Universul, mai 1904 (Anul 22, nr. 122-147)

1904-05-06 / nr. 122

AiatmsMammiXimiaemsBxstix nr.2__ desmerdat speranța unor zile se­nine, fericite. Ni­ci chiar de pri­mele bucurii ale căsniciei n’a avut parte, căci noua-i patrie a primit-o cu răceală, iar vremu­rile tulburi prin cari trecea a­­tunci România absorbeau cu de­săvârșire pe prinț și-l copleșeau de griji și muncă. Dar iată că soarta s'a îndurat a o îovrednici de cea mai mare fericire, toate visurile sale s’au realizat—dir.sa « inimă! Cînd toate uitarei, prințesa con­sacră toată iubirea asim­țitoarei sale inimi copilașului smens» are acum un țel pe lume, pentru care poate să se trupa.­e cu alb­­ele neajunsuri. Lasă gurii« rele să vorbească, gingașa gânge­rea lă , mama din gurița scum­pului eî odor acoperă strigătele de răutate și clevetire. Ea nu dorește alt­ceva de­cât să aibă vecinie înaintea ochilor sei pe micuța ființă, să o strângă cu drag la sîn, sV mângâe, s'o să­rute harăzindu-i cele mai drăgă­lașe cuvinte de desmerdare, pe cari le poate născoci imaginația unei mame iubitoare. Dar, vai, o nouă nenorocire. După patru ani, în timpul unei epidemii de scarlatina, micuța prințesă moare. Groaza și desperarea mamei, care și-a perdut unicul copilaș— sunt de nedescris. Scrierile sale de pe acea vreme sunt minunat de mișcătoare. Insă cu toate nenorocirile, con­cepția sa asupra familiei a rămas tot ideală și asta în cel mai larg înțeles al cuvîntului. In Cuvinte sufletești, într'unul din capitolele de cari noi ne servim pentru ar­ticolul de față, regina nu se tîn­­guește, nu se revoltă, deși ar avea cel mai sfînt drept la a­­ceasta, ci vrea numai să ajute pe femee a-șî crea o ast­fel de familie, care să servească de rea­­zăm puternic generațiilor ce se ridică, ca să nu cadă pradă des­­perărei în urma loviturilor in­tim­plătoare ale soartei. Aceste pagini înțelepte, printre rindurile cărora se citește în­treaga viață a nefericitei regine — noi le oferim cititoarelor noastre. Cine are urechi—să audă. (Urmează apoi paginele dato­rite Carmen Sylvei). 19 Aprilie. București. SST XD" 1 Ușă 1 Au fost numiți In serviciul dru­murilor din jud. Putna : D. Ion Grigoriu. comptabil pen­tru prestații și desem­nator ; d-niî : V. N. Neagu, C. V. Cozminoiu, N. P. Profiriu, G. Ionovițî, V. Popins­­chi, C. Stănciulescu, V. Jipescu,V. Călăreșel, T. C. Râdulescu și D. Se­cară, picheri. * D. N. Petrescu, impiegat auxi­liar în direcțiunea statisticei gene­rale ; I. Dimitriu, impiegat auxiliar In direcțiunea generală a regiei mo­nopolurilor ; C. Dumitrescu, agent de constatare, și Gh. Urdâreanu, bacalaureat, se numesc impiegați auxiliari cl. II, în direcțiunea con­­tribuțiunilor directe, cei d’intâ­i­d în locurile create din nou prin bud­get, iar cei 2 din urmă în locurile vacante. * D-ni: D. Gh. Varlam, I. E. Io­­nescu, P. D. Gustii, G. I. Teodoru, I. P. Manoilescu, D. Ionescu Corjos, I. M. Nedeianu, Gh. Albeanu, I. Jormescu, Gh. Gr. Ciocârlan, absol­venți ai șc­oalelor comerciale de gra­dul al II-lea ; V. Lungeanu, bacala­ureat ; C. St. Mateescu, absolvent de gimnasiu real ; Th. M. Anastasescu, I. V. Tănase, absolvenți a IV clase secundare, și I. Popescu-Preșoianu, se numesc impiegați auxiliari clasa II in serviciul general exterior al creditului agricol și Casei centrale a băncilor populare, și se însărci­nează cu serviciul, fie­care respec­tiv, la secțiunile din județele : Bră­ila, Dîmbovița, Dorohoiu, Neamțu, Vaslui, Ialomița, Olt, Vâlcea, \la­­șca, R.­Sarat, Muscel, Olt, Dîmbo­vița, Dolj, Suceava și Gorj, primul în locul al lui Andrei B. Gheorghiu neprezentat la post, cel­ l’altî în pos­turile din nou­ înființate prin bud­getul exercițiului 1904 -'905, LSI­­SFaTpeTT Contra otrăvirii. — Se dă bol­navului în pripă lapte sau apă caldă amestecată cu unt-de-lemn sau cu unt topit. Finanțe, agricul­tură și comercia București, 4 Main. Finanțe Cota valorilor ia bursa din bik­.um.-iî Renta d« 1881—88­5’, ;e’ 99— 99%. idem :892-1893 .5%­­»r 100%- 100’/,. idem de 185 mii. 1903.5% iei 1009,-101—. tem pe 32­7­ mii. i", iei 81»/4—88'/* id- de 50 mii. 4% iei 38—883/s . Idem 6« 274 mi.. 4" „ le? 88* „—89; idem de 180 mii. 1898 4 °/0 iei 86»/,­87. Obligatiuni com. București 4 ®/0 '.ei 82—837.. Oblig. Cred. jud. și corn. 57» ie­gg%_99'/4. Func. rurale 5'7 le­ 1041*/.--.—10ÎT­'s idem de 4', ie 90%­Gt —. Urb. Bu­curești 5“/« lei 91*..—92 ; idem­ia­ î 5% lei 86*/.—877. Acțiuni: Ranca Națională 2360 — 2370 lei. Banca Agricolă l.i 252-245. Banca de Scont lei 103—106. Socie­tăți de asigurare : Dacia-România lei 420—423". Naționala lei 422—425. Monede: Napoleonul lei 20.10. Cor. germană lei 24.70. Fiorinul lei 2.11. Rubla lei 2.65. Sconturi și avansuri: Banca Na­țională 5—6*/».Banca Agricolă 6-8%. Casa de depuneri 57.*­«. Devise : cek Londra 25.30— ; e.k Paris 100 80; cekViena 105.65; cek Berlin 123.85—; cek Belgia 100.60—. Trei luni : Londra 25.14S * * 8/* Paris —.—. Berlin — —. Belgia —.—. Cota valorilor române, in streinătate Frankfort.— Renta de 5%, 99.25, idem 4% —­—­ Paris.—Renta de 5% 99.30, idem 4 °/» —­—. Berlin. — Renta de 4892—93­5»­, 99.20, idem d- 1890 47. 