Universul, iunie 1904 (Anul 22, nr. 148-177)
1904-06-01 / nr. 148
KARTA REZBOIUriIJ Om EXíO:ESlILL-Omi:T.(Vezi explicit: Calendar pe anul 1904 Ortodox Luni, 31 Maiu. — Apostolul Ermeu. Catolic Luni, 13 iunie.—Tobias. Soarele răsare 4 le ; apune 7.43 B untres ti, 31 Maiü. pana la castei, o comoara fabuloasa s’ar oferi ochilor sél pitica urita s’ar schimba pentru dinsul intr’o frumusete divina. Acum e vorbi cine va fi indraznetu!, care se va hotari sa se apropie de acest castel si sa vaza pe calugarita pitica de aproape, dale fiind sup’I’sufia locuitorilor din acéle parti. Ioana foarte bine rezuta la curte §t de contele Wedel, care e ministrul casei imperiale. Si daca vorbele lor insemnau nemultumirea care domneste in sferele agrarilor, persoanul lor atesta nemultumirea in alte, s i mult mai inalte sfere. Pentru toate aceste motive se zice, ci chiar pare a fi adeverat, ca posisiunea contelui Büiow e foarte scruncinata. Poate ca conservatorii vor trebui sa lupte inca o bucata de timp, inainte de a’l dobrit, insa puterea resistentei incepe a se simti mult mai putin sigura, aceasta e sigur sau cel putin e opiniunea generala. Si atunci ? Atunci avea-vor conservatorii «omnilor tare» pe care ’1 invoacä de atâta timp. Cele trei milioane de voturi socialiste e?ite in ultimele electiuni, ii vor face sa spere ca da. Dar nu trebue sa se uite ca daca Bülow va cadea, va cadea din pricina tractatelor sale comerciale s i din pricina canalului, pe care Wilhelm il vrea cu orice pret; daca va continua a-1 voi, el va trebui mai curând sa se departeze de dreapta decat sa se apropie de ea. Dar unde va mai fi «omul de fer» pe bancile din stânga ? Numai daca, natural, ?i el, ca §i actualul sau cancelar, nu ar preferi sa renunțe la acele done mari opere, pentru a intreprinde reiboiul in contra formidabilei armate de re milioane. Benedckt tie Luca. Situatia agricola Situatia agricola continua a preocupa toate certurile opiniei noastre publice. De cand cu urmarile dezastruosului an agricol 1899, urmari cari au fost greu simtíte de toate categoriile de cetateni ai acestor tari, fara deosebire, atentia in aceasta directiune a devenit mult mai vie ca in trecut, ?i acesta este si el un bine din cele multe ce au resultat din acel mare rot. Dupa cum pare a fi definitiv stabilit, productiunea agricola a acestui an, fara a cadea pana la dezastru, ca cea din 1899, se va numara printre cele slabe. Cum insa noi, chiar ?i in anul cel mai rer, tot am avut ?i vom avea export, se crede ca in ajutorul aceluia din anul acesta va veni si imprejurarea ,cu poc[nrile granelbr, vor f mai bine ca in anul trecut, ceea ce poate sa insemneze o compensare nu tocmai de despretuit a scaderii cantitatilor ce vom putea exporta. Dar ceea ce cu deosebire face ca anul 1904 sa nu poata de foc seagana cu 1899 in privinta crizei ce ar putea lasa sa se deslantuiascä, este ca un an agricol chiar reu nu e’ar mai complica azi §! Cu o proasta situatie financiara a Statului. Si diferenta e neasemanat de mare in ce priveste consecintele. . . In anul 1899 Statul avea o renorma datorie si o timida—peste 100 de milioane íT care trebuia neaparat consolidatai Actualmente datorie flotantä nu exista,—dimpotriva, este inca disponibil excedentul de 25 de milioane al anului financiar din urma. Atunci am fost nevoit sa recurgem la un imprumut, care n’a putut fi contractat decat in euriditiuni foarte grele, tocmai din cauza nenorocitului an agricol. — astazi n’avem nevoie de nici un imprumut, ?i deci nu suntem expu?! nici la noul pierderi de acelea, ce asemeni imprumuturi de criza aduc fatalmente