Universul, ianuarie 1905 (Anul 23, nr. 1-29)

1905-01-28 / nr. 26

ANUL XXIII No. 26.— Vineri 28 Ianuarie 1905. Fotowm»: LÜfCÍ CAZZAV&XkU lnfantul Don Carlos de Spania.—(Vezi explicația). Calendar pe »nn 1905 Ortodox Jouî, 27 Ianuarie.—­­ Aducerea moaștelor în­a­poi ale Sf. loan Gura de aur. Catolic Jouî, 9 Februarie. —Apolonia. Soréle răsare 7.28; apune 5.17 CELE DIN URMA STIRT DIM LUMEA ÎNTREAGA ■B București, 37 Ianuarie. PENTRU TIRANI De la o vreme încoace, ani de grea încercare s’au abătut des peste țara noastră. Din câți ani rei au fost însă în deceniile din urmă, , nici un­ul n’a atins atât de dureros ■ masa p­oporului nos­tru, cu trecutul an 1904. Lucrurile cele mai necesare pentru țăran, porumbul care e baza hranei lui și a fami­liei sale, și nutrețul pentru vite, au lipsit. Vitregia vremii a aruncat țărănimea în cea mai cum­plită mizerie. Guvernul a luat măsurile ce putea să ia pentru alina­rea acestei mari nenorociri. S’a oprit din timp exportul porumbului și al nutrețului și s’au făcut înlesniri pentru importarea­ acestor­­ articole pe de altă parte, prin Casa centrală a băncilor populare și mai apoi prin ministerul de interne, sa cumpărat po­rumb și nutreț și s­a distri­buit sătenilor. Acțiunea aceasta­ de ajuto­rare e continuată de guvernul actual. . Dar, ori­cât de mare ar fi bunăvoința guvernului, mij­loacele Statului sunt mărgi­­nite. Pe lângă, acțiunea guver­nului, în această grea îm­prejurare, este­­ loc mult pen­tru o mare acțiune din par­tea publicului. Puterile inițiativei particu­lare sunt nesecate, când sim­țul umanităței le pune in miș­care și acest simțimint este și treime să fie­­ adine mișcat de amara suferință a țară­ni­mei. Nu poate fi ocaziune mai prielnică pentru ca­ solidari­tatea dintre clasele poporului nostru să se manifesteze mai cu vigoare.; căci, dacă țără­nimea e în suferință, întreg corpul social filiere și mersul țării întregi se resimte. Nu poate fi obiect mai no­bil pentru exercitarea simți­­mintelor celor mai­ alese, de­cât ajutorarea­­ țărănimii*', lip­site.' de hrana­ zilnică.. .­­ De aceea,­ credem că toate păturile societăței noastre trebue să se pite în mișcare și să întindă mâna frățească sătenilor ajunși în nenoro­cire. Să dea fie­care cât poate și cât îl iartă împrejurările,, căci nevoia este mare și obolul cel mai mic va fi atât­ de bine­venit, ca și sumele cele mari. Pe lângă ajutorul material, țăranii vor simți­ și o mare m­ângâere, văzând durerea de inimă a fraților de la­ orașe pentru suferințele lor. Ziarul „Universul“ a des­chis o subscripțiune publică pentru țărani. Facem un căl­duros apel la toți fiii țării, de ori­ce stare și de ori-ce origină, să­ contribuească la alinarea, suferinței sătenilor. Ori-ce contribuțiuni vor fi primite cu recunoștință. mm MACEDONIA (Corespondentă parte a ziarului «Universul») Monastir (Bitolia), 17 Ianuarie. Solemnitatea serviciului di­vin de Duminecă Ziua de eri, Duminecă, s'a oficiat în Paraclisul român un serviciu divin cu o solemnitate deosebită, fiind prima zi de sărbătoare care a urmat după deschiderea Paraclisului. Pen­tru public in general, ziua de ezi a fost prima zi în care a avut loc­ deschiderea oficială a locașului sfînt, în contra că­ruia cercurile grecești s’au a­­gitat cu toată înverșunarea. Deja se luaseră măsuri pen­­tru înzestrarea Paraclisului cu obiectele de prima necesitate, așa ca interiorul lui să­ aibă aspectul unei biserici. Dis.de dimineață,­ patrule de soldați circulați­ pe strade pentru men­ținerea ordinei, căci organele arhiereului grec răspândiseră svonul că se va vărsa sânge. Cu toate amenințările și pre­siunea organelor propagandei grecești, publicul român s’a grăbit ca să