Universul, noiembrie 1904 (Anul 22, nr. 302-330)

1904-11-02 / nr. 302

tsaaaaa« gal, organisatorul Malioeî. A8­urat primul 800 siraoî. — Un incendiu s’a drd­*f»t la ca*a lui Aleea Petrecu, din Bu­levardul Cuza. Pocal a fost iO­­oalizat de vasinî. — Wilhelm Layos a încercat să *e sinucidi asfixis­ndu-se cu cărbuni. El a fost găsit muribund. Madioul l’a milos la viață. Caua» aceste­ fapte disparate este minaria. — Copila Alexandrina Meteor n­eäaut de pa malul Burghete, zdrobindu-se îngrozitor. Nenorocita a fost transpor­tă la spital într'o stare muribundă. Punerea petrei fundamen­tale a palatului administra­tiv din Botoșani Botoșani, 31.—Azi, Ui­li «re ți 30 minute a. m., a sosit aici ministrul V. Lisoar, însoțit de prefectul Gh. Kernbach, care i-a așii întru întâmpinare la Verești. Pe peronul gsticî, ministrul a fost primit de toate autoritățile civile și militare și salutat de un public enorm. D­impreună cu ministrul se miî aflau d-in­ general Iarca, Ghica, prefectul de Vlișca, un inspector sanitar și unul admi­nistrativ, prefectul de Buzeu și secretarul particular al minist­rului. Li­b­er« după amiazi, e’fi În­ceput, cu o deosebită solemni­tate, festivitatea punerei petrei fundamentale a palatului admi­nistrativ. După serviciul religios, pre­fectul Karnbach rostește o cu­­vîntare bine simțită in care spune, Intre altele, că activitatea pentru construirea palatului administra­tiv la Botoșani este o conti­nuare a stăruinței prefecților de mai înainte, precum: Grigore Sturza, Boldur Epureanu, Gh. Morțun, T. Lilica și N. Enă­­șescu. în interval de 12 ani au eu vo­tat diferite sume fără nici un în­ceput de realizare. In sfîrșit după atâtea încercări, bărbații politici ai țarei au dovedit că ori de câte ori e vorba de fapte în in­teresul obștei, culoarea politică dispare in viribus unitis. Mulțumește ministrului Lascar pentru concursul ce a dat, con­tribuind la ridicarea măreței clă­diri, aprobând toate deciziunile ce nu au luat. Ministrul Lascar, luând cu­­afîntul spre a răspunde, zice ea, trecând de la serbarea punerea pietrei fundamentale a palatului administrativ din Constanța, la aceea din Botoșani, sa simte fe­ricit să vadă la un loc pe căme­șii de idei deosebite, când e vorba de binele obștesc. «Sunt mândru, adaogă minis­trul, când văd administrațiu­­ne­a la înălțimea se i se cuvine. Funcționarul administrativ tre­­bue să Se omul politic care luptă pentru treburile țarei iar nu pen­tru persecutarea adversarilor po­litici ceh­ pentru îmbuibarea cu favoruri a partizanilor». Ministrul mulțumește prefec­tului de Botoșani pentru modul in care știe să -și facă datoria. Prefectul Kernbach citește ac­tul comemorativ care se și iscă­­lește. Apoi se procedează la pu­nerea petrei fundamentale. După aceasta se servește șam­panie și cei dintâiu, d. ministru Lascar, toastează pentru M. S. Ri­gele Carol I, apoi prefectul Cherubach toastează pentru mi­nistrul Vasile Lascar , soesta iar își infib­ă paharul pentru aceia cari, pricepându-și rolul, lupta pentru ridicarea , bestial țărănești și pentru armată. La 4 ore și luna, au mers cu toții la prefecturi unde a avut loc o m­ică recepție. La 8 ore seara se va începe, !a sola teatrului Popovici, un b­neli­t în onoarea ministrului Laftour. Vor lua parte la ban­­ch-t 50 de invitați. Mâine la orele 10 dimineața se va inaugura bala populară a infirmeriei și grajdul de t­a uri din Cristești, iar apoi se va vîzda spitalul de pelagrași din Coșula. " Vé vom­ trimite amănunte. Amăniinte asupra Incendiu­­­lui din i­ânțârcai.—Jeiniiv.­­Lotorie streinei — Ch­rugle și lovire. — Urmărire. — Tîi­n­ai ie. — Falsificatori da mo­nede. — Anii Craiova. 