Universul, august 1904 (Anul 22, nr. 209-239)

1904-08-01 / nr. 209

marginea orașului, la apropiere de drumul de fier, a luat foc. Sosind pom­pierii, vicendiul a fost localizat rapide. Pagubele nu sunt tocmai mari. Locțiitor: B .­Sărat Confirmarea mandatului de arestare a lui N. P Popescu.­­—La timp v’am făcut cunoscut cum notarul comunei Bălești, N. Popescu, a ultragiat în localul­ primăriei pe d. Lambru, administrator financiar, cu ocazia inspecției ce făcea percep­ției din acea comună , și cum la intervenția șefului de secție spre a liniști lucrurile, a fost și acesta in­sultat și chiar lovit de notarul Po­pescu. V’am arătat de asemenea cum șeful secției voind să aresteze pe agresor, a fost împedicat de către primarul și șeful de garnizoană, și care în urmă a fost avizat parche­tul, care a dispus arestarea și tri­miterea agresorilor la R.­Sărat. Aceasta s’a întâmplat Marți 27 c., când d. judecător de instrucție Va­­siliad, în urma cuvenitelor cerce­tări, a arestat provizoriu­ în arestul local pe notarul Popescu. Azi, tribunalul compus din d-nii P. P. Robescu, președinte s. v., a­­sistat de d. avocat Alexandrescu, ca­ membru supleant, iar reprezen­tant al ministerului public fiind d. substitut de procuror Lacca, a con­firmat mandatul de arestare. Procesul se va judeca probabil în Septembrie. Timpul. — Azi pe seară a plo­uat puțin­, micșorând căldura lutru cât va. Voinea. T.­Severin Inspecție.—D. dr. Apostolean și inspector sanitar, a venit era aci și a ținut la prefectură o conferință cu personalul inferior sanitar din ju­mătatea județului, vorbind despre asistența moașelor la femeile lăuze de la țară. Cu trenul de 11 și 9 m, cim a plecat, însoțit de d. dr. Morar, me­dic primar al județului și de per­sonalul sanitar inferior la Vârcio­­rova, vizitând infirmeria pentru scarlștinași. Și acolo a ținut o con­ferință despre prevenirea boalelor contagioase. Re­la VârcioroVs, d. dr. Aposto­larm a plecat la Otrehaia. SoaneșaKut­. Târgo­viște ÎnIosu­ te subită.—Era dimineață, femeea Anica Ionițâ, în etate de 65 ani, din Românești, pe când sta lângă un patul, legănând un copil »l fiului ei Nicolae, a încetat subit din viață. In­cendiă.—Un incendiu s’a de­clarat ora după amiază, la orele 3, în pădurea orașului Tîrgoviște, din aprt. Golănia, arzând patru hectare pădure la punctul «Câmpul Măga­rului». Cu ajutorul locuitorilor, care au sărit In­ grăbă, incendiul a fost lo­calizat după o oră. Nenorocire.­Azi copilul Teo­dor, de 3 ani, al lui M. Nicolae, din acest oraș, suindu-se într’un nuc, a căzut jos, înțepându-se în partea dreaptă a spetei, într’un par. Mai mult mort, nefericitul copil a fost dus la spital, dându-i-se a­­jutorul necesar de d-rul Marinoiu, medicul spitalului. Viața lui este totuși în pericol. Condeîii. UN PROVERB PE ZI E păcat că ziua cea mai fru­moasă nu­ are ajun. (Elvețian). Știri din străinatate — Prin roșiă — In Hermagor (Carintia) un foc pus a nimicit 100 de case îm­preună cu biserica. * * Se spune că în locul lui Mu­­rachew va fi numit senatorul Platonov ministru de justiție al Rusiei.* * * Noua federație australiană, care e cu numele o colonie engleză, dar în realitate o republica au­tonomă, a ales de capitală a re­publicei sătulețul Dalgeti din provincia Bombala. * * « Noul impozit asupra venitului va produce guvernului rus cel puțin 300 milioane ruble pe an. El va fi înființat după războiu. * * * Marelui industriaș Anton Dre­her din Viena ’î s’a furat o co­lecție de ape de cravată în va­loare de 20 mii de coroane. Hoțul, un fost servitor al lui Dreher, a fost arestat la Zürich. * * K O telegramă din Berlin adre­sată ziarului Standard din Londra anunță că Curierul Hanovrei a primit și publicat câte­va amă­nunte privitoare la vizita împă­ratului Germaniei în Anglia. Wilhelm II va sosi în Anglia pe la sfirșitul lui Octombrie sau la începutul lui Noembrie, și se va duce direct la Windsor unde va asista timp de câte­va zile la vînători date în onoarea sa. De acolo, împăratul se va duce, e foarte probabil, la Lowther- Gastle, proprietatea contelui de Lansdowne.* * * Camera ungurească a fost pro­rogată până la 10 Octombrie. * * * Din Constantinopol se anunță că misiunea otomană însărcintă să predea regelui Italiei o scri­soare autografă a Sultanului și un dar de arme antice cari au a­­parținut strămoșilor sultanului, va pleca Miercuri spre Italia. * » * «Figaro» anunță că un călugăr jefuit a prezentat arhiepisco­pului din Paris demisiunea sa spre a se căsători cu o doamnă care a figurat mult timp în sa­loanele oficiale și contra căreia bărbatul său a obținut divorțul acum câte­va luni. * * * Ziarul papal «Voce della Ve­­rità», cu ocazia aniversărei în­coronarea lui Piu­s, publică un articol foarte violent contra Fran­ciei. Se zice, între altele, în a­­cest articol : «Acolo triumfă sa­tana ! Fiica cea mai mare a Bi­­sericei s’a despărțit de unitatea catolică, ba încă a devenit și duș­mana lui Christos, a Bisericei și a vicarului lui Dumnezeu pe pa­m­ân­ti. Carierul băilor și al sta­țiunilor climaterice BUȘTENI Concert.