Universul, septembrie 1904 (Anul 22, nr. 241-269)

1904-09-02 / nr. 241

porumba­ cu 39,50—40,50 și ră­pită cu S3,25. — Fata Aaion, a lui Gheor­­ghe Bfirbeo, din Slujitori-Albo­­tești, a încercat să se sinucidă dând o cantitate de acid­ienie. In agonie, a fost dusă la spi­tal. Sunt puține speranțe de sospara Cauza e un amor nenorocit. — Necunoscuți s’au introdus in tim­pul nopții în casa lui Vasile Pescaru­, din Gropeni, torturându-l și prădându-l de suma de 400 lei. A fost arestat Chiriac Anton, ca autor al furtului.­­ Marin Bogdan , servitor la d. Ion Rădu­lescu, comercial din str. Plevnei No. 199, trecând cu­ căruța In goana cailor, a căl­cat pe Neagu Popovici, fractu­­rându-i grav coastele. — V. Apostol, zis Smicherul, și Marinache Petre, vestiți bă­tăuși, întâlnind pe Dan Ion, prin Comorofca, l'au bătut atât de grav, în­cât a răm­as surd. Bătăușii au fost arestați, iar Dan trimes la spital. — Roza Țigler a dispărut de la stăpânul său Moise Moscovici, furându’î giuvaernoaie de valoare. — Ia­port 7 vapoare. Au so­sit 59 vagoane de cereale. Cota apei 1. 10 în creștere oul c. m. Piața cerealelor.—încercare de sti»iíci«secC­­»hipe­rtia Brăila, 31.—Știrile din strei­­nătate aduc o urcare de 4*/« la grâu și %l­ la porumb. De­și sunt urcări­ în streinatate, piața este totuși calmă. Navlurile fluviale sunt­ parali­zate, cele maritime sunt în ur­care. Cerealele s’au vîndut, ast­fel : Grâu­ de 75.000—83 cu 15.40—17.15 ; secara de 69—73 cu 12.45—12.85 ; orzul dr BO­OB <?u 9.25 ; orzoaica 67—70 cu 12.30 ; orezul de 39—45 cu 10.90—12.05 ; fasolea cu 26.50. — Sofia Antohi s’a aruncat in Dunăre. Fiind scoasă de niște pescari, pe mal, a putut fi rea­dusă la viață. Cauza acestui act desperat este mizeria. — Un incendiu a distrus bu­cătăria de la casele lui Sim­ion Antonian,de pe bulevardul Carol. Ware« seminat­urilor­.-utili­­tare.—Apele Galați, 31. — In județ­aratul și semănatul se activează. Viile de prin locurile joase au început­­ a se îndrepte puțin ; pe alocuri s’a început și culesul. Câmpul a înverzit bine. — Comitetul societăței «Can­tina școlară» s’a întrunit în șe­dință Luni seară, spre a decide asupra procurarea de cărți copi­ilor sărmani. — Biuroul central al poliției din Rotterdam a cerut poliției locale relațiuni asupra identitatei lui Josef Sirous, fost­ în locali­tate și stabilit acum în acel oraș. — Astă­zi, Marți, au început la reg. 11 Hiret exercițiile con­centrări de toamnă și vor dura până la 8 Septembrie. Atunci regimentul va pleca la Tecuciu. Unde se vor da luptele de bri­gadă. — Apele Dunărei sunt în creș­tere. Ele cotează cu 1 m. 40 c. m. deasupra eu­agiului. Sinucidere însruzil­isre. — Înecat în Duni­re.—Manevre navale. — Mare furt de biju­­terii.­Ren­orcciri.­ Dispariție. Grevă Valap. 31.— Ion Baerio, lu­crător la echipa căilor ferate s-a sinucis aruncându-se în fața trenului ce venea de la Iași. El a fost tăiat în două și ori­bil mutilat. Rămășițele sale au fost găsite la km. .2578, în gura tunelului, pe lângă canton. El era alcoolic. Cadavrul i-a fost dus la morgă. — Eftimie Busuioc, pescuind la vadul sacalelor, a scăpat cior­­pacul în Dunăre. Repezindu-se să-l prindă a că­­zat în apă, niște marinari, care treceau cu o barcă, i-au sărit în ajutor, dar n’au putut să-l scape. Cadavrul seu n’a fost încă pes­cuit. — Canonierele «Oltul», «Bis­trița» și «Siretul» au plecat, sub comanda căpitanului-comandor Gratzoschi, la Constanța, spre a participa la manevrele navale. — Un însemnat furt de biju­terii s’a comis , la vice-consulul englez Henry Dundas. S’au fu­rat coliere, brățări și ceasuri de aur cu briliante. Fiind bănuiți Simion Ivanof și Alexie Pricop, ei au fost a­­sestați. Se anchetează. — Gheorghe Ion, căruțaș, a fost lovit grav de un cal, care i-a zdrobit dinții și buzele. — Maria L­z3r, în vârstă de 12 ani, a dispărut de la părinții ei din str. Presei. Se cercetează — Gail de la căruța lui Gh. Dan, speriindu-se de o muzică, și-au făcut vînt, trîntind și căl­când­ pe căruțaș, făcându-î o rană gravă la cap. — Lucrătorii antreprenorului Nicolau, care repară cazarma de roșiori, s’au pus în grevă. Autoritățile au intervenit. Tăiat de tren.—Tentativă de asasinat.