31. — In pripă v’am telegradat astă-noapte știrea că o parte din comuna Țânțăreni este în flaudră. Informația iod venise pe casa oBiială de la po­liție și da la coma­dantul pom­pierilor. Ca și se ziss^a da către autoritățile locale că 16 case sunt ceprinse de flăcări, comu­nicarea nu era exactă. Litr’un moment de panică s’a crezut în adevăr că o parte satului in 3»1* se sflaö vre o 16 clădiri va S distrusă de foc. ds incendiul s’a mărginit a consuma numai conacul moșiei, un grajd cu un ca­l și vreo trei locuințe țărănești. Focul a fost stins cu ajutorul pompelor din Pitiași. — Ciobanul f­lor­a Ion V’âdan, din Piscu, a fost jefuit și tortu­rat de Stan Oprea Călin. — Parchetul a respins cererea făcută de agentul S. C«­­rb»«nu da a vinda bilete de loterii stre­ine. Agintul fiscal I. Triuicu­­lescu ducându-ne să încasez« o amendă judiciară de La Marin Ya­ vojfl. din Pan­lula, a fost ultra­giat și lovit de acesta. — Poliția de azi urmărește ne­falitul fraudulos Ioosif Horovitz. «din Tulcea, care dispărând e pus în urmărire de autoritățile din acel oraș. — O tentativă de omor a fi comis mai mulți tAib­­i asupra locuitorului Vi ie­ca Petre, din Teueana. Din fericire au sărit câți­va săteni, «sari întâmplător se aflau noaptea prin sat și a fi scapat pe Váreca âa la o moarte sigură. Parchetul a pus mâna pe o bandă de falsificatori de monede din Balta-Verde și Bucovaț. Plăsmui­tori­ de ban­i falși o­­perau­ numai cu monede de nikel, adică de plumb care imita ni­chelul. — Societatea SlarmonieS a or­ganizat aseară a 8-a serați mu­zicalit. Public mul­ți «!«*, succes desăvârșit. Innobet in cușaree Uit !Vuși «Hu —Losh cn â»lui Socec.­— Copil Inecat.­Starea timpaial CinHanța. 31.­ Colonia Ma­­cedo albaneză a dat as­­azt un banchet la Hotel regal în onoa­rea lui Nuși Tul­u, care a sosit aci inscit de studantii Bdamsce, Covată și Ibrașim. Menitul a fost bogat. A fi vorbit d-ni: Petru Vulcan, apoi Tulin, dr. Tălășescu, avo­catul Roman, Malcooi-Petrescu, BSnescu, profesorul Andronescu, Berberian, Covată, Balamace, a­­poi iar Tulint, Costanes, Pos­telnicia, Sari, Berberian Junior și Varone Mațuchi, care în mij­locul unui entuziazm de nedes­­cris a arătat că nu numai ooi am luat cuvinte de la străini ei și stră­­ini, a fi luat de la noi. O sa vor­bește cu căldură despre senti­mentele nationale. Mai vorbesc apoi Tbrasim, al­­banez,student și ziarist din Paris; Mamut Calsbi, proprietar tarc și •Hi!. Banchetul s’a sfirșit la orele 3 dim­ineaț­ă. Participatorii la banchet »’au­ fotografiat «zî. — D. Emil ®ac*c, decanul corporațiilor, a sosit «ei. Ca gară a fost întâmpinat de toți mese­riașii. Da «oi d. So­sec a fost saudia la sediul corporației, unde a avut loc o consfătuire. — Un copil Ion, în virată de © luni, căzând intri o putină cu apă s’a înecat. — Timpul este ploios. Intranir­ea comercianții«!­.— De la consiliul județean. — Societatea secretarilor co­­îmuiați.—Arestări. Galați. 31. — Comercianții din localitate s’au­ întrunit la Ca­mera de comercist și a fi discutat despre îndreptarea starii critice a comerțului. A fi vorbit d-nn­ Madgraru, pre­ședintele Camerei de comercist, Duda și Munteanu, opinând a se interveni pentru modificarea le­gal repausului Duminical și infl­­unțarea tîrgului în zilele de Du­minici și sărbători. — Consiliul județean, întru­­nindu-se, a verificat conturile gestiune! 1003—1004, s'a ocupat de formarea tarifului muncelor agricole și a aprobat mai multe virimenta de fonduri !■ bud­getul 1904—1906. — Secretarii comunali din ju­deț sant întrunit hotărînd înfiin­țarea unei societăți a lor. — A fost arestat Ni­­c Dsoift. »are, îndemnat fiind de Anton Antonia,­­ «runcat g« peste sarsiea casa puiul Barnovici. — Ștefan loșescu dind prins pe când făptuia un furt în str­­a caselor, a fost arestat. Ispr­ave unui ocnaș — Fapta unui nebu­n.­Epide>­mi­ei.­Exer­ciții m­ilitare.—incendiul «din Tam­eș», — s’ițac «soroc, lați. 31.— Manole Fiertură, un primejdios criminal, condamnat pe viață la munca silnică, a tri­mis autorităților noastre o scri­soare, prin care afirmă că, încă acum 12 ani, a îngropat in pă­durea de la Poeni 338 monezi •ie sur, și să această au mă se «fia în focul depus, c­or până «cum nimeni nu «Ungropat-o Fiertură mai declară, că banii »unt proprietatea sa, fără insă a arăta proveniența, ceea­ el dă de bănuit c’afi fost jefuiți, pe vre­mea rând era liber, de la una din victimele sale. Se prea poate însă, ca totul să fie o înscenare a criminalului, făcută cu m­ențiuni*, ca atunci ■ când va fi scos din oară și dus spre comuna Fosa­, el si în­cerce a evada. S’art Început cercetări. — Din comuna Costulanî «a­m nunță că Mărgărit Vasile, înc­­ă un ind subit, s'a dus ela noapte în clopotnița bisericii de acolo, și a tras clopotele. întregul sat, trezit din somn, și cu gr­us de panică, a alergat spre biserică, unde a găsit pi­cietul om ascuns sub niște bu­toaie. El a fost adus la Iași.