Universul, octombrie 1904 (Anul 22, nr. 270-300)
1904-10-26 / nr. 295
ANUL XXI. No. 295—»Afaru 26 Octombrie 1904—5 Baa Ia România.—49 Baai In străinătate Fondator : LUIGI CAZZAVILLAN CELE DIN URMA ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA — 11, Strada Brezoianui 11, București — Un nou aparat de curățat porumbul.—(Vezi explicata) Calendar pe anul 1904 Ortodox Luni, 25 Octombre. — Martiru Marcian. Catolic Luni, 7 Noembre.-Engelbert. Soarele răsare 645 , apune 4.42 București, 25 Octombrie (Marii comerciali Se știe că pe de oparte călătorii comerciali se plângeau că întîmpină greutăți la exercitarea profesiunilor lor, pe de altă parte camerile de comerț reclamai că voiajorii comerciali fac o concurență neloală comerciului stabil. Ca să curme aceste plângeri și reclamațiuni, ministerul de finanțe a alcătuit un regulament. Comn nourtV câtva timp a fost modificat. ^ D. ministru de finanțe Gostinescu a căutat, prin modificările introduse, să dea sufscisfacție cererilor drepte, garantând pe de o parte exercițiul profesiune de călător comercial, pe de altă parte interesele legitime ale comercianților. Dispozițiunile de căpetenie ale noului regulament sunt următoarele: Sunt priviți ca călători comerciali acei agenți al fabricilor, ai caselor de comerț cu ridicata, sau ai caselor de comision, care caută comande in afară de localitatea unde se află fabrica sau casa de comerciu pentru cari el lucrează. Călătorii comerciali pot să caute comande numai de la comercianți și de la industriali. Ei pot asemenea lua comande și de la agricultori, însă numai pentru mașini și unelte agricole. Ei nu plătesc nici o patentă comercială. Când înșiși proprietarii sau patronii fabricelor, caselor de comercia cu ridicata sau caselor de comision, călătoresc spre a căuta comande,ei sunt priviți tot ca călători comerciali și sunt supuși acelorași regule. Călătorii comerciali de orice categorie trebue să-și exercite direct profesiunea și nu pot să fie reprezentați de alții ; ei nu pot călători decât cu mostre și cu modele; în nici un cas ei nu pot duce cu denșii mărfuri de vînzare. Orice călător comercial trebue să poarte totdeauna cu sine o cartă de legitimație. Cărțile de legitimare se liberează de toate administrațiunile financiare din țară, după formularele și instrucțiunile direcțiunei contribuțiunilor de pe lângă ministerul financelor. Carta de legitimare, din orice categorie ar fi, asigură călătorului comercial liberul exercițiu al comerciului sau; ea ține loc în ceea ce privește adunarea comandelor, de depline puteri din partea fabricei sau casei de comerciu înscrisă pe dînsa ; nimeni, precum nici chiar o autoritate publică, n’are dreptul a cere călătorului comercial să prezinte alte împuterniciri sau alte acte justificative din partea fabricei sau casei comerciale ce ei reprezintă. Călătorii comerciali, venind din State cu care România este legată prin tratate de comercia, sunt asimilați cu călătorii comerciali ai fabricelor și caselor comerciale românești. Călătorii comerciali, fie români fie streini, asimilați prin tratatele de comercia cu românii, se vor pedepsi conform art. 10, aliniatul IV din legea asupra patentelor, când se va constata că’și exercită profesiunea fără a avea o cartă de legitimare, când vor Întrebuința o cartă pe alt nume șt cât al lor, când vor lua comande de la particular, sau când vor refuza de a o presinta, sau nu vor purta cu dânșii carta de legitimare. Se vor pedepsi, conform art. 17 din legea asupra comerciului ambulant, aliniatul a, aceia cari vor vinde din mărfurile ce le au ca mostre. Contravențiunile se vor constata, prin dresare de procesverbal, de agenții fiscului de orice categorie și se vor aproba de ministerul finanțelor. Condamnările vor rămânea definitive dacă, în termen de 10 zile, contravenientul nu va apela la tribunal. S’au introdus și câteva schimbări de amănunțe îmn privința tratamentului ripostrelor de mărfuri, avupî fi scopul de a înlesni exercițiul profesiunel de călători comerciali, înlăturând totodată putința abuzurilor. Politica