Universul, octombrie 1904 (Anul 22, nr. 270-300)
1904-10-01 / nr. 270
L 5 Bani in România.10 Bani in străinătate Fondator : LUIGI CAZZAVILLAN CELE DIN URMA SURI DIN LUMEA ÎNTREAGA REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA . — Sf. Strada Brezoianu si, București — Comandanții armatei japoneze din Manciuria.“ (Vezi explicația) Calendar pe anul 1004 Ortodox Jouî, 30 Septembre.— Părintele Grigorie Episcopii Armeniei Catolic Jouî, 13 Octombre.— Eduard. Soarele răsare 6.12, apune 5.20 București, 30 Septembrie. CONGRESUL MESERIAȘILOR Este îmbucurătoare mișcarea ce s’a pornit de câtva timp printre meseriași, de a se ocupa în mod solidar de soarta lor, de îmbunătățirile ce reclamă situatiunea și viitorul meseriilor in țara noastră. Și mai îmbucurător e faptul că mișcarea aceasta se desbracă de tot ce ar putea fi bănuit ca preocupare străină de interesele pur profesionale și care ar și fi, în adevăr, mai de grabă vătămătoare decât folositoare acelor interese. Din enumerarea punctelor care vor avea să formeze programul congresului convocat pentru zilele de 8 și 9 Octombrie, vedem că proiectatele consfătuite vor avea să poarte asupra unor chestiuni ce privesc cu adevărat desvoltarea meseriilor și situația profesională a meseriașilor. Astfel : chestiunea fabricilor și atelierelor mari față de regimul legii meseriilor, a îmbunătățirilor de adus acestei din urmă legi; chestiunea licitațiilor publice, a repausului duminical, a școalelor de meserii; chestiunea regulamentării muncii, a orelor de lucru, a minimului de salar, a numărului de elevi, etc.;—toate aceste sunt dintre acele asupra căror e nu numai, folositor, dar neapărat'necesar să se audă și cuvântul meseriașilor înșiși, al represintanților lor autorizați și direct interesați. Nu ne îndoim că desbaterile ce vor urma vor dovedi maturitatea de gândire și preocuparea justă și chibzuită de adevăratele lor interese, la care au ajuns meseriașii noștri. Congresul lor va însemna astfel un pas mare înainte spre o desvoltare și propășire sănătoasă și rodnică. S’a accentuat, prin unele ziare, cu această ocazie, primejdia ce este la noi prea aproape de orice fel de mișcare profesională, de a fi influențată de politica de partid. Nu credem că o astfel de primejdie ar putea exista pentru meseriașii noștri. Nimeni nu tăgăduiește, și nu poate tăgădui dreptul cetățenesc cel mai deplin meseriașului ca și oricărui alt cetățean căruia legea îi fixează exercitarea atribuțiilor sale în Stat sau comună. Dar este absurd a se crede cu putință înglobarea unei profesiuni întregi, ca profesiune, într’o anume direcțiune politică de partid. Fiecare, individual, e liber să facă uzul ce va crede de cuviință, de calitatea și îndreptățirile sale de cetățean. Dar, când e vorba de interesele sale speciale, în cazul de față de interesele meseriașilor ca meseriași, atunci totul trebuie să se mărginească la acest teren comun pe care politica de partid nu are ce căuta. Nu este vorba ca meseriașii să se desintereseze cu totul de chestiunile de gospodărie publică ; pot și chiar de bine să se intereseze, la timpul și locul său, în măsura hotărită de legile și întocmirile noastre. Tot așa după cum și alte profesiuni se solidarizează, se consfătuiesc și se organizează din punctul de vedere al intereselor lor profesionale, fără ca aceasta să oprească pe membrii lor de a urma, în sfera mai întinsă a intereselor obștești, linia de purtare ce se convine. Nu se spunem acestea ca sfaturi, căci suntem încredințați că meseriașii noștri nu mai au nevoie de a fi sfătuiți cu privire la atitudinea ce trebue să păstreze,ci tocmai ca să afirmăm credința noastră că nu va mai fi cu putință ca asemene mișcări frumoase și vrednice de laudă să degenereze lunecând de la adevăratul lor scop și de pe adevăratul lor teren, 4 tățel pentru crearea unui fond de teatru». El fiind originar din S.Petru de lângă Brașov, a petrecut aici vacanța și acum a înjghebat o trupă de diletanți cu care va juca diseară în sala de la hotelul central (No. 1). Membrii acestei trupe sunt: d-na Măriți Bogdan-Popescu, d-șoarele Miti Munteanu, Lucia Bogdan și d-nii. I. Bârseanu, Victor Braniște, Sofronie Roșea și M. Comănescu. Se va reprezenta 1. «Steaua mea» comedie într’un act de Scribe trad, de Z. Bârseanu. 