­­ In comuna Ca­rai reni a iz­bucnit cu furie epidemia de an­ghina diftencă. Școala a fost în­chisă. — De Luna var începe 1b gr­a laș­ exerciții de îmbarcare, fă­cute da trapele garnizoanei noa­stre. Din cercetările făcute re­zultă că m­ai mulți săteni din co­muna Tomești afi incendiat ra­­îeșul Statu ui da scolo, Dpi des­pre care am te­leg­răit at­eri. S’afi făcut maî multe arestări. — A fost arestat țiganul Va­­sile Urleața din Mâna» Ieșii care sub cuvînt că poate să fa­ă din­­tr’un left, doui. a gs&roeat ps­au­­mi<=poșî boonitorî. On­» ale beți­>î.­~­«isti­ft schin­­giiuirc —lilici­ rare de simiöi­ Sure.—Arestări.—Insp­esie.­» Afacerea Rodonui­i hil. 31. — Marineft cu Va­sil», din Bereștî, Sind beat, * lovit «a sapa ac fratele séu loan râu indu­­s grav. Rănitul a fost transport­at la spital, iar «gcesorul arestat. — Necunoscuți rest-făcâtori a fi atacat pe șoseaua lași-Răducă­­n­or pe comerciantul Neculai Timofti, jefuind­u-­ și schingiuin­­du-i. 8« f»o urmăriri. — Guinea Prilop, din strada Sfirăriei, a încercat săi se sinucidă prin spânzurare. Fiind surprinsă, a fost salvată. — Puniția a arestat pe Olga Solomon și Aba R­ichler, con­­rupâtoare de minore. — Generalul Za­rea a început in­ pictarea trupelor corpului IV de armată. Marcuri se va face confrun­tarea ei și«rusul Rol­inofT și di­feriților funcționari scur­ți că a fi fosst liberă trecere delapida­torului. rele Stale!or-Units Cleveland și Demoines, după cum se crede pentru a supraveghea vasele rusești. Kimm SîiîfUf« Paris. 31. — Marchizul da Casariera, a predat magis­traților parizieni documente cari dovedinc în mod absolut eá dicsul ® fidevăratul Casa­riera pe când adversarii lui sunt niște falsificatori. StiODăstit uasii kitea es íííst Paris. 31.—Aero­tatul diri­jabil Lebaudy a facut două­zeci și una ascensiune, care a reușit în mod strălucit. Gu­îrsîîiiir­ii Tunis Paris. 31. — Ziarului Polis Journal i se telegrafiază din Tunis că acolo s’au auzit mari sgomote subterane cărora a urmat un cutremur. Pagubele au sunt grave, Stârâauîi­s asupra aisfitatulu­ is­is SzenstoG&au Fiena. 31.—Asupra atenta­tului despre care v’am tele­grafist era, în contra șefului da poliție, făptuit în stațiunea Szepstoehau (în Polonia ru­sească) aflu acum că co­lonelul Herlich a primit două lovituri de cuțit și viața fi este în prim­ejdie. Atentatorul a reușit să fugă și nu *’a descoperit până acum­ aici o urmă. i­tigriffliii săstreîm­­ *í*. zi.4ir*j.*ui tüns.me'filui» Bin HtríMnAínte ‘im n­îftes supraifi^iai am­in­tutsi Roma. 81. — In apele ita­liene au­ Roșii incrucigatoa­ ULTIMI OBi Teiagramais Igeatlel loffiliis Sosite in timpul nopții — Sporirea flotei Statelor­ Unite Washington, 31. — Secretarul marinei, Morton, își propune de a cere congresului mijloacele ne­cesare pentru o însemnată creș­­­tere a nu­mărului ofițerilor și ma­­teloților. Pentru echipagin­a vaselor de războiu deja construite și a va­selor în construcțiune, sunt ne­cesari un număr de 2087 ofițeri și 62.368 m­ateiați, adică mai mult de­cât îndoit ca efectivul in ființă. Alegere Paris. 31.­Deputatul d’Estour- Bellea de Constant, din majo­ritatea ministerială, a fost ales senator al departamentului Sar­­thei cu 883 voturi contra 302. Întrunire de candidatul liberal. Holera in­ Rusia Petersburg, 31.— De la 1—8 Noem­brie st. a. s’au constatat următoarele cazuri de holeră: la Baku 0, la Batașan 5, la Eri­­van 132 cazuri și 61 decese. In ziua de 7 Noem­brie s’a constatat un caz «de holeră la Ti­flis. In guvernămîntul Saratov s’au constatat 8 cazuri, iar la Samara, de la 24 Octombrie, nici un alt oaz. Epidemia descrește cu repezi­ciune. Deces Paris. 31.