externă .Ministerul Combes și armata francezăă Ministerul Combes a primit o foarte grea lovitură. D. Guyot de Villeneuve a citit Vinerea trecută în Camera franceză o serie întreagă de documente din care reiese că la ministerul de războia, persoane din cabinetul însăși al ministrului, erau în legături strânse cu francmasonii și că secretarul marelui Orient trimitea ministerului de răsboiü informațiuni asupra tuturor ofițerilor din armată asupra vieței lor particulare, asupra convingerilor lor religioase și politice, că aceste informațiuni, fără să fie majur controlate, erau catalogate, anexate la dosarul fiecărui ofițer și consultate cu ocazia întocmirei tablourilor de înaintare. Efectul produs de aceste destăinuiri a fost colosal, guvernul a întrunit numai 4 voturi de majoritate și situațiunea generalului André e atât de critică, incât lumea se întreabă dacă nu numai el, dar întregul minister, nu va trebui să cadă. 1) Și interesul acestei chestiuni este cu atât mai mare și cu atât mai viu, cu cât ministerul Combes este într’un moment decisiv, în momentul în care vine în fața țarei cu proectul său de lege asupra separafilmei bisericei de Stat. Lăsând la o parte temeinicia învinuirilor aduse generalului André, trebue să mărturisim că de mulți ani de când reacțiunea caută să nimicească partidele republicane, nici o dată n'a știut să dea o lovitură mai sdrobitoare nici să producă prin momentul ales un efect mai extraordinar. De mult reacționarii aveau în mâinile lor arma, de mult puteau să arunce prin presă strigătul de alarmă: apărarea națională lăsată de guvern în prada delatorilor , totuși n’au spus nimic, n'au lăsat să se șoptească nici o vorbă, au așteptat ca ministerul Cocnbes să vie cu legea separațiunei Bisericei de Stat, ca Parlamentul să se rostească cu o mare majoritate pentru această măsură, ca apărătorii ei să creadă deja că visul lor e un fapt îndeplinit, pentru ca prin desvăluirea unui scandal să distrugă prestigiul ministerului Combes și să amâne sau să împedice pentru totdeauna separațiunea Bisericei de Stat. E lesne de înțeles, că multe persoane, chiar dintre republicanii cari se obișnuiseră cu politica religioasă a d-lui Combes, cari credeau că în definitiv ea nu este atât de funestă pentru Franța precum se spunea ; este lesne de înțeles că toți aceștia când au auzit că armata franceză era discreția unui secretar ne.) In această privință situațiimea s’a schimbat simțitor, în urma agresiunii săvârșită de deputatul naționalist Syveton, în. Cameră, contra ministrului de războiu, generalul Andre. — N. ». cunoscut al marelui Orient și că în ministerul de războiu domnește sectarismul cel mai cumplit și cel mai tiranic, să creadă iarăși că politica d-luî Combes este un pericol pentru Franța și că învinuirile ce i se aduceau și pe cari nu se mai luau în seamă erau totuși întemeiate. In asemenea condițiuni, interpelația d-lui Guyot de Villeneuve nu se poate considera ca o lovitură în potriva dlui Andre sau a ministerului Combesor ca o acuzare, menită să atingă tot regimul republican cu toate concepțiunile și cu toate speranțele lui. Se spune că de la afacerea Panama, reacțiunea nu a câștigat, o isbânda mai strălucită. Nu e vorba se poate ca această isbândâ în extremis să fie ultima sforțare a unei reacțiuni osândită la orice. Căci la urma urmei rând prima impresie va fi dispărut, când opinia publică revoltată va fi satisfăcută prin demisiunea generalului André, prin pedepsirea câtorva ofiții delatori, în doue cuvinte când chestia va apare sub adevărata ei lumină, poporul francez va recunoaște că totul se reduce la o luptă deja veche între două concepțiuni opuse care însă s'a exagerat la un moment dat și s'a împins până la niște consecințe periculoase. Intr'adever ce este chestia delațiunilor destăinuite de d. Guyot de Villeneuve decât scopul democrației de a scăpa Franța de clericalism, de a'i ‘ urmări'pretutindeni, de a’i goni mai ales de acolo de unde a fost până acum mai puternic și mai periculos pentru Republică, din armată? De 30 de