87.50, idem de 1894 4% 85.SO. ur. a­ 1896 4’, 85.80, id­ ae 1898 V S5.80.Com­u­­nare București 96.407* Cota valorilor străini Consol­id. engleze 908/ie. Renta franceză 96.77. renta italiana 102.35. Banca otomană 577, loturi otomane 121.50. Depeșile burselor americane ne anunță o bună urcare generală în urma știrilor defavorabile despre timp în regiunile recoltelor. Grâul s-a urcat cu 1 până la 1 cpnt. și */» iar porumbul de *,4 la */« ire­cent. Prin piețele europene, avem de a­­sem­enea urcare la Budapesta din cauza secetei care domnește la Un­­garia. La noi, ploile căzute In ultime zile, au ameliorat în simțitor starea semănăturilor fie Pi­mă­vară, însă ploile nefiin­d tocmai generale, mai multe districte sufere ob­iec­­te și recoltele lor sunt la pri­mejdie. Ultimul buletin al bursei din Bră­ila, note­ază următoarele vânzări și cursuri : Grâu de 761/, kgr. hect. 6000 lei 10.82% ber toi Írni și vag. .14 de 72- 76 kgr. lel 12 05—13.80“'0 kgr. Po­rumb de 75%—76% kgr. hect. 26 25'.* kgr. lei 7—7.20 hectolitru și vag. 83 de 75—77*/« kgr. lei 9.35— 9.50% kgr. Porumb colorat de 77— 7S31 . kgr. vag. 10 lei. 10.25—11% kgr. Porumb roșu de 78 kgr. vag. 5 iei 11% kgr. Cineuantina de 80-81 kgr. vag. 16'/, iei 11.15—11.20° 0 kgr. Ovéz de 421 ,—42*;, Kgr. hect. 6500 iei 10.15% kgr. si vag. 38 de 44-481;, kgr. lei 9.30—10 20® „ kgr. Orz de 57—59 kgr. hect. 4933 lei 8,65—8.75% kgr; și. vag. 16 de 53—66 kgr. lei 8.20—9.15% kgr. Ultime depuși Cota cerealelor în streină,saie (Telegramele noastre particulare) Budapesta. 3 Maifi. Grâu de Oct. cor. 8.41 urc. 20 h. Berlin. 3 Main. Grâu de sul. mărci 171.25 scă. 25 c. Secară ,, 135.— scă. 75 c. Paris. 3 Main. Grâu­ de Sep. Ir. 20.20 invariabil Făină ,, ,,­­ 27.30 urc. 10 c. Uleia de coiza „ 46­25 scă. 25 c. New-York. 3 Main. Grâu­ disp. cent. 107— invariabil Grău­ de Ius. ,, 907« urc. 1% c. Grâu Vie Sep. ,, 83— urc. ’/a c. Porumb disp. ,, 57— urc. % c. Porumb de lus. ,, 53*­, urc. 7« c. Porumb Sep. ,, 53— urc. % c. Chicago, 3 Main. Grâu de lut, cent. 85% urc. 1% c. Grâu de S­“p. ,, 79% urc. 1 c. Porumb de lus. ,, 43— urc. % c. Porumb Sep. ,, 477« urc. ” «• George Madu». Cereale Secară,, ,, „ 6.80 urc. 6 h. Ovăz ,, „ ,, 5.70 urc. 10 h Porumb ,, ,, 5.22 urc. 8 h. Colza ,, „ 11.05 urc. 5 h. Lucruri din toată lumea Comferința despre Co­­reans t. — Zi­lele trecute L­ouis Marline a ținut la societatea geo­grafică din Paris o conferință des­pre poporul corean, din care ex­tragem următoarele :• Pentru co­rsarii ana cusutului este un ce ne­cunoscut, de­oare­ce hainele lor nu sunt insule, ci lipite cu clei de pește. De asemenea aranjamentul lo­cuinței coreanului este foarte ca­racteristic : coreanul nu are pat și doarme pe dușumea, pe care pune hârtie ole vită.. Hrana sa este simplă: orezul, carnea de porc și de câne sunt mân­cările sale cele mai principale. In­dustria principală la Coreeni este fabricațiunea hârtiei, care este un principal articol de export în Japonia. Afară de aceasta Coreenii pro­duc obiecte din faianță și porce­lan, cari sunt foarte simple, dar pline de gust. Mijloacele de transport sunt foarte primitive și căruțele o ra­ritate. Bogații și săracii între­buințează ca vehicule scaunele portative. ZEU Din albumul unui sceptic. — Știi ce dă mai multă satis­facție unei femei ? — Frumusețe ei. — Nu, urîțenia alteia. INFORMAȚIUNI MIERCURI ♦ In locul d-lui C. Pictorian, demisionar, a fost numit d. far­macist Al. B. Nicolescu secretar al comisiunei farmaceutice de pe lângă serviciul sanitar superior. ♦ Doctorul S­ănculeanu va lipsi din Capitală de la 15 Maiü la 15 Septembrie, pentru cercetări științifice pe cari le face la fa­cultățile Germane. * Adunarea generală a «socie­­tăței istorice» va începe azi, la 5 d. a., în sala de audiențe a Curței de conturi. * Construcția spitalului mili­tar din Constanța, care va costa 160 mii de lei, va începe în cursul lunei Iunie. ♦ In timpul escursiunei Fami­liei regale pe Dunăre, vasul «O­­rientul» a fost sub comanda mi­litară a d-lui căpitan-comandor Bărbieri și sub conducerea că­pitanului său, d. C. Șerbu. * D. C. Locusteanu," aciua controlor fiscal de județe­. N­. a fost înaintat la clasa 1, a funcți­une­ ce ocupă, pe ziua de 1 Maiü a. c. * D-nii : A. Goilsv, actual im­piegat cl. II la secțiunea Boto­șani, și Ion Gh. Arghir, actua impiegat auxiliar cl. I la secți­unea Tulcea, se transferă în a­­ceeași catitate și grad, primul la secțiunea Ilfov, iar secundul la secțiun­e Teleorman. ♦ Au fost confirmați în pos­turile de diriginți, create din nou în budgetul anului 1904—1905, în serviciul închisorilor centrale, d-nii . M. Ionescu, actual diriginte, va face serviciul la închisoarea Misiei; 1). G. Dumitriu, actual diriginte, va face serviciul la în­chisoarea Bu ’Ovef.Gh. Popescu, actu«l diriginte, va face serviciul la închisoarea Ocnele-Mari; Al. I. Pârâianu, actual diriginte, va face serviciul la închisoarea Oc­­nele-Mari; I. Grefu, actual diri­ginte, va face serviciul la închi­soarea Tg.­Ocna ; V. Portășescu, actual diriginte, va face serviciul la închisoarea Tg.