2. «Noaptea de Octombre» de Musset trad. de H. G. Lecca și 3, «Steaua» de Gill și Richepin, trad. de Radu Rosetti. Masa studenților din Cluj nouî, 23 Septembrie, s’a inaugurat la Cluj «masa studenților universitari».Nouăsprezece studenți români vor primi tot anul întreținerea gratuită din fondul creat de banca «Economul» și din contribuiri benevole. Se știe că la universitate există o așa numită «mensa academica», însă de când rectorul șovinist din anul trecut dr. Apathy, a interzis studenților români să vorbească în localitățile «menseî» românește, studenții români au renunțat la beneficiul ce li se oferă acolo cu condițiunea renegării. Directorul «Economului», părintele Vasile Podoabă, sprijinit de protopopul Clujului, dr. Daianu, de dr. Amos Frâncu și de alți bărbați inimoși, au creat o instituțiune din cele mai nobile prin această masă a studenților. Guști. UN PROVERB PE 7.1 Gândește-le ma înainte de a face. (Englez): arestul preventiv Central, pe al doilea în închisoarea militară. Mâine tribunalul va fi chemat să confirme mandatele de depunere ale acuzaților. O îndoială Cum iasă, atât consiliul sanitar superior cât și medicii experți cari formau prima comisie, re arată dacă avortul a fost natural sau provocat. d. jude instructor va trimite înapoi actul consiliului sanitar spre a se pronunța și asupra acestui punct. Lucilius. Din Transilvania (Corespondență part. a ziarului «Universul» Brașov, 23 Septembrie. Teatru De pe luni de zile a jucat o trupă ungurească, atrăgând mai ales prin operetele sale, până și pe oaspeții de vilegiatură din România. D. Caudella, ex-directorul conservatorului din Iași, care a petrecut anul acesta, ca și anul trecut, vr’o 2 luni in mijlocul nostru, într’un foileton publicat la plecarea sa în ziarul «Kronstadter Zeitung» a relevat cu laudă prestațiunile trupei ungurești. N'a apucat să plece trupa ungurească și la 1 Octombrie st. n. ne-a venit trupa germană a lui Bauer, singura trupă germană autorizată a da reprezentațiuni în Ungaria, unde trăiesc aproape trei milioane de germani. Ansamblu bun, repertor ales. A dat până acum o farsă, o comedie, o operetă (Vogelhändler) și pe «Hoții» lui Schiller. La aceasta din urmă publicul nu mai încăpea. Noi nu avem fericirea să posedăm un teatru, nici măcar o trupă ambulantă. Trebue să ne mulțumim cu reprezentațiuni date de diletanți. Tinerii meseriași din Brașovul vechi in fiecare an dau câte 3 reprezentațiuni, cei de pe Tocile (Scheiu) încă dau măcar o reprezentațiune. Asememenea reprezentațiuni de diletanți se dau în toată Transilvania. O reprezentațiune de diletanți se va da chiar și astăzi în Brașov. De la aceasta însă suntem in drept a ne aștepta la ceva mai mult, de cât suntem deprinși a vedea la meseriași. D. Zaharie Bârseanu, cunoscut și la d-voastră din cele publicate în «Sămănătorul», absolvind Conservatorul din București, a fost trimis la Berlin ca bursier al «SocieAfacerea avoruliui criminal din Craiova (Prin poștă de la corespondentul nostru particular) Craiova, 28 Septembrie. Telegrafic v’am comunicat aseară depunerea doctorului Marcu și a locotenentului Troceanu, în urma sosirei rezultatului de la consiliul sanitar superior. După cum se vede, afacerea a intrat într’o fază nouă, înainte de toate socotesc că nu este rea să împrospătez în mintea cititorilor, prin câteva cuvinte, această afacere precum și fazele prin care a trecut. Maria Cristescu moare acum o lună în urma unui avort provocat. Tatăl și fratele victimei acuză ca provocatori ai morții pe locotenentul Troceanu, ca autor moral, și pe doctorul Marcu, ca autor material. O comisiune medicală, numită ca să se pronunțe dacă avortul a existat și dacă provocarea lui a cauzat moartea victimei, răspunde afirmativ, pa când o a doua comisie, numită după o nouă dispoziție, in contradicție cu cea dintâi, conchide la neexistența sarcinei. Față cu această contrazicere, d. judecător de instrucție Polierat trimete uterul victimei la consiliul sanitar superior, care trebuia să se pronunțe în ultima instanță, iar până la sosirea rezultatului pune pe acuzați