Universul, aprilie 1904 (Anul 22, nr. 87-110)

1904-04-01 / nr. 87

după planurile lui proprii. Doc­torul a asistat ei si a trăit, zi cu zi, la construcția monumentului său.* * * Ziarului «Wiener Allgemeine Zeitung» i se anunță din­ cercu­rile politice din Paris, că este iminentă de misiunea ministrului de externe, Delcasse, din cauza unui diferend avut cu primul­­ministru Combes asupra călăto­riei președintelui Loubet la Roma. “W'PROVERB PE 71 Omul surprins­e pe jumătate prins. (German). Premiile gratuite Administrația noastră oferă in fie­care lună abonaților noștri trei premii care se dau gratis prin tragere la sorți. La tragerea din luna Martie au eșit câștigători : Premiul I. — Un ceas de aur pentru bărbat a fost câștigat de d. S. Komaricki, din comuna Filipești, jud. Brăila. Premiul II. — Un elegant ser­­viciu de l­eheururi a fost câști­gat de d. Iăncu­ Dumitrescu, administratorul moșiei Mircea- Vodă, gara Medgidia. Premiul 111. Șpase cuțite și ș­ase furculițe pentru des­sert au fost câștigate de d. N. Negoescu, strada Miron-Costin, București. »n ■ ■—« OnlYernat­io provincie De la coresp. noștri particulari Pe ziua de 29 Martie 1904 Brail­a Crima unui periculos spăr­­gător și prinderea lui. — In Sâmbătă Paștelui, in trenul ce pleacă din București la orele 11 și 40 mi­nute dim., se sui și Niculi Minia­­ridis, care avea bilet până la Brăila. In același vagon de cl. 111-a, în care călatoreu numitul, se afla și gean­darmul Dumitru Fratescu, cere se înapoia la compania sa de la R.­­Vâlcea. Pe drum, Miniaridis, părându-i-se cam suspect, intră în vorbă cu el, îm­trebându-l de unde vine și unde merge. Miniaridis Îi răspunse ca se duce la Brăila, unde are afaceri, însă că e de loc din Smirna și e de ori­gină grec. Fratescu, spre a se convinge dacă sunt adevărate cele spuse de dînsul, își manifestă dorința d­e a vedea pa­șaportul, fapt ce nemulțumi adânc pe Miniaridis, care, impresionat la început de ideea ea e urmărit, se reculese repede, și cu un ton aro­gant, dar în același timp bănuitor, spuse că posedă 2 pașapoarte, pe cari scoțându-le din buzunar, le predeze geandarmului. In drum­ul spre Brăila, Miniaridis vâzându-se mereu urmărit de gean­­darm, își făcu planul de fugă. Nu găsi însă timpul potrivit de­cât în apropierea gărei Silistraru, nu de­parte de Brăila. Acolo, profitând de un moment când Fratescu puse jos carabina și cend­ronul cu sabia spre a-șî aranja mantaua, Miniaridis îî aruncă în cap pelerina de la mantaua sa, luând cu sine armele geandar­­mului și fugi afară din vagon. Pe platformă se găsea tinerul Hei­­nerich Berger, amplaiat comercial la magasatul de pălării al d-lui Prager din București. Miniaridis, de teamă de a nu fi împedicat în fuga sa, răni grav cu un biceia pe d. Berger la gât, făcân­­du-i două tăeturi adânci. Trenul în acest moment se­ opri în gară,­­jandarmul eșind afară și vizân­du-l fugind, se luă după dînsul. Mi­niaridis, retrăgându-se în dosul ui­nei stive de traverse, descurcă a­­supra lui Frâtescu două focuri de carabină, cari străbătură prin gea­murile unui vagon de la tren, fără a răni pe cine­va. Scurtul interval în cari s’au petrecut toate acestea, focurile de carabină și grava rănire a amploiatului Berger, care gemea pe platforma vagonului într’un sac de sânge, au produs o indescripti­bilă impresie asupra pasagerilor, cari r­eputându-și explica tragica în­­tâmplare, înfricoșați, se întrebau u­­nul pe al­tul, «ce este?» «ce s’a în­­timplat?» în timp ce trenul, după un interval de un minut, cât sta­ționează în această gară, se puse în mișcare. Fratescu fără arme și cu toată a­larma dată vezând că nu-i vine ni­meni în ajutor în urmărirea fuga­rului, se sui în tren și venind în Brăila comunică d-lui căpitan Ta­­rassy, comandantul comp. de gian­­darmi de aci, cele întâmplate, luân­duse imediate mesuri pentru prin­­derea lui Miniaridis. Din gara Brăila rănitul Berger a fost transportat, la spital, unde a fost pansat și trimis familiei.­­ Miniaridis, după plecarea tre­nului, luând drumul prin arături la orele 11 noaptea, ajunse la S­­orțaru Vechia, unde după ce ceru adăpost și mâncare la casa unui sătean din marginea comunei amenințându-l cu moirtea, le ordonă cu carabina în mână să-i dea toți banii ce au. Tatăl familiei, compusă din solie și un tînar de­ vre-o 17 ani, bătrâ­nul Gheorghe Ion, spuse că n’au bani, căci sunt săraci. In timpul acesta, fiul săt­anului reuși să se strecoare pe ușe și chemând ajutor imediat, un mare număr de săteni cari se duceai­ la biserică la înviere, înconjurară casa bătrânului silind pe Miniaridis să se predea. El fu legat și depus în arestul primăriei P­ână la sosirea mai multor gean­­darmi de la secția Chiscani, cari l’au adus la Brăila. Din cercetările făcute, s’a dovedit că Miniaridis este un membru al unei mari și periculoase societăți de spărgători, cari are ranificațiuni atât la noi In țară, cât și in țările vecine. Parchetul a deschis o­ an­cheta pentru prinderea tovarăși­lor lui. De la Latinii, Craiova Mort în­ tren. — In prima zi a Paștelui s’a întîmplat o altă ne­norocire în trenul ful ger ce venea din Paris. Tinarul Ion Dan, student la Liège, fiul unui domn Vasile Dan, pro­prietar în București, suferind de fti­zie, a plecat spre căminul părintesc. Cum a trecut de Severin, Ion Dan și-a dat sfârșitul pe canapelele va­gonului în care se