-Ocna; Z. Co­­sânalescu, actual diriginte, va face serviciul II în­chisoarea Dof- Una. 4 Sfirșitul sezonului la băile Lacul Sărat, Govora și Călimâ­­ne­ști-CăpiunaU s’a fixat la 1 Sep­tembrie. Dacă timpul va fi favo­rabil, și dacă se vor găsi iu una din stațîuii viziuitori încă în nu­măr suficient, stagiunea, cu a­­probarea ministerială, va ma putea fi prelungită cu 15 zile. • Ziarul vienez «Die Zeit» pu­blică un foileton asupra orașului Cernăuți, capitala Bucovinei,aci­i' de dr. Filip M­nez­l. Autorii zice că grație certurilor dintre români și ruten guvernul nu­­ mește în funcțiunile înalte toi 1 nemți, așa că Cernăuțul este un . .. caracter­­­i­c bine centralist au­triac. Ofi­țerii din Cernăuți au contact nu­­mai între ei, afară de husari,­ nari au intrat în familiile nobile românești, din care mulți își aleg soțiile. Fetele, zice Menczel, sunt­­ frumoase, cu spirit și tempera­mént. Femeile din Cernăuți, de­și au cultură germană, totuși nu sunt femeile germane din poves­tirile pentru tinerimea adultă. Sunt­ cam luxoase și cochete. Un amestec din Răsărit și Apus. Ce vrei? Germania este prea departe și România prea aproape. «• Asociația generală a­ studen­ților va da în saloanele sale din Calea Victorie! 110, o serată de gală. Vineri, 7 Maiü. în onoarea studenților bucovineni. Persoanele, cari doresc a lua parte, trebuesc a se adresa la sediul Asociației, in toate zilele de la 8 dim.—7 seara, d-luî Ni­­colaescu. ♦ In consiliul de disciplină al avocaților din Tecuciji au fost aleși d-nii: Jacob Alba, decan , Naum Mărculescu și Al. Pătâr­­lăgeanu, membri. ♦ La băile Lacul-Sărat va cînta anul acesta muzica bat. 4 de vi­­nători. ^ In ziua de 11 Maiü se va ține concurs pentru ocuparea catedrei de teorie și solfegiu la Conservatorul de musică și de­clamație din Iași. Până acum s’a înscris d-na Sofia Te­odoreanu, actuala supli­nitoare, și d. Titus Cerne. ♦ Veselia, unicul ziar umoris­tic popular din țară, No. 19, a­­nul XIII, care apare mâine di­mineață sou î 6 Main, are ur­mătorul variat și hazliu sumar : Fiori de Main, versuri.—Acolo unde poate mânca unul, pot sa mănânce dour, poveste.—Istori­oare mahometane populare.—Pașa și Nastratin, versuri. — Profeso­rul distrat, distra­c­ții.—Pocnitu­rile, dandanale. — Țigări de damă,, versuri. — O slugă deșteaptă, glumă.­— In grădină, nostimadă. —Puricării, znoavă.— Pe patul morții, versuri.—Dale țiganilor, anecdote.—Răspunsurile cititori­lor etc., precum și mai multe i­­lustrații hazlii in text și una co­lorată pe pag. 1, reprezintând­­ încasarea taxelor pentru mărcile la câini.—Mai publică și urma­rea haz­iului roman Mustață. Veselia se vinde cu 5 bani nu­mărul în toată țara. Abonament pe an 2 lei 60 bani. Cererile str. Brezoianu, No. 11. ♦ Am mai arătat că ministe­rul de interne a atras atenția prefecților de județe asupra ar­ticolului 5 din noua lege comu­nală cu privire la stabilirea strei­nilor în comunele rurale. Ministerul va întocmi în cu­rând un regulament de adminis­trație spre a desvolta dispozițiu­­nile acelui articol. Până la întocmirea regulamen­tului, dispozițiunile articolului 5 se vor aplca de către prefecți așa după cum sunt înscrise în Lge. In acelaș timp, prefecții vor transmite ministerului observa­­țiunile tor spre a fi utilizate la elaborarea regulamentului. Se știe că articolul 5 din legea co­munală prevede că streinii cari vor să se stabilească în comu­nele rurale vor fi datori să obite autorizație de la consiliul co­munal. Autorizația nu se va putea da de­cât dacă străinul va dovedi cu un certificat emanat de la autoritatea locului de unde pleacă că are purtarea bună, că n’a fost condamnat pentru crime și delicte și că are o meserie sau un capital de 1000 lei. Aceste dispoziții nu se vor a­­plica străinilor cari vin vremel­nic, în grupuri, pentru lucrări agricole sau industriale și servi­torilor cu simbrie. 4 Prințul de Hohenlohe, gu­vernatorul Bucovinei, cu prin­țesa și copiii au trecut prin țară, venind din Constantinopole. ♦ Primirea caldă, entusiastă și spontanee, ce s’a făcut pretu­­tindenea Suveranilor pe Dunăre, s-a mișcat adînc. Pe tot parcur­sul Dunărei, de la Verciorova până la Solina, populația rurală și urbană forma o masă com­pactă, ca un cordon uriaș întins de-a lungul malurilor. M. S. R­ginn, mișcată de a­­cest măreț spectacol, a și înce­put pe vapor scrierea unei opere care probabil va apare în curînd. Opera va fi intitulată: «Călă­toria pe Dunăre a Fiicei Anului». ♦ «Agenția română» ne-a co­municat. ori, la 6 ore seara, urmă­toarea știre : Câte­va ziare din București, răspândind azi dimineață zvonul despre un pretins atentat contra regelui Serbiei, am cerut cores­pondentului nostru din Belgrad informațiumi precise. Corespon­dentul nostru ne telegrafiază azi, la orele 2.55 d. a. din Semlin că zvonul în chestiune este lipsit de te­meri. ♦ E inexactă știrea că M. S. Regele ar ave­a intenția de a se duce în curând la Abhazia. Suveranul, ca și întreaga Fa­milie Regală, se va duce la sfir­șitul lunei Main, spre a-și lua reședința de vară la Sinaia. ♦ D. avocat Alexandru Alxan­­drescu ’și-a mutat biuroul in strada Carol No. 22. ♦ Meseriașii pictori decoratori, zugravi și vopsitori din Bucu­rești, vor ține o întrunire mâine la 2 d. a. în sala «Dacia». ♦ Societatea studenților în teo­logie va ține ședință aniversară mâine 6 cor., oreie 2 d. a. în sala No. XVIII a Universităței, fiind la ordinea zilei: 1) «Să-i urmăm» (Sienkiewicz) recensiune de Petra Partenie ; 2) Dare de seamă a mersului societății pe