vor redeschide Corpurile legiuitoare, a căror sesiune —după cum sa știe—a fost prelungită până la 20 Aprilie inclusiv. ♦ Adunarea generală ordinară a acționarilor Băncei generale române, este convocată pentru ziua de 26 Aprilie, la București, str. Lipscani No. 10, la orele 4 d. a. ♦ Eri, la orele 10 d. a., s’a ținut la clubul meseriașilor din Capitală, adunarea generală a corporației timplarilor. S’a votat budgetul pe anul 1904—1905. ♦ Au mai fost grațiați de închisoarea ce au a suferi următorii trei condamnați : Dumitru Matein Popa, Nic.Căldăraru și Gheorghe Dincă Ciblovan, din penitenciarul Doftana. ♦ S’au redus pedepsele următorilor 6 condamnați : Ion Gavril Ciobanu, din penitenciarul T.Ocna, Petre N. Lăcătuș, Mihail Laslău și Petrache Chebac, din penitenciarul Doftana, câte două ani; Nicolae S. Bondoc și Gheorghe R. Coică,din penitenciarul Ocnete Mari, câte două ani. ♦ In urma denunțului dînî advocat Roșeanu din C.Lung, s’a descoperit autorul furtului bonurilor în valoare de peste 80 mii lei ale decedatei Gărlășteanca, din Capitală. Autorul furtului e sergentul de pompieri Spiridon Nicolae și furtul l’a comis cu ocazia stingerea focului caselor din str. Manea Brutaru unde locuia Gărleșteanca. Bonurile furate le-a încredințat rudelor sale Petre Lăstun și Iacob Ticu Țăranu, din com. Rădești, jud. Muscel. Atât sergentul Spiridon Nicolae cât și rudele sale au fost arestați și depuși la Văcărești. Cu instrucția afacere e însărcinat de judecător Stelian Popescu. ♦ Persoanele mai jos notate sunt înaintate, transferate și numite, pe ziua de 1 Aprilie în următoarele posturi din cancelaria direcțiunei generale a serviciului sanitar, și anume: D-nul Const. Ionescu, actual arhivar al serviciului veterinar central, în postul de ajutor al biuroului statistic și pentru lucrările de cadastru general, în locul d lui Petre S. Ștefănescu, revocat ; N. Baciu, actual copist în postul de arhivar la serviciul veterinar central, în locul d-lui C. Ionescu ; C. G. Jocu, actual copist la serviciul veterinar, în aceeași calitate la serviciul administrativ, în locul d-lui N. Baciu ; N. Petroșanu, actual copist diurnist, în postul de copist la serviciul veterinar, în locul d-lui G. C. Jocu. « Au fost numiți pe ziua de 1 Aprilie, revizori de vite provizorii, la zona preventivă despre Dunăre, d-ni: Const. Zinculescu, revizor de vite la zona preventivă cuprinsă în jud. Ilfov; Gh. C. Georgescu, revizor de vite la zona din Vlașca; Petre David, revizor de vite la zona din Ialomița; ♦ D. Saita, prefectul poliției Capitalei, a luat dispozițiuni ca pe viitor să stea pe piața Teatrului două agenți ai poliției ca să țină ordinea printre birjari și a căuta să înlăture tocmelile și neînțelegerile dintre birjari și clienți. ♦ D. C. Stoicescu, ministru de domenii, care se află la Paris, se va întoarce în București la 7 Aprilie. ♦ Din cauza lipsei de ploi, sunt temeri ca semănăturile din multe localități, să nu fie compromise. In județele Covurlui, Tecuciu și Putna, grâul, orzul și secara, au mare nevoe de ploaie. ♦ Ziarul Călătoriilor, care a apărut azi, Miercuri, cuprinde următorul interesant și bogat sumar: «Ciudățenile trăsnetului»; «Rasele Omenești: Buriații» ; «Curiosități Naturale: Paserea dentistă (cu o ilustrație); «Uriașii și Piticii»; «Forma Pământului» ; «Supliciile chineze» ; «De prin lume» ; «O broască uriașă» ; «Gurp petrec milionarii»; «Călugări aristocrați» , Diverse, etc. etc. Cu numărul de azi Ziarul Călătoriilor începe publicarea sensaționalului roman de aventuri Haiducul Macedoniei, datorit penel cunoscutului romancier Louis Boussenard. In acest roman, cu numeroase ilustrații, cititorii vor urmări suferinți cari întrec imaginația și cari se petrec în mijlocul Macedoniei în numele libertăței și al independenței. Ziarul Călătoriilor, singurul ziar de aventuri din țară, mai publică și urmarea frumosului roman «Un Pompeiu modern» și se vinde cu 10 bani în toată țara. ♦ Azi I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei va pleca la Fălticeni, întovărășit de S. S. Stavroforul Pavel Savin și arhidiaconul Marțian. Mâine va pleca la Rădășanî, unde va sfinți biserica din numita comună. La 2 Aprilie va pleca la mânăstirea Văratic unde va asista la instalarea stariței Evghenia Teodora. ♦ M. S. Regina, însoțită de d-na Bengescu, doamnă de onoare, a asistat ataltă seară la concertul dat în palatul Ateneului, de către celebrul violonist Florizel von Preufer, cu concursul pianistului Fuchs Concertul era dat in beneficiul școalelor societăței «Cultura». A asistat un public numeros și ales, care — electrizat de sunetele armonioase scoase cu arcușul fermecat de către genialul copil, — l'a aplaudat frenetic, i-a oferit flori și l’a rechemat de nenumărate ori. ♦ Din eroare s’a spus că defunctul consilier comunal din București, Al. Chirițescu, și-ar fi lăsat averea Eforiei spitalelor civile. Acel, care și-a lăsat averea Eforiei, e defunctul AL Christescu. ♦ In primele doue zile de Paște rușii aflători in Iașî au adunat prin subscripții 3600 ruble, pe cari le vor înainta comitetului pentru adunarea fondurilor de războiu din Petersburg. ♦ Duminecă, la orele 4 d. a., a fost la Sinagoga din strada Spaniolă, o reuniune a membrilor secțiunilor zioniste « Dr. Raif», «Le Pezira» și «Rabi Akiva». Au vorbit la această întrunire d-nii Leon Grill, Isao Leon și Alazi, susținând principiul reconstituirii vechiului Stat al Palestinei. S’au produs, cu această ocazie, și oarecari neînțelegeri. ♦ D. Vlădescu Olt, administratorul domeniilor Statului din Dobrogea, a trimis o discutară tuturor șefilor de acoate ale acelei administrațiuni,aducendu-le la cunoștință deciziunile ministerului domeniilor cu privire la diferitele categorii de proprietăți din Dobrogea. Vom spune, cu această ocazie că proprietatea în Dobrogea se găsește actualmente într'o situațiune cu totul precară, căci există, nu mai puțin de 14 moduri de stăpânire a proprietății rurale, între cari vom cita următoarele : Pământurile luate pe nume de cai, câini și alte animale. Pământurile luate pe nume de copii cari nu se născuseră. Pământurile luate pe nume de membri ai familiei cari nu existau. Pământurile luate pe nume de minori din cari cel mai mulți abia născuți. Pământurile luate pe nume de persoane existente dar cari nu știu că sunt proprietari în Dobrogea. In această categorie intră soldații cari se găseau In timpuri, prin diferitele companii de infanterie așezate in Dobrogea, precum și ciobanii și argații de la diferiți proprietari și economi de vite. Pământuri luate în temeiii de procuri, contracte de arendare pe 30 de ani și contracte de antieresă. Pământuri cotropite și stăpânite fără nici un titlu și calitate, etc.~ȘTIH1 *ȘCOL ă RÂT~ ♦ Cursurile școalelor vor reîncepe Luni, 5 Aprilie. ♦ D. Traian V. Ionescu (Brăila), și a susținut lesa pentru licență în drept la facultatea din București. ♦ Mâine, Jouî, vor începe conferințele școlare în toată țara. 5T18I ECOLOSICK al HIMCilHS ♦ Uniunea comercială și industrială din Galați, secția cerealelor, a ținut o ședință, în care s’a ocupat cu noul contract de cereale germano-olandez. Exportatorii din Galați, membri ai reuniunei, în înțelegere cu exportatorii din Brăila, s’au obligat să nu primească condițiunile contractului în chestiune, cari sunt vexatorii pentru negoțul nostru de cereale, și să nu se supună arbitrajului din Berlin și Rotterdam. Un protest în acest sens se va trimite tuturor instituțiilor comerciale din Germania și Olanda, pe care le privește această cestiune. Se va încerca o înțelegere cu toate porturile rusești din marea Neagră, pe cari de asemenea le lovește noul contract germano-olandez. ♦ Sâmbătă, 17 Aprilie a. c., se vor trage la sorți scrisuri funciare rurale pentru un capital de lei 1.372.700, din cari : scrisuri de tipul 5 la sută — a 45-a tragere — in valoare de lei 1.247.000 și scrisuri de tipul 4 la sută — în valoare de lot 125.700. Tragerea la sorți se va face în ședință