găsea. La Craiova, unde trenul s’a oprit, vagonul în care studentul din Liège a sucombat, a fost detașat și oprit. Parchetul Grnd avizat, a dispus ca să se depue într’un sicriu de zinc cadavrul lui Dan și în acelaș timp să se facă cunoscut cazul familiei defunctului. Până azi, a doua zi de Paște, n’a răspuns nimeni. Lucilius. Constanța Sinucidere. Franț Muckenta­­ler, lăcătuș la construcția portului, ducându-se beat acasă, s’a luat la ceartă cu concubina sa pentru suma de două lei ce pretindea el că-I lip­sește. La un moment dat la un revol­ver ce­­­ avea într’un dulapilor și zicând concubinei sale că se tr­­ușcă, apăsă trăgaciul cu degetul. Glonțul il lovi în gât. An­unțându-se autoritățile, d. co­misar Ianculescu încheie actele. Intr’o stare­­ disperată, a fost dus la spitalul comunal, și cu toate în­grijirile date, azi dimineață, la orele 3, a încetat din viață, încercare de sinucidere.— In ziua de 26 curent, pe la orele 12 ziua, d-ra Ana Tziintuc s’a arun­cat în mare de pe malul de la vii, la o adâncime de 30 metri, rănin­­du-se grav la picioare. Dânsa declară că din imprudență a căzut , dar din cercetări rezultă contrariul. Imediat a fost transportată la spi­­­talul comunal și, grație ajutoarelor date, azi se afli în afară de ori­ce pericol. Accident.­Căruțașul Gheorghe Nichita, din țigănie, fiind beat, a călcat pe copilul de 12 ani, Dumi­tru Busuioc, făcându-i contuziuni grave pe f dă și cap, înjunghiere.—Azi, pe la orele 4, în fața librăriei d­-lui Antonescu, din Anadal-hioi, tătarul Fusein A­­san a înjunghiat în abdomen, cu un cuțit, pe un alt tătar anume A­­san Aii. Criminalul a dispărut. Vic­tima, după o jumătate de oră, a încetat din viață. Cauza e o veche ceartă provenită din gelozie. Miști. Giurgiu Vin­dea­ de câine turbat.— D. Marin Bicu,agent la percepția co­munală, plecând eri de la primărie spre oraș pe str. Municipalității, a fost mușcat grav de un câine turbat. Pacientul a fost trimis la institutul antirabic din București iar câinele împușcat. Diverse.— Cota Dunărei pe ziua de esi arată 3.30 în scădere. — Alaltă­ era budgetul comunei Giurgiu a fost votat de consiliul co­munal și trimis prefecturei locale spre a-i înainta ministerului de in­terne spre aprobare. Din­­ăreunal. Cîmpulung Inmorm­întare.—Au fost aduse In oraș și Inmormîntare cu o pom­pă deosebită rămășițele pămîntești ale inginerului naval Mihail Negu­­licî, despre a cărui moarte subită, la T.­Severin, s’a relatat la timp în ziar, întreg orașul a condus la lo­cașul de veci pe acest fiu al Mus­celului. Defunctul, care era ginere al defunctului Gr. Andreescu, șeful partidului conservator-carpist­­ din localitate, și înrudit cu cele mai de vază familii din oraș, lasă în urmă­ î o văduvă neconsolată. Ars de la sobit. — Copilul Gheorghe G. Lu­ngu, în etate ca de 4 ani, fiind lăsat singur de părinții săi într’o odae, apropiindu-se prea mult de foc, flăcările îi aprinseră hainele și bietul copil începu să țipe, fugind spre eșirea camerei. Mama sa sări și stingând flăcările până a nu se întinde prea mult, constată totuși arsuri grave pe cor­pul fiului său, în partea dreaptă, pe spate și pe o parte a pieptului. El este în căutare medicală. Comici Nintswang, spune ca semnalele ce le-a făcut spre a obține un pilot, au fost lăsate fără răspuns. Aceeași soartă au avut-o două vase engleze care voiau să intre în acel port. Se confirmă deci ast­fel știrea că Niutswang a fost închis pentru vasele de comerț. (Telegrame­­ particulare ale ziarului « Universul») Situația rea a trapelor rusești Londra, 30. — Ultimele te­legrame sosite aici din Seoul spun că situațiunea trupelor rusești din sudul Mandaiuriei s'a agravat din cauza ploilor cari au mutat terenul. Căile ferate au fost inundate, ast­fel că nu se mai pot trans­porta nici previziuni. * * » A se citi alte amenunte la «Liniala Oră»._________ Iskiiii Boso-Japonez Situația în Expremiuiî-Orient Intervenția Chinei Situația politică care a provo­cat războiul ruso-japonez, a fost expusă de mai multe ori în «U­­niversul» așa că numai e locul a vorbi aci de ea ; față de chi­nezi conduita rușilor a fost și mai drastică, căci după ce au obținut mai inițiv voia de a lega Vladivostokul cu linia tran­­siberta­nă pr­in Manciuria, apoi le-au luat Port-Arthur, au creat linia Karbin-Port-Anhur și a­­cum au înlocuit cu totul admi­nistrația chineză, prin cea rusă in toată Manciuria. Apărarea a­­cestei provincii chineze, mare cât Francia, Germania și Austria, e o operațiune grea pentru for­țele reduse de cari dispun rușii acum în Manciuria; de aceea tot după convenința personală a intereselor lor, rușii au declarat că nu apără Manciuria de­cât până la fluviul Liao, iar restul­­ erei să-l apere chinezii, mai im­punând obligațiunea să păzească și linia ferată Karbin-Niut-Lang. Dacă chinezii nu vor îndeplini aceste obligațiuni, atunci rușii îi amenință cu intervențre eu­ropeană și cu o răfuială perso­nală, fie acum, fie după termi­narea războiului japonez, dacă vor fși victorioși. Zicaloarea că «forța primează dreptul» e verbe și tot­dea­una adevărată, când e vorba de cei tari față de cei slabi ; am avut și noi ocaziunea să cunoaștem revoltătoarea apn­estiune a acestui principiu pe care rușii au făcut’-o în 1878, răpindu-l­e Bassarabia. Fața de chinezi, preUațiunile ru­sești întrec ori și ce limită, căci după­ ce le ia