—Procesat Scânteie laß. 31. — In apropiere de stația Grajduri, un tren d­e marfă a tăiat pe săteanul Minea Vasile, care se afla adormit pe linie. Bietul om, având picioarele re­tezate, a fost dus la spital.­­ Autoritățile au fost infor­mate că o servitoare din servi­ciul d-nei D. G. a încercat să-și asasineze stăpâna, dându-i în hrană o cantitate de opium. Nu­mai printr’o fericită întîmplare d-na a putut să scape de crimi­nalul atentat. Servitoarea a fost arestată. Mo­bilul crimei ar fi fost furtul. Afacerea a produs senzație,căci d-na C. G. e cunoscută ca una din cele mai distinse și avute persoane din Iași.­­ Opoziția făcută de V.Scânteie contra hotărîreijtribunalului prin care e condamnat la 6 luni și o zi închisoare, pentru că a ucis un duel pe regretatul ziarist S. Fra­sin, va fi judecată la 30 Septem­brie a. c. de către secția I a tri­bunalului Iași. Moartea lui Gr.Cog­âlniceanul Iap. 31. — Vestea despre moartea lui Gr. Cogâlniceanu, șeful conservatorilor cantacuzi­­niști din Iași, într’un hotel din București, a produs aci mare impresie. Conservatorii sunt vă­dit îndurerați, defunctul bucu­­rându se de stim­a și iubirea tu­turor. Mortul va fi adus aci joi di­mineața. Cogălniceanu a lăsat o avere de aproape două milioane franci. El era în vîrstă de 53 ani. Intervievând pe un fruntaș conservator de aci, dînsul mi-a demarat că viitorul șef al con­servatorilor ieșani va fi procla­mat, probabil d. Al. Bâdârău sau d. Dimitrie Greceanu. Asasinat și schingiuiri ori­bile. — Efectele beției.— Că­zut în strada.—Bimteidere.— Acordare de moratori și laß. 3­1.—Azi, la orele 6 dim., 6 criminali mascați au spart bă­cănia lui Josef Gartler, din str. Broscăriei No. 38. Doui bandiți au stat, afară în pândă iar patru s’au introdus înăuntru schin­­giuind oribil pe Josef. Soția acestuia, anume Tolea, încercând să resiste, a fost lo­vită în mod îngrozitor, sugru­mată și ucisă. Ambii au fost apoi aruncați sub pat. După aceasta criminalii au răs­­colit prin­­ casă, au furat suma de 700 lei și apoi au dispărut. Autoritățile au descoperit ori­bilul asasinat abia la orele 9 de dimineață. Au fost arestați o mul­țime de țigani bănuiți că ar fi criminalii. Până acum totuși, adevărații autori ai fiorosului fapt sunt ne­cunoscuți. Josef,­care a fost găsit în a­­gonis a fost transportat la Spi­­ridonie. — Nicolae Huțupapu, probă­­tându-se, și-a tăiat nasul cu un cuțit. In stare gravi, el a fost dus la spital. — Morăriță Petru, din Dân­­geni, s’a sinucis prin asfixiere cu mangal, din cauza mizeriei. — Andronic 8 im­io­no­vi ei, fiind cuprins de un acces de epilepsie, a căzut în str. Bucșenescu, zdro­­bindu-și capul. El a fost­­ dus la spital. — Tribunalul de aci, după cum am anunțat er­, a admis moratoriul de 6 luni cerut de frații Rosenstein, angrosiștii de articole de drogherie, numind ca supraveghetor al afacerilor magazinului din Iași pe d. Gh. Radu, directorul casei de scon­turi, pentru magazinul din Ga­lați pe d. V. Fund, iar pentru cei din București ps d. Gheor­­ghe Assam In privința cauzei desordi­­neior, circulă mai multe ver­siuni. După una, se răspândise la Smiela svonul că evreii cum­păraseră mai înainte un număr colosal de ouă pe cari le-au ge­lit, le-au umplut cu aer și le-au trimis japonezilor pentru ca aceștia să poată declara res­­boia Rusiei și să o silească a introduce din nou robia ast­fel ca țâranii să devie din nou sclavii evreilor. —,———«n­» mi-9 ........ ——n— ULTIMA ORA Ttlegrei« Agintii taase — sosit« t­­­impul nopței — Congresul Pre»«x Viena, 31.— Recepția dată în onoarea membrilor congresului presei de către ministrul aface­rilor străine Goluchowski a fost strălucită. La această recepțiune a asistat și d. D. Sturdzi, președintele consiliului de miniștri din Ro­mânia. Causa «unor desordiri» anti-semite Petersburg, 31.