anul 1903/904 de St. G. Bradișteanu ; 3) Producțiuni muzicale. Vor participa și cei doui stu­denți cernăuțeni precum și re­­presentanții celor­l­alte societăți studențești. ♦ D. de Giers, ministrul Ru­­s și el la București, va pleca mâine­a la Moscova, unde își va lua adio U fiul său­­ care pleacă la răs­în orele 5, in audiență de M. S. Regele. D-na de Giers a plecat de câte­va zile în Rusia. ȘTIRI ȘCOL­ARS Jr—. Programa pentru școalele co­merciale superioare a fost apro­bată de M. S. Regele și publi­cată în «Monitorul Oficial» de er­­a 1< la numele învățătorilor cari au mai reușit la examenul de definitivat, înaintea comisiunii din Craiova : Ștefan Păunescu, I. A. Pău­­nescu, G. I. Popescu, M. Găi­­d»»nu, Teodor Barbulescu, Marin Popescu, Marin Ionescu, Vasile Grigorescu, Pr. N. I. Popescu, I. Dogaru, d-na Maria C. Stoi­cei­u, Al.Forțofoi, Gh Găvănescu, Ion Cernoianu, N. Mateescu,d-na E­iza Chiser, Gr. Drăgulesau, N. Crăc­iunescu, M. Andriescu, Ion Ștefanescu, Dumitru Pană, Ilie Nicolae, Radu Niculescu, I. An­­dreian (institutor), Ion Ionescu, Andrei Nicolaescu, Vasile Nico­­laescu, Florea Constantinescu, Dumitru Grigorescu. • Ministerul instrucțiunei pu­blice a aprobat cererea d-lui dr. Gheorghiu, docent pe lângă facul­tatea de medicină din Capitală, de a deschide un curs liber și gratuit de semiologie obstetricală pe lângă acea facultate. ♦ Pentru catedra de istoria evului mediu, ce se află actual­mente vacantă pe lângă faculta­tea de litere «din Iași, s’a înscris numai d. Marin Demetrescu, di­rectorul liceului «Lazăr». Ministerul instrucției publice a sesizat senatul universitar din Capitală spre a-și da avizul. ♦ D. Mironescu, directorul școalei de naționale de poduri și șosel­e, care fusese însărcinat de ministerul lucrărilor publice de a studia organizarea școalelor politechnice din străinătate, s’a reîntors în Capitală. D-sa a visitat toate școalele politechnice din Franța, Germa­nia, Italia, Belgia și Elveția. D. Mironescu va face un ra­port d­lui ministru de lucrări publice asupra modului de or­ganizare, instalare și funcționare a acestor școli.’ • Luni, la orele 9 dim., 70 de e­­levi din cl.II al școalei No. 27 de baeți de la șosea (București), sub condu­cerea institutoarei lor d-na S. Gheor­ghiu, au­ plecat în escorsiune. In drumul lor, copiii au văzut ce este o holdă de semănături, o livadă, un crâng, un stufiș, un luminiș, etc. Au visitat apoi fabrica de cărămidă unde proprietarul, d.Hagi Tudorai­he, a dat toate explicațiunile școlarilor, cari după ce au cântat două cântece au­ mulțumit, au salutat și au plecat. In fața lacului de la Heiestrüu, s’a explicat moara, măcinatul­, pes­cuitul cu plasa și undița (făcându­­se aplicațiuni), ce este papura, tres­tia, șovarul, țipirigul, leasa, deose­birea între lac și apa curgătoare, te­renurile sănătoase și terenurile mlăș­tinoase vătămătoare. In sat, într’un islaz la umbra sal­câmilor și în fața lacului, institu­­toarea și elevii saui jum. a.m., au luat masa. S’au executat în urmă jocurile: oaia, mirea, cină și curse de fugă pe premii. Așezați jos pe iarbă s’a făcut lecție de geografie asupra lucrurilor văzute și de in­tuiție explicându-se animalele, pă­șunile, insectele și plantele r­ârî ne înconjoară. Intrînd în urmă în sat s’a visitat școala și biserica, s’a ex­­plicat deosebirea între sat și oraș, fum și ce este cireada, turmă, haită, cârdi de animalele pe cari le vedeau elevii. La întoarcere în păduricea de la Bordei,­ s’a spus ce este crâng, pădure, dumbravă, lăstar, codru și luminiș, apoi în cântece și plini de bucurie, elevii s’au întors în oraș la orele 6 jum. seara. Asemenea interesante escursiuni ar fi bine să se facă cât de des atât pentru dezvoltarea intelectuală cât și pentru desvoltarea fisiert a șco­larilor noștri, așa ziseră mulți pă­rinți ascultând la întoarcere poves­tirea copilașilor lor. Sptiri rix 4.111. a.xe ♦ S’a pus în vedere tuturor ofi­țerilor de rezervă a­ât, superiori cât și inferiori, ca să ia parte la parada zis?! de 10 Maiü. Ținuta va­­ cea de ceremonie cu pantaloni în cisme. ♦ Ministrul de razboiu a ho­­tărît să atribue un efectiv per­manent tuturor escadroanelor re­gimentelor de călărași, cari reg. acum n’au de­cât câte un esca­­dron permanent. ♦ In urma examenului depus, d. locotenent Ion Zvoranu, din geniu, va fi trimis în străinătate, cu începere din Septembrie, spre a fi cu un stagiu de 5 ani. ♦ Diplomatul in farmacie, Bla­na­ru N. Teodor, recrutat in jud. Putna, pentru clasa 1905, s’a însumat ca farmacist-ajutor la reg. Ontemir No. 12 pe ziua de 1 Maiü. ♦ Elevul Cazanescu Ion, din anul 11 de studiu al școalei mi­litare de infanterie și cavalerie, a fost depărtat din acea școală pe ziua de 26 Aprilie a. c., pen­­tru rea­purtare și însumat ca soldat permanent în reg. Dolj No. 1. ♦ Mediciî-veternarî, notați mai jos, s’au înaintat la gradul de veterinar sub-locotenent în cor­pul ofițerilor sanitari de rezervă, pe ziua de 1 Maiü, chemându-se tot­ de o­dată a-și face stagiul de un an : Grigoriu Ioan, la herghelia ar­matei, însumându-se la coman­damentul corpului III al armatei și Stavr r Vasi­le, la reg. 6 roșiori, însumându-se la comandamentul corpului III armată. ♦ Soldatul Stelniceanu Ilie, din bat. 7 