Manciuria, pu­­nând’o sub stăpânirea rusească, apoi întorc foaia și-i obligă pe acești nenorociți chinezi să le pă­zească liniile de comunicație pen­tru a­ nu-i considera ca aliați ai japonezilor. Nici filosofii greci n’ar mai fi în stare să priceapă și să explice dilemele politicei mos­covite din Extremul Orient. Chinezii n’au răspuns încă la aceste somațiuni rusești, dar și-au adunat trupe în partea Manciu­­riei rămasă lor și împrejurul gol­fului Petei­i, unde au 24.000 că­lăreți în Manciuria, și vr'o 40.000 milițieni adunați pentru paza o­­rașelor contra bandelor de Kun­­gus. Trupele generalului Ma și Inan-Și-Kai, staționate în nordul provinciei Petei­i, se urcă cam la 70.000 oameni. China ar dispune, după aceste date, cam de 100.000 oameni gata a interveni în răz­boiul ruso-japonez. Se zice că peste 200 ofițeri japonezi servesc în această armată chineză, g.­.la a împinge pe chinezi contra ru­șilor mai ales că prin calitatea lor de asiatici au o mare influență asupra autorităților și populațiu­­nei chineze. (Telegramele «Agenției Române») Tsifu, 29 Martie. Un vas chinez, reîntors <se ii Mișcare in corpul diplomatic Pe ziua de 1 Aprilie s’a făcut ur­mătoarea mișcare în corpul nostru diplomatic: D. Dem. L Ghica, trimis estra­­ordinar și ministru plenipotențiar de el II la Atena, înaintat la cl. I . D. N. Mișu înaintat ministru ple­nipotențiar de el. II, tot ca agent diplomatic la Sofia ; D. Mihail M. Pâcliani, confirmat în postul de consilier ,de legație e­­fectiv și director al afacerilor poli­tice și al contenciosului ; D. D. Georgescu, consul al Ro­mâniei la Rusciuk, transferat în a­­ceașî calitate la Bi­tol­ia ; D. Al. Pădeanu, consul al Româ­niei la Bitolia, transferat in aceeași calitate la lanina ; D. Spiru ConstantinesCU, consul al României la Salonic, transferat în aceeași calitate la Rusciuk ; D. D. I. Ghica, inaintat la gra­dul de secretar cl. I și consul ge­neral la oficiul consular din Salonic; D. Nicolae I. Ghica, consilier de legație, e pus in disponibilitate, în urma cererei sale, pentru afaceri familiare ; D. Mihail Burghele, e inaintat di­rector al afacerilor comerciale și consulare ; D. Trăznea Greceanu e confirmat în funcțiunea de secretar cl. I. D. G. Derussi înaintat secretar clasa I. D. Const. G. Manu e numit sub­director și secretar de legație cl. I, cu titlu onorific. D. Eng. E. Stătescu confi­rmat I funcțiunea de secretar cl. II efectiv. D. Const. M. Gonțescu, confirmat in postul de secretar efectiv cl. II. D. N. Filodor e confirmat în pos­tul de secretar efectiv cl. II. D. Dem. G. Penescu e confirmat ca secretar de legație cl. II cu titlu onorific. D. St. Mărgăritescu-Greceanu e confirmat ca secretar de legație cl. II-a ; D. Dem- Stavridi e confirmat ca secretar de legație cl. 1I-a ; D. Lazăr Duma vice-consul cu re­­tribuțiunea de interpret ; D. Victor Mărgăritescu vice-con­sul cu retribuțiunea de șef de biuron; D. Constantin Langa-Rășcanu a numit cancelar ; D. Aurel-Niculescu Brațu e înain­tat șef de biuron ; D. Charles-Adolphe­ Cantacuzino e numit cancelar ; D. Jean P. Carp e confirmat în postul retribuit, de secretar de le­gație cl. III. D. Em. Sp. Piteșteanu e înaintat cancelar. D. Al. Iacovache e numit atașat de legația. D. Const. C. Olănescu e numit a­­tașat de legație. d. Mihail R. Boerescu e numit sub-șef ce biuron. D. Jean Filiti e numit sub-șef de biuron. D. George Florescu e înaintat sub­­șef de biuron. D. N. Stanescu e înaintat secre­tar de consulat. D. P. Stoicescu e înaintat sub șef de biuron. D. Sc. Pop­escu e înaintat în pos­tul de contabil. D. C post. Teodorescu-Florezeanu e numit redactor. D. Al. Gurănescu e promovat re­dactor. D-nii Al. Pissoski și Gr. Bilciu­­rescu sunt înaintați secretari cl. I., cu titlu onorific. D. Const. Meta e numit interpret pe lângă consulatul din lanina, post acum creiat. D. Svoetislav N­ici e numit inter­pret pe lângă legația română din Belgrad. D. Jean T. Ciulii e numit arhi­vist al consu’atului român din la­nina, post acum creat. Premiile noastre Premiile ce administrațiunea noastră oferă abonaților Ziarului un universul» în mod gratuit la tragerea de la 1 Aprilie viitor vor fi următoarele : Premiul I. — Un frumos gea­­m mtan cu necesar pentru voiaj. Premiul II. — Un port-vizir de argint plaque și cristal. Premiul III.—Un frumos port­­umbrele de metal. 2 — vag. 12 cu lei 9.40— 10.25 suta de kg. Porumb portocaliu de 80 kgr. vag. 6 cu lei 11.50 suta de kg. Fa­sole vag. 2 lei 15—19.50 suta kgr. Sâmînța de cânepă vag. l­­ 1 cu lei 15 suta de kg. Ultime depoși Cola cerealelor in stréinalale Telegramele noastre particulare) Budapesta, 29 Martie. Sărbătoare Berlin, 29 Martie. Grâu de Mal mărci 176.75 urc. 25 .­ Secară ,, 136.75 urc. 25 c. Paris, 29 Martie. Grâu de Maiu fr. 21.25. scoi. 15 c. Făină „ „ „ 28.90. scă. 10 c. Uieiu de colza ,, 46.—. scă. 75 c. New-York, 29 Martie. Grâu disp. Cent. 107 — arc. 1 c. Grâu de Mai „ 96«/,­ scă. % 0. Făina „ 56—, scă. 1 p. Chicago, 29 Martie. Grâu de Mai­esni. 93’/, sca. I", c Grâu de sus. „ 86«/, scă. 1*­, p. Porumb ., 507'» scă. */»c­ Anvers. 