in libertate provizorie. De atunci a trecut aproape o lună, în care interval de jude Polierat a căutat să-și completeze cât mai mult instrucția ascultând martori, fie propuși de părți, fie chemați din inițiativă proprie. Se mai aștepta rezultatul de la consiliul sanitar superior, ca să se poată lua o hotărîre definitivă. Eri după amiazan, Policrat primește următorul aviz de la consiliul sanitar superior : «Consiliul sanitar superior. In ședința de la 21 Septembrie 1904, având în vedere cele două acte medico-legale, (e vorba de actele celor două comisii din Craiova) precum și rezultatul examinarei «anatomo-patologice» și «istologice», făcută de d. dr. profesor Victor Babeș, se unește cu părerile experților, d-ri Vernescu, Mețulescu și Ștefănescu. Să vedem cari au fost părerile experților cu cari consiliul sanitar superior zice că se unește: Acești trei medici, cari complineau prima comisiune medicală, după diferite considerații științifice, scoteau următoarea concluzie în actul medico-legal înaintat instrucției: «1) Femeia Maria P. Cristescu, de 35 ani, a murit în urma unei peritonite generalizată «consecutivă unui avort». «2) Cauzele, cari au provocat acest avort, nu se putem preciza». Așadar consiliul sanitar arată că sarcină a existat și că avort s-a provocat. Existând avortul, există și delictul. Depunerea inculpaților Față cu avizul consiliului, d. jude-instructor Policrat a chemat pe dr. Marcu și locotenent Troceanu și i-a depus pe primul în Un proces sensațional Afacerea Murri-Bonmartini Telegramele «Universului» au anunțat că la Turin, în Italia, s'a început Marți înaintea curței cu jurați,sensaționalul proces Murri- Bonmartini. Se știe că în Septembre 1902 bogatul conte Bonmartini a fost asasinat în casa sa de către soția sa Linda și fratele acesteia Tulia Murri,copiii celebrului profesor de medicină Murri, în complicitate cu femeia Bonetti și alți două prieteni Maldi și Secehi. Crima s-a petrecut în următoarele împrejurări. înainte de a deveni contesa Bonmariim, Linda Murri avusese o idilă de dragoste cu un oarecare dr. Secchi. Profesorul Murri, împotrivinduse la căsătoria lor, Linda a fost nevoită să ia da bărbat pe contele Bonmartini. Linda Bonmartini trăi cu bărbatul său foarte fericită câțiva ani. Ce s’a petrecut în urmă în sufletul contesei nu se știe, atât numai că după câțiva ani, trei sau patru, Linda urăște pe bărbatul seu și caută prilejul să scape de dinsul. Aci, intervine fratele ei, Tuliu Murri. In timpul unei călătorii a contelui, Tuliu Murri înlesnește o reapropiere între sora lui și doctorul Secchi, între cari începe o legătură cu atât mai scandaloasă cu cât era mai publică. Orgiile se țineau lanț în casa contelui. Acesta întorcendu-se reuși să potolească puțin scandalul și luă nevestei lui orice mijloc de a mai avea bani. In momentul acesta, Tuliu Murnu, furios de a vedea pe sora lui suferind de despărțirea ei de Secchi, hotărî să «suprime» pe conte. Intorcându-se dintr'o altă călătorie contele Bonmartini găsești ia dinsul și casa pe Linda, în compania lui Tuliu, unui prieten Naidi și servitoarei Bonetti. Luat cu asalt, contele căzu sub lovituri de pumnal și fu găsit mort cu o rană adâncă la gât. Asasinii, care se desbrăcaseră pentru a evita petele de sânge, desbrăcaseră și cadavrul. Tuliu Murrise răni singur la braț pentru a face să se creadă că fusese provocat și că ucisese pe conte pentru a nu fi ucis. Linda fugi la Padua. Fratele ei mărturisi tatălui lui crima și fugi în Elveția. Acesta, știindu-i fugiți, denunță justiției crima și după puțin timp asasinul și toți complicii fură arestați. Aceasta este drama al cărei epilog este procesul ce a început alaltá-era înaintea cursei cu jurați din Turin. Celebritatea afacere! Afacerea Bonmartini va rămâne desigur o afacere celebră. Situația socială a personagiilor dramei a făcut ca opinia publică din Italia să fie mult timp emoționată. Linda Murri face parte din burghezia savantă. Contele Bonmartini trecea drept un declasat al nobleței. Educațiile diferite ale soților au pricinuit drama. Tuliu Murru apare ca o ființă desăvârșit imorală și pare că opinia publică italiană nu-i este de fel favorabilă. Ce