ani Republica nu poate să-și găsească odihna fiind că printre funcționarii ei există oameni cari pe față sau pe ascuns sunt vrășmașii ei. Și dacă generalul Andre pentru a da Republicei o armată pe care să se poată sprijini, nu avea dreptul să admită ca ofițerii să devie delatorii camaraziioi lor și ca informațiunile d-lui Vadecard și a francmasonilor săi să dicteze înaintările din armata franceză, guvernul republican are dreptul, dreptul netăgăduit să ceară ca funcționarii lui civili și militari să fie credincioși instituțiunilor existente și să nu fie agenții bisericei sau ai pretendenților ce urmăresc prin distrugerea republicei înăbușirea democrației și a spiritului mareî revoluțiune. _______ LG. P. expuși slavisării ca în districtele Siretului și Cernăuțului. Insă motivarea aceasta nu-i mulțumitoare. Dacă celelalte gimnazii din țară dau anual un contingent de 15 studenți bacalaureați români gimnaziul din Suceava trebue să ne dea minimum de 3 ori ma mult, fiind-că are clise paralele române și e situat într'un district românesc. Cei vre-o 20 bacalaureați români de la gimnaziul din Suceava nu sunt decât o strînsură din elevii a vre-o 4—5 clase, și, din 80 elevi români din anul întâiu, nu ajung în clasa opta, fără să repeteze, decât 4—10 elevi. Deci destule motive fac să te întrebi de ce comitetul «Școalei române» nu se ocupă serios de această chestie de mare importanță națională, căci prin întreținerea unui internat s’ar da un puternic imbold țăranului de a-ș da copiii la școală și totodată s'ar mări numărul elevilor considerabil. Cetățean de onoare In ședința comunală din orașul Coțman s’a oferit titlul de cetățean onorific deputatului baron Nicolae Vasilco. Alegere Pentru mandatul vacant în parlamentul din Viena, în locul mareșalului țării Bucovina, baronul George Vasilco, din cursa proprietarilor mari, se va face alegerea Joui, 24 Noembrie st.n. și se crede că va fi ales deputatul dr. baron Hurrauzachi. Coresp. din Bucovina (Corespondență part a ziarului "Universul") Cernăuți, 20 Octombre. Internatele românești Despre însemnătatea și greutatea cu care se susțin internatele, precum și jertfele sprijinitorilor acestora, s’a vorbit mult. Sunt internate de băeți pe lângă gimnasiile din Cernăuți, Rădăuți și Siret. La înființarea acestor internate, sprijinitorii n’au dispus de fonduri mari, nici de localuri corespunzătoare, așa că s’a depus multă muncă spre a se ajunge la starea de astăzi. Pe când aceste internate sunt făcute în orașe unde nu există gimnasii românești, afară de orașul Cernăuți, la Suceava e contrariul. Acolo se află un gimnaziu cu clase paralele române, sediul societății «Școala română», locul pentru internat și fondul «Vasile Cocârla» (pentru înființarea unui internat) și cu toate acestea nu există nici un internat. Aceasta face că la Suceava, din numărul mare al elevilor înscriși, foarte puțini ajung în clasa opta. Motivele însemnate pentru înființarea acestui internat sunt : cei mai mulți băeți sunt germani și susținerea multora e costisitoare, fiind de prin sate depărtate ; gazdele sunt puține și rele și de aci rezultă că băeții sau se strică, sau își pierd sănătatea. Motivul contra necesităței unui internat, ar sta în împrejurară» că la Suceava elevii nu sunt CROIM FEMININE Tenar și culoarea O revistă lunară pentru îngrijirea frumuseții și a sănătății care apare la Berlin sub titlul de «Exteriorul», dă femeilor următoarele sfaturi în ceea ce privește tenul și culoarea : Nu orice ten se potrivește cu ori ce culoare. Culoarea îmbrăcămintei trebue să fie prin urmare «leasă ca să fie cât se poate de corespunzătoare cu tenul și cu culoarea părului, pentru ca să producă o impresiune armonioasă a întrege figuri. Nu este îndestulător pentru a produce aceasta ca culoarea unei stofe să fie frumoasă in sine; chestia principală este ca să ne stea și bine, sau cu alte cuvinte să se potrivească cu tenul nostru. Tenul peste li palici, rose delicat, tare sau mai puțin tare colorat. Tenul palid se face și mai palid prin colorile galben, verde deschis, rose, lilade