—«Agenția te­legrafică rusă» află că la K­ovroo domnește liniște complecta. Zgomotul­­ circulă că desordine anti-­semite au fost pricinuite prin învălmășaii de lunia trecută în grădina publică, în timpul c­ăreia un ovrei a fost rănit." Ordinea însă a fost restabilită înaintea sosirei poliției. Incidentul n’a avut nici un fel de urmare. Boala prințului Bismarck Friederichs­ruhe, 31. — Princi­pele Herbert de Bismarck se află de vineri bolnav. Starea sa este gravă. Hamburg, 31. —• Știri sosite aci spun că starea principelui Bismarck este îngrijitoare,­ mai cu seamă din cauza slăbiciunei bolnavului. Medicii însă n’au părăsit ori­ce speranță de scăpare. Principele suferă de o afecțiune a Scaiului trecută în­ stare gravă. — Se anunță din Buenos- Aires că la lupta ce a avut loc acolo intre maeștrii de scrimă Greco(italian) și Kirch­­hoffer (francez), cel dinte­ a rămas biruitor. Un accident de cale ferată Paris, 31.—Se telegrafiază din Chambery că un tren de mărfuri a ciocnit­ un tren de călători. Mașina s’a desprins și a plecat la vale cu mare iuțeală, fără mașinist. Aproape de Aix-les-Bains a ciocnit alte mașini. Un fo­chist a fost ucis. Püijircul fusese și Țarul Berlin. 31.—Depeșă din Pe­tersburg . Publicul care asista la reprezentarea unei piese de operă întitulată «Viața pentru țar», a flue­rat personagiul care reprezenta pe țar. Fuga unui amploiat de bancă cu o mare sumă de bani Viena, 31.—Un anume Josef Jenner, amploiat la banca centrală a caselor de economie germane din Boemi­a, fiind însărcinat să ducă o sumă de 150 de mii de coroane la banca austro-ungară și 80 de mii la o altă ban­că, a fugi cu toți banii. îei§ii»8 parfi su iarg «îe zstsrulwi * Universul» Dirut străinătate Revoltă pe un vas. Oameni uciși și oameni răniți V­iena. 31.— Din Fiume se telegrafiază că pe bordul va­sului cu pânze «Androme­da», al cârui căpitan, Toro­son, se sinucisese în timpul călătoriei, s’au revoltat aseară marinarii, tăbărînd asupra căpitanului secund pe care l’au rănit de moarte cu cu­țitele Apoi răsvrâtiții au ucis pe bucătar și au rănit două ma­­teloți, cari se încercaseră să apere pe comandantul secund. Revoltații ar fi ucis și pe alții dacă nu ar fi intervenit repede poliția, care i-a ares­tat pe toți. Cauza revoltei a fost mân­carea proastă ce se vâdea marinarilor. Congres sârbesc și exposiție sârbească Belgrad. 31. — Congresul medical al slavilor de sud, care sa va întruni în ziua in­­coronăreî regelui Petru, va fi inaugurat de prințul moșteni­tor sârbesc. Exposițiunea artistică sud­­slavă va fi inaugurată de prințul Alexandru, al douilea fiu al regelui. Un alt n­ogataș greu ucis de bulgari Viena. 31.—«Politische Cor­responded» află din Salonic că grecul Simon Peruchos, de la Stareica, a fost atacat de o bandă bulgară, legat și spân­zurat. Cadavrul lui a fost apoi tă­iat în bucăți. Peruchos era bogat. El era furnisor al armatei turcești și refuzase de a trece la exarcat. Paposk­ie ne accepta Stiie­nia princi­pesei fugare Viena. 31.— Ziarul «Frem­denblatt» află că principesa fugară, Luisa de Coburg, cere imediata suspendare a cura­telei sub care e pusă. Ea mai cere apoi apanagiul anual ce i s’a hotărît. Insă, în același timp, vrea să continue a trăi cu Mata­­sid. Avocații soțului ei, prințul Filip de Coburg, au declarat că ast­fel de propuneri nu se pot primi. Fiica unui miliardar cleptomană __ Londra, 31. — Depeșă din New-York , Doamna Flagler, căreia i s-a furat de curând, la un bal, un colan de bri­liante, foarte scump, a denun­țat ca autoare a acestui furt pe prea-frumoasa fiică a unui cunoscut miliardar. Se zice că domnișoara miliardară este cleptomană. Ciudata ooasă a onor rescaais anti­semite în Rusia Viena. 31. — Depeșă din Lemberg . Ziarul «Slowo Pols­kie» află din Kiev că desor­­dinele anti­semite de la Smiera au fost mult mai grave de cum s’a spus. Au­ fost uciși opt evrei și mulți au fost grav răniți. Telegrafuls particulara ele ziarului «Universal» — sosite la (impul no­piei — Moartea lui Zăgănescu Slatina, 31.—O telegramă din Viena, sosită aici, anunță că a murit acolo Costica Zigănescu, distins avocat și membru mar­cant al partidului conservator. O nouă n­eu­srecirs cu an­twisitu­l Paris, 31.—Aproape de Mer­ges, plesnind pneumaticul u­­nui automobil, acesta a căzut în torent. O doamnă din au­tomobil, anume Nadino Ne­­veux, de la Pultava (Rusia) care se afla în cară la Mon­treux, a rămas moartă, cu craniul sfărâmat. Fochistul a fost grav rănit la picior. Fiul și fiica d-nei Neveux, precum și institutoarea, cari se aflau­ de asemenea un au­tomobil, s’au ales cu răni u­­șoare. Găietoria regelui României Viena, 31.