fie­­ prezent la a­­ceastă solemnitate religioasă, așa că înainte de a se­ începe doxologia, localul­ era înțesat de lume și intrarea în paraclis devenise foarte anevoioasă. Peste opt sute de­ persoane, bărbați, femei și copii—dintre care am putea socoti ca la 50 străini,, — formați publicul în­chinător. Intre aceștia am re­marcat pe d. consul români). Georgescu, pe d. Lazăr Duma, pe d. Sterie Papa Demetru și alte notabilități din oraș. Iar dintre străini pe directorul cu alți profesori ai gimnasiului sârbesc din­ localitate, pe dra­gomanul consulatului sârbesc și­ trei studenți de la faculta­tea de drept din Belgrad, aflați întîmplator în Bitolia. De a­­semenea am zărit și doui preoți bulgari dintr’o eparhie streină. Oficiul divin s’a ținut­ de către preoții români părintele Theodor și părintele Demetru cu ierodiaconul Eu­geniu l’ur­­l­ i rosen. . Impresiunea ce a produs slujba divină executată cu per­fectă regulă, a fost adâncă a­­tât la Români cât și la­­ străini, dintre cari mulți nu puteau să-și explice faptul cum . Ro­mânii s’au pregătit așa de bine­ și în tăcere p­en­tru a face față cu atâta strălucire cerințelor multiple pentru oficierea unei slujbe întocmită în condițiuni așa de bune. ■ Ceea ce, mai ales,­­ a stârnit admirațiunea asistenței în­ po­­sițiune de­­ a-și da seama de importanța lucrului, a fost co­rul, pregătit deja cu mu­ltă răbdare și pricepere de către maestrul Ion­­ Nicolescu, mai ales din cau­să ,că aci elemen­tele necesare pentru formarea unui­ cor sunt și rare și­­ lip­site de educație muzicală. . Cu toate acestea corul a a­­vut un neașteptat succes: fap­tul că au primit a se înrola în acest cor și parte din,persona­lul didactic din ambele sexe, se datorește de asemenea reu­șită­ producțiunilor corale. A fost, de asemenea impre­sionat publicul de predica iero­­diaconului Porfirescu, ținută în dialect și în care­ a tratat des­pre iubirea aproapelui, luând ca pildă dragostea lui Hristos pentru omenire și citând din faptele Apostolilor părțile care se referă la acest subiect. Toate acestea expuse în limba înțe­leasă de popor, au­ avut darul să stabilească marele avanta­­giu pentru popor de a-și înțe­lege­­ învățămintele religiunei creștine, avantagiu de care a fost lipsit poporul român de secole. O­presie despre această impresiune este și tăcerea im­punătoare, care a domnit în tot timpul serviciului, lucru care nu se observă de loc la biserica grecească. Dar contrastul dintre principiile de morală creștină și adevărurile evangelice pro­­­­povăduite în biserica română, cu cele propovăduite și practi­cate de arhiereul grec în bise­rica sa, se poate stabili prin următorul discurs ținut tot ori în biserica greacă din Bitolia de către însuși arhiereul grec. Uită acest discurs: ... ■ „Religiun­ea seamănă cu o corabie, al cărei catarg, este crucea; pânzile sale sunt evan­­gelia,­­căpitanul corăbiei este Hristos iar mateloții sunt A­­postolii și părinții Episcopi cari urmează după dânșii. Co­rabia aceasta însă are trebu­ință și de o cârmă , care nu e alta de­cât Pedalionul. Din timpurile cele mai vechi, când sfinții Părinți au­ întemeiat creș­tinismul, când crucea a încetat de a mai fi un blestem, când crucea a început a fi pusă pe coroana capetelor, încoronate îndată ce erau unși ca regi, de atunci crucea a început, să fie catartul religiunei în fața căruia se închinau toți orto­doxii și fără de care nici un rege nu putea fi încoronat. Apostolii luminați de Sf. Spi­rit au făcut pânzele corăbiei, adică evangelia. Mai târziu S-ții Părinți, luminați de ase­menea de Sf. Spirit pe care-l invocau în Sinoadele lor, au făcut Pedalionul cu 868 de ar­ticole și de atunci câți regi au început să