dupa sine. Un an agricol slab ar ramanica, deci pur ssi simplu ca sa fie compensat prin unul bun,— cum orice fara agricola trebue sa fie pregatita oricand a pierit o impina sau a compensa. El nu ar mai avea un efect fatal si imediat asupra situatiei financiare a Statului, detul de consolidata pentru ca sa reziste unei asemenea incercari, fara pierderi si pagube consecvente. Va fi ?i aceasta o dovada ca experienta de acum cinci ani n’a trecut asupra lum fara ca sa nu se traga din ea buno ?i mult fuiocitoare investiminte. Daca nu ne-am fi cumintit indeajuns atunci pentru ca un alt an agricol slab sa nu ne mai gaseasca cu nici un ban datorie flotanta pe piata, — desigur ca situtitia ar putea sa fi redevenit critica ?i in imprejurarile de astazi. A?a insa, dupa cum am spus ?i dupa cum poate judeca oricine, diferenta e enorma ?i n’avem a ne teme, ca atat, de nimic. Si mai mare ar fi diferenta aceasta ,si,si mai fini?titor pentru viitor ar fi lucru!, daca -i producatorii nostri, marini mici, ar da mai multa atentiune sistemului rezervelor a nu cheltui tot ce ai produs intr’un an sau in mai multi ani consecutivi buni, ci a face mare parte prevederii anilor mai slabi. In privinta aceasta Statul a premers cu un exemplu ce ar fi cu at&t mai de dorit sa fie imitat, cu cat experienta chiar vine sa-I demonstre astazi roadele minunate. Dinitatia (Corespondents part. a ziarului •aniversul*) Roma, 27 Maiü. Contra ima si unel de rivale Asociatiile politice, liberale ssi populare, convocata de societatea «Cordi Fraries» spre a discuta asupra invasiunei congregatiunilor relgioase in Italia, au votat urmatoarea ordine de zi : «NI ‘prezinta a fi asociatiunilor peta^afectiv intrubiri,,spt’e a prganiza sagitutia contra invasiunei .cottig:Mullítr 'fii ’Italia, considerand ca spre a evita aceasta invasiune a fortelor reactionare ?subscurantiste trebue purificata in la polilica italiana de toate figurile ?i constiintile nesigure s i echivoce cari au facut posibil viituirea printre noi a prejidiciului cerical cu aspiratiunile sale antipatriotice s i necivilizate ; diplora faptul ca un deputat din Roma italiana, s’a dus la D.ca act de pusagiu la Valian tocmai cft..d pornea de acolo actul de protestare contra celei mai sacre cuceriri a nuuei constiinte civilizate». Apo fu numit un comitet cu insarcinarea de a pregati o intarire publica cu care se va incepe in mod ooial agitatia. Curioasa Nuperstíie Cand superstitia va fi disparut din restu luihei, ea va ramanea toluri in Sicilia. La Spellingo, nu departe de CiUna (Sicilia), exista un vechiu castel, in ruinele caruia legenda spune ca e ascunsa o comoara. Paza acestei comori e incredintata unei camgarife coco^ate si pitica, a carei figura urna de mama focului e in continuu acoperita de un vél. In floare Vineri, dimineata, aceasta pitica apare, zice p«parul, la intrarea castelului in ruini, inaintea caruia se plimba pana la reversatul zorilor, dantand scotind sUigae ascutite, cu speranta de a hotari pe vre-un «destin indraznet sa se apropie ?is_o scape. Legenda adauga ea daca cineva ar avea indraznata sa se aventureze la acea era mUterioasa Antigon. Calfele Bulow in pericol ? De vre-o cincispre-zece zile incep din nou, cu o mai mare insistenta decat de obiceiu, sa circule supnari relative la o apropiata retragere a contelui Büiow. Se zic ca a cazut in disgratia Imperalului; a fa mt fiasca in politica externa si comerciala , a nemultumit pe conservatori si a desgustat pe lberali, pi de aceste lucruri sunt pline ziarele de orice culoare pulitica. Poate ca corespondentii ziarelor europene lasa