—Se telegrafiază din Landeck (Tirol) că azi a sosit acolo regele Carol al Ro­mâniei cu fratele său, prințul de Hohenzollern. Mâne se vor preumbla prin împrejurimi. Tot mâne, după amiazi, re­gele își va urma călătoria spre Ragatz (Elveția). Cursu­l valorilor românești la bursa din Viena Vena. 31. — In ședința de azi a consiliului Bursei de aici s’a discutat propunerea d’a se cota în lista oficială a bursei vieneze și valorile românești, avându-se în vedere că se face mare­us cu ast­fel de cupoane în comerciul de grâne. " A rămas ca consiliul să ho­tărască, după ce va aduna in­formațiile necesare. Despre jandarmeria macedoneană Viena, 31.—Depeșă din Con­sta­ntinopol : Ambasadorii Austriei și Ru­siei stârnesc mereu pentru sporirea numărului ofițerilor în jandarmeria macedoneană, cu toate obiecțiunile forței. Sporirea aceasta se va face în curând. Desmințire despre desordinele de la Rowno Berlin. 31.—Depeșă din Pe­tersburg : Agenția telegrafică rusă a­­flă că orașul Rowno (unde se anunțase era că s’a produs resvrătire) e liniștit. Anunțatele desordini anti­semite n’au fost alt­ceva de­cât o încăierare, și aceasta petrecută acum o lună, în gră­dina publică, unde un evreu s’a ales cu degetul mușcat. Lupta a fost reprimată de poliție fără nici o consecință. Un milionar asasinat­ — Starea reginei Blena.—Arestarea unui criminal Roma, 31. — Se depeșează din Palermo că niște briganzi au ucis cu focuri de pușcă pe milionarul Ciancimino , la moșia sa. — Din Racconigi se anunță că regina Elena își continuă preumblările pe jos și în au­tomobil, prin parcul de acolo; cu toate astea se așteaptă dintr’un moment în altul ca să nască. — La Castellamare, pe malul mărei Adriatice, a fost arestat un anume Roncali, impiegat al casei regale, care a otrăvit pe soția sa. Gșagnssii pacai.—Sa frecare de scrimă Londra. 31. — Din Saint- Louis (Statele­ Unite) se tele­­­­grafiază că s’a deschis acolo congresul păcei. 1 . Războiul rusO‘japonis [Telegramele «Agenției Române») Petersburg, 31 August. Oficial.— Generalisimul Euro­­patkin a adresat Țarului urmă­toarea telegramă cu data de 12 Septembrie st. B. î N’am primit n ici un raport a­­supra conflictelor ce s’ar fi ivit în ziua de 12 Septembrie st. n. Inamicul nu desfășoară nici o activitate simțitoare. S-a descoperit un bivuac al unui detașament japonez mai mult sau­ mai puțin considerabil, la sud da satul Biam­u Pudza, la 36 k­m. spre sud de Mukden, Londra, 31 August. Agenția «Reuter» publică ra­portul corespondentului său de la Liao J­ing, cu data de 8 Sep­tembrie st. n., ca rușii, presim­țind că Liao Jang va trebui să cadă în mâinele japonezilor, și cum ei suferiseră foarte mult de foame, se dădură la jăfuirea pră­văliilor chineze și europene, dis­trugând tot ce nu putea. Între­buința sau lua cu dânșii. După retragerea rușilor, tru­pele chinezești er­u continuut jaful, în acelaș timp japonezii cari in­traseră în oraș și cari nu mân­­caseră de­cât orez, se dădură și ei la jaf. In prezent, este interzis solda­ților de a intra în oraș fără o permisiune specială. Tokio, 31 August. Agenția «Reuter» afli­ma ra­portul mareșalului Oyama asupra operațiunilor din Mandciuria, dă amănunte asupra pozițiunei ar­matei ruse de lângă Jantai și Mukden. După acest raport, un detașa­ment important de­­ cavalerie se găsește la Pinghau­se, situat la aproape 24 mile engleze spre est de gara Jantai. Un alt detașament ocupă Bi­­lingischai, la nord de Pinghau­se, pe drumul de la Fouhao. Un de­tașament de cavalerie este sem­nalat de la Honangtsantio, pe drumul spre est de Mukden. De asemenea aproape de Ruwent­­suhan, ocupat de japonezi, se găsește cavalerie rusă. Mici detașamente de cavalerie aflate de alungul drumului de for Jantai-Mukden, cu misiunea de a observa mișcările rușilor, sunt evident în contact cu ei. Raportul mareșalului Oyama deplânge situațiunea necomba­tanților de la Liao-tang a căror plecare ar fi fost împedicată de ruși. Mulți din acei necombatanți au fost uciși sau răniți. Situa­ți­u­­nea lor este așa de mizerabilă încât nu se poate descrie. Mulți din aceștia au fost uciși sau ră­niți și de focurile japonezilor. In ori­ce caz însă rușii sunt respon­sabili pentru aceasta. Raportul mareșalului Oyama adaugă că misionarul englez West Cwater