publică, în localul administrației primei societăți de credit funciar român din București, str. Gol țel No. 27, la orele 3 d. a. ♦ Mai multe vii din județul Tulcea și Tutova, nimicite de filoxeră, vor fi replanate cu viță americană. ♦ In luna Aprilie a. c., pensionarii din București vor trebui să presinte serviciului pensiunilor, iar acel din județe administrațiunilor financiare, un certificat liberal de primăria comunei unde domiciliază. Prin acel certificat pentru toți pensionarii în genere, se va stabili următoarele: că sunt în viață, că locuesc în acea comună, arătându-se strada și No. casei, în cazul când domiciliază în comune urbane și că nu ocupă nici o funcțiune salariată de Stat, județ, comună sau altă administrațiune de utilitate publică. La văduvele pensionare, în certificat, pe lângă indicațiunile și arătările cerute pentru orice pensionar, se va mai menționa că nu s’au remăritat, și dacă au copii minori, se va specifica că sunt în viață, că nu s'au căsătorit, că domiciliază împreună cu dînsele sau se va arăta locul unde domiciliază dacă sunt puși sub o altă tutelă. Atât la pensionari, la văduvele pensionare, cât și la minori și orfani se va arăta dacă domiciliază în țară sau în strâinătate. MIERCURI. ȘTIRI SANITARE ♦ Scarlatina bântue cu furie printre copiii din orașul R.Sărat. ♦ S’a acordat dreptul de liberă practică a medicinei în țară d-lor d-r. D. V. Papadopol, Iosef Rainer, N. Enăchescu și A. Lappner. ♦ In Capitală bântue influența pe o scară întinsă. ♦ In curând va începe construirea spitalului din Lacul Sărat, cu banii adunați din mai multe serbări populare, organizate în localitate, în vederea acestui scop. Acum nu există nici un spital la Lacul Sărat, așa încât se simțea o foarte mare nevoe. ȘTIRI ARTISTICE • Diseară, Miercuri 31 Martie, la teatrul Lyric, reprezentațiune extraordinară în beneficiul d-lui Grigore Racoveanu, vechiu artist, cu concursul artiștilor teatrului Național. Se vor juca : «Orfanii regimentului», cu artistul Liciunfrim, noua sa creațiune, și ,,Bacalaureata”, comedie localizată de d-nu N. Țincu. ♦ Astă seară va avea loc la circul R>ea Cesar Sidoli o reprezentație extraordinară dată cu beneficiul societaței de Dare la Semn, sub patronagiul AA. N. RR. Prințul Ferdinand și Prințesa Maria, vistei «Gazeta Artelor» sub direcțiunea d-lui Juurez Movilă/ ♦ A apărut : «Nuvele», un elegant volum de proză de d-r» Natalia C. Decusara. Lucrarea,, care e de importanță literară, se află de vânzare la toate librării» pe prețul de 1.50. fiCOURI ♦ Toileue Moderne a sosit pentru luna Aprilie și conține modele multe de rochii, bruse și roches de chambre. Prețul Lef 180. De vînzare la toți librarii, precum și la Ig. Hertz, librar, Hotel de France, București. ♦ Cine se interesează pentru : Romane, Medicină populară, Horticultură, (Grădinărie) Agricultură, Vinicultură, Creșterea Vitelor, Avicultură, (Creșterea păsărilor), Apicultură, (Creșterea Albinelor), Industrii practice și meserii, Științe fisico-naturale, Diverse povești, Anecdote și umoristică, să ceară de la librăria Ig. Herle București, Hotel de France, gratis un prospect despre «Revista Folositoare» (carte de aur). «Revista Folositoare» costă lei 4, provincie lei 5 pe an. V» ah lei 250.« ♦ Un păhăruț pentru lior cu China-Laroche este un stimulant excelent care permite de a înfrunta boalele palustre și osteneala cauzată de marile călduri. O CUGETARE PE ZI Prăpastia e cu mult mai grozavă când o vezi deschisă în fața ta, decât când te arunci tu ea Tot așa e și cu nenorocirea. □Bibliografii ♦ A apărut : «O judecată în mișcarea Băncilor Populare» de mai mulți studenți gorjeni. Prețul 20 bani. ♦ A apărut: «La question d'Orient et son caraoíére âcțjnomique» de G. R. Gebîesco. Prețul 3 leî 50 bani. ♦ A apărut: Aritmetica pentru școalele poporale de F. Lurtz. Editura librăriei Zeidner din Brașov (Transilvania). ♦ A apărut No. 39—40 al re IMTA MPI» d K C ^itlu CagiHida Crima din str. Ba’oșitenii Intre