vânători și soldatul Cioc­șinescu Ion, din reg. 1 roșiori, au fost­ grațiați de restul osândei ce ma au a face. ♦ La ministerul de războiü se lucrează la întocmirea planurilor pentru exproprierea unei porțiuni din str. Fram­mazonă din Capi­tală, între cazarma regimentului 21 și manejul regimentului 10 artilerie. Aceste exproprieri se fac în vederea întinderea cazăr­mei regimentului 3 călărași. Ele vor costa jum. milion. ♦ Batalionul 4 de vînetjluri din Iași va fi inspectat la 1­>cu d­e către d. general Iacca. . ȘTIRI JUDICIARE ♦ Secția l­a a trib. Ilfov a onf­­at­eri mandatul de ares­t». Chițu Roșu, cel care a omorît pe măcelarul Ion M­atei, din piața Ghica-Voda. ♦ Cititorii ’și amintesc despre o tîlhărie, ce s’a comis la un han de la Obor. Un necunoscut atrăgînd în cursă pe geambașul Dumitrache Berilă, din com. Scorțeni (Ba­­­su) i-a aplicat mai multe lovi­turi în cap și l­a jefuit de suma de 2.300 lei, după care a dispărut. In urma cercetărilor făcute, notiția a reușit să prindă pe tâl­har. El se numește Ghiță Geor­­gescu și a fost înaintat era par­chetului. Cu instrucția afacerei e însăr­cinat. d. judecător Nicolau de la cale. 2. Tâlharul a făcut mărturisiri complecte. STiul scornim 51 MENCIARE « Banca populară «Peleșul», din Sinaia, are un capital subscris de 100 mii lei și vărsat de 60 mii. ♦ Următoarele bănci populare și- au autentificat actele de con­stituire : «Cometa», din Pielea (Teleor­man), cu un capital versat de 160S lei; «Belșugul», din Ge­meni (Mehedinți), cu 538 lei; «Cuza-Voda», din Șurănești (Vas­­luiu), cu 367 le; 20 bani ; «Elena Cuza-Voda», din Seaca (OU), cu 361 lei ; «Panerul», din Drago­­mirești (Dâmboviț­i), cu 14210 le; 75 bani; «Graveștl» din Mi­hăilești (Buzău), cu 3984 lei 8 ba ni ; «Salvarea plugarului», din Alexeni (Ialomița), cu 204 lei 50 bani ; «Crucea», din Crucea de jos (Putna), cu 5287 lei ; «Mun­teanul» din Șerbănești-Poduri (Dâmbovița), cu 20840 lei 91 ba ni.­­► Ministerul de finanțe a făcut cunoscut Camerelor de comerț că numai pentru debitele ce se vor deschide de la 1 Maiü inain. Camerele au a da avizul cerut de art. 1 din noua lege a licen­țelor. In ce privește modul cum se va da acest aviz, Camerele vor avea să cerceteze moralita­tea persoanei care cere breve­tul de licență, precum și nece­sitatea locală de a se deschide un nou debit Avizul va fi nefavorabil aceluia care a suferit vre­o condamnare judecătorească ce ar face să se prevadă că siguranța și morala publică ar fi periclitate prin ți­nerea unui debit de băuturi de către o asemenea persoană. Exis­tența unei hotărîri judecătorești însă nu este imperios necesară când Camerele de comerț au alte probe, suficiente că acest pericol ar exista, cu toate că persoana în chestie nu ar fi fost supusă ju­­decăței până atunci. Necesitatea locală va fi apre­ciată după numărul debitelor în raport cu populația, căutându-se pe cât se poate a se păstra a­­ceeași normă pentru toate comu­nele, și să nu se facă act de ne­dreptate. ♦ Pentru acoperirea cuponu­lui de funie a datoriei publice, ministerul de finanțe a mai de­pus la Banca Națională 2 milioane jumătate de lei și 2 milioane de mărci. ȘTIRI ARTISTICE • Comitetul organizator al «Bă­tăeî de flori» de la șosea, ce se va da mâine 6 Maiu, va distribui co­piilor asistenți 100 baloane captive. ♦ O trupă compusă din cei mai buni artiști lirici din țară, între cari d-neie Margareta Dan, Pep’ Moor, A. Mihăilescu­,Berlescu-Grand, d-nn: Băjenaru, Bărcănescu, Ghim­­pețeanu, Giucurete, Maximilian etc. etc., va începe d­ rn Sâmbăta seara 8 curent, o serie de operete în gră­dina R­oș­a. Corul va fi acela al Tea­trului Național. ZE Biblio­g­r­a­fii * A apărut No. 9 din «Bi­blioteca hazlie» de A. I. Nițeanu, Ultime in­formațiuni MIERCURI. ♦ A.S.R.Principele Ferdinand, comandantul corpului II de ar­mată, va inspecta, în dimineața zilei de 9 Mai­, toate trupele concentrate pentru instrucția de primă­vară în tabăra de la Co­­troceni. ♦ D. S. Haret, ministrul in­strucțiunei publice, însoțit de d. Jean Demetrescu, șef de biuron, au plecat aseară la Dobrovăț, (Vasluiu), spre a vizita localul în care­ se va instala un orfelinat de fete. ♦ Ministerul de război a dat ordin șefilor de depozite de re­crutare din țară ca să facă veri­ficarea taxelor militare la admi­nistrațiile financiare din țară, spre a vedea cari tineri n’au plătit taxele și a se lua măsuri contra lor. ♦ Toți tineri", recrutați în lipsă la circumscripții!?, 2, 3, 6, 7, 8, 13, 14, 15, 16,­ 21, 22, 23 și 27 din București vor trebui să se prezinte la comisia de repartiție de la depozitul de recrutare al reg. 6 «Mihai­ Viteazul» (Dealul Spirei), spre a fi văzuți și a-și alege de preferință arma în care voesc a face serviciul militar. ♦ Astă­zi, la orele 5 dim., o­­fițerii înscriși a concura la raidul militar București-Ploești-Albești și înapoi, vor pleca de la hipo­dromul Băneasa. Sunt 24 de concurenți, care vor pleca în patru grupuri de câte ș­ase ofițeri. Plecarea fie­cărui grup se va face din 5 în 5 minute. Grupul Intern va avea culoarea albă ; el cuprinde pe d-nni loco­tenent Trantomir pe calul Cim­poi No. /, loc. Balăcescu pe ca­lul Efect No. 2­ sub­locotenent. Pok­er pe calul Den-Altiba No. 3­, loct. Iváno vi­ne calul