—In sala «Eliseul Va­lea Cerbului» s’a dat la 29 iulie, orele 4 d. a., un concert vocal și instrumental organizat de baritonul A. M. Mihăilescu cu concursul d-lor Gr. Ventura, I. Vineș și Mihăilescu­­fiul. D. A. M. Mihăilescu a cântat bine și a fost mult aplaudat în : Cava­tina din Ebreea, Romanța Stelei din Tanhauser ; Marea arie din Don Carlos ; Non­e vero ? romanță și aria din Paza de la Cozia. D. I. Vineș execută admirabil pe vioară; Sérénade du passant, Ma­drigale, Berceuse și Uvertura din Trovatore, culegând multe aplauze. Mihăilescu-fiul, a acompaniat la piano. D. Gr. Ventura a vorbit despre «Străinismul nostru». D-sa arată peripețiile prin cari a trecut nea­mul românesc, apoi incuibarea străi­nismului nu numai în conversația dar și în teatru, operă, muzică și chiar în îmbrăcăminte etc. Arată apoi cum literatura română nu este de­loc încurajată, pe când cea strei­nă și mai ales romanele umplu a­­proape toate bibliotecile, învinovă­țește pe mame că nu-și învață co­piii limba maternă încredințându-i guvernantelor pentru limbile fran­ceză, engleză sau germană. Ernest. BICAZ (Neamțu) Seratla danb­ală. — Aseară Marți 24 c. s’a dat în salonul pri­măriei obișnuita serată săptămânală. Lume a fost cam puțină, din cauza timpului defavorabil. Serata s’a sfîrșit la orele 4 dim. cu un mic, dar frumos cptilion. Corespondent. GOVORA Serbare.— Un comitet, compus din d-nele colonel Segârceanu, Găr­­descu, Fotóm­, dr. Drăgescu, căpitan Olânescu și Popp, având drept aju­tor pe d. maior Demetrescu, a luat inițiativa unei serbări cu venitul că­reia să recompenseze silințele p­­cari le depune muzica regimentului Rovine spre a distra publicul de aci. Serbarea s’a dat în seara de 27 Iulie în sala Traian ; ea a constat dintr’un concert urmat de bal și a avut o reușită desăvîrșită. S’au încasat vre-o 400 lei cari s’au predat d-lul șef al muzicei, locot. Popovici. .......... n.­—»­»O*— ■ [UNK] [UNK]........n­» Cor. TSwSC 21 Scenă de familie. Soacra, ginerelui.—MS tratezi mai rozi ca pe câinii tei afurisiți. Ginerele.—Cam. Soacra, și mai înfuriată.—Da. Cu Leul ai mers până acolo că ’1-ai și îmbălsămat! Ginerile, calm. — Oh, dacă e vorba numai de asta, îți trimet chiar astă­zi pa­­csiv șî îmbalsa­­mator. Soacra.— ? ?? Reginul Ruso-Japonez Situația în Extremul­ On­sn. Japonezii execută atacuri re­petate și înverșunate contra linii­lor de fortificație, ce înconjură Port-Arthurul. Telegramele «Universului» au vorbit la timp de aceste atacuri și de perderile exacte sau pro­blematice pe care le înregistrează telegraful. Toate aceste atacuri forțate de­notă din partea japonezilor do­rința și nevoia ce simt de a lua această cetate cât mai curând, chiar cu oare­cari sacrificii în­semnate de oameni. Disprețul de moarte al japonezilor e cu­noscut și e pus la dese încer­cări în eforturile ce fac contra fortificațiilor rusești; lupta însă ce duc acolo nu e motivată de asemenea manifestații de curaj, căci generalii japonezi s'au ară­tat în multe rânduri foarte eco­nomi de sângele soldaților, ci de voința ce o au d'a ocupa Port- Arthur cu ori­ce preț. Dacă n'am avea în vedere de­cât numai situația actuală a tea­trului de războiu s-ar putea ve­dea că japonezii fac o mare gre­șeală sacrificând viața așa de prețioasă a atâtor soldați pentru a cuceri cu câte­va săptămâni mai curând cetatea Port-Anhur. Germanii în 1870 n’au încercat asalturi nici contra Metz­ului, nici contra Parisului. Rușii în 1877, după în­frîngerile sângeroase de la Plevna, au recunoscut și ei, după consiliile înțelepte ale Dom­nitorului român, că cel mai avan­­tagios procedeu de întrebuințat contra cetăților e, după exemplul german, de a le lua prin foamete. De ce atunci se încapăținează japonezii în atacurile omoritoare și nu sunt inspirați ei de aceste metode de râzboiu, consacrate prin rezultatele istorice ce se cunosc ? Japonezii sunt amenințați de două mari pericole, al căror e­­fect ar deveni simțitor pentru ei peste 2—3 luni, dacă Port-Ar­thur nu cade până atunci. Trans­siberianul își continuă opera lui înceată, dar permanentă de a a­­limenta­ armata generalului Ku­­ropatkin cu nouă trupe ce sunt aduse din Europa. Armatele japoneze actuale au un avânt patriotic extraordinar, dar pe zi ce trece, el e micșo­rat de mizeriile războiului, așa că zi cu zi și numărul și patrio­tismul lor se micșorează. Generalii japonezi trebue să se întrebe cu grijă care ar putea fi soarta războiului, când după 2 luni trupele lor dncimale și isto­vite s-ar găsi în fața a 300.000— 400.000 ruși de trupe proaspete. Japonezii au absolută nevoe ca trupele lor ce operează contra generalului Kuropilkin să fie cât mai curinu întărite de