domnească până azi, sunt obligați să urmeze și să respecteze această carte fără cea mai mică abatere. Existau și legile Statului pe cari le în­ființară înși­și regii și alți oa­meni înțelepți pentru trebuin­țele poporului. Pe aceste legi însă, ei erau liberi să le păs­treze sau să le transforme după voe, pentru că nu au fost fă­cute prin inspirațiunea Sf. Spi­rit, pe când Pedalionul a ră­mas așa cum­­ a fost făcut și se păstrează neschimbat pre­tutindeni unde domnesc regi ortodoxi, cari sunt obligați să-i fie supuși ad literara“ După aceea arhiereul a dat citire art. 81 din Pedalion, art. V al Sinodului al 5-lea, art. VII al Sinodului al 7-lea, daca nu fac înșel, cu privire la ca­terisire de preoți, episcopi și laici. ...lucrat mult atât eu­ ca arhiereu cât și cetățenii ca să oprim introducerea ’ unei alte biserici, care turbură pe marea­ biserică, a fost însă cu nepu­tință, căci prin mijloace pe cari și noi și cei­l’alți le cu­nosc, au­ putut cei­lalți (ro­mânii) să obțină voe, c­u­ toate că ei sunt niște pureci, cari tulbură liniștea, după cum am mai vorbit în zilele trecute. Și fiind-că până astă­zi am sfă­tuit pe preoți în diferite rai­duri să se­ pocăiască, iar ei n’au voit să asculte, în afară de ca­terisire, i-am și afurisit în nu­mele lui Hristos, al Sfinților părinți ca și în lumea aceasta și în cea­l’altă să fie nedesle­­gaț­i toți aceia cari vor îndrăzni să’ liturghisească în cea­ l’alta biserică, prin care călcând Pe­dalionul au cutezat să așeze și o sfîntă masă, indiferent daca ei se numesc Theodor sau Por­firescu sau­ Costa, etc. „Afurisiți să fie și acei pu­țini partizani ai acestor­­ preoți cari aleargă cu punga deschisă ca, să atragă și pe alții dându-le cei 10 franci, cei 40 franci. Iar aceștia sunt Lazăr Duma, N. Maimuca, G. Scodreanu. Afu­risiți și blestemați să fie toți aceia, cari vor avea relațiuni sau vor vorbi cu dânșii m’ăcar un singur cuvînt. Iar voi me­dicilor, advocaților, etc. să e­­vitați de a avea raporturi cu dânșii pentru mici interese, căci chestiunea aceasta nu e numai religioasă ci și politică. Ast­fel fiind evitat contactul cu ei , din partea întregei m­ele turme, vor rămâne cu desă­vârșire, izolați și sdrobiți atât moralmente cât și material­mente. Cine va proceda alt­fel, va fi cuprins și el în acest blestem și’ afurisim“. ______ ____Parm. Marile investții - MM GALAȚI - (Prin poștă de la corespondentul nostru* particular) Galați, 25 Ianuarie 1905. . Abia începuse să se lase vălul uitărei peste dureroasa impresie provocată de dezastruosul incen­diu­ din strada Brașoveni, și alte două incendii tot atât de mari ca și primul au redus in cenușe două din cele­ mai mari magazine, co­merciale din oraș : fabrica de fă­ină Minas și magazinul de ferărie Osias­­ Auschnitt, ambele situate in strada Portului. E pare­ că an făcut, de­, câți­va ani, incendiile au­ distrus în loca­litate mare parte din tot ceea­ ce orașul nostru a avut mai frumos ca clădire, a redus la nimic parte din ceea­ ce comerciul local a avut mai vechi si, mai onorabil. Fabrica Millas Situată in strada Portului, fa­brica de făină, fosta proprietate a d-lui Milas, constă într-o mare clădire compusă din șase etagii. De marea clădire erau atașate alte mici biutouri și depozite, construite solid. Până acum cât­va timp, fabrică era proprietatea d-lui Minas. D-sa aflându-se intr’o mare jenă mate­rială, proprietatea a trecut in po­sesiunea creditului Urban di­n Iași. In Februarie 1904, d l Leonida Măgiovani­ închiria fabrica de la credit, pe timp de șase ani, cu obligația de a face reparațiunile necesare. Conform angajamentu­lui, d. Mavrogani a făcut ,­repa­­rațiuni, al căror cost s’a ridicat ,la peste o sută