— Senatorul Wal­­ton, membru al Institutului Fran­­ței, a încetat din viață astă-noapte in vîrstă de 92 ani. Decedatul era senator inamo­vibil, ales la 18 Decembrie 1875. Lui i se dator­ște în în cea mai mare parte adoptarea constitu­­țiuniei republicane din Franța. Din această cauză era numit «pă­rintele constituț­­iune­». Desmințire Constantinopol. 31.—Știri en­gleze vestesc că Rusia s’ar sili au obțină încuviințarea forței pentru trecerea prin Dardanele a unei flote din Marea Neagră. Aceste știri sunt desmînțite a­­tât din partea Rusiei cât și al Turciei. Constantinopol, 31. — Vice­amiralul Rusei Pașa, directorul școalei navale de la Halku, a fost numit inspector general al ma­rinei de ră­sboi și, post creat din nou. Alegerile Italiene Roma, 31.— Se cunosc până acum 41 rezultate ale balotagiilor pentru Camera deputaților. A fi fost aleși 25 ministeriali, între care fostul ministru Gon­­tuzco, care a fost ales de două ori; é din opoziția constituțio­nală, 3 radicali, 2 socialiști in­tre cari profesorul Ferri, ales de asemenea de două ori, și 5 re­­publicani. Toate ziarele relevă că elem­­enții au votat în alegerile de as­­tă­zi în balotagiu. La Roma au votat chiar și preoții. Călători«» regală: ffendye (Basses Pyrenees) 31. Regiile și Regina Portugaliei care îBCFg iti Epglitara, au so­sit o zi după amiazi aci și au fost primiți și salutați în numele pre­zidentului republicat de genera­lul Gary. Suveranii Portugaliei și - au continuat apoi îndată călătoria. Escadră­ engleză ia apela SVumiet îi­ Cherbourg, 31. — Escadra en­gleză care escortează yachtul ra­gd «Victoria and Albert*. A so­sit ștei și a an­torat la rada por­­tului. Escadra a schimbat cu uscatul saluturile reglem*>s­tare­ la Innsbruck și se declară res­ponsabil guvernul austriac de acele fapte și de consecințele oi vor decurge din ele, pe cât tiai]3 nu se va înființa o uni­versitate italiană la Triest, așa cum cer de mai bine de trei­zeci de ani toți italienii austriaci. Națiunea italiană din Aus­tria nu va înceta lupta până ce nu va fi instituit a­­ceasta universitate. Deosebit de aceasta, s’a ho­tărît sil se convoace la fie­care doui ani un congres ge­neral al comunelor italiane din Austritt. Viitorul congres se va ține, prin escopțiune, anul viitor, la Trento, în scop d’a se organiza continuarea luptei pentru înființarea uni­versității italiana la Triest. După congres, s-a făcut o mare demonstrations pe stride cu strigăte de: «Trăiască Uni­versitatea italiană !» Au luat parte la demon­strație și socialiștii, însă în același timp dinșii au de­monstrat și în favoarea re­formei electorale. Dublarea liniei trans-sibstraas Berlin, 31.—Din Petersburg se telegrafiază că Țarul s’a întors din călătoria pe care a făcut-o în țară. — Comisiunea însărcinată să examineze chestiunea așe­­zării unui al douilea rînd de șine pe lângă calea ferată trans-siberiană, a hotărît să se construiască negreșit această a doua linie. S’a fixat suma de zace mi­lioane de ruble pentru lucră­rile pregătitoare. Țarul a aprobat hotârîrile acestea. U8 au­ simssn asasinat. Dssiarajii osnili Fiona, 31,­0 depeșă din Constantinopol spune că afară de loc­țiitorul patriar­hului catolic armean anume Arsen, de Ii Achtmar, despre care s-a depeșat ieri că a fost o­­morât de comitagii armeni,­ a fost ucis și secretarul lui Arson. Armenii declară însă cum că el consideră ca autor sau inspirator al acestor asasinate pe kurdul Habil Effendi, că­pitan de jandarm­­ie în Con­­stantinopole. Și din­țile sinodului patrigron­al Viena. 31.—Telegramă din Constantinopol ■ Sinodul pa­triarh­al și-a reînceput ședin­țele fără membrii oposițiunei Aceștia au ținut ședință deo­sebită. Visa de ris&i­S turcețti pe marfa Mesgă Viena, 31.—După o depeșă din Constanti­nopol, nouăle vase de războiu turcești vor încrucișa in curând pe marea Neagră. Această încrucișare de vase turcești pe Marea­ Neagră se va face acum pentru prima oară de la răsboiul ruso-turc. Cheltuilile escursiunei bas­­timentelor turcești le va plăti bogătașul comerciant Nemir­­zade Fahsin Pașa. Rezultații­ alegerilar Radine îl realiza. Roma, 31.