cei 100 de mii de oameni ce operează acum contra Port-Arthurului pentru a putea face față tuturor împrejur­­ărilor ce se pot ivi între Muk­den, Karbin ori Lho Jang. De altă parte flota usrască din Baltica e un fel de sabie a lui Da­­mocles ce spânzură deasupra ca­pului japonezilor. Dacă rușii ar avea norocul să câștige o singură victorie navală contre­ japonezilor, toate avanta­jele câștigate de acești din urmă și pa uscat și pe apă s'ar dărîma ca un castel de joc de cărți din­­tr’o singură lovitură. Pentru amândouă aceste con­siderații Port-Arthurul trebue să cadă repede și de aceea japo­­nezii sunt gata a face și fac ne­­contenit toate sacrificiile pentru ca să-l ocupe cât mai curând. (Telegramele «Agenției Române») Ci-Fu, 30 iulie. «Agenția Reuter» află că după cererea amiralului chinez Sah, contra-torpilorul rus «Retsitelny» a fost dezarmat. Se asigură că toate vasele mari ale escadrei ruse de la Pl-Arthur, afară de «Bajan», au părăsit Port- Arthur, schimbând lovituri de tun cu escadra japoneză la o mare distanță. (Telegramele particulare ale ziarului «Universul») Un vas rusfiss dezarmat luat de japonezi Londra, 30.­«Agenției Reu­ter», i se depeșeazâ din Cifu că doui distrugători de tor­pile, japonezi, au intrat noap­tea cu luminele stinse în por­tul acelui oraș și, în revărsa­­tul zilei, au atacat distrugă­torul de torpile, rusesc, «Re­­șitenii». Soldații japonezi s-au urcat pe bordul acestui vas trăgănd focuri de revolver și au dez­armat echipagiul rusesc. Un rus a fost rănit la u­­măr. Câți­va ruși au sărit în apă și au înotat la mal. Deja do ieri fuseseră debar­cate tunurile de pe «Reși­­tenni», de­oare­ce el se afla într-un port neutral. Din acea­stă causa Rusia va protesta. Consulul japonez asigură că japonezii nu știau că vasul fusese dezarmat. Japonezii au luat în re­morcă vasul rusesc. Temeri de o nouă tragedie ca cea de la Chiioulp, Londra. 30.­«Agenția Reu­ter» află din Citu că încruci­­șâtorii ruși «Ascord» și «No­­wik», eșind din portul de la Port-Arthur, au reușit să se adăpostească în portul chi­nezesc Tsingtau, la sud de Wei-Hai-Wei. Vapoarele japoneze care le urmăresc sunt aproape să a­­jungă în portul Tsingtau. E de prevăzut că se va re­­îno­i tragedia de la Che­mulpo cu vasele «Variag» și «Koresetz». Noni vase rusești Berlin, 30. — O telegramă sosită aici anunță că nouile bastimente cumpărate de Ru­sia de la republica Argen­tina au sosit deja la Vladi­vostok Nou­­ă teribile lupte cu baioneta lângă Port Arthur Berlin, 30.—Se depeșează din Chfa că în jurul Portului­ Arthur s’au dat noui și teri­bile atacuri cu baioneta de că­tre japonezi, cari sfidau moar­tea cu o îndrăzneală uimi­toare. Rușii s’au bătut de a­­semenea cu mare eroism. Regimente întregi au fost distruse din ambele părți. După lupta cu baioneta a urmat lupta de artilerie. Ge­neralul Stoessel umbla călare d’a lungul liniei focului, din fort în fort, și striga solda­ților : — Curagiu, pentru D-zeu și pentru Patrie! Rezultatul luptei a rămas nehotarit. Prevederi despre bătălia de la Liao- tang Berlin, 30. — «Koeinische Zeitung», primește următoarea depeșă din Petersburg: Colaboratorul militar al zia­rului «Russkija Wiedomosti» scrie că situațiunea armatei rusești de la Liao-Jang sea­mănă cu aceea a armatei lui Napoleon în ajunul bătăliei de la Lipsea. Bătălia de la Liao Jang va fi una dintre cele mai spăi­­mântătoare de cari se pome­nește în istorie. Japonezii, cari se află în fața orașului Liao-Jang, sunt în număr de 270 de mii și au 750 de tunuri ; rușii sunt 200 de mii cu 450 d­e t­uri. Notă.—Napoleon I a fost învins de aliați la L­ipsca în Octombrie 1813.­ ­ Scăparea vaselor rusești de­n­ Port-Artftur' Londra, 30.— «Daily Tele­graph» află din Cify că ami­ralul Togo urmărește încă es­cadra rusească evită din por­tul de­ la Port-Arthur spre a scăpa în porturile neutrale. Togo a încercat să în­conjure vasele fugare aproape de mica insulă Round Island, la distanță de 55 de mile de Port-Arthur, spre a le dis­truge, însă din cauza repezi­ciunei vaselor rusești, încer­carea n’a izbutit. Togo nu s’a întors nici până acum la obicinuitul loc de întâlnire a vaselor sale lângă insulele Elliot, de unde trimite rapoarte la Tokio, așa că lipsesc știri despre dinsul. Ameniința despre luarea unui vas ru­sesc de către japonezi Londra. 30.