răspunsuri vor da juraților acești monștrii morali ? Desbaterile vor fi desigur foarte interesante și vom căuta a ține pe cititorii «Universului» in curent cu desfășurarea lor. In Italia, procesul este pasionant, cu atât mai mult cu cât s'a încercat a se face d'într'însul o afacere politică. Clericalii s’au năpustit în contra profesorului Murri, pe când partidele progresiste apără pe bătrânul lor propagandist. Proceduri pregătitoare Este foarte probabil că Curtea cu juri va intra în fondul desbaterilor numai după două sau trei zile de pregătiri. Lăsând la o parte probabilitatea dificultăței constituirea juriului, citirea lungului act de acuzațiune, este cu putință să se ridice înainte de desbatere o chestiune de natură juridică, în jurul căreia lupta poate fi lungă. Se crede că apărătorii doctorului Secchi ar avea de gând să ceară escluderea părții civile, reprezentată prin curatorul fiilor contelui și contesei Bonmartini. Martori! In ajunul procesului s’au depus listele complecte ale martorilor apărare. Numărul lor total e de 272, împărțit astfel: partea civilă citează 53 de martori, d-rul Secchi 14, servitoarea Bonetti 15, Naidi 63, Tuliu Murri 84 și Linda Murrii 43, afară de martorii pe care îi va cita acuzarea, foarte numeroși, ceea ce va putea ridica numărul lor total la 300-400. Intre martori se găsesc persoane din toate clasele societăței, de toate inteligențele, de la ministru și fost ministru până la cei mai mici păzitori de grădini publice , de la doamna din cea mai naltă societate la femeea din clasa cea mai de rînd. Se vor vedea astfel defilând oameni de știință, ziariști, avocați, muncitori, infirmieri, medici, studenți, birjari, ofițeri și oameni de Stat, profesori și servitori, nobili și plebei, iaar’o nepărtinitoare învălmășală din care trebue să iasă adevărul. Escrocheria cu biletele fie abonomsat la C. F. R. (Prin poștă de la coresp. nostru particular) Focșani, 28 Septembrie. Azi dimineață, la orele 8 și 5 m., s-a primit din Capitală prin telefon cererea d-ui polițai Mamigonian de a se întreba pe Constantin Nicolau dacă biletele luate de la Reculescu aveau și cele două capse pentru găurile carnetului de abonament, cari vin în partea fotografiei. La orele 8 și 25 dim., s’a primit o a cerere telefonică, spre a se întreba Constantin Nicolau cine este Nae de care s’a interesat la direcție în prima zi înainte de a cunoaște pe Neculescu căruia a spus că Nae i-a procurat odată o foaie de regulament pentru bilete de abonament. Nicolau a declarat că carnetele i-au fost date complete cu cele două capse , nu cunoaște nici o persoană cu numele de Nae, nici n’a întrebat ..e acest nume, ci de Ghiță, care .9 l .odăraș.i și, atipici ceilalți ooaiașî i-au spus lui Nicolae că pentru abonamente să se adreseze lui Ghiță. Atunci pe sală, la ușa din dreapta, i-a eșit înainte Dumitru Reculescu și i-a declarat că-i chiamă Ghiță, iar în urmă, mergând jos pe scări și-a dat adeveratul nume și a intrat în discuția biletelor de abonament, pe cari le-a și dat. Nicolau mai declară că în urmă a aflat că este și un Ghiță odăraș și acesta a dat un bilet de abonament unui domn din ulicioara ce da din str. Lipscani spre biserica Sf. Nicolae, pe dreapta, lângă o prăvălioara ce vinde și struguri ; despre acest fapt are cunoștința și Reculescu, căci erau împreună cu tramcari>e la l’ulna. Ancheta in Capitală Ancheta a ținut neîntrerupt de Duminecă dimineață până ozi. După cum am spus într'un număr precedent, s'a stabilit că Nicolau a avut biletele de la Odăiașul Reculescu ; am spus de asemeni că acest din urmă susține că a primit biletele de la un funcționar din biuron. Acest funcționar nu a fost arestat, deoarece există îndoială asupra culpabilităței sale, dat fiind că Reculescu putea să-și procure biletele și fără el, căci biletele, cari nu aveau «timbru sec» se aflau de obicei în mâinile multor funcționari și fără acest timbru nu aveau nici o valoare. Funcționarul în chestiune a plecat aseară la Focșani, unde va fi confruntat cu Nicolau. Afacerea falsificarea biletelor le abonament era la începutul ei, după cât reese din cercetări. Din ancheta de 4 zile a dus polițaiu Mamigonian în Capitală, n’a