schis, alb, drap sau beige, argintiu larquois și cenușe ,și primește prin îmbrăcămintea făcută din aceste colori adeseori un aspect fad. Colorile închise se potrivesc mai bine de a ridica un ten palid, astfel este roșu închis, bleumarin, bordeaux, maron închis și gris închis, coloarea cunoscută acum în modă sub numele de «Taupe» (sobol) și verde închis. Coloarea neagră stă bine pentru omșice ten. Lira închis se potrivește numai pentru clamele betâne, și face ca cineva să apară și mai bătrân. Tonul roșu suportă,firește,toate coloaie cari fac pe cineva să arate palid , ca alb, galben, verde ca mazărea, cetise, turquois, heliotrop și gris argintiu. Numai culoarea rosu nu se potrivește de joc pentru aceasta și dă unui ten roșu un aspect cu totul țărănesc. Tenul trandafiriu suportă toate colorile. Dar nu numai tenul, ci și culoarea perului trebue să se ia aici în considerRiune. Tenul cel mai frumos și fiind trandafiriu îl au mai mult fetele și femeile cu perul roșu, după aceea vin blondinele. Pentru perul blond deschis sau mai închis se pot întrebuința toate colorile, afară de galben, drap, bege și galben-cafeniu. Foarte bine le stă mai cu seamă blondinelor colorile albastru deschis, albastru și flanse. Mai înainte era considerat ca un păcat față de bunul gust, pentru o femee cu perul roșu care își alegea culoarea roșie pentru toaletă. Acum este tocmai din contră, dar nuanțele perului și ale toaletei trebue să conglăsuiască. La brunete nu este grea alegerea colorilor, pentru ele se potrivesc toate, afară de maron închis. Oisupta. Un bou aparat de curățat porumbul de foi — Vezi ilustrația — Mașinile de curățit porumbul, întrebuințate mai ales în America, curăță foile și boabele deodată, se produce un amestec care se preface în cocă și acesta este un mare inconvenient mai ales pentru înmagazinarea porumbului. Aceste mașini însă se manipulează greu și sunt enorm de scumpe. In ilustrația de azi dăm un nou aparat de curățat porumbul de foi inventat de d-na Emilia Vlădescu, văduva defunctului general Vlădescu. Acest nou aparat este foarte eftin așa că poate să-l cumpere cal mai mic cultivator ; 93țel ușor și se poate transporta orunde este foarte simplu, așa că poate lucra cu el orice femie sau copil ; nu se poate strica și nu prezintă nici cel mai mic pericol de mutilare sau rănire a lucrătorului. Mașina inventată de d-na Emisia general Vlădescu retează coada coceanului la baza boabelor, așa că se înlătură putrezirea miezului, putând aerul să pătrundă în miezul porar al știuletului; în urma se apropie baza știuletului de roata dințată, care tac foile împrejurul știuletului. Mașina fiind simplă se poate fabrica în țară. Trebue să adaugăm că această invențiune românească este brevetată în 9 țări și se ocupă cu interes de ea multe ziare speciale streine, printre care cităm : gazeta din Chiago «American Artisan and Hardware Record», «Bolletino mensile della Camera Italiana», Injestrreichisches Paternblatt», față de 11 mii. ; legume făinoase (fasole, linte, mazăre etc)., pentru 9 față de 5 mii. ; făină de grâu, 5 față de 3.500.000 ; ouă de paseri pentru 4 față de 5 mii.; pește, 3 300 000 față de 420J 000; petrol 2.800 000 față de 2300 000 ; lână, 1.800.000; sare, 1.700.000 față de 1.200.000 ; brânzeturi , piei, fulgi, legume verzi, numai oaseri pentru 500.000 față de 669.000 în 1902. Țara unde am exportat mai mult este Belgia (171 de mii.) Se știe însă că acest Stat nu consumă toate produsele pământului nostru, ci le reexportează în Germania, Anglia etc. Vin apoi : Austro-Ungaria cu 49 mii . Anglia cu 31 mii. ; Olanda cu 28 mii. ; Italia cu 27 mii. ; Germania cu 14 mii. E de observat că Olanda, care ocupa anul trecut locul al șeaselea, a trecut în rîndul al patrulea în locul Italiei. Atâta pentru azî UI* SFAT "PE ZI Contra cariei, dentare se recomandă întrebuințarea următoarei loțiiuni: taniu, 8 grame , iodură de potassium, 1 gr., tinctură de iod, 5 gr., tinctură de matrhe, 5 gr., apă de trandafiri, 200 gr. Se pune o linguriță din această loțiune într-un pahar