—«Daily Tele­graph» spune, după ultimele telegrame ce a primit, că pe bordul distrugătorului de tor­pile rusesc, «Reșitelny» s-au g­ăsit depeși ale generalului Goessel, pentru țar. Aceste depeși trebuiau să ajungă cu ori­ce preț la Pe­tersburg. «Reșitelny», eșind din por­tul de la Port-Arthur, isbu­­tise să scape de blocul japo­nez. Insă la jumătatea dru­mului către Cifu, s’au stricat mașinele. Totuși vasul isbu­­tise, deși cu cele mai mari greutăți, să ajungă la Cifu. Ofițerii erau așa sdrobiți de oboseală, în­cât au debarcat imediat și s’au dus la un o­tel ca să doarmă, refuzând de a primi până și pe consu­lul rus. Vasele germane, chineze și portugeze care se aflau în port, au salutat vasul rusesc. Ofițerii ruși au fost invitați la un banchet pentru seara următoare. Amiralul chinez Sah s-a dus pe bordul vasului «Reși­telny» și a impus imediata desarmare a vasului sau ple­carea lui în termen de 24 de ore. De­oare­ce mașinele vasu­lui erau stricate comandantul a preferat desarmarea. In a­­celași timp ofițerii și-au dat cuvîntul de onoare că nu vor mai lua parte la r­ezboiu, ieri la 4 ore după amiază, pe când se demontau tunurile, s’au văzut încrucișătoarele și torpiloarele japoneze. Acestea au intrat în port la miezul nopții. Atacul contra vasului ru­sesc a început în timpul când ofițerii ruși se aflau la ban­chetul la care fuseseră invi­tați, pe bordul bastimentului german «Bism­ark». Japonezii, după ce au tras focuri de revolver și de puști, s’au încercat să arunce vasul in aer însă soldații ruși au sărit în apă. Atunci japonezii au remor­cat vasul,­ cum v’am telegra­fist. Su­span­darea navigației comerciale japoneze Berlin, 30. — «Lokalanzei­ger» primește din Tokio o depeșă in care se confirmă ști­rea că o mare parte din es­cadra rusească de la Port- Arthur a izbutit să scape de urmărirea amiralului Togo. Din această causă, navi­­gațiunea comercială japoneză a fost suspendată. Constatarea unei vinovății a japonezilor Berlin, 30.—Telegrame so­site aici arată că toate zia­rele mari europene constată că japonezii, pătrunzând în portul neutral Citu și captu­rând vasul rusesc «Reșitelny» care era deja dezarmat, au comis o infracțiune foarte gravă la dreptul internațional. Amănunte despre spii­nulătoarele lupte de la Port­ Arthur Londra, 30. — Telegramă din Cita : Japonezii cari ase­diază Port­ Arthur sunt in nu­măr de o sută de mii. Lup­tele groaznic de omoritoare țin într’una. Cetatea e bom­bardată ziua și noaptea. Mo­rodi isbucnesc incendii în oraș. Aproape toată populațiunea burgheză a fugit. Se zice că soția generalului Stoessel ar fi sosit la Citu pe vasul «Reșitelny», acela care a fost capturat de japonezi când nu mai era nimeni pe el. Insă rușii desmint știrea că soția lui Stoessel ar fi călă­torit pe acel vas. Spre a se da o idee despre grozăvia luptelor ce susțin forturile, e destul a se spune că într'un fort unde se aflau 200 de ruși, au rămas în viață numai dour din ei. Multe sute de ruși mor de oboseală, de sleire complectă a forțelor. Vass rusești In apa germane.—Con­­f­irmarea unei știri Berlin, SD.—Portul Tsingtau unde s’au adăpostit încruci­șate­rii ruși «Ascold» și «No­­wic»,scăpați de la Port-Arthur, face parte dintr-un teritoriu­ închiriat și stăpânit de Ger­mania. Vor fi prin urmare contro­verse diplomatice. Conform regulamentelor in­ternaționale, autoritățile din Tsingtau vor trebui să oblige pe ruși să dezarmeze vasele sau să plece cu ele din port. — într-un raport adresat Țarului, Alexieff confirmă ști­rea că de mai multe zile ja­ponezii bombardează teribil Portul­ Arthur pe pe înălțimi. O victoria a rușilor Londra, 30.— Ziarul Times află din Cita că rușii au re­cucerit, acum trei zile, după o luptă spăimântătoare, for­tul Takusan de lângâ Port­ Arthur. Bastimentele rusești au contribuit cu un foc teri­bil la alungarea japonezilor, care au avut perieri colosale. Un raport al lui Togo Londra, 30.—«Agenția Reu­ter primește următoarea de­peșă din Tokio : Amiralul Togo raportează că e probabil cum ca basti­mentul rusesc «Gesarevici» s’a scufundat. Ca rrsa japonezii Londra.30.­Telegramă din Tokio: Se crede aici că cea mai mare parte din vasele escadrei rusești de la Port- Arthur n’au isbutit «ă scape ci s’au întors în port. A se citi alte amănunte ■Au uk­issut­o»*#» P9 lucruri din foaia lum­ia Cât costă o expoziție.— Revista americană «Review of Reviews» a făcut socoteala cât costă expoziția din Saint-Louis. Negustorii din Saint-Louis au subscris 24 milioane de franci și tot atâta a dat orașul, pe lângă grandiosul Forest Park spre a construi acolo edificiile ; 45 mi­lioane a dat congresul. Toate a­­ceste 93 de milioane serviră pen­tru lucrările de săpare, pentru construirea pavilioanelor și pen­tru reclame. Guvernul Statelor­ Unite a mai cheltuit 6 700.000 de franci pen­­tru expoziția sa. Secția Filipanelor are o valoare de 4.800.000 de coroane, cele 51 state și terito­rii reprezentate au concurat cu 34 de milioane. Se calculează că pavilioanele­ streine au o valoare de peste 33 milioane. Recons­truirea Al­pilor și a Ierusalimu­lui au costat 3 milioane și jumă­tate fie­care. Toate acestea fără a socoti spesele la care s’au su­­dus expozanții particulari. Obiec­tele expuse sunt asigurate pen­tru suma complectă de aproape 500 milioane de franci. Un fenomen ciudat.