prea multa libertate sboiului fantaziei lor, dar se pare ca si pozitiunea contelui Buiow nu e din cele mai solide. Desigur, el insusi o strafea, cand, in saptemana Urechla, in Camera Seniorilor, intreba : «Ati mai vazut vin-o da a un german care sä fie multumit ?» Sä speram ca natiunea germana sa nu fie nici o data multumitä , pentru ca popoarele multumite o putesc tot d’auna si poporul german nu ar merita aceastä soarta. Si desigur ca vina nu e tot dauna a altora. Smuts .carierei diplomatice de increderea Suveranului seu, cariera, in care el a petrecut cea mai mare parte a vietei sale si a desfasurat cea mai mare activitate a sa, contele Billow vrea sa aduca in guvernul propriei sale fara acea tinere diplomatica despre care a dat atatea atat de stralucite probe. Dar gresi socotelile sale. Si prin urmare trebui sa le faca de doua ori. Conteie Bülow veni la putere in momentul cand probleme de cea mai mare importanta se impunau in Germania: problema tratatelor comerciale si aceea a canoului dintre Rhin si Elba. D spre cele dinte in Wilhelm II a spus odata cu incheerea lor impliuita sub Caprivi, lu salvarea Germaniei, si in ceea ce priveste valoarea lor, imparatul nu isi schimba nici odata opiniunea. In ceea ce priv-se canalul, el nu a incetat nici odata de a-i arutla imensa importanta pentru viitorul industrial si militar al Germaniei, si proiectul de a-1 duce La indeplinire deveni steag a unor vii lupte, in cari suboiBbaii deja mai multe ministere. Acum ce se intampla cu toate acestea ? Tractatele de comerciu nu sunt inca aprobate. S'au sfarsit in mod fericit negocierile aceluia cu Italia, dar raman inca toate celel’arte. Ramane mai ales cel cu Rusia, care e de o importanta capitala pentru Germania. Datei gaseste cel mai mare plexatcol in taxele inalte ce vor sa fie impuse productelor agricole. In fapt, in ceea ce priveste noul tarif vamal, votat anul trecut de Richstag, el a ridicat cu mult taxele de intrare, si cu toate acestea agresorii nu sunt multumiti, si azi incäet continu a striga si a cere desfiintarea tractatelor. Astfel contele Bulow, care vrea sa urmeze lutia mijlocie, nu reusi a mutumi pe liberal! pentru ca vrea taxe ridicate, dar nu multumi ne! pe agrar! car! nu le gasesc destul de ridicate. Acela?! lucru cu canalul dintre Elba si Rhin. Agrarii nu-1 vor, il voiau insa liberalii, industriasii ?invitatii. Si atunc! se recurse la un termen de mijloc. Se facu o singura parte a canalului. In acest mod se va putea spune liberalilor ca restul va veni, si agtarilor se va putea da consolafiunea cu partea care a fost mai mult combatutä de el nu se face. Insa inca odata contele Büfow, grafie politicei sale, ajunse sa nemultumeasca pe liberal! ?i pe conservator, cari de o luna sunt de acord... in a ataca pe cancelar. Ceea ce, de altfel, e natural. Dar ceea ce impresioneaza mai mul ?i continuà sa ridice comentarii din ce in ce mai vii, sunt desigur simptomele unei anumite ostilitati contra cancelarului care se nasc chiar si la curte. A produs, spre exemplu, o profunda impresiune faptul ca in ultimele discutiuni din Camera seniorilor, sagetile cele mai veninoase au fost indreptate in contra contelui Büiow de baronul Manteuffel, care e p per GR 03ICI FEMININE Femei eolloratoare Publicistul german A. Miessler a scos o carte in care se ocupa cu activitatea desvoltatä de ferne! pe tarünul exploratiunilor prin lumea intreigä. In fruntea acestui respectabil numar de ferne! se afla vieneza Ida Pfeiffer care a facut 24.000 kim. pe apa si 32 000 klm. pe uscat. Primele ei catetorii au fost prin Siria, Palestina, Egipt, Scandinavia ?i Islanda, Brasilia Chili, Tahiti, China, Oslindia, Persia, Asia Mica s i Grecia. Ajutata de guvernul austriac facut de la 1851—1855 o a doua calatorie in jurul lumei spre insulele Sueda, de unde dupa o juma de an trecu prin Australia la California, de acolo la Peru ?i Ecuador ?i prin tinutul Misissippi la lacurile canodice. In anul 1856 intr’o noua caletorie fu facutä prisonierä in insula Madagascar ?i condamnatä la moarte, mai tirziu insä a fost grafiatä ?i expulsatä. Reintoirsä din aceasta calatorie la Viena se imbolnävi ,?i muri in anul 1858.. . 0 Scrierile ei, ?! mai pu ,seamai «0 califiorie feminina in jurul lumei» au fost foarte mult apreciate. Celebrul scriitor Humboldt avea o deosebita veneratie fata de Ida Pfeiffer, careia ii dedica volumul IV al operei sale «Kosmos». O caetorie de explicatiune stiintifica, care a fost de mare importanta pentru exporatiunea Africei de mijloc, a intreprins'o in 1803 domnisoara olandeza Alexina Tittne. In anul 1869 ea facu din Tripolis o a treia calatorie in intunecimile Africei, de unde nu avea sa se mai intoarca; ea a fost asasinata in Wladi Aberdsohu, spre vest de Mursuk. O alta calatoare in jurul lumei, in adeveratul sens al cuvéntului, este englezoaica Annie Brassey, care I-a petrecut cea mai mare parte a vietei pe vaporul ei propriu, facand mai multe categorii in jurul lumei ?A muri in largul marei de frigurile malaria. Opul ei principal «Ooaletotie in jurul lumei», a adus mari foloase etnografice si geografice. In aceasta sferte de exploratoare gasim ?t pe principesa Theresa de Bavaria, care a fost numita doctor onorific de catre Universitatea din München. Mai amintim ca exploratoare pe femeile Holub (Austriaca), Maria Smith (Engezoaica), care a devenit mai târziu Sofia lui Livingstone, -i in fine pe Mis Peary, care a insotit pe celebrul explorator american al Poului Nord, capitanul Peary, pana la cea mai nordica latitudine. Olimpia. recessiunea de ei l Fafä cu seceta, care dureaza de mai mult timp, amenintând sǎ nimiceasca holdeie tarei noastre, un mare numer de agricultori,au cerut sfintei Mitropolii sa faca o procesiune, sǎ inalte rugäciuni spre cot pentru ca sä cada ploaie binefacetoare. Rugäciunea a fost ascultata s i er a avut loc procesiunea. Al uixiunea Dis de dimineata inca, publicul Capitalei se indrepta spre centru, uni ca sa asiste la serviciul religios, altii ca sa vada procesiunea. La orele 10, toata calea victoriei, calea Rahovei, piata ?! cu deosebire ?oseaua erau tiosite de public. Zeci de mii de oameni asteptau trecerea piosului cortegiu. Pe dealul Mitropoliei era o adeverata mare de capete. Femei, barbati, tineri, bestani, copii, cu totii stetcan inghesuiti, cu privirile amintite spre catedrala. Serviciul divin Serviciul divin a fost oficiat de P. S. S. arhiereul Sofronie Vulpescu-Craioveanul, inconjurat de preotii s i diaconii catedralei Sf. Mitropolii. Procesiunea s’a inceput la ora 10 ?i jumatate. In frunte mergeau doar paracliser! cu felinarele aprinse, veneau apoi sfintele steagur §i dupa aceia preofit cu icoanele de la bisericile Sf. Vineri-Hereasca, Flamanda, Olari, Cu firul de argint, Dobroteasa, Sf. Nicolae Solari ?i Sf Elefterie. Ca diacon! ma erau Gr. Georgescu, de la biserica Slobozia ?i N. Popescu de la biserica sf. Hie din calea Rahovei. Procesiunea Procesiunea a plecat de la Mitropolie si s’a oprit pe deal, langa prima cruce. Valuri de lume veneau mereu, chemate de sunetele puternice ale clopotului cel mare, care facea sa vibreze vazduhul. In mijlocul «celei imense multimi s’a inceput sfințirea apei si citirea moliftelor pentru