29 Martie. Colza disp. cent. 23*/, invariabil. Naveta disp. cent. 225 B Cronica teatrală Teatrul Național. — Repre­zentațiile de Paște. Nu-mi închipui ceva mai ușor pentru o direcțiune de­cât să alcă­­tuească afișul Crăciunului sau al Poștelor , dar nici ceva mai greu pentru un cronicar teatral de­cât să poată scrie ceva despre aceste re­­prezentații. In aceste zile, acelaș public vede aproape aceleași piese, cu aceiași și aceiași actori. In cele trei matineuri s’au jucat: «Manevrele de Toamnă», «Escadronul 3» și «Curierul de Lyon», cu alte cuvinte două comedii foarte dibacic localizate dar foarte puțin potrivite cu cerințele morali­zatoare ale matineurilor, și o veche melodramă râie nu are decât cusurul de a fi devenit prea cunoscută. Dar, în câte și trele zilele, strălu­cirea soarelui de primă­vară a făcut matineurilor teatrale o concurență înverșunată. O mică excepție a făcut doar ziua a doua, în care «Escadronul» a um­plut teatrul mai mult de jumătate iar verva comicilor noștri, în frunte cu d. Brezeanu, a mai înviorat în­tunecata atmosferă. Serile au fost mai fericite. Negre­șit, tn prima se­ră«­Ocolul Pămân­tului» nu putea atrage prea multă lume.In ziua întâii prea puțini creș­tini preferă să ocolească pământul de­cât să șcadă ticniți în jurul me­sei de familie. Dar a doua zi, cu reluarea lui «Hamlet» și mai cu o­­sebire a treia seară cu o nouă re­prezentare a celor «Patru Săbii», re­țeta nu s’a putut plîunge. Dacă însă la această din urmă feerie, nouă și neistovită încă, aflu­ența era de așteptat, interesul pub­i­­cului nostru pentru «Hamlet»care s’a dat la noi de aproape o sută de ori, se prezintă ca un fenomen greu de pătruns. Cu ce-o mai fi captivând oare genial o operă a profundului Shakespeare publicul nostru de Du­minecă și de Sărbători? Interesul înalt al acelor uriașe ciocniri de pa­siuni, jocul acela curios al celui mai neînțeles din toate sufletele o­­menești, zugrăvite în teatru, să-l a­­tragă oare ? Greu de crezut. Să fie atunci procedeele teatrale ale giganticului dramaturg, efectele lui scenice cari lovesc așa fie puter­nic imaginațiunea spectatorului, și dintre care înfiorătorul spectru care trece grav, în miezul nopței, pe terasa de la Elseneur te urmărește par’că și în somn ?. Sau — cine, știe !— toate acestea, unite cu sim­­țimîntul superioarei Interpretation­ a d-lui Nottara, se contopesc în conștiința vagă a publicului și-î nutresc credincioasa lui admirațiune pentru ,,Hamlet”. Mai curînd cred aceasta. Și, din punct de vedere ar­tistic, de­sigur, singura seară vred­nică de o mențiune particulară a fost a doua. __________ C. Xcnl. 3a­ .1&~ ZS Intre umbrü și nepot. — Unchiule, ce sunt balurile mascate ? — Sunt o insUtuțiune de bine­facere pentru toate femeile urâte ! Când Moise a primit de la D-zeu tablele cu cele zece po­runci, a plecat pe muntele Sinai în jos să le arăte și tălmăcească poporului său. Tablele însă erau grele și Moise abea le putea duce. Când era istovit, se întâl­nește cu dracul Scaraosehi, care în chip de om cinstit mergea în p teleagă, trasă de douî catâri. — Hei, om de omenie, îî zise Moise, ajută-mî să pot duce de vale tablele aceste. — Nu pot, zise Scaraosehi, trecând înainte, de­oare­ce mă grăbesc, duc marfa comandată. — Ce fel de marfă și cum ? în­trebă Moise. — Frica țiganilor și fudulia ungurilor, strigă dracul mânând catârii în galop. ______ Finanțe, agriculturâ și cosnareră București, 30 Martie. Cota valorilor române în străinătate Frankfurt.— Renta de 5*/#. 99.70, idem 4"/0 87.50. Paris.— Renta de 5% 99.50. idem 4%Berlin. — Renta de 1892 —93 54,0 99.70, idein de 1890 4Vo 87.50, idem de lS94 4l>/o 86.—, id. de 1896 4% 85.90, id. de 1898 4°/0. 86.—. Comu­nale București 94.50. Cota valorilor slrHnt Consolid. engleze 87>/6. Renta franceză 97.92, renta italiană 102.55. Banca otomană 574, loturi otomane 121.—. Cereale Situația piețelor streine n’a sufe­rit nici o schimbare importantă în aceste ultime zile. Tendința burselor americane este mai slabă cu o scădere generală de 1 — 1 o. și */« la grână cu excepția grâului disponibil care arată o ur­care de 1 cent. Porumbul e de asemenea în scă­dere. Fluctuațiunile piețelor europene sunt mai însemnate. La Paris pre­țurile sunt mai slabe iar la Berlin susținute. Ultimul buletin al bursei din Bră­ila notează următoarele vînzări și cursuri: Grâu de 73—75>/, kg. cu 7—38 la sută corpuri streine hect. 9900, lei 8.90—11.02’/. hect. și vag. 6 de 75—79 kg, lei k­.40—lȘ.55 suta k. Orz de 58*/, kg­ hect­ 2§00 lei 9 suta de kg. și vag. 6 de 65—56 kg. III 8­50—8.65 suta de kg. Ovăz de 42— 60V, kg. pag. 12 cg lei 10.70-11.10 sută de hg, Porumb de Lucruri dar toată rumna. Porumbelul curier.—Po­rumbtelul­ curier este celebru prin iubirea ce o are față de locul său natal și prin inteligența ad­mirabilă, prin ajutorul căreia el se reîntoarce în Ura lui natală, când el s’a îndepărtat foarte mult de d‘a=a. Lucim curios, această pasăre fiind transportată la distanțe con­siderabile de domiciliul ei, chiar într’un coșuleț bine închis însă nu ca să se înăbușe ei să intre aerul ca să poată respira, apoi dându-i drumul, după un timp mai mult sau mai puțin îndelun­gat, porumbelul se reîntoarce fără a ezita câtu­și de puțin la locul de unde a plecat. Această facultate a fost foarte mult utilizată mai cu seamă în Orient. La romani s’au întrebuințat, după cum­ ne spun autorii latini, porumbeii curieri. Plinius într’un loc din scrierea sa «Historia naturalis» ne spune, că porumbelul curier a fost în­trebuințat d­e Brutus și de Hin­dus pentru a se sfătui împreună prin scrisori în timpul asediului unui