transpirat Dimie. Am scris corespondentului nostru din Focșani să urmărească afacerea și să ne ție în curent. Direcțiunea căilor ferate va trage folos din această afacere, căci experiența a arătat necesitatea unor măsuri pe cari direcțiunea le va lua. O CUGETARE RE 7A Gelozia e zidul care desparte iubirea de ură. Vizita Suveranilor (Prin poștă de la corespondentul nostru particular) Iași, 28 Septembrie. S’a întocmit un tablou cu numele condamnaților, căror urmează să ii se reducă pedepsele sau să fii grațiați de M. S. Regele, cu ocazia apropiatei sale vizite la penitenciarul local. E vorba ca M. S. Regele să inspecteze și închisoarea militară. Am telegrafiat zilele trecute că primăria noastră va da trei banchete de câte 40 tacâmuri. Știrea se confirmă, și pot afirma, că la aceste banchete vor fi invitați toți deputații, senatorii și fruntașii politici din țara, cari vor asista la serbările din Iași. Jandarmii rurali, sosiți în număr de 280 din toate părțile terei, pentru ținerea pazei în tot timpul cât familia regală va sta la Iași, au fost împărțiți o parte prin comunele din împrejurimile orașului, iar o altă parte la barierele Iașilor. S-a început construirea încă a unui arc de triumf pe lângă biserica Banu. Lucrările pentru pavoazarea orașului sunt puse sub direcțiunea d-lui inginer Otto Hahn., Corpul profesoral și elevii Conservatorului au luat inițiativa unor manifestații de devotament către iubita noastră familie Regală cu ocazia apropiatei sosiri la Iași. Miereaua. Știri din străinătate — Prin poștă — Zilele trecute, pe unul din bulevardele Parisului, s’a întâmplat un fapt curios. Un automobilist, din fuga mașinei, văzu pe trotuar o biată femee care avea aerul că suferă grozav. Miles, automobilistul opri mașina și luă cu dinsul pe femee pentru a o duce la vre-un spital, înainte de a sosi aci insă, femeea născu un copilaș foarte sănătos... cam mirat poate numai de curioasele condițiuni în care venise pe lume. * * Din Geneva se anunță o stranie sinucidere. Două studente ruse de la universitatea din acel oraș, d-rele Alexievici și Teodoroi, sătule de viață și amândouă zbuciumate de dragoste, se culcară îm același prin va <a. d-i-el Teodorot și împresurindu-se de toate părțile cu fiori, băură o mare cantitate de cianură de potasiu în ceai. Amândouă au fost găsite moarte tocmai după două zile. * * * In multe localități din Franța a nins și frigul e foarte simțitor. Astfel, a nins la Puy, Oyonnax, Roubaix, Remiremont,Pontamier, Hauteville, Aubenas, Bonneville, Clermont-Ferrand. * 0 * Telegramele «Universului» au anunțat la timp încercarea de otrăvire a gardienilor fortărețe Petru și Pavel din Petersburg, care au găsit în supă mari cantități de arsenic. Ziarele rusești spun acum că, în urma anchetei făcute, s-a descoperit existența unui complot care urmărea liberarea celor 525 prizonieri din fortăreață. O parte din conjurați au fost arestați.* * * Curtea arbitrară de la Haga se va întruni la 21 Noembrie pentru a lua în cercetare conflictul latent între Japonia de o parte, și Franța, Germania și Anglia, de altă parte, cu privire la plata contribuțiunilor funciare în Japonia.* Fostul prim-ministru al Ungariei, baronul Desideriu Banffy, a declarat că va combate cu o extremă energie proectul contelui Tisza de a modifica regulamentul Camerei maghiare. Acest proect va fi combătut de întreaga opoziție maghiară. Se prevăd discuții furtunoase. * împăratul Germaniei a conferit marelui vizir Ferid-Pașa crucea pentru merite a ordinului «Coroana Prusiei», iar secretarului Sultanului Izzet-bey ordinul «Vulturul Roșu» cl. I. * * * Adjutantul împăratului Franz Iosif, generalul de cavalerie contele Paar, va fi numit căpitan al gardei imperiale. i Războiul ruso-japonez — Prin roșlf — Intendența militară rusă va întrebuința 7500 muncitori pentru confecționarea uniformelor. Se vor lucra 100 mii pe lună. * Din Cifa se anunță că printre chinezi domnește o mare nemulțumire din cauza monopolizarei comerțului în Manciuria de către japonezi. ¥ ¥ Intendentul armatei rusești din Manciuria, generalul Huber, a împărțit 50000 vestminte pentru populația chineză de la sud de Mukden, jefuită de soldații japonezi