mii lei. In Octom­brie, fabrica începu să funcțio­neze și rezultatul muncei era cât se poate de satisfăcător, concu­rând, involuntar, prin produsele sale bune multe fabrici d­­n țară. O seară după acest dezastruos incendiu, când era încă vie groaza ce el o provocase.Luni, la orele și noaptea, un alt incendiu is­­bucnește la marele magazin de ferărie al d-lui Osias Auschnitt. Era aproape de necrezut­. In câte­va minute, publicul îngrozit i­­nundă strada Portului. Intr’adevăr, din obloanele maga­­zinului, un fum gros străbatea în stradă. Până la sosirea pompie­rilor, pichetul de incendiu al ma­rinei sparse obloanele spre a se putea dovedi proveniența­ focului. Pentru moment nu s'a putut, con­stata nimic întregul magazin fiind plin cu fum.’ Pompierii sosind și pătrunzând un magazin, constatară că o mare cantitate de fringhii, de Manila, ce se aflau înăuntru,ardeau înfun­dat.. ■ Toate ajutoarele au fost­ nesu­ficiente. Până la orele 3 dimineața nu s’a putut salva nimic..La această oră, flăcările isbucniră din aco­perișul casei, care fusese cuprinsă pe din dos.. Ajutoarele pompierilor locali dovedindu-se prea slabe față de marele desastru, se telegrafiază secției pompierilor din­ Brăila, aceștia sosind prea târziu­, s’au înapoiat. Flăcările in timpul a­­cesta se întinseră cu­ repeziciune cuprinzând clădirile­­ ocupate de casele de­ bancă Stolkowitz, Glú­­ck­b, Dicken­et. comp., casele co­merciale Topali și Rychner. . ‘ Din fericire, in urma ajutoare­lor date, aceste din urmă clădiri au suferit pagube mai mici, fiind salvate la­ timp , magasinul A­­uschnitt, insă era în întregime pradă furiosului incendi­l. Din toată marea cantitate de marfă, aflătoare înăuntru, nu s-a putut salva de­cât foarte puțin și aceasta avariată. La orele 9 di­mineața, după o muncă uriașă, s’a putut înăbuși și acest mare incendiu care amenința să cu­prindă zeci din cele mai mari și mai vechi case comerciale din a­­cest oraș. Pagubele suferite de d. Auschnitt sunt de peste­­ 100 mii lei, afară de incă vre-o 150 mii lei, pagube causate celor­l­alte clădiri.­ Clădirea și, parte din marfa d-lui Auschnitt au fost asigurate la soc. ., Dacia-România“ pentru 240 mii lei. D. Auschnitt suferă pagube și prin faptul că, în cursul anulu­i aducând mari cantități de marfă, nu le asigurase încă.... Intre altele d-sa adusese acum 5—6 luni 50 vagoane funii de Ma­nilla, in valoare de peste 60 de mii lei. Luni chiar, d-sa făcuse toate actele necesare spre a-și asigura marfa găsită in plus in urma in­­­­ventariului. Din nefericire, incă nu avusese, timpul să înainteze actele societăței. Din anchetă s-a constatat că in­cendiul a provenit de la o țigară pe care unul din funcționari o ui­tase aprinsă pe un balot de funii. La orele 4 p. m., Marți, flăcă­rile amenințară din­ nou clădirile vecine.1 Pompierii sosiți localizară complect incendiul. In aceste câte­va dezastre cari au bântuit orașu­l nostru, a fost Incendiul . In interiorul­ fabricei si puț, ne­voie de construirea unei spălătorii pentru grâu, au fost angajați pen­tru aceasta un număr de­ 16 lu­­­crători. Duminecă,­ fiind aproape terminată construirea.'.spălătorieî, lucrătorii veniseră dimineața , și luară ultimele dispozițiuni pentru apropiata sa funcționare. Seara, d. Bârsescu, casierul companiei austriace, trecând pe str. Portului, observă la al patru­lea etagiu al clădirei, în partea fetica este atât de din­spre apus, eșind un fum gros prin unul din geamuri. Anunțând imediat comisia circ. I,. d. comisar Atanasiu venind la fața locului, observă că din geam­ marile întregei clădiri eșeau mari valuri de fum gros. Pompierii și pichetele de incen­dii fiind avizate, sosiră în grabă și cercară să