oraș de Marco Antoniu. La asediul Leydei la 1574, prin­cipele Orange a întrebuințat a­­celași procedeu pentru a cores­punde cu orașul asediat și a­­junse să-l despresoare. Pentru a-și arăta recunoștința către porumbeii liberatori, prin­cipele de Orange hotărî să fie nutriți pe socoteala orașului și după moarte corpurile să le fie îmbălsămate și conservate. Pierre Beton, naturalistul Re­naștere­, ne spune că în timpul său navigatorii egipteni și de la Cipru aduseră porumbei pe tri­remele lor (bărci cu trei vîsle) și le dădeau drumul, când au ajuns la portul de destinațiune, pentru a anunța familiilor lor fe­ricita plutire. In Secolul nostru s’au făcut mai multe încercări cu porum­beii curieri. Ast­fel se expediază câte­odată cursul Bursei de la Paris la Bruxelles prin porum­­bei-curieri. In timp de rezbel rolul acestor porumbei este foarte important prin serviciile imense ce le pot adu­ce. Moise și dracul. — In o cărte Veche din Roșirit șa gă­sește urg­ătoarea anecdotă: INFORMATION! ♦ «Veselia», unicul ziar umo­ristic popular din toată țara, anul XIII, No. 14, care apare mâine dimineață, Jour 1 Aprilie, are următorul variat și hartiQ sumar: Păcăleli de­­ Aprilie, versuri; Țiganul și Ciuma, po­veste ; Nu me uita, versuri ; Sf. Duh, znoavă ; Cocoșul mahalale­­lor, dandana ; Micul vrăjitor, is­torioară ; Unei doamne, epigra­mă ; Cămașa unui om fericit, poveste; La joc, versuri; Cel mai bun doctor, istorioară ; A cui e grija, versuri ; D'ale țiganilor, glumă, etc., etc., precum și o frumoasă și glumeață ilustrație colorată pe pag. 1, reprezintând : Petrecerea de Paști a armatei ru­sești in Extremul­ Orient. Afară de acestea, «Veselia» mai publică urmarea mult haz­liului și interesantului roman : Mustață.—Abonament pe an­tet 2 și 60 bani.—Numeral 5 bani în toată țară. ♦ Mercur­, 7 (20) f Aprilie, se va serba a 65-a aniversare a nașterei M. S. Regelui, iar la 24 Aprilie este onomastica M. S. Reginei. ♦ Un punct din programul lu­crărilor orașului Giurgiu, este și iluminatul cu electricitate. D. Partinescu, primarul acelui oraș, a și însărcinat pe d. Al. Dumi­­trescu, arhitectul comunei, cu facerea pragului necesar. De­o­cam­dată se vor ilumina culorile de albastru, roșu și galben, iar cea verde și negrul cu acetilenă. Se fac trative în această privință cu o casă germană. ♦ D. M. Wandelmann, pre­ședintele societăței fotografilor din țară, a prezentat d-lui Cos­­tinescu, ministru de finanțe, un memoriu prin care cere ca prin noul tarif vamal taxa pe portre­tele fotografice mărite în străi­­nătate până la un metru să se ridice de la 30 bani bucata cum este acum la 5 lei. ♦ In pavilionul boalelor con­tagioase de la spitalul Colentina, sunt actualmente 67 bolnavi de diferite epidemii, dintre care 40 de scarlatină, 18 de pojar, 7 de difterie și 2 de erizipel. ♦ Mâine, 1 Aprilie, la 8 jum. seara, d. dr. Sterian va ține la A­teneul Român o conferință a­­upra «vindecarea boalelor prin cura lui Kneip și cura de soare». Conferința va fi însoțită de proiecțiuni. Intrarea liberă. Pentru locuri în loji se plă­tește un leu de persoană. ♦ Mâine va începe să funcțio­neze școala de maeștri sondori de la Cîmpina. Din cei 80 candidați înscriși nu vor fi reținuți de­cât 30, cari îndeplinesc condițiile cerute. ♦ Mâine se va face la Pia­­tra-Neamța alegerea unui depu­tat la colegiul I de Cameră. Elî, la ora 3 d. a., membrii corporației sculptorilor, strunga­rilor, cioplitorilor în lemn și pia­tră, polielerilor și încadratorilor s’au­ întrunit în adunare generală în localul clubului meseriașilor din Capitală. S'a votat bugetul pe anul fi­nanciar 1904—1905. Din darea de seamă resultă că în această corporație sunt în­scriși 427 membri. ♦ Sinodul bisericei ortodoxe române din Transilvania și Un­garia este convocat pe ziua de 4 Aprilie (Dumineca Tomei). Șe­dințele se vor ține sub preșe­dinția I. P. S. S. Mitropolitului Ion Me­ți­an. ♦ Societatea filantropică «Dâm­­bovița» din Tîrgoviște a împăr­țit de Paște ajutoare la 123 fa­milii lipsite de mijloace. ♦ Vaporul «America» a fost lovit de vaporul «Solferino» în strîmtoarea de Messina și s-a scufundat. Vaporul «America» era încăr­cat cu mărfuri multe destinate pentru țara noastră. Căpitanul și toți mateloții au fost­ salvați. Acum se fac încercări pentru scoaterea mărfurilor. ♦ D. Const. C. Ivănescu, din Mănești (Dâmbovița), a fost vic­tima unui furt de 15.000 lei în hârtii, ce îi ținea în două cutii de tinichea, ascunse în podul casei. Autorul furtului este un fost servitor al d-lui Ivănescu, anume Tom­a Andrei Matei, din Pietrari, asupra căruia s’au găsit numai 080 lei. In această afacere sunt ames­tecate și alte persoane. Instrucția continuă. * Autoritățile judiciare se vor redeschide Luni, 5 Aprilie. ♦ Ziarele române de peste munți anunță că directorul gim­naziului reformat din Zelău, sub­venționat de Statul maghiar, a oprit pe cated­elul român unit de a preda religiunea în româ­nește trimițând pe elevii rom­âni la preotul catolic. El amenință în fine că va elimina pe studen­ții uniți dacă preotul nu va pro­pune religiunea în limba ma­ghiară. ♦ Mâine, Jouî, se vor redes­chide biurourile Creditului fun­ciar urban din București. ♦ Luni se vor redeschide Cor­purile legiuitoare, a căror sesiune —după cum sa știe—a fost pre­lungită până la 20 Aprilie in­clusiv. ♦ Adunarea generală ordinară a acționarilor Băncei generale române, este convocată pentru ziua de 26 Aprilie, la București, str. Lipscani No. 10, la orele 4 d. a. ♦ Eri, la orele 10 d. a., s’a ți­nut la clubul meseriașilor din Capitală, adunarea generală a corporației timplarilor. S’a votat budgetul pe anul 1904—1905. ♦ Au mai fost grațiați de în­chisoarea ce au a suferi urmă­torii trei condamnați : Dumitru Matein Popa, Nic.