a scăpat și a îngrijit aproape 200 soldați japonezi ră­niți. San­ Francisco, 31 August. Guvernul japonez a protestat contra rămânerea în portul aces­tui oraș mai mult de 24 ore a transportului rus «Lena». Guvernul din Washington a cerut telegrafic informațiuni asu­pra timpului sosirei acelui trans­port, asupra stărei căldărilor sale și a depozitelor sale de cărbuni. Se crede că vasul «Lena» a­­vea drept misiune de a urmări vasele de comerț care fac curse intre Japonia și America. New­ York, 31 August. Ziarul «Tribuna» află din San­ Francisco că inginerul escadrei americane din Pacific a exami­nat căldările transportului «Lena» pe care le-a găsit în proastă stare. Acest raport, telegrafist la Washington, va avea de rezul­tat probabil că «Lena» va obține autorizațiunea de a rămâne în port pentru a efectua reparațiu­­nele necesare. San­ Francisco, 31 August. Azi dimineață, contratorpilorul «Paul Jones Barcasse» și cruci­șătorul «Marbleahead» au arun­cat ancorele lângă transportul «Lena». Vasele americane sunt însărcinate de a păzi transportul rus și de a împedica ori­ce vio­lare a neutralității. Londra, 31 August. Depeșe private primite de «Morning Post» din Sangbsi a­­nunță că japonezii ar fi stabilit deja­ o administrations militară la Liao-Jang. Japonezii ar avea de gând să debarce trupe în insula Sah­a­lin. Ei ar fi trimis deja forțe în apropiere de Vladivostok. «Daily Mail» află din Tientsin că în acel oraș circulă spomotul că generalul Linevici cu 50.000 de oameni ar fi năvălit în Go­reea, la nord-est, tăind comuni­cațiile generalului Kuroki cu Feong-huan-Deng. Aceasta știre nu este însă con­firmată. (Telegramele particulare ale ziarulii « Universuh» Ziarele franceze despre demisia lui Alexieff Paris, 31.—Ziarele de aici, vorbind de știrea agenției «Reuter» cum că Alexieff, gu­vernatorul rus al Mandcluriei, a demisionat, spun în unani­mitate că țarul nu va putea face alt­fel de­cât să-i primeas­că demisiunea, de­oare­ce o mare parte a răspundere­ pen­tru dezastrele rușilor în Mand­­churia cade asupra lui Alexioff. Cât va mai rezista Port-Arthur Berlin, 51, — Depeșă din Petersburg . Generalul Stoessel a tele­grafist Țarului că încă trei luni de aci înainte va mai putea să reziste japonezilor. Diferita știri și desmiofiri semisă ambele "■ «■<■» „RUÖTSACK” Instrum­ente de precislinie de consimțțipe simplă, mănuție și trac* pune asoară, sam­ănă toate felurile de sămință în câr­tiță­ L și deportfiri variatbe © pe­lerenari de opa­că natura. (Singurele adoptate de fem­pele și școlile de agricultură ale Statului) COMPIECTE IDLE OqTELL SINGURUL DEPOU W. STRADEGKER ---------------FURRISORUL CURȚEI REGALE­­ 7------------­BUCUREȘTI, Strada Sminian No. 20.— BEAÎLA.— ORAIOVA 7680 7880 Londra, 31. — Telegrame sosite aici spun ca japonezii trimit întăriri de trupe la nord. Se afirmă că rușii întrebu­ințează gloanțe dum-dum. Rușii n’au­ stricat linia fe­rată de la sud de Liao-tang. Se desminte știrea că chi­nezii înaintează ca să ocupa Manciuria. Din Mukden se depeșează că trupele rusești s’au stabilit în bivuac in împrejurimile a­­celui oraș. Europatkin le-a trecut în revistă. p­ S«a 18, spicuituri și­­ mmron București, 3S August. Finanțe Golfl «­fiorilor La bursa din Bunnești )»nr­. de 188!—58­5% isî 100’/«­ 100*/«. idem 1892-1893 5»/» le! 99*/,­ 99%. idem de 185 mii. 1903 5 °/» ieî 100 —iofi1/«; id­em de 32 */a non­. 4% ,«■­ 87*/,—87*/,i­nd. de 50 mii. 4«/» lei 87*/t—88 ; idem de 274 mii. 4»­, lei 89—89*/,; idem de 180 mii. 1898 4V, lei 88 -83. Obligațiuni com. București 4 °/, lei 83­/­—­84. Oblig. Cred. jud. și com. 5% lei 97*,­­­97*/,. Lunc. rurale 5*/, lei 100’/~—100’/» idem de 4V„ lei 89%—90*/, Ord. Bu­curești 3% lei 89*/s—S97/s;­idem lași 5»/. lei 86%—83*/,. Acțiuni? Banca Naționala 2335 — 2350 lei. Banca Agricolă lei 223-227. Banca de Scont lei 90—94. Socie­tăți de asigurare : Dacia-R­om­ânia lei 438—441. Naționala lei 460—465. Monede: Napoleonul lei 20,—. Cor. germană lei 24.70. Flori cui lei 2.10. Rubla lei 2.65. Sconturi și avansuri: Banca Na­țională 5—6%.Banca Agricolă 6­3%. Casa de depuneri 5%. Devise : cek Londra 25.23% ; cek Paris 100,—; cek Viena 105.25; cek Berlin 123.50—; cek Belgia 99.97*/,. Trei luni: Londra 25.06*/,. Pans 99.62'/,. Berlin 122.427,. Belgia 99.22'/,. Cota cinorilor români in străinătate Frankfurt.