ploaie, de catre P. S. S. episcopul Râmnicului si Noului Severin Atanasie Mironescu ?i de catre P. S. arhiereul Sofronie Graioveanul. Itugaciunea La o mica distanta de vasul cu apa ce trebuia sfintita, era cosciugul cu moastele Sfintului Dumitru, iar in fata s’au Insirat icoanele de la biserici. Cand se incepu rugäciunea, se facu o tacere religioasä, o noapta nu ma! e§i din acele zeci de mii de gur?. La un moment dat, Episcopul, Arhiereul si intregul der cazu ingenuchi. Mu fimea facu la fel. «D-ne, porunce?te norilor sä aducä ploaie dätätoare de roade ?i adapä brazdele pamantului» se ruga P. S. S. episcopul. Arhiereul Sofronie Craioveanul continua apoi rugäciunea ziceni : «Tu era acela care pentru pacalul oamenilor din timpul lui Noe ai desfacut isvoarele adinculu! §i a deschis sghiaburile centrului fara pamintului al umplut de apa». Rugäciunea se termina cu troparul : «Mänlue?te Doamne pe poporul teu si binecuvinteaza mo?tenirea ta...»* • « La orele 12 fara un sfert, serviciul divin fu terminal si piosul cortegiu cobori in jos pana la cele doua coloane, apoi se urca pe partea ceal alta a aleei, in sunetele clopotelor, a canturilor diaconilor ?a dascalilor $i urmat de miile de oameni care nu putura sa incapa in curtea Mitropoliei. Tocmai tarziu multimpa care astepta pe calea Rahovei, calea Victoriei ?i la Sosea a arat ca procesiunea a fost marginitä la Dealul Mitropoliei, ?i incepu sa se imprastie. Maei i tiri am strajuituie — Prin fagoi — Familia Dalzovo, din Vistenaurovo (Italia), mancand ciuperci, sau otravit ?i dupa masa au murit barbatul, nevasta ?i trei copii ai lor. Individul Christofore, care a comis 8 crime, e urmacit de parchetul din Brassac (Franta). El a omorit pentru 100 franci pe un tiner dupa indemnul socrului victimei ; apoi, cand betrânul n’a voit sa-l plateasca, uciga?ul l-a omorit ?i pe el. Afara de aceasta a omorit pe o fatä, pe care o zapacise mai vitete cu juraminte de dragoste, apoi pe doui vagabonzi, pe cari ’i-a jefuit de micul lor avut, a001 doui copii, cari culegeat fragi intr’o padure, si dupa aceea pe propriul sau baiat, pe care l’a zugrumat in in specarld dormea. El nu fost prins inca. * * * In Japonia divortul face rivagii. La 300 mii de casatorii, ce se celebreaza anual, sunt peste 66 mii de divorțuri. Mai ales in clasele de jos sunt foarte dese divorțurile. * * » « v Dupa ce a finnt 4 luni, greva lucratorilor de diamante din Anvers sa sfirsit, cu victoria muncitorilor.* « La Valparaiso, ora? din Chili pe Oceanul Pacific, a isbucnit ciuma. Dopulatiunea cetateneasca din Berlin a aprobat poiectul unei noui cal ferate electrice subterane, care va uni extremul nord cu extremul Sud al orasului Berlin. Spesele sunt calculate la 70 de milioane de märci. Lucrurile vor incepe in primavara viitoare. Aceasta va o a treia cale ferata a orasului. * Din Stokholm se comunica ziarului «Vossische Zeitung» cu miliardul american Carnegie, a daruit Universitatei din Toggenburg 100 de mii de matci pentru infiintarea unei catedre de limba engleza pe langa aceasta inalta ?coala.* Se svone?te cä Jacques I a* fl renunfat d-finitiv la proectui séü de a infiinfa un imperiü la Sahara. La Stuttgard *(Würtemberg, Germania) a incetat din viata profesorul Weilbrecht, scriitor* ?i rector al ?coalei politehnice din acel ora?. * * In Fiorenta, Bologna s i PraU* au fost Vineri la amiazi cutremure de pamönt. Adunarea generala a societatei functionarilor publicari, la orele 9 dimineata, s’a finut la Scoala C. A. Roselli, din str. Clemente, adunarea generala a societatei functionarilor publici, sub pre?iientia d-lui I. G. Constantinescu, vice-presedintele societatei. Au luat parte la adunare ?i numero?I membri veniti din provincie. La ordinea zilei: 1)Proiectul de modificarea statutelor societatei, înlocmit de comisia aleasa de adunarea generala de la 19 Octombrie, anul trecut. 