—Lupta alegeri­lor în balotagu­l a fost foarte vie. S’au petrecut incidente, însă fără însemnătate. Minis­terialii au obținut o victorie destul de mare. Pentru prima oară au vo­tat și preoții, aici la Roma, cum deja votaseră în alte părți. Se crede ast­fel că Vatica­nul renunță la puterea tim­­porală. Din 78 de alegeri de ba’o­­tagiu, vre-o 50 au dat depu­tați guvernamentali. Aproape pretutindeni so­cialiștii au fost biruiți. Aici în Roma, la Florența, la Genova, la Turin și la Par­ma, dînșii au fost bătuți pe totă linia. Șefii socialiști Nofri, Chiesa­­pescotti, Ciccotti și Feni au căzut. S’au făcut demonstrationi de bucurie atât aici cât și la Florența, Genova și Bologna. Esplai­st­— Morți și finiți Roma, 31.—A fost aruncată în aer, printr’o exprosie, pul­berăria de la Maran­o (provin­cia Nea­pole). Mai mulți inși au fost uciși iar­ alții răniți. Asociata viiită a comersi aft fiiaf italieni i­ Paris Paris. 31. — Se pregătesc serbări grandioase pentru co­mercianții italieni cari vor sosi aici în corpore. In ziua de 16 Noemfiria st. n. 0 șitoare capourstin­ă grecească Ftena, 31. — O telegramă din Atena anunță ca o mare mulțime de lume a asistat azi la serviciul divin comemora­tiv pentru regele Otus­ și con­soarta sa, dati­onați în 1882. Nici o pe­rsoan­a oficială nu a asistat și nici universitatea nu era reprezintă­ta ia această serbare com­­­morati­vă. MöanHiea lui una! c&org sele&lt; *­­troflera în visa­ge oaai Paris. 31. — Se comunică din Lyon că asi s-a desvelit acolo, cu mare solemnitate, statua celebrului chirurg Ol­lier. S’au ținut discursuri ofi­ciale de către ministrul de in­strucție Chaumié și elții. Profesorul Lassar a depus la monument o coroană cu colorile germane, în numele Numite Tasspissis particulars sie ziarului « Universul» — sosite in­ timpul noptei — Cssg ts if a Heat Sil ii Tik si Fiena, 31.—Telegramă din Triest: Ani dimineață a fost la palatul municipal congre­sul reprezan­ lanților tuturor comunelor italiana din Aus­tria. Au luat parte la con­gres și aproape toți deputații italieni austriaci. Congresul a aprobat fără discuțiune și în unanimitate o ordine de zi prin care se protestează contra faptelor de­gociatățeî chirurgicale d­i­n Berlin. Ministrul de instrucțiune al Italiei, Orlando, a telegrafiat Că toată Italia se unește la comemorarea lui Ollier, blas­­fâcătorul omenire­i. La banchetul care a urmat, primarul de Lyon a toastat pentru Lasser zicând că Fran­cia vrea pace. Fsrd­Uliia stuse unească­­ o rebeli* Belgrad. 31. —Un grup de studenți de­­ Academia mi­litară au intrat în redacțiu­nea unui ziar de opoziție de aici și au cerut originalul u­­nui articol în care se trata despre afacerile interne ale Academiei. Administratorul ziarului, care se afla prezent, a zis că nu știe nimic. Atunci stu­denții sa făcut o perchisiție prin redacțiune însă n’au­ gă­sit nimic. 0 Baus reven­ă in Rusia­ Morți și răniți — Depeșă arg­ată — Berlin, 1 Noem­brie. — Din Varșovia se telegrafiază ca s’au’petrecut acolo noul re­volte. Trupele au tras focuri. Au fost uciși zece oameni, în­tre cari și doui polițiști. 31 de oameni au fost răniți. Alintar­ea 8 bombă — Depeșă urgentă — Berlin, 1 Noombrie. — Se vestește din Charkow (Rusia) că astă-noapte a explodat o bombă înaintea monumentu­lui poetului Pușkin. S’au pricinuit stricăciuni monumentului. Toate feres­trele caselor vecine au­ fost sparte de exploziune. Războiul ruso-japonez (Telegramele «Agenției Române») Dakar, 31 Octombrie. Escad­­a rusă a ancorat între Dakar și Rufisque (Senegal) sub comanda amiralului Rojdestven­­sky. Escadra­ este compusă din cui­­rasatele Kniaz Suvorov, Alexan­dru III, Borodino, Orel, Ostia­bia ; crucișătoarele Amiral Nak­­himoff, Dimitry Donskoy și Au­rora ; transporturile Kamciatr­a, Anadyr, Malaga, Corea și Me­teor ; vasul-spital Orel; un vas -apareat cu previziuni și vaporul cu cărbuni Manzell. Londra, 31 Octombri. Se vestește din cartierul ge­neralului Kuroki, prntru a depeșa neda­ta, sosită astă­zi la Fusan, că forțele rusești se găsesc incă la nord­ul rîului Saho. Bombardarea liniilor japoneze de artileria rusească a scăzut mult în ultimele zile. Bomba­rda­­rea s­pricinuit puține stricăciuni. Numai câți­va japonezi au fost răniți și nici unul ucis. Cifu, 31 Octombrie. Un căpitan sosit, aci de la Ghe­­mulpo raportează că japonezii exercită un control asupra tutu­­ror afacerilor guvernului corean. Trupele coreene au fost încorpo­rate în azm­uli japonezi pentru a supraveghea calea ferată. Trupe japoneze sosesc continuu la Gen­­sao. Aceste con­siderabilii întăriri de trupe japoneze au de­sigur scopul da a pregati asediul Vla­­divostocului, care va urma în­dată după căderea fortăreței da la Port-Arthur.