cu apă căldicică și se clătește gura dimineața și seara. Caria dentară, peste câtva timp, e înlăturată. Comerțul nostru exterior Ministerul finanțelor va publica peste câte va zile Statistica comerțului exterior al României pe anul 1903. Toți aceia cari se ocupă de starea vieței economice a țărei noastre, vor primi cu bucurie această veste. Credem dar a fi folositori cititorilor noștri dându le mai înainte un rezumat al tablourilor aranjate cu foarte multâ pricepere de direcțiunea statisticei generale a finanțelor. Lucrarea, deși se prezintă cu o întârziere de două luni * peste data când se publică de obiceiu aceste statistici, are însă mai multe îmbunătățiri. Așa,de pildă, unele valori după cari se socotesc cifrele balanței noastre comerciale au fost reduse ; la tablourile pe state și vămi s’a adaogit, spre înlesnirea cititorului, pe lângă cantitățile exportate și fix...ortate și valoarea lor. In fine anfst acesta ni se dă pentru întâia oară, după o lungă întrerupere, mișcarea porturilor. Acestea spuse,să analizăm câteva tablouri. In anul 1903, importul României a fost de 269.923.710 lei față de 283 344 000 din anul 1902. Exportul, de 355.630.307 lei față de 374.819.219 lei în anul 1902, cifra cea mai mare ce a înregistrat vreodată exportul nostru. Balanța comercială are deci un activ de 85.706 597 lei. Acesta înseamnă că țara noastră s’a înavuțit cu atâtea milioane ce au rămas la noi. De altfel de la 1900 încoace balanța comercială tot activă este și dacă nu aduna sumele cu cari exportul întrece importul în acești patru ani din urmă vom avea cifra de 300.000.000 lei rămași in țară. Acum se vede cât ne-a servit năpraznica criză din 1899. Din birtuitorî ce eram până atunci, am devenit economi. In parte, aceasta este adevărat. Trebue însă să nu uităm, că dacă banul nostru nu se mai duce peste hotar este că industria națională produce azi foarte bune articole de consumație primă pe cari le cumpăram altă dată din străinătate. Știm apoi că Statul are la visterie câteva milioane pentru vremuri grele ca acestea când nu s’a făcut porumb. Iată deci trei lucruri — economie, desvoltarea industriei naționale și excedente în visterie — cari ne dau dreptul să fim mândri de progresele țării noastre. Ce am importul mai mult ? Țesături de tot felul în bumbac, lână și mătase pentru 109 000 000. Din Germania numai pentru 000.000, apoi din Enghitera, Austro-Ungaria, Italia. Importul acestor mâfuri e în scădere față de anii 1901 și 1902. Metale și fabricațiuni metalice (fierărie, tablă și tinichea de fer, țevi, ursne, unelte, mașini agricole, industriale etc., pentru 55500000 din Germania, Austro-Ungaria, Eirgiitera, Belgia. Importul acestor mărfuri a crescut față de anii 1901 și 1902, semn că și industria noastră se desvoltă. Piei, curelărie, diferite obiecte de piele, cismărie și blănărie pentru 12 mii., din Germania, Austro-Ungaria, Franța (ia scădere față de 1901 și 1902). Coloniale (cafea, ceaia, stafide, tutun) și fructe de miază-zi pentru 10.000.000. Țara de unde am importat mai mult este Germania. Vin apoi : Austro-Ungaria, Englitera, Franța și Italia. Ce am exportat mai mult ? Graul pentru 105.500.000 față de 116.500 000 în 1902 ; porumb pentru 75000 000 față de 103 mii.; orz 36 față de 32.000 000 ; ovăz 29.000.000 față de 16.000.000 ; semințe uleioase, 20 față de 24 mil. ; secară 12.000.000 ; semne de construcțiuni și de lucru. 16 *) Printre cauzele întârziere, sunt în afară de multiplele lucrări ale direcțiunei și publicarea statistical comerțului exterior ne trimestre. Carastul meu Un premiu extraordinar — Pentru ce proprietarii, — Mr. întreb ca om cuminte, — «Cer pe șase luni chiria «Să i-o dai, acuși, înainte ?...» Și vă fac și d-voastră Tot aceeași întrebare, Șelui ce-o răspunde bine O să-i dau un premiu mare.. Nu pricep de loc aceasta, — Zeii, me credeți pe cuvinte, — Când nimica, dar nimica Nu plătești, de iei, nainte... Și am pilde, ca nisipul, Tot să dau o săptămână, Dar me mulțumesc cu astea Cari le am la îndemână... Uite mergi la berărie Ceri o halbă ș’o bei toată, Mai bei una ș'alte două Și pe urmă strigi la plată... Mergi la birt, mănânci cu poftă Fără nici o sinchiseală Și pe urmă strigi băiatul: — Vino’ncoa la socoteală!... Cumperi haine, bune rele, Și le pui în tăi pe tine, Ca să vegî daca’s de modă Șî pe urmă plata vine... Ș'n sfîrșît, așa e'n toate Serios și fără glume Intel «iei» și odăi...» pe urmă C'așa'iuga în astă lume... Și, de'i vorba pe dreptate, Să mai fac o întrebare Și, vă rog, ca să răspundeți Cititori și cititoare: întrebarea e aceasta Și luați cu toți aminte : «Ne daț noă șefii noștri «Leafa noastră înainte?...