dea ajutoare, ele sal­vare. Totul era un zadar. Interiorul clădirea era în întregime cuprinsă de flăcări. Toată atențiunea se­ îndreptă atunci la isolarea clădi­rilor din vecinătate cum și a ma­relui deposit de cărbuni Cardiff a d-lui Stok­owitz. Până la orele 3 dimineața, flă­cările au distrus întreaga fabrică cu mașinele și d­epositul de marfă aflător înăuntru. In momentul acela, pompierul Antemir Stan, vroind să­­ salveze un deposit de lemne in apropiere de clădirea arzândă,­­ peretele a­­cesteia se dărîmă­ rănindu-i­ grav. In grabă d­in sul a fost transpor­­tat la spitalul militar, unde în urma ajutoarelor date se află in afară de ori­ ce pericol. Focul a continuat până la orele 6 dimineața, când abia a putut fi localizat, nu pe deplin insă. Astă­zi chiar ruinele marii clă­­­diri fumegă încă. Pagubele suferite din acest de­zastru ajung la sipna de aproape un milion. Clădirea era asigurată de credit la soc. ,,D.­România” pentru 700 mii lei, iar marfa pentru 50 mii lei. Pagube suferă și. d. Mavrovani, căruia societatea de asigurare a­ refuzat să-i acorde un supliment pentru suma de 100 mii, cheltuită cu reparațiunile. Pentru moment judecătorul de instrucție Pârvulescu, arestase pe d-nii MiUas, Mavrovani și două funcționări ai morții­ rutfoce&lt;Ki­­n­strucției. Astă­zi dovedindu-se că incen­diul a provenit din imprudența u­­nui lucrător care aruncase o ți­gară aprinsă printre lemne, toți cei deținuți au fost puși în liber­tate. < AU incendiu­­l e remarcat și demnă de laudă m­­unca depusă de autoritățile noas­tre și de pompieri. ș In deosebi d-nii căpitani Co­­rsach­i, d.Tocht. Florescu, chiiian­­t­antul pompierilor, ajutat de a­­ghiotantu­l Țiu, au­ dat dovadă de un mare curaj și de­ o pricepere lăudabilă. Autoritatea poliți­ έn­ească în frunte­ cu d. G. Ciuntu­ refectal, au ajutat cu multă­­’ârîtă pe bravii militari în opera­­­e salvare. Gol­esp. Situația politica dia Ungaria Țraiafivele contelui Vn­­drassy Sâmbătă au început la Budapesta tratativele între contele Juliu Ana­­drassy și bărbații fruntași ai par­tidelor din opoziție. Situația poli­tică este atât de încurcată încât și cei mai optimiști bărbați poli­tici nu­­ au speranța că aceste­ tra­tat­ive vor da in curând un rezul­tat favorabil. Contele Andrassy a conferit mai intâiv lung timp cu Francisc Kos­suth, iar a doua zi cu contele Apponyi, care a fost chemat te­legrafic de la moșie. Până acum n-a putut transpira ni­mic sigur asupra acestor tratati­ve. Intimii contelui Andrassy spun că acesta este foarte pesimist in ceea­ ce privește rezultatul favora­bil al misiunei sale.­­ Ziarele opoziției cer ca să se formeze postulatele pe cari noul guvern va trebui să le pună în programul seu. Opoziția cere nu numai, garanții reale ci și perso­nale,­de­oare­ce voește să­ aibă si­guranță, că aceste condițiuni se vor ține. Aceste garanții ar fi in­trarea membrilor partidului inde­pendent în guvern. Politică cu două fețe Ziarele de peste munți anunță că la alegerea de deputat din A­­rad, românii au votat pentru can­didatul kossuthist, Barabas Bela. Agenții acestuia ademeneau­ pe alegătorii români, că ei neavând în Arad candidat național să­ vo­teze și ei în contra guvernului, care și pe români ii asuprește. Numeroși români au ascultat și ast­fel a fost cu putință alegerea lui Barabas. Acum lucrurile s'au schimbat. Deputatul Barabas și fruntașii partidului kossuthist din Arad și din cercul Chișineului. Îndeamnă acum pe toți alegătorii kossuthiști să voteze pentru candidatul gu­vernului iar în nici un caz pentru candidatul naționalist, confratele nostru Rusu Șirianu. Infantili Don Carlos de Spania — Vezi ilustrația — Zilele acestea va­­ sosi la Berlin o