XXX No. 4­ căpitan Peretz pe Moulin la Marche No. 5 și sub-locot. Da­­nielopol pe Breta No. 6. Grupa a doua va purta culoa­rea albastră ; ea cuprinde pe­­ d. n­. locot. Moruzi cu calul Eol ‘Hscu 7, locot. Balis pe Eastwell “ 8, locot. Burileanu pe Co­­­ci­a No. 10; sub-loc. Romano pe M­ieile de Bwarest No. / / 'și sub-locotenent Dumitrescu pe Mimi No. 12. Grupa a treia va purta­rea galbenă ; ea cuprind sub-locotenent Ange­ e Vil na No. 13; locotent-.. . m­ida pe Boy No 14 ; sub-locot­­nent Popoviuî pe P. P. C. No. 15 ; sub­ locot­enent Suțu pe Volante I­ No. 16 ; locotenent Manu pe Verbila No. 17 și locotenent Ioaneiu pe Oracol No. 18. Grupul al patrulea va purta culoarea roșu ; ea cuprinde pe d-nii locotenent Bălescu pe Amor No. 19; căpitan Caretaș pe Metz No. 20; locotenent Motaș pe­ Gamba No. 21 ; sub­locotenent Marinescu pe Dragoste No. 22 ; maior Călinescu pe Vultur No. 23 și căpitan .Mlihailici pe Ora­tor III No. 24. Concurenții vor trebui să par­curgă astă­zi distanța București- Ploești-Albești-Ploești, unde vor rămâne la noapte ; iar mâine di­­­­mineața, la orele 6, concurenții­­ vor pleca din Propșlî și primul concurent va trebui să sosească la hipodromul de la Băneasa la ora 8 și 15 minute dimineața, adecă să parcurgă distanța de 60 kilometri în 2 ore și un sfert. ♦ La alegerea sfaturilor sătești urmând a lua parte pe lângă a­­legătorii fie­cărui sat și aceea ai cătunelor celor mai apropiate, ale căror interese sunt repre­­sentate de acelaș sfat, legea co­munală pune însărcinare asupra delegațiilor județene ca având in vedere depărtarea dintre sate și cătune, să determine pentru fie­care sat în parte cătunele îm­preună cu cari acesta va alege sfatul sătesc. Pentru aplicarea acestei dis­­pozițiuni a legei, ministerul de interne a invitat pe toți prefecții a convoca imediat delegațiunile județene spre a procede la a­­ceastă lucrare și a comunica pri­marilor respectivi, înainte de 10 Mai­, la ce anume sate se gru­pează, după decisiunea delegației județene, diferitele cătune ale comunelor. ♦ Ministerul de culte a inter­venit pe lângă cel de interne să intervină pe lângă comuna Ră­­dești (Teleorman), ca să dea din locul comunei un teren pentru experiențele agricole cu elevii școalei. ♦ Comuna Popești (Vâlcea), a ce­rut autorizație ministerului de in­terne, de a contracta un împrumut de 1500 lei, pentru clădirea unei școale. Cereri identice au fost adresate ministerului de comunele Bălteni (Dâm­bovița) , Bădeni, Bâlteni, Sărca și Iepureni (Iași), și Ciocănești, Gră­­dicele, Greci și Rubănești. ♦ Medicul-șef al Capitalei a cerut primăriei să intervină pen­tru dărîmarea mai multor case insalubre, cari, cu toată expira­rea termenului de păsuire, n’au fost încă dărâmate. ♦ Ministerul de interne a tri­mis o circulare prefecților de județe prin care îi invită să stă­ruie ca atât primarii cât și aju­toarele și secretarii comunelor să studieze aproape tot cuprin­sul nouiî legi comunale dându-le la vreme toate lămuririle de care ar avea nevoe. ♦ Revizorul școlar din jud. Gorj, face cunoscut ministerului instrucțiunei publice că, contrar decisiunei luate, comunele Ște­­fanești, Borăștî, Stolojenî de Jiu și Cărțișana din acel județ, n’au pus încă la disposiția învățăto­rilor pământurile de cult au ne­voe spre a putea face cu elevii școalelor experiențe agricole. Ministerul instrucțiune­ a și fă­cut demersurile necesare pe lân­gă cel de interne pentru acor­darea cât de curând a acestor terenuri. ♦ Expirând termenul de între­ținere a cablurilor subterane pen­tru luminatul cu electricitate a bulevardelor, antreprenorii a­­cestor lucrări au cerut primăriei Capitalei să facă cât de curând recepția definitivă a lucrărilor. ♦ Azi se va întruni consiliul comunal al Capitalei. Intre alte consiliul se va ocupa și cu chestia budgetului bisericei armene. ♦ înaintările în armată se vor face în două serii. Prima serie, ofițerii care sunt râmași pe chiouri de anul tre­cut, vor fi avansați pe ziua de 9 Maiü , iar a doua serie a ofițe­rilor, puși pe tablouri anul a­­cest­a, vor fi avansați pe ziua de 10 Mai­. ♦ Consiliul permanent al ins­trucțiunei publice, împreună cu comisiunea pentru cercetarea căr­ților didactice de curs secundar, se va întruni azi la minister, spre a lua in discuțiune rapoartele asupra cărților de limba română și științe naturale. ♦ Eri dimineață, la orele 9, Sf. Sinod a ținut a doua sa șe­dință. Sinodul a luat în cercetare o adresă a ministerului de războiu, prin care cerea ca să se dea loc în eparhia Romanului, ca la în­­mormîntarea ofițerilor, să poată asista muzica militară, conform regulamentului. O hotărîre con­trarie fusese luată de episcopul din localitate. Sf. Sinod a apro­bat adresa ministerului. ♦ In ședința de Luni a con­siliului permanent s’a luat în discuțiune raportul special asu­pra cărților de limba latină și germană aprobându-se în mare parte. ♦ Examenele institutorilor și învățătorilor, ținute la București, pentru obținerea titlului de de­finitivat, s'au sfirșit. Au reușit 21 de institutori și 79 de învățători. Cei cari au lipsit nemotivat de la examen, vor fi considerați ca căzuți. ♦ Ministerul de domenii a răs­puns cerut de instrucțiune pu­blică că învățătorii și preoții pot