­­Căldăraru și Gheorghe Dincă Ciblovan, din penitenciarul Dof­­tana. ♦ S’au redus pedepsele urmă­torilor 6 condamnați : Ion Gavril Ciobanu, din peni­tenciarul T.­Ocna, Petre N. Lă­cătuș, Mihail Laslău și Petra­­che Chebac, din penitenciarul Doftana, câte două ani; Nicolae S. Bondoc și Gheorghe R. Coi­­că,din penitenciarul Ocnete­ Mari, câte două ani. ♦ In urma denunțului d­înî advocat Roșeanu din C.­Lung, s’a descoperit autorul furtului bonurilor în valoare de peste 80 mii lei ale decedatei Gărlăș­­teanca, din Capitală. Autorul furtului e sergentul de pompieri Spiridon Nicolae și furtul l’a comis cu ocazia stinge­rea focului caselor din str. Ma­­nea­ Brutaru unde locuia Gărle­­șteanca. Bonurile furate le-a încre­dințat rudelor sale Petre Lăs­tun și Iacob Ticu Țăranu, din com­. Rădești, jud. Muscel. Atât sergentul Spiridon Nico­lae cât și rudele sale au fost a­­restați și depuși la Văcărești. Cu instrucția afacere­ e însăr­cinat de judecător Stelian Po­­pescu. ♦ Persoanele mai jos notate sunt înaintate, transferate și nu­mite, pe ziua de 1 Aprilie în următoarele posturi din cancela­ria direcțiunei generale a servi­ciului sanitar, și anume: D-nul Const. Ionescu, actual arhivar al serviciului veterinar central, în postul de ajutor al biuroului statistic și pentru lu­crările de cadastru general, în lo­cul d lui Petre S. Ștefănescu, revocat ; N. Baciu, actual copist în postul de arhivar la serviciul veterinar central, în locul d-lui C. Ionescu ; C. G. Jocu, actual copist la serviciul veterinar, în aceeași calitate la serviciul ad­ministrativ, în locul d-lui N. Baciu ; N. Petroșanu, actual co­pist diurnist, în postul de copist la serviciul veterinar, în locul d-lui G. C. Jocu. « Au fost numiți pe ziua de 1 Aprilie, revizori de vite provi­zorii, la zona preventivă despre Dunăre, d-ni: Const. Zinculescu, revizor de vite la zona preven­tivă cuprinsă în jud. Ilfov; Gh. C. Georgescu, revizor de vite la zona din Vlașca; Petre David, revizor de vite la zona din Ia­lomița; ♦ D. Saita, prefectul poliției Capitalei, a luat dispozițiuni ca pe viitor să stea pe piața Tea­trului două agenți ai poliției ca să țină ordinea printre birjari și a căuta să înlăture tocmelile și neînțelegerile dintre birjari și clienți. ♦ D. C. Stoicescu, ministru de domenii, care se află la Paris, se va întoarce în București la 7 Aprilie. ♦ Din cauza lipsei de ploi, sunt temeri ca semănăturile din multe localități, să nu fie com­promise. In județele Covurlui, Tecuciu și Putn­a, grâul, orzul și secara, au mare nevoe de ploaie. ♦ Ziarul Călătoriilor, care a a­­părut azi, Miercuri, cuprinde următorul interesant și bogat su­mar: «Ciudățenile trăsnetului»; «Rasele Omenești: Buriaț­ii» ; «Curiosități Naturale: Paserea dentistă (cu o ilustrație); «U­­riașii și Piticii»; «Forma Pă­mântului» ; «Supliciile chineze» ; «De prin lume» ; «O broască u­­riașă» ; «Gurp petrec milionarii»; «Călugări aristocrați» , Diverse, etc. etc. Cu numărul de azi Ziarul Că­lătoriilor începe publicarea sen­­saționalului roman de aventuri Haiducul Macedoniei, dato­rit penel cunoscutului romancier Louis Boussenard. In acest ro­man, cu numeroase ilustrații, ci­titorii vor urmări suferinți cari întrec imaginația și cari se pe­trec în mijlocu­l Macedoniei în numele libertăței și al indepen­denței. Ziarul Călătoriilor, singurul ziar de aventuri din țară, mai publică și urmarea frumosului roman «Un Pompeiu modern» și se vinde cu 10 bani în toată țara. ♦ Azi I. P. S. S. Mitropoli­tul Moldovei va pleca la Fălti­ceni, întovărășit de S. S. Sta­vroforul Pavel Savin și arhi­dia­­conul Marțian. Mâine va pleca la Rădășanî, unde va sfinți bise­rica din numita comună.­­ La 2 Aprilie va pleca la mâ­­năstirea Văratic und­e va asista la instalarea stariței Evghenia Teodora. ♦ M. S. Regina, însoțită de d-na Bengescu, doamnă de o­­noare, a asistat ataltă­ seară la concertul dat în palatul Ateneu­lui, de către celebrul violonist Florizel von Preufer, cu concur­sul pianistului Fuchs­ Concertul era dat in benefi­ciul școalelor societăței «Cultura». A asistat un public numeros și ales, care — electrizat de su­netele armonioase scoase cu ar­­cușu­l fermecat de către genia­lul copil, — l'a aplaudat frene­tic, i-a oferit flori și l’a reche­mat de nenumărate ori. ♦ Din eroare s’a spus că de­functul consilier comunal din Bu­curești, Al. Chirițescu, și-ar fi lăsat averea Eforiei spitalelor ci­vile. Acel, care și-a lăsat averea Eforiei, e defunctul AL Chris­­tescu. ♦ In primele doue zile de Paște rușii aflători in Iașî au adunat prin subscripții 3600 ruble, pe cari le vor înainta comitetului pentru adunarea fondurilor de războiu din Petersburg. ♦ Duminecă, la orele 4 d. a., a fost la Sinagoga din strada Spaniolă, o reuniune a membri­lor secțiunilor zioniste « Dr. Raif»,­­ «Le Pezira» și «Rabi Akiva». Au vorbit la această întrunire d-nii Leon Grill, Isao Leon și Alazi, susținând principiul re­constituirii vechiului Stat al Pa­­lestinei. S’au