cari erau rau îmbrăcați. Vinerea trecută a nins întâia oară la Karbin. Termometrul se coborîse la 5 grade sub zero. * ¥ 0 Corespondentul din Karbin al ziarului «Ruskaja Wiedomosti» spune că într’un tren ce transporta 700 răniți venind din Liaoyang, răniții erau repartizați câte 25 într’un vagon. Ei erau întinși fără rogojini sau pae, pe pardoseala plină de praf și de murdării, căci nu fusese vreme să se curețe vagoanele cari transportaseră mai înainte caii cavaleriei. In acel tren lipseau medicamentele și accesoriile. Răniții au stat mai multe zile în acel tren fără a primi hrană caldă și au trebuit să trăiască doar cu ceai, pâine și ouă. 23 dintre înșii au murit.* 00 Oficiosul rus «Novoe Vremia» spune că răsboiul va fi lung și greu, că Rusia trebue să se resemneze a face mari jertfe de oameni și bani, spre a nu lăsa să mai crească, după o pace prea grabnică, o putere care ar sili pe Rusia să-și deplaseze axa politicei sale exterioare. Comandanții armatei japoneze din Mandalnria — Vezi ilustrația — Ultimele telegrame ale corespondenților noștri din străinătate, ne-au anunțat că generalisimul armatei rusești Kuropatkin, și-a schimbat tactica luând ofensiva împotriva armatei japoneze de sub comanda supremă a mareșalului Oyama, al cărui portret îl dăm astăzî ca ilustrației (la stânga), împreună cu adela ai generalului Kuroki, comandantul corpului I de armată. URI SFAT PE ZI Contra fugiului.—Vîrî degetul într’o lămâie desfăcută de o parte și a l ții acolo una sau mai multe nopți, de la începutul până la sfârșitul durerii. Discursul Suveranului la Expoziția agrară Iată textual discursul rostit de M. S. Regele cu ocaziunea vizitei ce a făcut la expoziția agrară Duminică 26 p., ca răspuns la discursul d-lui St. Greceanu, președintele societăței agrare : «Am ascultat cu deosebită atențiune darea de seamă a expoziției ce ’Mî supuneți și mulțumesc călduros pentru cuvintele pline de dragoste cu care Mă salutați în numele societăței agrare. Cu viu interes am urmat pregătirile acestei expoziții, datorită inițiativei voastre însemnte au fost greutățile cari ați întimpinat de la început și cari s’aț înmulțit încă din cauza unei recolte slabe ; însă silințele voastre sunt astăzi răsplătite prin o frumoasă izbândă. «Vom privi cu atâta mai mare plăcere această expoziție, că ea reprezintă adevăratele bogății ale țărei, și este, prin urmare, o întreprindere națională care merită să fie lăudată. Doresc din suflet ca dinsa să fie de un folos real pentru toți acei cari au expus și un nou îndemn pentru o muncă rațională și pentru desvoltarea noastră economică, chema de a asigura viitorul și propășirea Statului român. «Numai prin muncă statornică, prin o economie pricepută și prevedere ageră, agricultorii noștri vor putea lupta în contra greutăților la cari ei sunt expuși, mai ales în anii de lipsă. «Să dea Dumnezeu ca anul viitor să fie mănos și holdele noastre binecuvîntate». mmmmmmmmmm Tribuna militară Glasul tunului Războiul ruso-japonez e plin de învățăminte pentru toți militarii, arătând cât sunt de false și de periculoase unele aforisme ori formule stereotipe cu cari se îndoapă, în mod greșit, memorie multor tineri ofițeri prin școala și cari sfirșesc a crede în a tot- puternicia lor ca într’un talisman. Una din frasele curente mari toate tratatele de strategie ori tactică e și aceea privitoare la îndatorirea de onoare și de serviciu, ce se impune oricărui militar, de a alerga la așa zisul glas al tunului, adică cu alte cuvinte de a face toate sforțările pentru a veni să coopereze cu forțele de care dispune pe punctul unde momentan are loc luptă oarecare. Ca primă irepresiune, aceas obligațiune pare logică. De pe care o trupă ar sta cu arma la picior, inactivă și inutilă, când forțe amice luptă din greu în apropiere și când s’ar putea chiar crede că o intervenire ar putea schimba fața lucrurilor, provocând o victorie, ori evitând un dezastru ? Ei bine! Acest mod de a judeca e fals din toate punctele de vedere, e tot atât de fals fie ei s’ar aplica la un batalion pri o masă de mai multe corpuri di armată, cum a fost cazul în bătălia de la Liao-Yang. In orice bătălie ori luptă, înainte de a se