cumpăra loturi mici de la Stat, in condițiile celor­ l­alți săteni. Ministerul instrucțiunei a adus această hotărire la cunoștința in­teresaților printr’o circulară, a­­dresată prefecților de județe și revizorilor școlari. ♦ Autorii, care au înaintat mi­nisterului instrucțiunei publice cărți didactice de învățămînt se­cundar spre a fi aprobate, îșî pot primi înapoi mau ’­r, până in luna Iulie, o camd ' V poia _i '-Í, germană, latină și istorie, cari au fost discutate în ședințele plenare ale consiliului perma­nent. ♦ Aseară s’a întrunit la insti­tutul de bae­tenologie din Capi­tală comitetul societăței medicilor spre a lua ultimele disposiții în vederea congresului medical ce se va ține in zilele de 11, 12 și 13 curent. ♦ Azi se va prezenta d-­u. C. Stoicescu, ministru de domenii, delegațiunea Camerei de comerț din Capitală, compusă din d-nii Th. Niculescu, Ioanin și G. Io V­nescu, spre a-i mulțumi pentru votarea legei asupra burselor. ♦ Concesionarul afișajului din Capitală a cerut primăriei per­misiunea de a face pe trotuarele orașului imprimare de adrese, reclame, firme, etc. Dînsu­ a mai cerut să i-se dea autorizația de a instala în Parcul Sărindar, la Episcopie și la Șosea, câte un far cu lumină electrică și cu sticle, unde de la o înăl­țime de mai mulți metri să a­­pară în culori adrese de maga­zine și alte reclame.­­ Se știe că, conform dispo­­sițiunilor nouei legi comunale, în comunele cari au până la 5000 locuitori, consiliul comunal se va compune din 9 consilieri, iar la cele cu o populație de peste 5000 locuitori, membrii consiliului co­munal vor fi 11. Până la facerea viitorului re­censământ și până când consiliile județene vor avea să se pronunțe pe baza lui, numărul consilieri­lor comunali ce vor fi de ales, în raport cu cifra populației, se va determina după datele ofici­ale ale ultimului recensământ, de delegațiunea județeană. ♦ In Dobrogea delegațiunea județeană, neavând ființă, pre­fecții județelor Tulcea și Con­stanța au determinat eî inșiși, conform dispozițiunilor legei co­munale, satele împreună cu că­tunele lor cari vor alege sfatul ță­rănesc. S’a dat de asemenea ordin tu­turor primarilor din cătunele dobrogene să procedeze imediat la extragerea din listele gene­rale a listelor speciale de alegă­tori pe sate și să îndeplinească în același timp și cele­lalte dis­poziții ale legei. ♦ La direcția statistice­ din ministerul de finanțe se lucrează actualmente la o statistică a bol­navilor militari din garnizoana București. ♦ Tipărirea statisticei comer­țului exterior pe trimestrul Ia­nuarie 1904 va fi sfîrșită după 10 Maiü. ® Ministerul de domenii a in­tervenit pe lângă cel al lucrărilor publice cerând să se clădească în punctul Oltina, din jud. Con­stanța, un local pentru noul biu­rou vamal înființat în acea lo­calitate. ♦ Guvernul german și cel ro­mân au ajuns la o înțelegere a­­supra principiului reînoirea con­venției comerciale și au hotărît să numească delegați care să studieze condițiile viitoarei con­­vențiuni. Tratativele vor începe săptă­mâna viitoare în București când vor sosi și delegații Germaniei. Guvernul român a numit de­legat­ pentru aceste tratative pe d-nii Anton Carp, senator, Const. Brătianu, deputat, și G. As­­san, președintele Camerei de co­merț din Capitală. Vor mai participa la desbateri și d-ni: Emil Costinescu, minis­trul finanțelor, I. C. Brătianu, ministrul afacerilor străine, și Al. Beldiman, ministrul României la Berlin. ♦ In cursul lunei Aprilie s’au exportat prin Cerna-Voda în Bul­garia 72.590 kg. de petrol ; în Turcia 330,335 ; în Bulgaria 620 kg. benzină și 158.536 păcură. Prin Constanța 1.990.445 kg. de petrol în Italia­ 3.277.352 de ți­ței ; în Norvegia, 32 295 kg. de benzină și 16.399 kg. de păcură în Anglia 3.702.725 kg. de ulei 335 310 gr. de petrol rafinat. Prin Giurgiu 180 580 kg. de petrol, 45 387 de păcură ; și 2466 benzină în Bulgaria. Prin P­r­e­d­e­al în Germania 257 761 kg. benzină ; în Austria 1.225 541; în Franța 11 620 și în Elveția 11.300. ♦ După cum am anunțat la timp, Camera de comerț din Ca­pitală luase hotărîrea de a așeza în sala de ședință a Camerei por­tretele tuturor președinților pe care i-a avut până acum. Camera de comerț, înființată prin legea din 10 Maiu 1886, a avut opt președinți și anume : N. Atanasiu-Gubler, Vlaste, St. Ioa­­nid, I. V. Socec, I. Marghilo­man, I. P. Balanoiu, Gr. Capșa și G. G. Assan, președintele ac­tual. Portretele, lucrate la Paris de pictorul Al. Bănulescu, au și sosit la București. Buletinul atmosferic Iată Buletinul atmosferic al Insti­tutului Meteorologic pe ziua de ert, Marți 4 Maiți : Înălțimea barometrului la 0,755.4 mm.; temperatura aerului 14`0; vri­­lul târicel de la NE.; starea cerului acoperit ; temperatura maximă de era 24`; temperatura minimă de azi 11*. ÎNTÂMPLAU! Hits Servitoare hoață «Unde-i unul, nu-î putere­­a ne­voi și la durere» și-au zis două servitoare, una Cati, în vârstă de 45 de ani și alta Roza, în vârstă de 16 ani, amândouă în serviciul d-nei Elena Dinescu, din strada­­Armenească No­ 18. Ele s’au gândit că muncind nu­mai pe leafă, n’au să se pricop­sească nici­odată și că e mai avan­­tagios să-și schimbe cât de des stăpâni!, plecând însă, bine înțeles, nu cu mâna