— Renta de 68/,­ 99.30. idem 4“/, —. Paris.—Renta de 5•/, 101.20. idem 4 °/­ 90,­. Berlin. — R­enta de 1892—93 5 ®/0 99.40, idem de 18S0 47. 88.30, idem de 1894 4 ®/0 86.10. id­ ae 1896 4"/, 86.10, id. de 1898 4%. —. Comu­nale București 95.20. Cota valorilor streine ConsoH­ l. engleze 88T/.«. Renta franceză 99.02, renta italiana 104.—. Banca otomană 582, loturi otomane 123.25. Cereale Bursele americane ne trimet azi o urcare sensațională de 4 până la 5 cent. pe bush'd pentru grâu. De­­peșile de azi arată o agitație însem­nată printre speculanții din Chicago și cumpărări colosale atât din par­tea morarilor locali, cât și pentru acoperiri urgente în urma știrilor defavorabile despre resultatul re­coltei de grâu­ în Statele­ Unite, re­­sultat care e de altmintere comun la toate țările agricole ale sumei în­tregi și pentru toate felurile de ce­reale. Iată, în adevăr, după marele ra­port al ministerului de agricultură din Budapesta, prod­ucțiunea prin­cipalelor cereale în Europa și defi­citul lor față cu recoltele anului trecut: Grâu­ qu­in­tals 463.320.000, deficit 66.000. 000.5ecara quint. 376.240.000, deficit 42.420.000, Orz quintals 190.350.000, deficit 21.140.000. Ovăz quint. 319.580.000.deficit 36.730 000. Porumb quintals 83.330.000, deficit 70.960 000, adică un deficit general de 237.570.000 quintale, care de abia se vor putea acoperi cu exceden­tele țărilor exportatoare și cu sto­curile reroase din anii precedente. După acest raport, recolta grâului al României e evaluată la 11.800.000 chintale, cu un excedent pentru ex­port de 1.200.000 chintale. Ultimul buletin de 29—30 August al bursei din Brăila, notează urmă­toarele­ vînzări și cursuri : Grâii de 74—80*/â kgr. vag. 11 cu lei 14.75—16.75% kgr. Secara de 70—75 kgr. vag, 3 lei 11.50—12°/„ kgr. Orz de 56—63*/, kgr. vag. 28 lei 9.50—10 70% kgr. Orzoaica de 67—70*/, kgr. vag. 50 lei 11-13.75% kgr- Ovăz de 41% kgr. vag. 1 ieî 10.40% kgr. -iw, nuumaa Născuți și Morți Pe ziua de 3 i August Născuți 12. Morți 18, și anume : Cesar Raităr 32 ani, Niculina Androne­scu Nicolae 74 ani, Ion Stanca Ioniță 5 luni, Thoma I. Bențe 50 ani, M. Ion Pe­­trescu n. m„ Anica Dima 70 ani, Christache Constantinescu 11 ani, Elena St. Constantinescu 6 ore, E­­lena Bucur Căvescu 20 ani, Maria Mihăilescu Marin 15 ore, Elena C­st. Secuianu 4 luni, Alexandru P. Toma 4 ani, Ohanes St. Garabet 1 an 4 luni, Aladi Haciadum­an 21 ani, Cosma Cojoc 42 ani, Matilda Ber­nard Schwartz 4 ani 2 luni, Anto­­neta Stelia Andrei 1 an 2 luni, Ana Maria Zah­aria 10 luni, BIJ­ Ö’TZEN­ de aur și argint și tot felul de pietre prețioase, cumperi și vin­ul pe prețu­rile cela mai­ AVANTAGIOASE. AVANSEZ bani pentru scoaterea ama­netelor depuse la alții. Chemat prin cartă poștală, viu chiar în provincie. CONST. CONSTAATINESC­U Str.| Carol 1 No. 56, vis-a-vis de Póllak Spre știința generală Fiind informat prin ziare că se pro­­ect­ază de către niște d-ni publicarea unui Anuar al comerciului, spre a evita ori­ce confusiune, aducem la cunoștința generală că această noua Întreprindere nu are nimic comun cu Anuarul Național al Romăniei destul de bine cunoscut în țară și străinătate de zece ani de zile de când apare regulat. Noua edițiu­ne a Anuarului Națio­nal al României ce publicăm cu con­cursul tuturor autorităților din țară, ceea­ ce putem dovedi cu acte oficiale, va apare ca de obicei in cursul lunei Ianuarie, complectat cu un nou și imens material de mirese și diverse date Intere­sante, recent culese din toată țara și din Capitală, prin agenții noștri speciali tri­miși din casă in casă. In vederea marilor sacrificii ce facemii îl­ emdipun îijiji MTțMdlofiJ 88 |M tej lucrări imJi imusibile in ții­ă, rugăm pe onor, d-nii comercianți și industriași a ne păstra încrederea­­ și încurajarea ce au bine-voit a ne acorda pini acum. Emile Malóert Director-tiditor al «anu­arului Motion*’ al României’>. București, str. Sărindar 7. WWmwnMCWamVl'nW.’Tl­ 1,­­i­mw: asspas întristatele familii: Adela Gr. Ko­­gilniceanu, soția; G. Rostti-Rozno­­vsni, fie ; Colonel Emil Casimir, frate; Maria Leon și Pulcheria Co­d­­rescu, mătușe; Elena