­Tot New­ Yorkul se ocupă de un foarte ciudat fenomen. Acum câte­va zile era condus la ospi­ciul catolic din Monnstown, Sta­tul New­ Jersey, un oare­care Abbott Parker, care fusese lovit de trăsnet în­ spate. Abbott Par­ker fu așezat pe un pat lângă care se afla un crucifix. In timp ce se funcționa cu spirt spatele pacientului, medicii și in­firmierii au constatat cu mirare de­odată o reproducere a cruci­fixului pe pielea lui Abbto Parker. Medicii au crezut in primul moment că era efectul unui ta­tuaj, dar au putut imediat con­stată că această ipoteză era ne­­form­ată, și Abbott Parker, reve­­nindu-și în fire, a putut con­firma, că nu fusese nici­odată tatuat. Medicii cred acum că pielea lui Parker a fost sensibilizată la extrem de descărcarea trăsnetu­lui și că ea a operat ca o placă fotografică față de crucifixul a­­șezat lângă patul spitalului. Călugărițile din spital pretind că e vorba... de un miracol. Citiți co Atențiune Premiile nobilîi» abona* ment ce ziarul « Universul» deschide cu începere de la 1 August cor., se com­pun din bani și obiecte cari valorea­za in total a­­proape 5000 de lec. wm* A se citi pe pag. IV-a, premiile ce acor­dăm precum și prețul a­­bonamentului. UN SFAT PE ZI Conservarea pătlăgelelor roșii întregi.—Alege pătlăgele roșii și așază într'o puțină noue un rînd de pătlăgele și unul de sare sau saramură. Mai toarnă saramură d’asupra. Acoperă și păstrează de iarnă. Când te vei întrebuința spală-le de sare și lasă-te în apă până a doua zi. ............<***4*tt*%>>* ■ I... ■ ■ ■ [UNK]«...■ [UNK] [UNK]w Finanțe, agricultură și Comerciă București, 30 Iulie. Finanțe Cota valorilor la bursa din București Renta de 188!—88­5% lei 100- 100y8. idem 1892-1893 5 °/0 lei 991/, 997.'s. idem de 185 mii. 1903 5% lei 99s/f — 10O­/i­­d­emae 32 Vs mii. 4“ , e 877,­88. id. de 50 mii. 4% lei 878/4—88VS ; idem de 724 mii. 40 0 le 88*/,—89’/«, idem de 180 mii. 1898 4 °/o lei 88-881/,. Obtisațiuni com­. București 4’/, lei 82'/*—83. Oblig. Cred. jud. și com. 5'/o lei 087,­99, «unc. rurale 57» , 995/e—199T/i­dem de 4* , iar 88s',—891/, Urb. Bu­curești 3V, lei 89s/s—897g: idem lași 51 , lei S51 85*­. Acțiuni: Banca Națională 2350 — 2300 lei. Banca Agricolă lei 220-223. Banca de Scont lei 90—95. Socie­tăți de asigurare : Dacia-România leî 440—445. Naționala lei 456-460. Monede: Napoleonul leî 20­05. Cor. germană lei 24.70. Florinul leî 2.10. Rubla leî 2.65. Sconturi și avansuri : Banca Na­țională 5—6%.Banca Agricolă 6-8%. Casa de depuneri 5 °/,. Devise : <-ek Londra 25.26’/» ; cek Paris 100.03; cek Viena 105.25; cek Berlin 123.50; cek Belgia 100.10—-. Trei luni: Londra 25.067,. Paris 99.67­,,.Berlin 122.65.Belgia 99.367,. Cota valorilor române in străinătate Frankfurt.— Renta de 5%­ 99.40, idem 4% 87.50. Paria.—Renta de 5% 100.25, idem 4°/o 90.-. Berlin. — Renta de 1892—93 5% 99.40. idem de 1890 4% 87.90, idem oe 1894 47„ 86.50, iá. oe 1896 4% 86.60, id. de 1898 4°/„. 86.50. Comu­­uaie București —.—. Cota valorilor străine Consolid. engleze 88‘/8. Prenta franceză 98.12, renta italiană 103.80. Banca otomană 568, loturi otomane 122.—. Crveale Cursurile piețelor americane au sosit azi cu o mare urcare în urma ordinelor importante de cumpărare sosite din diferite piețe europene precum și, din cauza cumpărărilor locale din partea hausiștilor cari prevăd o mare urcare pe viitor. Urcarea griului e azi si« 27, până la 37» cent. pe bushel, iar a porum­bului de ’/* până la 1 cent. și ju­mătate. La New­ York, cursul grâului dis­ponibil s’a reportat la grâul din re­colta nouă și cutează 10 cent. pe bushel mai jos de­cât acela al grâu­lui vechin. Raporturile și estimațiunile pri­vitoare la recolta totală a grâului In Statele­ Unite continuă a fi con­trazicătoare arătând o diferență de peste 101 milioane de bushel, intre evaluările optimiste și pesimiste după vederile speculanților haușiștî sau bassiștî. Adevérut e insă, că re­sulta­tul final va fi cu mu­lt mai in­ferior ca acela din anul trecut. Recolta­re»]]rabotni in America da nord Ișovu. ..s­o­xioaustian« a­.. Bulet­nni atmosferic Iată Buletinul atmosferic al Insti­tutului Meteorologic pe ziua de erî, Vineri 30 Iulie : înălțimea barometrului la 0 ° 754.5 mm.; temperatura aerului 26 ° 7; vîn­­tul liniștit; starea cerulu senin; tem­peratura maximă de era 31 °; tempe­ratura minimă de astă­zi 17 °. Prea puțină ploae a căzut în tim­pul zilei și peste noapte; în locali­tăți izolate din Muntenia, ea a fost însoțită și de m­anifestațiuni elec­trice. Timpul este tot călduros ; tem­peratura a fost cuprinsă între 36 ° la Călărași și 11 ° la Todireni. Barometrul este tot staționar. A plouat la Galați, Buzău, Plo­ești, Câm­pina, Rucăr, T.­Măgurele, Corabia, Roșiorî-de-Vede, Găești, Zătrenî, Celar, Drăgășani, Pucheniî- Mari, Ferbințî, Urziceni, Balș, Bil­ci­urești, Titu, Slatina, iar la Ba­­cău, Brăila, C.-Lung și R.