« Nu!... Dei nu, proprietarii După care lege anume Cerhiria înainte Zăpăcind o'ntreagă lume ? • »••••••• Cel ce bine va răspunde La această întrebare După cum mai sus promis-am Fa mea... soacră premiu are... Marion. Conservarea laptelui Lapte pulverizat Alimentul cel mai complect, care sub o formă ușor asimilabila conține toate elementele indispensabile întreținerea vieței, este știut de oricine că e laptele. El este alimentul prin excelență, mai ales al copiilor, și după cum spune Abroise Paré, laptele este sânge alb supt de copii ziua și noaptea. Ca sigur, aceasta în vederea teoriei ce admite că laptele este produsul unei exudațiuni provenită din sânge, întrebuințarea laptelui, luând un avînt considerabil, a făcut să crească și producția lui. In țările civilizate din Occident s’au creat industrii întinse ale laptelui și produselor ce derivă din ei. Pentru aceasta însă au avut nevoe de o producție mare de lapte, pe care au reușit a o obține, prin îngrijirea deosebită ce o dau vacilor producătoare de lapte. Sunt țări al căror număr de vaci ce dau lapte e mai mic decât la noi și cu toate acestea cantitatea de lapte este îndeuită în acele țări. Această mare producțiune se datorește multei și specialei îngrijiri ce se dă hranei și locuințelor animalelor producătoare de lapte. Oricine își poate da seama de progresele realizate pe această cale, daca va citi darea de samă ce a făcut distinsul higienist, d. dr. Felix, asupra expoziției industriei laptelui de la Hamburg. Producțiunea de lapte, la noi în țară, este foarte mică comparativ cu numărul vacilor ce dau lapte. S’au găsit oameni, cari n’au gustat niciodată lapte, iar cazuri de comune rurale bântuite de vre-o epidemie, unde să nu se fi găsit lapte, au fost citate de către medicii noștri. Din momentul însă ce consumațiunea ar crește mult, am da peste dificultatea lipsei de producțiune. Această dificultate, înminte timp n’ar fi putut fi înlăturată, deoarece nexistând mijloace perfecte de conservare, laptele n’ar fi putut fi importat, în bune condițiuni. Astăzi însă, față cu progresele ce știința realizează zilnic, nici o piedică nu se mai opune importării laptelui. Cu timpul, dacă producțiunea laptelui nu va fi suficientă în țară, vom putea importa lapte din alte țări, de exemplu din Franța, care printre țările din Europa, proporțional cu întinderea teritoriului, produce cea mai mare cantitate de lapte , sau din Elveția, Belgia, etc. Toate mijloacele de conservare a laptelui ca: adăugire de substanțe antiseptice, întrebuințarea frigului, pasteurizarea, sau chiar sistemul de a se încărca laptele cu oxigen și acid carbonic sub presiunea de mai multe atmosfere, sunt in general complicate sau prea costisitoare și în definitiv nu dau rezultate perfecte. Astăzi este la ordinea zilei laptele pulverizat. Sub această formă, laptele poate fi exportat oriunde, fără pericol, satisfăcând interesele și ale alimentațiunei și ale sănătăței publice. Ideea de a obține laptele în pulbere a venit de la uscarea lui. In acest mod este tot deodată sterilizat și mai bine decât condensat, fără a fi perdut nimic din calitățile sale primitive. Prin pasteurizare, când se încălzește laptele normal, și când se fierbe câtva timp, se produce oarecare schimbare în compozițiunea lui chimică : lactoza se caramelizează parțial, caseina se modifică și materia grasă se poate altera, pe lângă transformațiunile ce încearcă lecitinele și fermenții lactici ; laptele fiert