produs, cu această ocazie, și oare­cari neînțelegeri. ♦ D. Vlădescu Olt, adminis­tratorul domeniilor Statului din Dobrogea, a trimis o disc­­utară tuturor șefilor de acoate ale a­­celei admin­istrațiuni,­aducen­­du-le la cunoștință deciziunile ministerului domeniilor cu pri­vire la diferitele categorii de proprietăți din Dobrogea. Vom spune, cu această ocazie că proprietatea în Dobrogea se găsește actualmente într'o situa­ți­une cu totul precară, căci există, nu mai puțin de 14 moduri de stăpânire a proprietății rurale, între cari vom cita următoarele : Pământurile luate pe nume de cai, câini și alte animale. Pământurile luate pe nume de copii cari nu se născuseră. Pământurile luate pe nume de membri ai familiei cari nu existau. Pământurile luate pe nume de minori din cari cel mai mulți abia născuți. Pământurile luate pe nume de persoane existente dar cari nu știu că sunt proprietari în Dobrogea. In această categorie intră soldații cari se găseau In timpuri, prin diferi­tele companii de infanterie așezate in Dobrogea, precum și ciobanii și argații de la diferiți proprietari și economi de vite. Pământuri luate în temeiii de pro­curi, contracte de arendare pe 30 de ani și contracte de antieresă. Pământuri cotropite și stăpânite fără nici un titlu și calitate, etc.­­~ȘT­I­H1 *ȘCOL ă RÂT~ ♦ Cursurile școalelor vor re­începe Luni, 5 Aprilie. ♦ D. Traian V. Ionescu (Bră­ila), și a susținut lesa pentru li­cență în drept la facultatea din București. ♦ Mâine, Jouî, vor începe con­ferințele școlare în toată țara. 5T18I ECOLOSICK al HIMCilHS ♦ Uniunea comercială și in­dustrială din Galați, secția cere­alelor, a ținut o ședință, în care s’a ocupat cu noul contract de cereale germano-olandez. Exportatorii din Galați, mem­bri ai reuniunei, în înțelegere cu exportatorii din Brăila, s’au o­­bligat să nu primească condiți­­unile contractului în chestiune, cari sunt vexatorii pentru nego­țul nostru de cereale, și să nu se supună arbitrajului din Berlin și Rotterdam. Un protest în a­­cest sens se va trimite tuturor instituțiilor comerciale din Ger­mania și Olanda, pe ca­re le pri­vește această cestiune. Se va în­cerca o înțelegere cu toate por­turile rusești din marea Neagră, pe cari de asemenea le lovește noul contract germano-olandez. ♦ Sâmbătă, 17 Aprilie a. c., se vor trage la sorți scrisuri funciare rurale pentru un capi­tal de lei 1.372.700, din cari : scrisuri de tipul 5 la sută — a 45-a tragere — in valoare de lei 1.247.000 și scrisuri de tipul 4 la sută — în valoare de lot 125.700. Tragerea la sorți se va face în ședință publică, în localul ad­ministrației primei societăți de credit funciar român din Bucu­rești, str. Gol țel No. 27, la o­­rele 3 d. a. ♦ Mai multe vii din județul Tulcea și Tutova, nimicite de filoxeră, vor fi replanate cu viță americană. ♦ In luna Aprilie a. c., pensio­narii din București vor trebui să presinte serviciului pensiunilor, iar acel din județe administrațiunilor financiare, un certificat liberal de primăria comunei unde domiciliază. Prin acel certificat pentru toți pen­sionarii în genere, se va stabili următoarele: că sunt în viață, că lo­­cuesc în acea comună, arătându-se strada și No. casei, în cazul când domiciliază în comune urbane și că nu ocupă nici o funcțiune sala­riată de Stat, județ, comună sau altă adm­inistrațiune de utilitate publică. La văduvele pensionare, în certi­ficat, pe lângă ind­i­ca­țiu­nil­e și ară­tările cerute pentru o­ri­ce pensio­nar, se va mai menționa că­­ nu s’au remăritat, și dacă au copii minori, se va specifica că sunt în viață, că nu s'au căsătorit, că domiciliază împreună cu dînsele sau se va a­­răta locul unde domiciliază dacă sunt puși sub o altă tutelă. Atât la pensionari, la văduvele pensionare, cât și la minori și or­fani se va arăta dacă domiciliază în țară sau în strâinătate. MIERCURI. ȘTIRI SANITARE ♦ Scarlatina bântue cu furie printre copiii din orașul R.­Sărat. ♦ S’a acordat dreptul de li­beră practică a medicinei în țară d-lor d-r. D. V. Papadopol, Io­­sef Rainer, N. Enăchescu și A. Lappner. ♦ In Capitală bântue influența pe o scară întinsă. ♦ In curând va începe con­struirea spitalului din Lacul­ Sărat, cu banii adunați din mai multe serbări populare, organi­zate în localitate, în vederea a­­cestui scop. Acum nu există nici un spital la Lacul­ Sărat, așa în­cât se simțea o foarte mare nevoe. ȘTIRI ARTISTICE • Diseară, Miercuri 31 Martie, la teatrul Lyric, reprezentațiune extra­ordinară în beneficiul d-lui Grigore Racoveanu, vechiu artist, cu con­cursul artiștilor teatrului Național. Se vor juca : «Orfanii regimentu­lui», cu artistul Liciu­­n­frim, noua sa creațiune, și ,,Bacalaureata”, comedie localizată de d-nu N. Țincu. ♦ Astă­ seară va avea loc la cir­cul R>­ea­ Cesar Sidoli o reprezen­tație extra­ordinară dată cu bene­ficiul societaței de Dare la Semn, sub patronagiul AA. N­. RR. Prin­țul Ferdinand și Prințesa Maria, vistei «Gazeta Artelor» sub di­recțiunea d-lui Ju­urez Movilă/ ♦ A apărut : «Nuvele», un e­­­legant volum de proză de d-r» Natalia C. Decusara. Lucrarea,, care e de importanță literară, se află de vânzare la toate librării­» pe prețul de 1.50. fiCOURI ♦ Toileu­e Moderne a sosit pen­tru luna Aprilie și­ conține mo­dele multe de rochii, bruse și roches de chambre. Prețul Lef 1­80. De vînzare la toți librarii, precum și la Ig. Hertz, librar, Hotel de France, București. ♦ Cine se interesează pentru : Romane, Medicină populară, Horticultură, (Grădi­nărie) Agricultură, Vinicultură, Creșterea Vitelor, Avicultură, (Creșterea păsărilor), Apicultură, (Creșterea Albinelor), Industrii practice și meserii, Științe fisico-naturale, Diverse povești, Anecdote și umoristică, să ceară de la librăria Ig. Herle București, Hotel de France, gra­tis un prospect despre «Revista Folositoare» (carte de aur). «Revista Folositoare» costă lei 4, provincie lei 5 pe an. V» ah lei 2­50.