goală. Și cum, «unde sunt doar puterea crește», se învoiră să se ajute una pe alta și noaptea trecută, strânseră tot ce găsiră prin casă și se făcură nevăzute. O altă servitoare a d-lui Iancu Bonn, comerciant în calea Moșilor No. 290, aprobă planul celor două colege ale ei și noaptea trecută făcu și ea la fel . Adună lucrurile ce găsi la îndemână prin casă și plecă. Poliția le caută acum, nu pentru alt­ceva, ci ca să le convingă că e mai bine să-șî schimbe noua me­serie ce au îmbrățișat. Injungherea din strada Laptelui Tănase Taflan se afla noaptea tre­cută cu un bun prieten al său A­­lexandru birjarul, din Floreasca, In cârciuma lui Lăudatu, din Strada Laptelui. Ei beau la vin și vorbeau fel de fel, până intrarâ Intr’o discuție de dragoste. Atunci lucrurile se schimbară, gelozia Întunecă­mintea birjarului Alexandru și scoțând un briceag din buzunar, înjunghiă pe Taflan în spate dându-i mai multe lovituri. Rănitul fu trimis la spitalul Co­­lentina, iar Alexandru birjarul la arestul poliției.______________ Serviciul telegrafic al ziarului „Universul 1* Din România Telegramele particulare ale ziarului UNI­VERSUL Din obor.­incendii.­ Din port Brăila, 4.—La obor au sosit 205 care de cereale, care s-a fi vândut cu următoarele prețuri: Grâul cu l?î 39 75—44.25. soco­tit pe 4 hect. Orzul cu 18.25— 20. Ovăzul cu 18 25—19. Po­rumbul cu 30. 35—34. Meiul cu 26 25. — Niște copii dând foc erbu­­rilor din apropierea cimitirului Sf. Maria, flăcările au coprins și o mare parte din gardul ci­mitirului distrugându-l. .*. Un alt incendiu a distrus în­treg avutul locuitorului Mihail Căpățână din Urleasca. — In port 12 vapoare. Va­goane cu cereale au sosit 114, cota apei 3.38, d’asupra etiagiului. Piața cerealelor.—încercare de sinucidere.— Nenorocire. —Furt Brăila. 4.—Știrile din străină­tate aduc o urcare de 1 și */1 la grâu și­­­ 1a porumb. Piața e cal­mă. Naviurile sunt staționare. Ce­realele s-au vîndut cu următoarele prețuri : Grâul de 73.500—79 cu 13.45—15.40; orzul de 55—56 cu­­ 8.10—9.15; porumbul de 75—79 cu 9.55—10.05 ; ovăzul de 41— 48.500 cu 8.50—10.15 ; cincuan­­tina de 80.100 cu 11.75 și or­zoaica de 65 cu 9.80. — Danielescu Pârvu, din str­­ăcel No. 13, a încercat să se sinucidă spânzurându-se. Numi­tul a fost salvat de soția sa. — Elevul Alexandru Cocoș, a­­lunecând de pe malul Burghette a căzut sdrobindu-și capul. In agonie, nenorocitul a fost tran­sportat la spital. — Necunoscuți s’au introdus în prăvălia lui Marcu Solomon, din strada Simu, furând colo­­niale. Legea comunală. - Cadavru găsit.—Furturi.— Procesiune religioasă. — Expulzare Galați. 4.—Funcționarii supe­riori și inferiori ai județului s’au Întrunit la prefectură sub preșe­dinția d-lui prefect Atanasiu și au discutat legea organisărei co­munale. — In Dunăre s’a găsit cada­vrul unui copil de sex masculin. Bănuindu-se că ar fi o crimă, s’a deschis o anchetă. — O numeroasă bandă de ți­gani a trădat pe proprietarul Ghimpu, din Berești, de bani și obiecte. Țiganii au dispărut. — Necunoscuți au furat caseta de schimb și control a farmaciei Tine, în care se află 170 lei. Ca­seta a fost găsită distrusă în curtea școalei de fete No. 4 Se bănuește ca autor al furtului fos­tul servitor al farmaciei, un anu­me Raftopol. — Joul se va face o proce­siune religioasă pentru ploaie. — S’au luat­ măsuri pentru ex­­pulsarea lui Ibraim Hamza. Sinucidere.—Incendiu. — Til­­hărie.—Agitație sătenească. — Nenorocire. — Judecarea­­ procesului Prasin - Scânteie Iași. 4.—Lucrătorul Bronislav Jean s’a sinucis spânzurându-se de un copac din pădurea de pe­ teritoriul com­. Șerbești. Cauza care l’a împins la acest act des­perat sunt boala și mizeria. — Un incendiu a distrus ca­sele lui Ilie Surdu, din comuna Tomești; focul a mai ars și 4 cai. Pagubele sunt de 2.600 lei. — Gheorghe Arghir a atacat pe drumul Belceștilor pe cârciu­­marul Vasile Hângu, rănindu-l îngrozitor și jefuindu-l și de 420 lei. — Sătenii din comn. Osoiu sunt agitați. Ei se opun aplicărei mă­surilor sanitare luate. Autorită­țile au postat acolo numeroși jandarmi spre a păzi ordinea. — Toader Blaga, din maha­laua Bahluiului, despicând niște lemne, din greșeală și-a retezat piciorul drept. Toader a fost transportat la spital. — Azi, la orele 12 jum., tri­bunalul secția I, compus din d-nii Buzdugan, președinte și Lepădatu și Ștefănescu, membri, a început judecarea procesului duelului Prassin-Scânteie. Fami­lia lui Prasin, constituită parte civilă, este reprezintată prin a­­vocații Greceanu și Lascar An­­toniu, iar apărarea prin avocații Penescu și Nicolaide. Afluența este mare. Grefierul constată lipsa martorilor princi­pali. D. Nicolaide ridică un inci­dent și demonstrează necesitatea martorilor cari lipsesc. D-sa cere amânarea procesului. ț­ D. Greceanu lasă sa aprecie­ Primul-procuror Ghinea Io­nescu se opune. D. Nicolaide, în replică, in­sistă ca procesul să se smâne. Tribunalul amână și fixează ju­decarea procesului la 20 Maiü. Condamnă pe martorii absenți la câte 50 lei amendă. Accident de tren Piatra Neamțu 4.—Un tren com­pus din mai multe vagoane în­cărcate cu butuci, care plecase din Tarpáv cu mare viteză, s’a ciocnit în mijlocul drumului cu o locomotivă. Frânarul și un lucrător afi fost.

Next