angaja, toți șefi trebue să aibă o idee exactă de situația generală, de scopul că trebue atins și de greutățile 06 trebuesc învinse ori evitate. Cu alte cuvinte, să știe să-și dea seama de importanța strategică a luptei ce au să întreprinză. Cașul generalilor Orlof și Samsonov, cari se găseau amândoul la extrema stângă rusească, in ziua bătăliei de la 2 Septembre, de lângă Liao-Yang, e foarte caracteristic și concret. Divizia Orlof, formată din trupi de reserva, a sosit de la Mukden în seara zilei de 1 Septembre și s-a oprit lângă divizia de cavalerie a generalului Samsonok care primise ordin să ocupe și să se mențină cu orice preț pe așa zisa posiție a minelor de la Yanta. Pentru justificarea sa, generalul- tortof - pretinde că personal nu primise instrucțiuni de la marele cartier. In acest oan, însă, era de datoria sa să provoace aceste ordine, cerându-le prin un trimis special, for să se informeze de la generalul Samsonov asupra situației generale și asupra proiectelor generalului Kuropatkin. Generalul Orlof n'a făcut însă nimic, ci s’a mulțămit numai să oprească divizia sa lângă cea de cavalerie. In dimineața zilei de 2 Septembrie, ambii generali ruși aud tunul la dreapta lor spre satul Sykyautan, unde corpul 10 rusese lupta din răsputeri contra japonezilor, pentru stăpânirea acestul punct. La sgomotul luptei generale Orlof, îmbibat și săturat de teorie, căci era un fost profesor de tactică al academiei de stat-major,șî reamintește aforismul ce ii impunea obligațiunea d’a alerga la glasul tunului și nu sa mai gândește atunci, nici să consulte pe generalul Biterling, comandantul corpului 10, asupra mersului bătăliei și situațiunei momentane , nici să asculte de ordinele imperative ce primise generalul Samsonos, cari lămureau până la un punct oarecare misiunea specială a acestui detașament de flanc , ci e dominat numai de sugestiunea acestui cuvînt fatal să alerge la glasul tunului. Generalul Orlof, numai cu divizia sa, lipsită chiar de simple recunoașteri de cavalerie, inaintează printr’o câmpie necunoscută și printr’o pădure de porumburi spre Sykvantan. Ce s’a petrecut atunci în spiritul generalului Orlof e greu de știut. îmbătat poate de visuri eroice, el se vedea căzut în flancul japonezilor, pe cari îl surprindea prin acest atac neprevăzut, îi batea compleetamente și se umplea de glorie. Mersul evenimentelor, însă, îî rezerva amară decepțiuni și surprinderi. Atacul început pe la amiază n’a durat nici o oră pentru a se transforma într’o adevărată catastrofă-7 29 Mersa Blestemului MAE ROMAN ISTORIC SOCIAL de Carolina Jnvernizzio PARTEA INT,-JA Prima’victimă.—Pe stradă.— O nouă familie VII «Nmenî nu țî-a râpit’o. Blanșeta a fugit de la tine, fiindcă a auzită voești s’o părăsești în mâinele ».QUn om, care îi inspira frică: «Sărmana copila voia să se înapoeze la bunga mamă Maria, dar Provignța a vost sa cadă în mâinele ,memiloase și foarte bogate doar care o va ține ca fiica ei, si Va face o stare pentru viitor. «Liniștește-ți car conștiința, căsătorește-te cu ea care a voit să te despartă de „ea nevinovată, acum când nimic nu se opune la unirea voastră. Dar bagă de seamă :“cine nu are inimă pentru copii părăsiți, nu va avea nici pentru ai săi. «Roagă mult pe D zeu să te lumineze, înainte de a face un pas pentru care în curînd ar putea să te căești». Bruneta se feri de a arăta acea scrisoare lui Anselm, dar când el sosi întovărășit de martorii, de prietenii, spre a se duce la biserică, ea îl primi cu multă amabilitate și cu mare veselie. Tânăra femee nu se gândea la încheerea scrisoarei, nici la înțeleptele sfaturi ale bătrânului paroh; îi era de ajuns că știa pe Blanșeta sănătoasă, mulțumită. Timp de aproape o lună încă Bruneta crezu că este femeia cea mai fericită de pe pământ. Anselm părea că o adoră , o distra, nu era niciodată răa dispus. Dar pe urmă deodată lucrurile se schimbară. Pentru a-șî plăti datoriile,peruehierul dăduse iama in micul capitalei Brunetei, iubitor al dulcelui farmenle ișî părăsi prăvălia și începu să trăiască din bani gata, pe când nevasta sa trebuia să stea în picioare de dimineața până seara dacă voia să meargă înainte cu prăvălia și să nu-și piardă