­­Telegrame particulare ale ziarului « Universul»­ RfiÎ Betperec hem&âriărei la Musessen Berlin 31.—Depeșă din Pe­tersburg . Agenția telegrafică rusească atia din Mukden că de azi dimineața continuă o strașni­că bombardare la flancul drept rusesc. Nu se crede însă că japonezii înaintează. Priîssil­i is pace intra Rusia ?! Japonia Budapesta. 31. — Ia cercu­rile diplomatice se comentează foarte mult un articol al zia­rului oficios «Pester Lloyd, apărut azi și în care, vorbin­du-se despre apropiata întâl­nire a Țarului cu împăratul Wilhelm, se zice câ în cu­rînd se va încheia pace în­tre Rusia și Japonia, de­oare­ce aceste două zöri au băgat de seamă cu spăimân­­tâtorul resboiu pe care o duc costă sacrificii de oameni și de bani prea mari pentru în­suși scopul resboiului. amare căsniciei Prima fascicolă din faiașii CrÍa­n­cie, mare roman de P. Macri, a avut un succes cum nu s’a mai văzut. Numai erî s’au ven­id zeci de mii de fascicole. Acei cari n’au citit încă începutul acestui prea frumos roman, să-l ceară de la chioșcuri și vânzáUwii de ziare. Prețal fasese d­er 10 bani. După succesul de erí, se poate crede că nu va fi casă, in care sa nu se citească acest roman tainele cărniciei. mmmmmm­mmmzmmm­mmmm-SPECTACOLE — Luni. 1 Noembrie 1904 — Teatrul Național.—Rigaletto­­ope­ră, cu d-ra "Yvonne de Tréville, Teatrul Edison. — Gyp. Va­rietăți. I­I 8.000, 10 000, 15 000, 20.000, 30 000, 40.000, 50 000, 80 000, 70 000, 80 000 100 000 până la 800 GQ0 mai sunt de dat imediat cu Împrumut cu hipo­­tw.a pe case și moșii In constituini avantagioase. A se adresa la V#SfÎnT ASERTIE. strada Rsială 11. Situire sil. FRAȚII HASAN­E vinde cu^FriTőri foarte crîme Intrist­ații: Vintică, Mir­cea și Florica Panku, fii ; Elena Ior­­gulescu cu copiii ; Atanasie Panku cu soția , Maria Ștefanescu, Sma­­randa Ștefanescu, Grigora Ștefanescu cu fam­ilia,­­fitu Ștefanescu cu fa­milia, Olga Negulescu cu copiii, Luigi Gresoi cu fam­ilia, Tache Vla­­descu, Mih­il Vlădescu cu familia și lance Vlădescu cu familia, au du­rerea a va face cunoscut pierderea prea iubitului lor tată, frate, nepot, Un­chiu și vir Dim­itrie Panku fost șef al Ssivîciuîui PîfiSian Ugr din Mi­­nisterul Finar.ist a­ fi Membru in Con­­siliul jude­ulu­i liîo», etc. OFIȚER AL ORDINULUI COROANA ROMÂNIEI încetat din viață in ziua de 81 Octombrie, ora 8 dim., în etuis de 38 ani Și va roagă că bine­voiți a asista la ceremonia funebră ce va avea loc mâine Marți, 2 Noem­brie, ora 3 p. m., în capela cimitirului Sf. Vineri, unde sunt de­puse romășițele mor­tuare. ^ Persoanele cari din eroare nu va fi primit invitățiunî speciale sub mcfatfi a c­ insid­­u­i aceasta un atari* La editură librăriei. N­. Steinberg a apărat: Din Toate poezii da PADU D. ROSETTI Volumul cuprinde orie mai frumoase poezii ale poetului curene ,n­o muntale sale opere, și multe inedite E tipărit foarte luxos și se află de vinzare la prin­cipalele lu­m­­b­i pe prețul de 2 Jer 50 bani exemplu al.________VU1­­âgeal-va­ator Casă­ac Comision da primul rang cauți pentru piața București și pro­vincie un vhizuitor «ibiî «!<* S’î«■­­răit«« și articole tech­nice. Cunoștința limbei germ­ne și ro­mâne tn scris și vorbire, referințe și certificate bune sunt absolut ne­cesare. A adresa oferteie sale B 1000 Bu­curești, poste­ restante. 7084 a scoate radariaeie și fără durere, se fac dinți artificiali cu aur și cau­ciuc. Asemenea curau­lui, plumbui­tul și scosul. l­ r. Mi­­•­. MARO­­VICI, «fetilist. român poseso­rul multor medalii de aur din Paris. — Cu preț redus și garantat — Flata Teâimhîi d’ssu­pra herem­al Coapstan­tă 7910 Cump­erați Coasere ®!