C. Casimir, Alexandre și Emil E. Casimir, ne­poată și nepoți; Constantin și Maria Cantacuzino - Pașcanu ; Alexandru Cantacuzin­o-Pu­șcanu ; Lucia Cantă­­cuzino-Pașcanu, cumnați și cumnați; d. și d-na L. Bogdan cu copii ; Con­stantin Kogăilniceanu, Vasile și Elisa M. Kogălnicean­u, vere și veri, au profunda durere de a ooi anunța în­cetarea din viață a iubitului Grigorie Kogălniceanu în etate de 53 ani Fost vice-președ­inte al Senatului Președinte al clubului conser­vator din Iași Comandor al Cor. României, etc. încetat din viață în București, în ziua de 30 August a. c., orele 11 și jum. noaptea, după o scurtă și grea suferit) ți. Inmormîntarea va avea loc la Iași, mâine Jouî, 2 Septembrie a. c., o:­ele 9 a. m. Aceasta va ține loc drept ori­ ce invitație. Rugați-vă pentru dînsul ! mmuamamm iK-f.KWan.’tt. K. Mult întristații: Aneta Cosma Co­toc, soție, Maria, Anghelina și Do­­chia, surori: Ana și loan Colibașu, socri; Eugenia .­și loan Colibașu, cumnați, au durerea de a anunța neetarea din viață după o scurtă și grea suferință a lui Cosma Cojoc Comerciant, calea Victoriei, 93 și roagă pe amici și cunoscuți să ia parte la înmormîntare, care se va face la cimitirul Sf. Vineri, azi Miercuri, 1 Septembrie, la orele 4 după amiază , cortegiul pornind din strada Armașu No. 5. Aceasta în locul ori­cărei invita­­țiuni. Parcul Oteteleșeanu Compania lirică română de operă și operete Sub conducerea d-lui C. Grigoriu Miercuri, 1 Septembrie 1904 Se va juca pentru a 3 a oară FETITA DULCE (DAS SÜSSE MÄDEL) 3ă«£-A."S?.7S ST3* .CES Grădina Blancnziei Astă­zi, Miercuri, 1 Septembrie Suzanne Darvois OTINO§ Lupta cu Tauri Ian, caz­ele ploaie £ n. S­A is A EaUS O % Berăria Imperiali Câmpineanu 16 Unicul local pentru familii. In fie­care seară numeroasaf orchestră Na­țională de sub­ conducerea simpati­cului violonist 5­. Moțoescu care în tot timpul verei a delectat onor. publicul la Parcul «MONTE CART­O» BEBE SLEEFING-GAAR BLAGADIRU Mâncări reci și tot felul de mezeluri. V­i­n grecesc de Tenedos. Prețuri eftine. Intrarea liberă și fără dhetă. Au aparut in editu- *■*■* ra librăriei Socec - Co., următoarele Geogra­fii de curs secundar, de profesorul universitar S. Mehedinți: CELE 5 CONTINENTE or. I secundară — a 3.50 — CONTINENTELE (iară Europa) cl. 3-a, ed. S­a a 3.50 EUROPA și câte­va lecții de Cosmografie ci. 3-a a 3 lei7764 Doctor B<*pp aport Vechia medic da Copil Române vara în Capitală Calea. Călărașii«», 57534 INSTITUTUL Sch­ewitz-Th­ierrin — BUCU­­REȘTI — 33.—St­rada Scaune­—33 Clasificat și anul acesta cel d’is­­tSiü în eraminele ganoralft din Iunie 1904 Cursurile vor începe la 9 Septembrie 1721 I Pensionatul se iese­­,Ch. Borcki (Fondat în anul 1850) , București, Calea Moșilor 158 I Curs primar și liceu complect. Curs facultativ ca limbi străine. Piano, pictură și lucru de mână ar­tistic. Localul reparat și transformat ra­ț­i­f ficat. Curte și grădină vastă. Prețu­­­rile și condițiuni­le foarte aventigi­i»e. j 17717 Directoare și proprietară NI­­ ME V. S­VULLSCU 1 DR. STERÎE N. CIUJACU VIEN­A, IX PEURANSASSE 10.—Telefon 17.065 Consultațiuni cu somitățile medicale din Viena. 7666 Dr. BAURICIU LEVY da la facultatea din­ Paris Special: BOALE SECRETE și boațe de femei Consult1 la 3 si­ti la 7. Str. Carol 81 (D’asupra Farmaciei „ba Arab“) De asemenea face cunoscut ca tratează cu s»i­­ >es boalele secrets, fie cât de veci­ după metodsifl cele mai noul. 7695 Í franc consu­ltatia lilicău­ s.a. pri­e­­t si’a aziiel PENTRU TOATE BOALELE LA i­ © c­tor w­i­m­mM in Strada Si- Vineri 31 (peste drum de hală) Boalele Sifin­tice (lumești) Se vindecă sigur și fără durere Spălaturi, injectiuni, panoamonte. până la 9 seara 7710 D-soara Cecilia Cohen Reintorcându-se la Ca­pitală, își reia locu­tenile de piana­reatârnărei Ng. 42 — D­INTI Extragerea. Plumbuirea Punerea Dinților Artificiali Toate fără durere Doctor BAUBERGER STRADA GENERAL FLORESCU Ho. 3 _______ 6990 D-na general Arion face cunoscut că ori­ma afa­cere de vânzare și de arendare se tratează cu D-sa direct la Fierbinți-Ilfov 7766 Isist Stutul de Îusteți ^Progresiile unit cu Internatul D. GEORGIAN Pitești, Strada Brăticanu No. 41 Curs primar și gimnazial Director N. Crisbășan 7737 