are un gust cu totul diferit, mai puțin plăcut decât cel al laptelui crud. Uscarea complectă a laptelui are avantajul de a conserva integral toate proprietățile laptelui crud. Pulverizarea lui este de mai mult timp cunoscută. Existau deja două metode pentru uscarea lui, una datorită inginerului suedez Martin Ekenberg, altadrului Joseph Campbell din Statele Unite; însă ambele aceste metode sunt caracterizate prin mersul încet al operațiunei și prin întrebuințarea temperaturilor joase, cu mult inferioare punctului de ebulițiune. De curând, o nouă metodă de pulverizat laptele a înlocuit pe cele două, contribuind a se crea o industrie. Această nouă metodă este chemată a da un mare avânt industriei laptelui, mai ales în țările unde laptele este abundent și prețul mic. Ea poate să deschidă debușeuri importante, permițând astfel de a se exporta laptele sub formă de pulbere, oriunde. Actualmente se introduce în Anglia, din Noua Zelandă, lapte pulverizat și prealabil regenerat, pentru extracțiunea industrială a untului. Noul procedeu de a pulveriza laptele se datorește americanului Just Hatrunker. Este foarte simplu și se găsește în completă contradicțiune cu sistemele Ekenberg și Campbell. El este bazat pe evaporațiunea repede a apei ce conține laptele, la o temperatură ce trece peste 100 °. Instantaneitatea acestei operațiuni permite materiilor albuminoide din lapte de a conserva solubilitatea lor și de a se obține repede un produs remarcabil. Azi funcționează peste 100 de mașini pentru pulverizat laptele 'n Anglia, Irlanda, Franța, Belgia, Elveția, Italia, Germania, Rusia, Ungaria, Republica Argentină, Noua-Zelanda, Statele Unite, Canada. Acest procedeu de uscare se aplică indiferent, fie laptelui smântuit, fie celui nesmântuit, fie amestecului lor. Aparatul poate trata 350 kg. de lapte pe oră ; 100 kg. lapte smântuit produce 12 kig. și jum. pulvere de lapte. Spre a se obține laptele normal, se amestecă 12 și jum. părți din această pulvere, cu 8 și jum. părți apă, aproape fierbinte, de 80 °. Regenerarea faptului normal, composițiunea, gustul și sterilizarea sunt perfecte. Poate fi foarte bine întrebuințat la fabricațiunea untului și a brânzeturilor. In ce privește conținutul în principii nutritivi, din analizele făcute în laboratoriul Carnegie din New- York, la universitatea din West Virginia, resultă că nu se produce nici o modificațiune sensibilă. Experiențele de alimentație a copiilor cu această pulbere au dat resultate satisfăcătoare. In timpul marilor călduri dintr’o vară, la New York s'a făcut un studiu clinic asupra a 850 de copii din cartierele sărace ale orașului, în etate de 5 zile—2 ani, fără a fi vre-un caz mortal. Toți copiii au crescut regulat în greutate. S’a constatat încă, că laptele astfel reconstituit din pulbere, nu se precipită în stomac în chiaguri mari, ca laptele de vacă proaspăt, ci în granji granulate, apropiindu-se mult de laptele uman. Pe lângă aceste avantaje, laptele pulverisat, reconstituit, este perfect sterilizat. Sau făcut experiențe, adăugându-se culturi virulente de germeni ai tuberculozei și ai antraxului, laptelui destinat a fi pulverizat prin procedeul Just-Hatrunker, și s-a obținut un produs uscat și complet sterilizat. Pulverea de lapte poate să fie comprimată în tablete de o greutate determinată și sa fie amestecată cu ciocolată sau întrebuințată la fabricațiunea tabletelor pentru a face ciocolată cu lapte sau pentru preparațiunea conservelor alimentare. Toate aceste avantaje, obținute prin acest nou procedeu de conservare a laptelui, sunt incontestabil, cu mult superioare tuturor celor cunoscute până în present, așa că această nouă transformațiune a laptelui va permite meseriașului ca și particularilor de a dispune de lapte în orice moment fără a suferi nici o perdere, ce ar putea proveni din cauza defectului de conservațiune, Ioan Micorescu. Farmacist. Măcin. O CUGETARE PE 7.1 Un sacrificiu onest nu e decât oboseala unui moment. Răsboiul ruso-japonez — Prin poștă — Cea mai mare parte din armata japoneză de la Port-Arthur