deputațiune extraordinară tri­misă de regele Alfonso al Spa­niei, care va remite împăratului Wilhelm bastonul de mareșal al armatei spaniole. Șeful acestei deputațiuni este­­ Infantul Don Carlos de Spania, unul dintre fiii contelui de Ca­­serta, care a ținut în căsătorie pe Sora regelui Alfonso XIII,pe prin­cipesa de Asturia, moartă acum câte­va luni. Fiul său­ cel mai mare, este actualmente moștenito­rul presumtiv al coroanei Spaniei. Războiul ruso-japonez — Prin poștă — *, Luni s'a împlinit un an de la Începerea sângerosului razboiu ruso-japonez. Rușii n’au avut până acum nici o victorie. ■ „Novoje Vremia“ publică un articol foarte semnificativ care sfirșește ast­fel: „De cinci ani ne pregătisem de războiu. Pentru ce alt am fi construit linia siberiana, la ce am fi armat Port-Arthurul cu 60 de forturi și 600 de tunuri, la ce am fi trimis acolo un intreg corp de armată? Acum am pier­dut Port-Arthurul cu cei 40000 de oameni și cu flota lui. Am pier­dut și sabia și pavăza, cum am m­ai pu­tea deci continua să ne batem ?“ Escadra lui Rodjestvensky, s’a intors la Diego-Suarez, unde va aștepta sosirea întâiului deta­șament al celei de a treia escadre de întărire. Acest detașament va pleca de abia la 14 Februarie din Liban. El se va compune din cuir­asatul ,„Ni­­colae I“, din trei vase păzitoare de coaste „Iroiakov“ „Șeniamin“ și „Apraxin“, din crucișătorul „Vladimir Monomac“,din vaporul rus­ „Russ“ încărcat cu material aerostatic, și din­ vasul de trans­port „Xenia“, încărcat cu căr­buni, provizii și material de re­­parațiuni. Divizia de torpiloare va pleca de abia în Main, cu al douilea de­tașament, acum­ incă blocat de ghețuri in portul Granstadt. Alexiev, intr’un interview, a declarat că se miră de nenoro­cita încercare a generalului Grip­penberg, de a alunga pe japonezi, căci era vorba ca Europatkin să aștepte până in Martie ca să ia ofensiva. Fostul vice-rege al Manciuriei a mai spus că ar mai trebui incă 200 mii de soldați viteji spre a asigura superioritatea armelor ru­sești, însă Rusia nu mai e un stareț să facă o ast­fel de jertfă, mai ales în urma ultimelor tul­­burări. De aceea, Alexiev crede că lucrul cel mai cuminte ar fi ca Rusia să închee pace, dar a mai spus că știe că propovăduește un pustiu­. Autoritățile ruse încep a se teme de siguranța locuitorilor din Vladivostok. De aceea, s’au organizat trenuri speciale pentru acei cari vor să parăseasca fortăreața. Unii locuitori sunt chiar trans­portați gratis. .Banca rusească a fost mutată de acolo la Kabarovsk; liceul a fost mutat la Nersinsk, iar școala superioară de fete la Kabarovsk. In­ sfirșit, institutul oriental se află acum la Versne-Udinsk. O CUGETARE PE ZI Generozitatea iartă­ imprudența uită. 5 Ban! in România. 40 Ban! In străinătate «sfânTii §1 ROMINISTIUf it. Strada strezoiantr­it, Diom >£ Vft. * £-v /Ü">l lt".ltf*, -­flerVS " " Romtmall",— Astă­zi, Marți, la orele 11.20 a. m., au­ sosit la Co­rabia membrii partidului conser­vator din Caracal,­ împreună cu d. Pău­­ BratHșeanu, președintele con­servatorilor din jud­. Roman­ați. La gară aștepta o mulțime de cetățeni,făcându-le o frumoasă pri­mire. La orele 2 d. a.’ s’a ținut o în­trunire publică in salonul berăriei Eduard, la care a asistat un mare număr de alegători. Președinte al adunăreii a fost proclamat de Mihail­ Albeanu, proprietar din lo­calitate, care mulțumind pentru onoarea­ dată, acordă cuviniu­ d-lui Ștef. G. Popp, președintele comi­siei interimare din Corabia. D-sa în puține cuvinte, mulțumește ce­tățenilor pentru frumoasa primire făcută membrilor marcanți ai par­tidului conservator din Romanațî, redând cuvintul d-lui Marcu Ce­­larianu, can­didat la col. II Senat, care