­Vâlcea au fost numai picături de ploie­­bondentă dacă condițiunile atmos­ferice se vor menține favorabile până la culesul recoltei. Tendința piețelor europene e azi mai calmă în urma numeroaselor cumpărări făcute în străinătate. La Budapesta prețurile sunt în scădere. La Brăila s’au vîndut ort urmă­toarele cereale : Grâu de 76­­ j—787, kgr. hect. 1319 cu lei 15.40—17.15% kgr. Grâu de 75—82 kgr. vag. 96 cu lei 15.15—17.30% kgr. Secara de 74— 74­­­ kgr. vag. 3 cu lei 12.1576 kgr. Orz de 57—67 kgr. vag. 7 cu lei 10.10 -11% kgr. Orz vag. 65 cu lei 10,30% kgr predat porcii­ tutii Su­­lina. Orzoaica de 67—72 kgr. vag. 8 cu lei 12 25—14.60% kgr. Ovăz de 37—41 kgr. vag. 2 cu fei 11.40- 12 ° 0 kgr. și cofza de 69 kgr. vag. 1 cu lei 20 ° 6 kgr. Uniine de peșt­id­a cerealelor in străinătate (Telegramele noastre particulare" Budapesta. 29 Iulie. Secară,, ,, „ 8.16 scă. 4 h. Ovez ,, ,, ,,­­.13 Sca. 5 h. Porumb „ „ 7.23 urc. 5 h. Uoiza >» „ 11.15 urc. 5 h. Berlin. 29 Iulie. Grâu de Sep. mărci 177.50 scă. 1 m. Secară „ 141.50 — 25 Paris. 29 Iulie. Grâu de Sept. frc. 23.15 urc. 10 c. Făina­r » 30.50 urc. 15 c. Ulei de colza » 49.75 scă. 25 c. New-York. 29 Iulie. Grâu disp. cent. 104% — — Grâu de Ius. ,, 107% urc. 2*/, c. Grâu­ de Sep. ,, IOT 8 urc. 2*/, c. Porumb disp. , 59% urc. 1% c. Porumb Sep. , 59% urc. 7, c. Porumb Dec. „ 567, urc- 1% c­ Chicago, 29 lulie. Grân de sus. cent. 113% urc. 27] c. Gran de Sep. ,, 102% Urc. 3] c. Porumb Iuiie ., 54% urc. 7/a c­» d. Sep. ,, 61% urc. l*/»c. șura «Ștefan cel Mare», tradiții, balade, legende, colinde culese din gura poporului. Pe T. A. Bogdan la arestat și l’a dus în­tre 4 gendarmi la casa orașului, unde i­ s’a luat un interogatoriu, după care apoi fu pus în liber­tate. ♦ Un incendiu, pus de răs­­­făcători, a nimicit o întindere de 50 stânjeni din pădurea Statului Comănești (Vâlcea). Se anchetează. ♦ Marți, la 6 d. a. se va face, în localul Camerei de comerț, a­­legerea a doui membri în cor­porația Bursei din București. ♦ In turneul de inspecții, pe care îl va începe azi, d. Porum­bare, ministrul lucrărilor publice, va fi însoțit de d. Elie Radu, directorul serviciului de poduri, și șosele. ♦ D-niî Sigmund Prager și P. Andreescu au fost numiți dele­gați ai ministerului domeniilor pentru alcătuirea corporației blă­­narilor și cojocarilor, din Bu­curești. ȘTIRI ȘCOL­ARS ♦ Următoarele învățătoare, ab­solvente a școalelor normale din anul 1899, au fost chemate a o­­cupa locurile vacante de la școa­­lele comunale urbane din țară : Cupricanu C. Maria, Tisescu E­­iena, Horin Ana, Dumitrescu Ni­­co­li­ța, Constantinescu Aristița, Dumitrescu Heraclia, Fratoști­­țeanu Eugenia, Manoliu Emilia, Petrecu Lucreția, Duca Enate­­rina, Lambrinescu Maria, Con­­stantinescu Cristina, Ciudin Lu­creția, Danulescu Emilia, Eftimiu Ana, Bușincu Corina și Stoica Elena. Toata aceste d­re se vor pre­zenta la ministerul instrucțiunei publice în ziua de 20 August, spre a fi supuse examenului medical. ♦ Au rămas vacante catedrele de la școalele din următoarele comune urbane : școalele de fete din Mihaileni, Isaccea, Babadag, Macin, Baia de Aramă, No. 1 din Călărași, Oltenița, Sulina, Ostrov și Medgidia și la școalele de băeți din Babadag, Hârlău, Oltenița, Isaccea, No. 2 din Co­rabia, No. 2 din Focșani și No. 2 din T.­Măgurele. ♦ Pe ziua de 1 August au fost numiți la școala de meserii din Ploești d­ nnî. N. Rădulescu, ajutor-maestru de forjă ; T. Con­stantinescu, a­jutor-maestru sculp­tor ; D. Alexandrescu, maestru lăcătuș și G. Constantinescu, ma­estru tâmplar. ♦ La școala inferioară de me­serii din Brăila a fost numit d. I. Gh. Constantinescu, maestru tîmplar, în locul d-lui N. Ia­­mandi­ , de fie­care acțiune ung acont de­­ 30 lei din dividentul cuvenit pe anul 1904. ȘTIRI SANITARE”" ♦ Comisiunea europeană a Du­­­­nărei a dăruit suma de 100 lei, spre a veni în ajutorul clădirea unei băi populare la com. Sft.­­ Gheorghe. ♦ D. E. Laptev, arendașul moșiei Udupu (Teleorman), a dă­ruit 200 lei pentru înființarea u­­nei infirmerii în acea comună. ♦ D. dr. Vasile Pascal a fost numit medic al plășei Câlniștea, circumscripția II, din județul M­hșcl, în locul d-lui dr. P. Ca­­zacu, demisionat. ♦ D. Dumitru I. Trocan, din Bobaița (Mehedinți), a oferit gra­tuit, pe termen de 3 ani, o casă, spre a servi ca infirmerie în a­­cea comună. ♦ D. Vasile P. Zagoriț a dă­ruit 100 lei pentru cumpărare de mobilier necesar infirmeriei din Slobozia-Mândra (Teleorman). ♦ In locul d-lui dr. N. Do­­nescu, demisionat, a fost numit provizoriu până la concurs d dr. D. Pașcanu, medic al spita­lului comunal din Isaccea și în­sărcinat cu serviciul medical al plășei Macin (Tulcea). j Biblio­g­r­a­fii ♦ A apărut ediția III din lu­crarea d-lui Râdulescu-Motru : «Cultura română și politicianis­mul». Prețul 1.50. INFORMATION! SÂMBĂTĂ * M. S. Regele a bine­voit să decoreze pe d. Jean Feder, cunoscutul proprietar al magazi­nului de muzică din calea Vic­toriei, cu