Liceul n­ogan­ - organiza Ma-se din nou­ -caută guvernați francezi și germani pentru con­versație cu elevii primari, liceali și comerciali. BUCUREȘTI, CALEA MOȘILOR, 182­7604 ' ASPHALT Secțiunea fabricațiuneT și lucrărilor de as­phalt a­ Sociatăței Comerciala Române . Oferă atât asphalt cât și bitum de cea mai bună qualitate cu prețurile cele mai reduse, asemenea execută pardoseală cu aspicalt precum :­­Trotuare, Străzi, Curți, Bu­cătării, Pivnițe, Beciuri, Graj­duri, Spălătorii, Straturi isola­­torii contra umezelii, în cele mai curante condițiuni. A se adresa la : BJVROL­L CENTRALEI, strada Sm­ârdan No. 29. Te­­lefon Ro. 27. 7633 AlieendellÄ périeur cherche lețoits aux éeo­­ies et dans families. laűan­se fflarîn­e Lîzamberî SSraria Răspântiilor R­o. 26 7759 I­ASE mimi­le noutăților nóstre la M culori de la fr. I­iO S lătăsuri pentru TOI- Il teiate, Mirese, Bal și î­ntru bluze, căptușeli, 1| 5 la particulari și tri­ M Ie alese deja vămuite M vio la domiciliu. w . Luzern S 7 (Elveția) | da Mătăsyn S. Reșsiuî României ! — Fondat la 1832 — G­u­es de Limb­a Franceză, Denuastă și Piar — A­R­T­I­K­­L E N­OHAGIC­Cel­ mai bun și aprobat de toate autoritățile medicale. Cal­mează repede durerile și oprește se­cu­ți­un­ea, scurtează, durata boalei și preîntâmpină complicațiuni. Doza : 4 — 5 ori pe zi câte doue capsule după infiimra. De vînzare la toate Farmaciile și D­rogueriile din țară. Prețul unei cutii cu 50 capsule lei 3.75, cu 32 capsule lei 2.75. Pantra comande n»rD Sapt. X/ö*n>i. București, sir­ Josib­ief 11 mmmegmmmmmammmmmmmwmBimmmmmmMa INSTIIUTUL PEDAGOGIC DE BAETI LICEU, COMPLECT, ȘCOALA PRIMARA și SECȚIUNE COMERCIALA — Baciiresh, €*tlpe. Rahov'eîi­îi­«». 50 — sub­direcțiune:­ rc-tor B. C­­NADEIDE, profesor la seminarul central și liceul M»t­ic-Basarab și Br. KONRAD RICHTER, profesor la liceul Mi­haiö­ Vitrazu­l,—In­formațiuni și prospi­ fu­r In cerere. 7760 în­ewRW^­iv.^în­wwTE aiSHBmE B isRi FMmisimwisî BtmHiKrzsii în Kiesafsifaoaawaaam:« «B*uwiBa*WK»5MB8o mmmmamamm i In cur­ind noua și renumita­­ 1 postă­varie sub firma POSTAVABIA | în rmrl W HimiMli BUini’ij' jwmi»GMBBâM amena.­Nair^viiitsuBj. % 24.—Ltc. I.ipseiuit— S­­ t | vi), distribui bogiin­ei 1 COLECȚIUN­E DE MONSTRE I £ pentru sezonul de toamnă și­­ iarjin­ 1904—1905 |1 Maeștrii croitori cu bună clientelă I I vor trimite adresa lor exactă spre a * 0 ii se exnedia .numita co­­epnne ^ g KiiiMJi,B/,twaw«r.*u«iK*BKJaîs •»nfaT.w**aw*MK«»i**'waiir.u' t.x Mn»ax.-^vuirci:cnu D-na ELENA GBEUCâ Profesoară de Piano — eleva lui Miclielet — preda lictiel da piane Adresa la administrația ziarului 7744 ia^.«5Wó»^t*'ei*s«nDB»urs­ K­­a»«.«v*TMaauaaam De închiriat Casei­­ din str Episcopiei No. 5. Doritorii să se adreseze Iad. A. S. Gh­ich­ino, strada Stavropo­­ev« No.,­ 5. 7748 linele mile de GARBURI asăi'Cotfiănești Fujilzuzi cHÜBiiNI KEGRI LK­OITBHI De íJ.ii'H# em­ei’H' bolovani, b­ucă­ti, nucă, aluna, praf Prețuri ce’e efdae Adresa: Uneia Mie GA­BA AS A ÎI A aparut în editura S*# Lîbrărieî Stsce e „Elemente diligebră“ pentru cl­asa V și VI clasică și modernii — âe AL. MANIC­A TI DE — Această carte,—singura pe acest stil aprobată anul acesta,—s’a bucu­rat de un raport elogios din partea comisiunei speciale pentru cerceta­rea manualelor de matematice. De altminteri d. Manicatide este unul dintre autorii didactici cel mai bine apreciați. Prețul unui exemplar Ieî 3.30. Domnii profesori de matematice, cari nu vor fi primit încă un exem­plar gratuit spre consultare, vor bi­­ne-voi a se adresa d-u­i autor, pro­­fasor la liceul din Ploești. 7749 Anunciú La moșia Titu, proprietara Ioan Stănescu, este de vînzare grîft betrân, în greut­a­te de 64 livre pentru semință. Doritorii se pot adresa la sus­­zisa moșie. Asemenea sunt de vînzare Tăvăluciî cel mai sistema UcT._ 7713 t1­ LUAlINA» Institut de báel­. Curs primar și gimnazial. Se primesc și elevî cari urmează la Stat. Curs prepa­rator de clasa IV-a primară pentru aspiranțiî la bursele Statului. Anu­l expirat n’a rămas nici un repetent. Prețurile foarte conve­nabile. Director "V. CorÄesci" profesor la seminarul «Centrali" 7732 Calea Vaiiuvii 40. 99 7756 7756 după programa­ Conservatorului Special num­ai pentru D-ne și D-rt

Next