2) Ratificari de pensiuni. 3) Alegerea unui membru In consiliul central de administratia in locul vacant. D. presedinte arata situatia financiara ingrijitoare a societatei si insista asupra necesitatei de a se modifica stabilul in sensul ca sa se reduca ajutoarele date de sociatate. Mai cu seama in urma arde*, rel palatului societatei, aceasi institutie, care are un deficit de 174 mil lei, nu poate face fafi, la plata pensiilor a?a cum e prevazut in stabilul in vigoare. Dupa lungi ?i furtunoasa din* cufil, adunarea respinge mediecarea statutelor in baza art. 152 din statul care dispuneai, to ona de meditban, consiliul central de administrati* e obligat si I* P O Marta razboiului din Extremul Orient — Vezi Austratia — Pentru ca cititorii nostri si poata urmari mai usor desvocarea evenimentelor de pe teatrul razboiului din Extremul Orient, däm astazi cailus sa fie o harli, luata din sborul pasarei, care represinta finuturile unde se razboiesc ru?ii ?i japonezii, adicǎ peninsula Zcautung, extremitatea de sud a Mandaiuriei, la capatul careia se afla celebra fortareata Port-Arthur. .......... « « I - 1 Fiul anarhistului MARE ROMAN DE SENSATIE Dc CAROLINA INVER.NIZIQ PARTEA A DOUA Secretul mortului ! Prin urmare cum putea sa pe Blondul, care cunostea la perfectie toate acele semne ?i organizase in alte fabrici intruniri misterioase, care nu perdea nici o ocazie pentru a se intelege cu tovara?ii sei ? Acum erau toti siguri ca s’au inselat. Biondul nu vesise nici odata in acea fabrica, ?i daca a cunoscut pe marchizul de Valdengo, desigur nu a fost in casa contelui Ruggero “j^a Floriane. b ja jchiza se oprea ca se vorb ne-este lucrator in parte, intrebandu-i de familiile lor,' ibresându-se de lucrul, de miscarea fabrici!. Ruggero facea mereu bitreburi miss Betthel, mamei ?i bunicului seu, §i arta o judecata superioara versei sale. Intrisera in sala marelui cazan. Vito, galben ca un cadavru, statea längä gura cazarmlui. Ruggero voi sa se apropie ?i el. Miss Bertha il opri. — Nu, nu trebue sa te duci mai inainte. — Vreaü sä yed. — Nu te apropia, zise Vito, ,e prim«jdipsSE.:js,: Copilul privi pe luda lor cu un aer de dispret. Si lasfind mana miss Berthei alerga spre caldare. Se auzirä doua strigate desperate : unul scos de Robert, care fu cat p’aer sa se dea pe fata, cel l’alt de Fioriana, care vézu pericolul in care se afla fiul ei. Amendoul «Sunsera spre a-l opri ; dar Vito, mai sprinten ca ei, se puse inaintea copilului ca o bariera Dar, fie ca facuse un pas fal?, fie ca copilul il impinse, cazu in cazattul plin de lichid clocotind. Un urtez e?i din peptul prezentilor , lucratorii alergara din toate partile. Vito fu sapa din cazan intr’o stare de plans. Dar traia inca. Se vaita de si se rupea inima. Contele Ruggero voia sa plece de acolo cu fiica sa ?i cu nepotul sau, pentru a-l scuti de acel spectacol. Dar Floriano nu voi. Datorea acelui om viata fiului sau, ?i luand de mana pe Ruggero, care se cui de in capacinarea sa, finea strins de fusta pe miss Bertha, il constrinse sa priveasca pe nenorocitul intins jos. — Pentru tine a ajuns In halat acesta zise cu vocea aspra—cere-i ertare! — Ertare, ertare...