ordinul «Coroana Ro­mâniei», în gradul de Cavale­r. ♦ D-na Sevasta C. Arion a în­cetat din viață erî aci în Bucu­rești. Defuncta este mama d-lor : C. G. Arion, Paul, Virgiliu și Scarlat Arion. • D. medic primar al jude­țului Prahova, prin adresa No. 1170/1904, comunică prefecturea poliției Capitalei că în urma con­statarei făcute de d. medic al orașului Sinaia, farmacia din Si­naia, servește publicul când se prestază în cursul noptei. Luăm cu plăcere notă de a­­ceastă recentă constatare. * S’a aprobat proectul întoc­mit pentru construirea palatului administrativ al județului Boto­șani. ♦ Administrația Casei școale­­lor a fost anterizată să accepte donațiunea oferită de d.Grigore Angelo, constând dintr’un teren în întindere de 1.944 m. p., si­tuat in Gostinu (Vlașca), pentru ’școala din zisa comună. * Primăria din T.-Severin a acceptat în principiu oferta casei «Allgemeine Electricitäts Ge­sellschaft» din Berlin pentru ilu­minarea acelui oraș cu electrici­tate în următoarele condițiuni: Concesiune pe 50 ani; plata anuală de 75 mii lei în rate lu­nare ; costul pe oră a kilowatu­­lui 7 bani, iar pentru scopuri industriale 3 și jum. bani. Se vor instala : 30 lămpi , 1000 lumânări, 60 , 250, 200 a 25 și 200 a 16 Primăria va pune gratis la dispoziția societăței un loc mare pentru instalarea centralei. Consiliul comunal se va pro­nunța în Septembre asupra o­­fertei. • D. Grigore Angelo, proprie­tarul moșiei Băneasa-Gostinu,­­Vlașca), a donat pentru școala din Gostin 1.945 m. p. ♦ D. Mihail Breviman, con­trolor șef al comunei Iași, a fost ales și confirmat ca președinte al societăței funcționarilor pu­­blici, secția Iași. ♦ Se caută corespondenți ac­tivi la Focșani, Huși, Câmpina și Zimnicea. Ofertele însoțite de o recoman­­dație a depozitarului local, se vor adresa redacției. ♦ Informațiunile la parchetul de Ilfov se dau în fie­care zi de lucru între orele 12 și 2 d. a. * Primăria com. Radovanu (Ilfov), a­ încunoștiințat parche­tul că un incendiu a distrus o mare șiră de grin­de pe acea moșie. Incendiul a luat naștere de la o scântee de la mașina de treerat. ♦ Parchetul de Ilfov a fost încunoștiințat erî că femeia Stanca Văduva, fiin Maia (Ilfov), du­­cându-se să sape lut, s'a prăbu­șit­ malul peste ea și a omorît-o. Parchetul a autorizat înmor­­mîntarea ei. • In cimitirul de la Magyar­ Szakos (Ungaria) s'au aprins de la o candelă iarba și crucile de pe morminte. Au ars 300 cruci. ^ Ni se scrie din Reghinul­­săsesc, că Mercur­ sosind acolo învățătorul Teodor A. Bogdan, învățător din Bistrița, pe când prâimia­­e hotelul «Central», un sub-locoten­ent de jandarmi i-a confiscat 7 ex­amplare din bro­m­ilitare . Au fost numiți președinți ai comisiunilor pentru examinarea în acest an a căpitanilor și asimilaților pentru gradul de maior și asimilat in activitate și rezervă. Pentru arma infanteriei d. general Culcer Ion, comanda brigăzei a 3-a de infante­rie ; pentru arma cavaleriei d. gene­ral de divizie Popescu Mihail, in­spector general al artileriei și co­mandant al corpului I ; pentru arma cavaleriei: d. general Lambrino Al., com. brig. a IV-a de călărași; pentru arma geniului : d. general Crăini­­ceanu Gr., inspector general al ge­niului și comandantul brigăzei 7 de infanterie ; pentru marină ; d. co­mandor Cozlinsky Em., comandantul marinei militare; pentru mecanici clasa I; d. căpitan comandor Băr­bieri Nicolae, comandantul diviziei de Dunăre, inginer clasa II Alexan­­dreanu N., directorul arsenalului marinei ; pentru medicii căpitani : medic-colonel dr. Condemin Nic. de la corpul II și medicul locotenent­­colonel dr. Popescu Grozeanu Dim. de la spitalul militar «Regina Eli­­sabeta» ; pentru căpitanii veterinari: veter; maior Constantinescu Ion de la corpul II și veter, maior Strehă­­ianu V. din reg. 10 artilerie ; pentru farmaciștii căpitani : farm. maior Cholet Const. de la spitalul militar «Regina Elisabeta», și farmacistul maior Bogdan Gh. de la corpul II; pentru intendență și administrație: intendentul Vîrtejanu Ion din mi­nisterul de războiu și sub-intendan­­tul Zaharia Const, din același mi­nister. Membrii comisiunilor pentru a­­ceste arme, vor fi numiți la timp de către comandanții corpurilor de armată, conform art. 2 din regula­ment. STIRI JUDICIARE . D. judecător al cabinetului I a continuat era instrucția în afacerea omorului politic din ca­­feneaua «Macedonia». D-sa a ascultat mai mulți mar­tori, precum și pe Nuși Tullin. Acesta din urmă fiind întrebat ce a făcut cu revolverul cu care a omorît pe Lecanta, a declarat că revolverul nu era al său, ci l’a găsit jos, iar după ce a tras l’a aruncat tot jos. Probabil că a fost luat de vre­unul din cei cari se găseau față. Prin această întrebare, d. ju­decător a voit să constate dacă Nuși Tullin­ purta armă asupra lui. De alt­fel instrucția a constatat pe deplin că el era în legitimă