© Staicovici i­e* veche și iîem­iniîB Fabrică din țară. CAI.N­­’A­ j­­­i SUA*CIUOAUE. «/. kilo 35 b*n ! 1 kilo 66 bin­î. I De vînzare !a toate băcănii­le. | I D poul general Regală 1! Te- 1 liefern 70E 7949 ! Daca aveți trebuinta­­la X IJ T « M­T­O II I și PAE pentru vile adresat­i-ve ia Re­­poul de­­­ utreț«ii*f dîn șo­seaua Citien Una colț cu șoseaua țiței*u-eel-Hare, veți găsi cantați bune cu prețuri *v»»»i«e>*'l a«<». 7985 T éazars Societatea Trezmvagelor* are de viniute un uvator de cal refeemați. Se p :i vedea zi!«ie (9 — 12. R­­ 5) i­a d­e ți­n­u­r­i­l­e 8 p­e«e­i­ă­țe­î d­i ?s stru­dft Teilor 254 și șo­­seaua Bonapartt* 21. Cu cal boa și states Fără ulei un essssuT care si­ mearga la unul ți in doui, **> oftată In f­rad» Brezoianu ii, i* Administrația, ziarului­­ UNIVERSUL. .t^C3r*,cr ist în su­la dn 2B Octombrie, end* 2—2 jusn.. în drumul do l Pa­latul Cotroceni, Bulevardul Eli­­sabeth«, strada Ana.fl*mi*i până l Clemența, unu trasă piele­a«­agro, «in instrurnumt» «chirurgi­­c a!e. Găsitorul primește o bună recompensă de la prof. Udraki S­aida Ve­erî':fi'­ă. 7083 iareia Magazin unii ® a fost apîieu­t BHi «Sî^reMf» n» bulevardul Ricsob­l 9 4,^ lael>.fri«,t. Pi­ Äraili 4« o­est» rune *d5 uielri pâlrîiți' «si tel­ confortul­ui.de comurec­ s Irsra»'*­­iurile ia toate direcțiunile. lafonsa­­țiunî la proprietar, siat­ui ai 8-l­ea. rm Of. GEORGE Medie primar aî oblicii’greu! din Eila­nt­ropi — S'a reîntors din si Consultați! î 2!, Straia Rola Fără Sfi vinde JR Prețuri foarta sfilae Magazinul ..AC rutlX FLXîî“ V» fi mutat de la 26 Octombrie a. e. în STRAPA LIPSCANI­­ To. 41, la «oul și vastul magazin clădit anuale pen­tru áeositfiropi Cu această ocaziune afi asortat de acum toate îiaj’Ottistele ca cele mai moderna STOFE de ROCI­H de Imupca și Iarnă, nreg­u­m» POSA­V­ URI, Stofe englezești, Costume Predate, st«. BRODERII, Tsreheaso, Volanoi Sfine, Diatele­ MAUSURI pentru rochii și bluze, Catifele, SASNITURI șn rachii, HAUTE NOUVEAUTé FLANELE, Pipturi, Meltean«, te. SUIZE, JUFGANS, MARINEURI, *­«­ PANZERH si tet felul, mm ii jir» și Stele de Blană-PALTON­A­ȘE, PELERINE și ori-ce confficțiune pentru copit ATELIERE SPECIALE PPntru Trusouri, Upte foli fl­ie cemanda­ți p. con­feotioni îi Rochii fl Jank­eîe Stofe de Mol­ile, Covoare, Perdele, etc. Vitragiuri, Linoleum, etc­ Ve rafl­ ăm a nota bine adresa : FRAȚI BAL­AN „AU PRI­ FIXE" Teatrul Național ■ 0?E3A — 1 NOEMBRIE 1906 LUNI,R1&CLETTD Op»"ă In 4 »etc «­s Francesco M. Piave. — Muzica da O. Verdi­valul GILDA va fi cântat de d-ra Yvonne di Trimite Teatrul ELISO și IXM, 1­­ D isTORIE Mare succes al D-lui Imitator si­ calebrich­iiar Parisiane RIO DA COSTA Celebrii bieîelistic comici tiu Estits fes full Zilele trecute revista e Progresele Științei» s­a spus pe plata SS# rundar din Capitali­a lunetă astronomica pe care a pun’o gratuit la dî$* poziția numeroșilor el aborați, cari să poată ast­fel urmări și adau­ra frumusețile și fenomenele atât de minunate ale corpurilor cerești, așa cum le redă în revistă sub interesanta și instructiva rubrică ș «Retrea*» mia Populară». Luneta a fost aproape asaltată de numeroși abonați. Revista a mnks*’ prins cu această lunetă un turneu în toată țara, unde de asemenea va o pasă gratuit la dispoziția abonaților ei ; actualmente luneta și afli Wt Ploiști, expusă abonaților pe piața principală a orașului. De »« la piesă la Brăila și apoi euccesiv !n toate cele­lalte orașe din țară. In curând revista va întreprinde și alte turn­uri prin țară, așa de e­­xem­plu cu un balon captiv, care se va ridica cu câte 6 persoane la 3*89 metri, un proiector electric cu proecțiuni științifice, un cinematograf cu vederi foarte interesante precum : lupta navală de la Port-Arthur, inmpre­mîntarea lui Zolls, etc. Pentru abonați ridicarea cu balonul, intrarea în cinematograf și toate cele­l­alte inovații nu se va face revista, vor fi abso­lut gratuite. Această admirabilă revistă