« ♦ Un păhăruț pentru li­or cu China-Laroche este un stimulant excelent care permite de a în­frunta boalele palustre și oste­neala cauzată de marile călduri. O CUGETARE PE ZI Prăpastia e cu mult mai gro­zavă când­ o vezi deschisă în fața ta, de­cât­ când te arunci tu ea Tot așa e și cu nenorocirea. □Biblio­grafii ♦ A apărut : «O judecată în mișcarea Băncilor Populare» de mai mulți studenți gorjeni. Pre­țul 20 bani. ♦ A apărut: «La question d'Orient et son caraoíére âcțjno­­mique» de G. R. Gebîesco. Pre­țul 3 leî 50 bani. ♦ A apărut: Aritmetica pentru școalele poporale de F. Lurtz. Editura librăriei Zeidner din Brașov (Transilvania). ♦ A apărut No. 39—40 al re­ I­MTA MPI» d K C ^­itlu CagiHida Crima din str­. Ba’oșitenii Intre Const. Dumitrescu, mecanic de meserie, domiciliat in str. Broș­­teni No. 6. și V. ștefănescu care locuește pe aceeași stradă, exista o ură neîmpăcată. Alaltă­ era, în prima zi de Paști, pe la orele 2 d. a., ambii rivali în­­tâlnindu-se în stradă, se iau la ceartă. Cearta degenerând în bătae, Du­mitrescu a aplicat adversarului său două lovituri de cuțit, una în față și alta în spate, dar și Dumitrescu­ a fost rănit la o mână. Intervenind poliția, criminalul a fost arestat la circa 25-a iar V. Ste­­fanescu a fost transportat la spita­lul Zerlendi unde a și fost internat. E terpere că el nu va scăpa cu viață, de­oare­ce cuțitul i-a atins plămânul. încercarea de sinucidere din tilmegifi Ion Rotaru e un tăctor de lemne și lucra acum în urm­a la d. Ludac­h Mladanovici, din str. Sf. Ionică No. 11. In ziua de Paște, când toată lu­mea e veselă, Rotaru, mohorât, eși dintr’o cârciumă și abia ținându-se pe picioare, se duse până la stă­pânul său. D. Mladanovici, când îl vâzu, în­cepu să’l certe, acuzându-l că i-ar fi furat și 22 de lei. Amețit cum era de beție, tăeto­­rul de lemne o plecă în jos spre Cișmegiu, hotărît să-și curme viața. Intră în grădină și se apropia de lac. II veni un gând : sä se arunce în apă și să moară înecat. Unde ar fi găsit o moarte mai po­trivită , mai cu seamă că avea o Sete mare, provocată de arsura al­coolului. Ion Rotaru nu mai stete la îndo­ială, își făcu vînt de pe mal și se aruncă un lac. Sergentul de stradă, postat în a­­cea grădină, vizit scena petrecută și sări în ajutor împreună cu mai mulți trecuturi. Taetorul de fermie fu scos never­turnat și sănătos, ațâța doar că apă rece îi trezi din beția Î11 care se găsea. O crimă din imprudență. Un copil în vîrstă de 9 ani, a­­nume Gheorghe Vasile, fiul lui Va­sile Stoian din str. Marcu­ți­ No. 10, se duse în noaptea Învierii la ofi­­cbiul sâfi Călin Ion, ca să-l scoale și să meargă împreună la biserică. Copilul intră în casă și până să se îmbrace unchiul său, începu să se joace cu un revolver pe care-l găsise pe masă. De­odată copilul scăpă cocoșul și glonțul din revolver lovi în pept, în dreptul inimei, pe o bunică a lui Maria, în vîrsta de 80 ani. Moartea a fost instantanee. Comisarul circumscripției 23 a deschis o anchetă. Accidentul din calea Vic­toriei dri după amiază, trăsura d-lui mi­nistru al Rusiei, abia eșind din curtea legațiunei, caii se speriară și o luară la fuga, fără ca vizitiul Ivan să-l mai poată reține. Lumea, înfricoșată, se dedea un săr­tur­ și toți se așteptau din mom­ent în moment la o catastrofă. Caii, în mersul lor vertiginos, se loviră de o saca a primăriei, care stropia in vremea aceea pe calea Victoriei. Din fericire, nu s’a întâmplat nici un accident de persoane. Totuși, isbilura fu așa de puter­nică, în­cât caii se opriră singuri din fuga lor. Bi­riuri și fiind’e Ion Ioniță, măcelar, și Niculae Ciobanu, fără profesiune,’domiciliat în strada Raionului, fundătura III, se luară la ceartă tocmai în ziua de Paște. Și unul și altul fiind dârji, cearta degenera numai de­cât un bătaie. Măc­larul,fiind un om voinic, dete lui Niculae Ciobanu o lovitură așa de puternică, tn cât Îi sparse capul. Acesta, nu mai perdu vremea, scoase un cuțit și-l înfipse în­ pân­­tecile lui Ion Ioniță. Comisarul respectiv, Înștiințat despre aceasta, se duse numai­de­cât la fața locului și transportă pe măcelarul înjunghiat la spitalul Golcea. Starea lui e foarte gravă. Cei­l­ alt rănit fu dus la spitalul Caritas, probabil ca să nu se apuce din nou la bătaie. Spargerea de la tipografia «Gazeta Sistem­alui» Noaptea trecută niște hoți, râmași până acuma necunoscuți, sau dus la tipografia .,Gazeta Săteanului“ din calea Victoriei, au spart uși din dos și s’au introdus înăuntru. Hoții s’au repezit după aceia nu­mai de cât la teșghea, au forța-o și au început să scotocească prin ea ca să găsească bani. Ia teșghea nu erau însă de niște hârtii de afaceri, pe cari n­ii le-au mai luat hoții, că ei n’aveau ca să facă cu ele. Nenorocirea din cale» C&1& rușilor Un tiner, David Guteaiu­ din *tr,

Next