—striga copilul plangênd, cazand in genunchi langa Vito, cu mainile impreunate. Ca ?i cum strigatul acelui copilTarar chemata viata, lucratorul deschise ochii, surise ?i ridica o mana arsa pe care Ruggero o lua si o saruti, zicénd : — Nu voi mai face toti menenii, nici odata, nici odata ! Toti lucratorii, chiar cel mai nesimtitori, plangeau. Vito fu transportat in camera ?efoiui fabricei, care plangea cu hohote, spunand ca perdea in el pe cel mai bun dintre lucratorii sei. Fioriana ?i miss Bertha nu parasira pe nenorocitul, care se vaita ?i racnea. Era ingrozitor de privit; ?i cand sosi medicul, incerca sa ia de pe ei bucatelele de ?tofa, cari pareau lipite de pielea arsa, dar rupse odata cu dinsele ?! bucuf! de carne, f ce adu-i rani adinci din cari sângele curge» in abundenta ?i care prezintau un spectacol oribil. Medicul era inca ocupat cu ingrijirea muribundului, asistat de marchiza ?i de miss Bertha, care arātau un curagiu extraordinar, cand fosi beiâna mama a nefericitului lucrator. Lena care avu loc in acel moment e greu de uitat. Miss Bertha incercase sa impiedice intrarea in camera a sermanei batrane, dar ea voia sa intre, chiemând cu vocea disperata pe fiul ei. Si cand vezu acel corp io a?a hal, i?i puse roainele in cap ?i intorcendu-?! privirile spre Fioriana, zise cu vocea stridenta : — Cine mi la adus in halul acesta ? A pasit-o ca sa scape pe fiul d-tale nu e a?a ? Mai bine cadea el... in locul lui ? — Biestern!—zise miss Bertha, pe cand marchiza, panda ca o moarta, sta rezemata de perete—daca fiul teu ?T-a expus vieta pentru a stapa pe aceea a unui copil, nu mai e o victima, ci un erou. inaintea carul nu trebue cineva sa plangi ?i sa blesteme, ci sa se inchine respectuos ?imi?cat. Nu fi-ar fi fost ru?vie pentru el, daca, puternd sa scape copilul, I’ar fi lasat sa cada in cazan ? Batrana sta tu?viata. . — Dar Vito al meu va muri. — Mai sunt sperante, roaga-te. Vito nu scapase nici un cuvint din aceasta conversatie. Când medicul ispravi cu pansarea ranilor sale, striga cu vocea stinsa: — Mama !.. La acea voce, dulce ca o rugäciune, inima sermanei mame parea ca se rupe. Se apropie plângând de pat, sarulä acea fata deformata de arsaturi ?i zise: — Mé vezí, Vito ? mé asculfi? — Da, marná, ?i a? voi sä rámán un moment, singttr cu line. Fioriana ?i miss Bertha aüziser&.fi e?irä täcute din odae. Miedcul plecase deja, promitând ca va reveni, cu toate ca ■ era convins ca pentru sermanul tiner totul era sfir?it. — Säruta-me, mama, — zise Vito. — Mor demn de tine, de tatal mau, ?i mor de buna voe ! — Tu ? tu?, te ii?eu, ai cazut pentru a sapa pe fiul unuia din acel bogat, pe cari il ura!, ?I pe cari acum oi urasc ?! eur — Tofi cred astfel, ?i trebue sa ii ia?I sa creada, mami, dar Dumnezeu s’a servit de acel inocent pentru a me face sa aleg calea cea mai buna, caci, daca traiam, sau a? fi devenit un asasin, sau a? fi fost ucis ca tradator al tovara?ilor mei. Bétránel ii venea réü, — Aiurezi ! — Nu, marni, e adeverul , un muribund in minte. Eu e?isem la sorti pentru a ucide pe ?ei ai fabricei. Roza i?i acoperi fata cu mâinele. — Dumnezeule, Dumnezeulai — Asta zi trebuia sa savirsesc asasinatul, si acum mor pe patul d-lui Basm»; mamia, vei fmese*: crezul ? Sermana fernes se gandi putin. ' — Nu .—respunse apoi.—Nici tu nu trebue sa dor«?ti acest lucru, daca vrei ca Dumnezeu si te ierte. Ceea ce n’a executat tu, o vor executa ceilalti, ?iac fi o vina sa nu prevenim violii mele desemnate. . . Bine, mama, dar atuncií asteapta in sat ca eu si mor: apoi vei spune totul ?efului fax bricei ?i coritelu! Ruggero , vai, gasi in cufurul meu intr’o corfu,lie cu copertele ro?ii, lista lova«, rosilor me! ?! o scrisoare de la, Salverio care ma provoca la re, bdiua«, 1« delict... (Va un&|X