mușterii. Mai mult, Anselm începu să murmure, fiindcă nu găsea întotdeauna gata masa, și pretinse ca câștigul zilnic să fie vărsat în întregime în mâinele lui, spre a-și procura de afară ceea ce îî lipsea, zicea el, în casă. Bruneta suferea totul cu curaj și resemnare, fiind-că îl iubea, și mai presus de toate fiind-că, cu toate defectele sale, îl credea credincios. Dar într’o zi descoperi că el avea strînse relațiunî cu o fostă artistă, nici tânără nici frumoasă, dar elegantă, care purta multe juvaeruri și se zicea că ține o casă suspectă. Bruneta avu o scenă violentă cu soțul ei, care la început negă, dar apoi se hotărî a mărturisi totul, promițând insă, chiar jurând, că va lăsa pe acea femeie. Peste puține zile însă, se duse să locuiască cu ea, fără a-șî lua rămas bun de la nevastă-sa, fără nici o părere de zéü, fiind-că nu mai avea ce joca de la Bruneta și înțelegea că în scurt timp nenorocita va trebui să predea și prăvălia. Și într’adevăr așa se întîmplă. La început Brunetta voi să lupte cu femeea care îl luase pe bărbatul său, proclamându - șî dreptul de soție legitimă, dar in curînd se simți obosită de acea luptă inegală, în care ea tot ar fi căzut învinsă, și se hotărî să piese din Turin. Ahi dacă Blanșeta n’ar fi fugit, cine știa dacă aceste triste lucruri s'ar fi întâmplat. Fiindcă era sigură că decât să părăsească pe copila în necunoscut, în mâinele lui Andhen, ar fi renunțat mai curînd să-i ia de bărbat. Fără a o voi, nevinovata fusese fatală și pentru ea ! Și cu toate astea Brunetta ar fi dorit atât de mult s'o vadă, s'o îmbrățișeze. Cu cedarea prăvăliei sale, reușise a mai strings vre-o mie de franci. Cu ele gândea să se înapoeze în ținut, să ia cu chirie un mic pămînt și să caute să ducă acolo o viață liniștită. De ce oare venise în oraș să-șî risipească banii, să iase bucățele din inima ei ? Era atât de fericită în țara sa unde ar fi putut să stea foarte bine și să se cfspătuiască și mai bine. "Fusese într’adevăr proastă, după ce păstrase atâția ani în inima ei marea, curata sa dragoste pentru Petre, să-l uite deodată pentru un om ușor, reu, care nu merita decât dispreț. Maria, da , fusese norocoasă. Era sigură că o va regăsi fericită cu Petre al ei, și că trebue să fi aliat și ea de norocul ce dăduse peste Blanșeta. Lichidându-șî socotelile, strîngându-șî lucrurile, într’o frumoasă după amiază de toamnă, Brunetta luă o trăsură care o conduse la Ceres, și descinse la acelaș han, unde avusese trista întrevedere cu Petre, pe care cetitorii șî-o amintesc desigur. Nimic nu se schimbase acolo ! Stăpâna era tot la tejghea și o recunoscu îndată ce intră. — Brunetta, tu aci? — Eu, nu așa de grasă ca înnainte, dar mai osoasă. — răspunse femeia, care părea că de îndată își recăpătase energia și veselia de altădată—mă iapoez ca fiul risipitor și înainde de a-țî explica altceva, spune-mî dacă odaia mea de altă dată e liberă. — Foarte liberă. — Atunci dă-mî edeea: voiu spune să-mi ducă lucrurile sus și apoi voiu veni iarăși jos ca să stau de vorbă cu tine .... am atâtea lucruri să-țî spun și să te întreb... — Dar eu , du-te, du-te dar. Peste jumătate de ceas, cele două femei stäteau împreună la tejghea. Hanul era aproape gol și puținii străini cari se aflau acolo nu erau cunoscuți de Brunetta. — La Ceres s’a aflat că te-ai măritat—zise hangioaica. — Mi-am luat o belea, — răspunse Brunetta, — Oreu că suntem ridicole noi femeile, și câteodată ne merităm soarta. Iți aduci aminte ? Am refuzat pe fiul lui Baptist, pe al lui Moro, douî bravi tineri cari s’ar fi potrivit de minune cu mine, ca să iau de bărbat pe un caraghios, cu mustățile pomădate, obrazul pudrat, vesta albă, o figură de vitrină, care, după o lună, îmi da mai mulți pumni decât mângâerî, mai multe ciupituri decât sărutăm, și consuma cu alte femei economiile mele. Dar acum s'a isprăvit, nu mai vreau să știu de el, care, de altfel nici nu va veni să mă caute. — Sărmana și Bruneta ! N’am avut noroc,—răspunse hrigioasoa. —Da, există altele mai nenorocite ca tine. — O stau deja destul de bine. — Dar, cel puvin tu n’am copil, pe când sermula Maria... — Soția lui Petre ? — intre ruse agitf»a Bruneta. — Toc,iai? (Va urma) »