a arătat cauzele retragerea partidului liberal de la putere și greaua sarcină ,a conservatorilor pentru a aduce la îndeplinire pro-­­gra­pul partidului. D. Puricescu luând cuvîntul, critică actele gu­vernului liberal și în special pe d. Sturdza. D. Th. Oroveanu critică de ase­­menea pe liberali aducând elogii partidului conservator și reco­mandă alegătorilor pe d.l Velisa­­rie N.eoptopol, candidat la col. II de Senat ca mare filantrop. D. Paul Brătășeanu, critica foarte aspru, administrațiile libe­rale atât din Caracal, Corabia și întregul județ, r­elevând parte din programul ce prezintă partidul conservator, aducând mari elogii d-lui Take Ionescu, ministru d­e finanțe,num­indu-i steaua Romana­­țului. Cere încrederea alegătorilor și speră că vor fi alături spre reușita candidaților conservatori. D. Ștefan G. Popp, luând cel din urmă cuvîntul, arată situația în care a găsit administrația co­munei, criticând pe fostul primar și ajutor de­ primar al liberalilor. In urmă a citit lista definitivă a candidaților conservatori din Ro­manațî și care se compune din: La col. I Cameră, a­nii Take Ionescu, ministru de finanțe și Paul Brătășeanu, col. II d. I. O­­roveanu, la col. III Ștef. G. Popp. La col. I Senat, d-nii C. Geo­­roceanu și I. Gesianu , la col. II Velisarie Leontopol și Marcu Ce­­lăreanu, întrunirea s’a terminat la orele 4 jum. Aeamțțu.—Opoziția­ unită a mai anunțat astă­zi următoarele can­didaturi : D. avocat Nicu loaniu la colegiul al II de deputați și A. loan Negre la colegiul al III de deputați. SURI DI­­STREIMTATE — Prin poștă — De la 26—30 Aprilie st. n., se va ține la Roma al cincilea congres internațional de psih­o­­logie. Știri din Berlin spun că imi­grarea polonezilor și rușilor pe teritoriu­l prusian ia din ce in ce proporții mai mari; trenurile aduc in fie­care­ zi in orașele Sileziei caravane întregi de femei și co­pii. Din Berlin se expediază zil­nic in Varșovia și la Lodz mari cantități de pâine. In Oradea­ Mare și într’o parte din comitatul Bihorului (Un­garia), s’a întâmplat un fenomen rar. După ce încetă ninsoarea, cerul se însemnă. De­odată începu să fulgere în partea de nord-vest a cerului. Fulgerile au durat timp de peste un sfert de oră. Regele Petre al Serbiei a a­­dresat o telegramă de felicitare e­­piscopului naționalist croat Stro­­majer, cu ocazia aniversarei a 90 a nașterei sale. Principele­ Ioan II de Lich­tenstein se află grav bolnav de influență și pneumonie la Meran. El e in virsta de 65 ani. Marele duce și marea ducesă de Mecklemburg-Schwerin au ple­cat la Copenhaga, unde vor fi oa­s­­peții principelui Christian al Da­nemarcei, cumnatul marelui duce. Un mare industriaș din Var­șovia a declarat corespondentului unui ziar englez că mișcarea lu­crătorilor in acel oraș e și econo­mică și politică. Lucrătorii cer ziua de lucru de opt ore și un salariu de 20 capeici pe oră, pe când salariul actual este de o co­­peică pe oră iar ziua de lucru este de 11 ore. Din Varșovia se scrie că pa­gubele pricinuite de devastările din ultimele zile ale grevei, ating până azi cifra de 4 milioane de ruble. • Ziarul „Budapesti Hirlap“ anunță că in comuna Lu­b­enova de lângă Loeser s’a întâmplat o mare nenorocire. Femeea Susana Kortyák, plecând la lucru, lăsă pe cei patru copii ai ei singuri acasă dormind. Mai înainte de a pleca, astupă coșul sobei. Când se întoarse acasă,nenorocita mamă găsi pe toți copiii morți asfixiați.