apă­rare, când a omorît pe Lepanto. Contrar celor publicate acum câte­va zile de un ziar din Ca­pitală, Nuși Tullin n’a cer­at până erî liberarea sa pe cauțiune. Pro­babil că o va cere azi sau Luni. ♦ Erî au fost înaintați parche­tului Anton Macaron și Al. Du­­mitrescu, arestați de poliția Ca­­ntalei, fiind­că au falsificat un Don de pensie și o poliță în va­loare de 300 lei pe care au în­cercat s’o scumpteze la banca « Colen­tina». ♦ Secția­ de vacanțe a trib. Ilfov a respins ela cererea de li­berare pe cauțiune morală făcută de locuitorul Gh. I. Neicu, din Popești­-Dragomirești (Ilfov), dat judecății ca paricid. Acest locuitor, luându-se la ceartă cu tătul său din cauza u­­nui pământ, i-a aplicat mai multe lovituri cu un ciomag, din care cauză a încetat din viață. Cererea de liberare a adre­sat-o tribunalului din cauză că Curtea cu jurați nu funcționează. 3T1ÄI ECONLOMICK în F1848GIARE ♦ Detectorii acțiunilor Băncei Naționale a României vor primi, au începere de la 1 August 1904, Ultime infprmațisni SAMBATA. ♦ Ministerul instrucțiunei pu­blice a cerut directorilor școale­lor agricole practice din țară să-i înainteze câte o listă de numele elevilor care au terminat cursu­rile de 3 ani și care urmează a fi trimiși la ferme sau școalele inferioare de agricultură de la Pâncești-Dragomirești și Stri­hăreț. ♦ Luni se va întruni la mi­nisterul de finanțe comisia de ex­perți spre a se ocupa cu rezol­varea contestațiunilor făcute de comercianți la taxările vamale. D. Cezărescu prim-ajutor de primar al Capitalei, care a ple­cat la Sinaia spre a fi de față la plecarea Suveranilor, se va re­întoarce în București astă­zi di­mineață. ♦ Ministerul nostru de dome­nii a fost anunțat de către auto­ritățile din Ungaria, că în zilele de 5, 6, 7 și 8 Septembrie st. n. se va ține în Budapesta pri­mul congres al alianței coopera­­­tive internaționale. Acest congres va fi prezidat de contele Karolyi. ♦ Directoare a orfelinatului, ce se înființează la Dobrovăț (Vas­­luiu), a fost numită d-na Dra­­gov. Orfelinatul va începe a func­ționa de la 1 Septemvrie, deși,­camdată în București, până se vor face reparațiunil­e nece­sare localului din Dobroviț des­tinat pentru acest scop. ♦ D. maior Adrian Miclescu, directorul pulberăriei Dudeșt, a fost mutat în interes de serviciu în reg. 11 artilerie din Focșani, pe ziua de 1 August. ♦ Serviciul statisticei de la ministerul de finanțe lucrează la un anuar general al României, după sistemul anuarelor Statelor mari din Occident. Această lu­crare se face prima oară la noi și va cuprinde întreaga activitate administrativă și comercială a țarei, în amănuntele ei cele mai mici. Anuarul va fi gata pe la sfir­șitul lunei viitoare. ♦ După rapoartele sosite la ministerul de domenii, semănă­turile păioase ca orzul, ovăzul, grâul și secara au fost secerate în întreaga țară. Pretutindeni s’a început treeratul ; pe alocurea s’au început arăturile pentru se­mănăturile de toamnă. Din cauza marei secete care bântue încă țara, numeroși aren­­dași și­ proprietari de moșii a­­mână începerea arăturilor pentru,, semănăturile de toamnă. Rezultatul recoltei generale din acest an față de anul trecut este a­­proape 70 la sută în minus. ♦ D- Gb. Alexandrescu a fost numit ajutor-maestru forgeron la școala de meserii din Buzău. ♦ Eri dimineață s’a întrunit la prefectura de Ilfov, sub preșe­­dinția d-lui Paul Statescu, pre­fectul județului, consiliul de i­­gienă care s’a ocupat cu apro­barea regulamentului de edilitate și igienă al mai multor comune din acel județ. ♦ In cursul lunei Septembrie se va întruni la ministerul de fi­nanțe comisia de pensii spre a se ocupa cu cercetarea actelor în­vățătorilor și învățătoarelor cari și-a fi regulat drepturile la pen­sie pe ziua de 1 Aprilie, dar cari au continuat a face­ serviciu după acea dată. ♦ Asociația generală a studen­ților va da astă-seară o serată dansantă în saloanele sale din calea Victoriei 110. ♦ D. N. Steriu, impiegat în direcțiunea comptabilitatei gene­rale a Statului din ministerul de finanțe, a fost numit, pe ziua de 1 August, contabil cl. I, la per­cepția circumscripției a 2-a din Capitală. ♦ D. Nițescu, șeful biuroului servcicol din ministerul de do­menii, care, împreună cu elevele atelierului de silvicultură de la Cotroceni, au fost trimiși de acest minister în Italia spre a se perfecționa în arta sericicolă, au absolvit cursurile școalei de sil­vicultură din Padua. Se vor înapoia în București după ce mai întâi vor face prac­­tică pe lângă stațiunea sericioasă de acolo. ♦ Cu prilejul trimiterei de către Suverani a două vagoane cu efecte de pansamente la Peters­burg pentru răniții ruși, M. S. Regina a adresat o scrisoare împărătesei văduve Alexandra Teodorovna, rugând-o să pri­mească acel dar. ♦ Ministerul de domenii a scos de sub tipar al douilea vo­lum asupra anchetei industriale*

Next