enciclopadică, călăuză luminoasă­­ și tote ramurile de activitate omeneas­ă, conține 40 pagine numai text. In e*s« publici articole și tratate foarte importante despre Medicina Populari, Chestiuni de educație militară, Existența csiel-l'alte lumi, Gimnastica «J* casă, Apicultura, Codul manierelor elegante, Stilul epistolar, Astrono­­mia populară, Urmările triste ale alcoolismului, Ce este­rsdium , Dicți­onarul limbei latine, Dicționar de cuvinte radicale, Cursuri «i* limba franceză, engleză, italiană, germană, Cum să trăim, Feric­irea in s»en»sifl, Arta de a deveni frumoasă, Comptabilitatea agricola, Elixirul de tinereți vecinică, Agricultura sistematică, Medicina cofrilului, Metod« pentru ia* depărtarea igrasiei, Nuvele moralizatoare și multe altele. Deosebit ofera două suplimente din care unul in 16 pagine publicând inalt activul roman «insula Misterioasă» de lu!«a Verne, iar ce!­f’a!t sn 8 pagine cu buclurî» vegetariană și «ite mii da rețete practice și de imediată du­blat». In Se­care număr oferă de alegătorilor premii de sute de lei. Cu toată această bogăție de materie, suplimente, poemii, lunetă, Balon, Cinema* i«»îfj­ t»! procetoe cu proectionl ș>,Mir(ifice și mu!)« alte­i*so­­van­» ea va aduce, abonamentul la no* a«o admirabilă revistă »ste :« m­inal un left 80 buni pe un ten intreji. Abonamentul Isa­­ce pe <te la Vo. I. La 25 Octombrie a apărut numărul 10. Abonamen­­tele ar pot face prin mandat noii mărci poștale la Administrați­a revistei, strada Țepeș-Vodă No. 15, București. Ilustrația de mai sus represinză cabina cu luneta astronomică a revistei «Progresele Științei» ! foma liră Cu ie­seu Parf­umeri © ș! Drog­uerie Medicinală BI TIK­UIȘTI.-Salaa Criviței 145, lângă gara da Aord Gomerciu en gros cu ape minerale medicamentoase cum și iv. diverse substanțe și produse chimice, sub formă gazoasă, liquidă și solidă, dintre care unele se întrebuințează ca ingrediente In gos­podărie pr­in caenagift și In Medicină ca ingcuire, antri­ptice ți desinfectante, cele mai multe In Industrie, altele prin Labomierii Chimice, altei» In divaraele meserii or arte, în Photografie, etc., precum :—stigsa !s âdicina, sxlgenata s­ spă­da flori ; *« id boric, a­­t»id­aeen­e, azotic, «biorbidri« și sulfine ; alaun, amoniac și »in­line ; bismuth, borax, brom, chinină, chlor, erc.olina, cnnru-eulin* g ch­. ralab­sa. dextiia și extract negru ; formol, gin­îiflă glic8fi»ă gfp*. i bîdrachlno H, fîîâiga jad și jeiafora; kálium bichromi«, carbonic fi­par­ B manganic­, lacuri ,siförii«, ianolma, lithui» și tiso­ ; magnesia aci­­p furica și carbonică, natrium bicarboule, sulfuric și hi­post­­­ifit ; *­­, kiurl et*rie* și esențe diferite: germ­anganat-da-potaaifi, pa­rafia*, 8 | platină și resorcină ; nal-amar, «alei, atearini, stibium sulfarat și I ii­lf In batoane j terebenthina, theobromine, vanilinS și vesiiini, zioc­oxyd, «tc., etc , la pachete, bidoane, butoiașe și litsi «ie câte 5, 10. 25, 90 u­­­00 kgr., un sei vie S3 spreitn­ pertru ,»e­­n«­d li» (.rumore« U» f'nnlfan­l «N­­«» J*p«vîi»<4o. 711^2 m 4$ }•: ft 4 . ț fScșcțWir­t­d­l'Ü..J.­.&U­.­.Ld' ■ [UNK] ț mmm |J0șa,|>.r­.» conțineraa un«! *n- F.’fin­ iil’J «ursile în branșă de Lux și Galanterie se anulă un om esp.bi! («?n garuid­e de la S—8000 lei) sub cele toși bune condițiuni. Bun«# r-fervnț­ și limba franceză ne«par»t. F«r­­soane coinuetinte să «dreseze o­­ferte­i administrația 7.în­­surtțiî safe !». lî. 7970 Dr. Gimurto IMpI at Utti* SlE îs stârg D* în saflatt!» MU­nie, Stt*saSwg ti Fftearg is 8srm*ma­l& anOfi Viaoa. bp«scia*: Sf^hu­ldsligie (*y­­phi.ia și grav»)» imi consi­cințe) ț­­oo»le de pkl«. Stoim Stată fit- Bo«le­ifit. 2—4. Tilsili 8a vindacă fara a­­p­r­iție.­­ 7IK3 Doctor Bialu 3 — sn». StABU-VOftA n — Fast Intern pr. *i­ssitaleior din Paris Consultații «se­ta a-4 pentru bealsie de f.AT.­­A«t­UBKCI11 , . fi-ftlîisentul twaislor «f*ahi b­­a­ssa Strada soi vibrator ol slsvtria tăia 7385 Sr. L M 1fc!«dic! fil «țjiuiîalu întors fin­­etre Spaciui boaie dj intestin — Consultați­ a!, C»ie» tatar 1k30 CîtM ii­­ s*a mf. Strada 7252 B­­l tmmm

Next