Const. Dumitrescu, mecanic de meserie, domiciliat in str. Broșteni No. 6. și V. ștefănescu care locuește pe aceeași stradă, exista o ură neîmpăcată. Alaltă era, în prima zi de Paști, pe la orele 2 d. a., ambii rivali întâlnindu-se în stradă, se iau la ceartă. Cearta degenerând în bătae, Dumitrescu a aplicat adversarului său două lovituri de cuțit, una în față și alta în spate, dar și Dumitrescu a fost rănit la o mână. Intervenind poliția, criminalul a fost arestat la circa 25-a iar V. Stefanescu a fost transportat la spitalul Zerlendi unde a și fost internat. E terpere că el nu va scăpa cu viață, deoarece cuțitul i-a atins plămânul. încercarea de sinucidere din tilmegifi Ion Rotaru e un tăctor de lemne și lucra acum în urma la d. Ludach Mladanovici, din str. Sf. Ionică No. 11. In ziua de Paște, când toată lumea e veselă, Rotaru, mohorât, eși dintr’o cârciumă și abia ținându-se pe picioare, se duse până la stăpânul său. D. Mladanovici, când îl vâzu, începu să’l certe, acuzându-l că i-ar fi furat și 22 de lei. Amețit cum era de beție, tăetorul de lemne o plecă în jos spre Cișmegiu, hotărît să-și curme viața. Intră în grădină și se apropia de lac. II veni un gând : sä se arunce în apă și să moară înecat. Unde ar fi găsit o moarte mai potrivită , mai cu seamă că avea o Sete mare, provocată de arsura alcoolului. Ion Rotaru nu mai stete la îndoială, își făcu vînt de pe mal și se aruncă un lac. Sergentul de stradă, postat în acea grădină, vizit scena petrecută și sări în ajutor împreună cu mai mulți trecuturi. Taetorul de fermie fu scos neverturnat și sănătos, ațâța doar că apă rece îi trezi din beția Î11 care se găsea. O crimă din imprudență. Un copil în vîrstă de 9 ani, anume Gheorghe Vasile, fiul lui Vasile Stoian din str. Marcuți No. 10, se duse în noaptea Învierii la oficbiul sâfi Călin Ion, ca să-l scoale și să meargă împreună la biserică. Copilul intră în casă și până să se îmbrace unchiul său, începu să se joace cu un revolver pe care-l găsise pe masă. Deodată copilul scăpă cocoșul și glonțul din revolver lovi în pept, în dreptul inimei, pe o bunică a lui Maria, în vîrsta de 80 ani. Moartea a fost instantanee. Comisarul circumscripției 23 a deschis o anchetă. Accidentul din calea Victoriei dri după amiază, trăsura d-lui ministru al Rusiei, abia eșind din curtea legațiunei, caii se speriară și o luară la fuga, fără ca vizitiul Ivan să-l mai poată reține. Lumea, înfricoșată, se dedea un sărtur și toți se așteptau din moment în moment la o catastrofă. Caii, în mersul lor vertiginos, se loviră de o saca a primăriei, care stropia in vremea aceea pe calea Victoriei. Din fericire, nu s’a întâmplat nici un accident de persoane. Totuși, isbilura fu așa de puternică, încât caii se opriră singuri din fuga lor. Biriuri și fiind’e Ion Ioniță, măcelar, și Niculae Ciobanu, fără profesiune,’domiciliat în strada Raionului, fundătura III, se luară la ceartă tocmai în ziua de Paște. Și unul și altul fiind dârji, cearta degenera numai decât un bătaie. Măclarul,fiind un om voinic, dete lui Niculae Ciobanu o lovitură așa de puternică, tn cât Îi sparse capul. Acesta, nu mai perdu vremea, scoase un cuțit și-l înfipse în pântecile lui Ion Ioniță. Comisarul respectiv, Înștiințat despre aceasta, se duse numaidecât la fața locului și transportă pe măcelarul înjunghiat la spitalul Golcea. Starea lui e foarte gravă. Ceil alt rănit fu dus la spitalul Caritas, probabil ca să nu se apuce din nou la bătaie. Spargerea de la tipografia «Gazeta Sistemalui» Noaptea trecută niște hoți, râmași până acuma necunoscuți, sau dus la tipografia .,Gazeta Săteanului“ din calea Victoriei, au spart uși din dos și s’au introdus înăuntru. Hoții s’au repezit după aceia numai de cât la teșghea, au forța-o și au început să scotocească prin ea ca să găsească bani. Ia teșghea nu erau însă de niște hârtii de afaceri, pe cari nii le-au mai luat hoții, că ei n’aveau ca să facă cu ele. Nenorocirea din cale» C&1& rușilor Un tiner, David Guteaiu din *tr,