e acum întrebuințată la construirea de tranșee prin ajutorul cărora armata japoneză să se poată apropia tot mai mult de Port- Arthur. Japonezii speră să poată cuceri cetatea înainte de a sosi acolo flota Balticei. * * * Șapte ofițeri ruși de pe încrucișătorul «Diana», refugiat și resarmat la Saigon, au isbutit să fugă și au sosit la Petersburg. Dinșii au fost biarmițî de amiralul Virellius pentru că și-a fi călcat cuvântul dat d a remânea la Saigon ca prizonieri de războiu, însă au fost felicitați de șeful statului-major de marină pentru întreprinderea lor, mai cu seamă că fugarii s’sfi pus la dispoziția lui spre a fi trimiși din nou în răsboiu. 1* . * * Ministrul de răsboiu al Japoniei a sporit cu 27 milioane lire sterline budgetul departamentului său pe anul viitor, ceea ce arată că Japonia se pregătește pentru continuarea războiului. Anul acesta, recoltele au fost excelente în Japonia. Ziarului «Lokalanzeiger» i se telegrafiază din Mukden, că numărul morților și răniților ruși din ultimele lupte este de 24.000. * In cercurile bine informate din Petersburg se povestește că Tart>î a primit de Îa genopolul Stoessel o nouă depeșa în care i se spune că rezistența Portului Arthur, din lipsă de munițiuni și de oameni sunt încă acolo numai 6 mii de soldați valizi, nu va putea să fie mult timp prelungită. Timpul e teribil de rea : plouă, ninge și bate vînturi puternice. PROCESUL abuzurilor de la recrutare» din Focșani (Prin poștă de la corespondentul nostru particular) Focșani. 23 Octombrie. V’am trimis două depeșe urgente, dând o idee generală despre interesantul proces, venit astăzi înaintea tribunalului Putna. Cititorii noștri își amintesc că acum câteva luni a venit pentru întâiașa dată acest proces înaintea tribunalului ; atunci au fost ascultați toți inculpații, afară de două, precum și martori absenți. Procesul s’a amânat pe astăzi, spre a se asculta noul martori. Ședința s’a deschis la orele 12. Se ia interogatoriul inculpaților Marcu Sculuță și Ițic Zilbermann, cari au lipsit la prima ședință. Dr. Teodoru, medicul recrutor, inculpat, cere să se facă rectificarea câtorva erori strecurate în depoziția d-sale din ședința precedentă. Se procede apoi la ascultarea martorilor și informatorilor, în număr de 60. D. căpitan Gh. Tătaru, de la depozitul da recrutare, declară că nu s’a primit nici un tînăr strein de localitate la recrutare. Ușor Heisenberg, din Iași, spună că Haim Rothenberg i-a propus sa-i scape băiatul la recrutarea din Focșani pentru suma de 1260 lei, fiindcă e în bună relație cu dr. In urmă Rothenberg i-a spus că nu mai poate face nimic. Sache Schwartz, din Iași, spune că având un nepot, Sadagorsky, a venit în Focșani, la recrutare, cu gând să-l scape din armată. S'a întâlnit cu d-rul prin intermediul lui Zalmanovici. D-rul i-a spus că băiatul e bolnav și nu va fi luat în armată, dar nu poate fi scutit aci, fiindcă nu a înscris pe liste. Iosif Bereu, din Iași, spune că H. Rothenberg împreună cu Șalăm Solomon i-a depus 1200 lei spunând să nu-l elibereze unuia din eî, fără voia celui Fan. Nu știe cu ce intenție i s’a depus această sumă. Lupu Strict, din P.Neamțu, spune că a venit în Focșani pentru recrutare. D-lui Teodoru s’a examinat la hotelul Regal și i-a spus ca nu poate să-l scape. Luisa Goldstein spune că s’a dus la dr. Teodoru, la Iași, rugându-i să-î scape băiatul din armată, căci e suferind, dar d-rul i-a spus că nu face astfel de lucruri. Haim Gotbied declară că a depus 400 lei pentru Zalmanovici, țara i-a spus că’i scapă băiatul din armată. Totuși băiatul a fost recrutat. Mendel Rappaport spune că a venit Zalmanovici din laș în magazinul său de aici, și i-a spus că dacă îi dă 1000 de lei îi scapă fiul din armată. A vizitat pe d. Teodoru Sa hotel Regal și l-a întrebat dacă băiatul său, cu care venise, are motive de scăpare sau de amânare. D-rul i-a spus că are motive de amânare,dar nu știe dacă îi va amâna, până în ziua recrutare!. Declară că d-rul a refuzat să primească parale pentru vizită. Gută Jacol» declară că prezența sa î n TV