­­. Poliția din­­ Hamburg a ares­tat pe scriitorul Lessing, redac­torul revistei „Kunst Und Leben”, din Berlin, care fugise de acolo după ce delapidase mai multe mii de franci. Parchetul a consta­tat că Lessing este un vechi­ es­croc, și că pentru faptele sale este urmărit și de polițiile din Viena SUMER JUDICIAR (TRIBUNALELE ROMANE) Crimă pentru câte­va nuci Femeia Niculina Preda Zlateanu, din. com. Pietrile (Vlașca) trecând printr’o vie, s’a apucat să fure nuci. Păzitorul viei anume Ion Găb­uleasa prinzând’o, a voit să-i ia ca amanet șorțul și o păreche de desagi. Femeia opunându-se, paznicul a voit să i-se ia cu forța , dar ea cu un cuțit i-a aplicat o p­uternică lovitură în piept rănin­­d­u-i grav, apoi­ cu un ciomag i-a dat lovituri in cap până la omo­­rit. Pentru acest fapt ea a fost con­damnată de Curtea cu jurați din Vlașca la 5 ani închisoare.­­ Contra acestei decisiune Nicu­lina a făcut recurs, ce i-au fost respins ori de secția II-a­ a Curței de casație.* C­omdamnarea unui vestit pungaș Secția 4-a a tribunalului Ilfov a condamnat ori pentru furt la doui ani închisoare pe vestitul pungaș Alcibiade Gh­. Economu din Capitală. D. Th. Speranță, lipsind de a­­casă, Economu s’a introdus în casă și ,i-a furat sobele de lucru pe cari apoi le-a vîndut unui e­­vreu. Acest pungaș a mai suferit încă multe condamn­ațiunî. * ¥ ¥ Crima din comuna Slobozia (R.-Sârat) Flăcăul Crăciun Gh. lonescu, din com­. Slobozia (R.-Sărat), în ziua de 4 Octombrie, anul trecut, s’a luat, dintr’un lucru de nimic, la ceartă cu consăteanul seu­ Stan Drîmbu. Cearta degenerând în bărcie, Crăciun a înfipt în pieptul adver­sarului seu un cuțit, omorându-l pe loc. Crăciun fiind dat judecăței, Cur­tea cu jurați l'a condamnat la 10 ani muncă silnică iar secția II-a a Curții de casație i-a respins ori recursul. Grefier. Cauzele agitatiei in Rusia Corespondentul unui mare­ ziar francez la­ Petersburg a avut o lngă intrevorbire cu un înalt dem­nitar al imperiului. Acest demni­­nitar, care are o avere colosală— spune corespondentul.— și care e cunoscut, pentru sinceritatea lui, nu a eșu­at să recunoască cum că faptele de la 9 ianuarie, considerate de toți ca nebunești și criminale, sunt o dovadă­­ a anarh­iei ce domnește în sferele guvern­ative și a spu­s că războiu­lui actual, inoportun și stupid, se datorește mișcarea masselor popu­lare, plină de toate primejdiile. El a mai demonstrat că mișcarea constituțională și cea revoluțio­nară, cari acum ’se confundă, ■ ar putea intra în luptă, dacă nu se găsește mijlocul de a îndrepta sforțările lor’ către ceva folositor, către ceva mare. Suntem strînși — a zis demni­tarul — într’un labirint care nu are de­cât dovă­­ eșiri : revoluția sau pacea.Am ajuns la un mo­ment în care trebue să alegem. Dacă războiul continuă, avem re­voluție cu masacre și represiuni, cu Rusia trecută prin foc și sa­bie și prăbușirea unui imperiu pu­ternic intr’o luptă fratricidă. Dacă se închee pace, avem din contră liniște. De o parte deci atentate, asasinate politice, de cea­l­altă pacificarea și putința pregătirei viitorului. Aceea ce este însă necesar ime­diat este de a se găsi oameni, și apoi a se da acestor oameni, mij­locul de a lucra. Trebue ca ve­chiul aparat monarhic să se mo­dernizeze și ca domniei neinteli­­genței și forței să­­ urmeze era spiritului ; cei ce lucrează trebu­­esc înlocuiți cu cei ce­ cugetă. Witte nu vrea să primească pu­terea și se înțelege că nu se gră­bește de loc să ia succesiunea lui Mi­rski care, cu admirabile in­tenții la început,­­și-a văzut cu du­rere proectele răsturnate de ma­sacrele de l­a 22 Ianuarie. Mergem de-a dreptul la abis și nu vrem să-l vedem. Facă cerul ca nenorocita noas­tră țară să nu plătească prea scump greșelile conducătorilor ei. PREȘEDINȚII BISÎROURILOR pentru alegerile comunale din circ. Guriei Eri s’a efectuat tragerea la sorți a magistraților cari vor presida bi­rourile pentru alegerile comu­nale in orașele din circumscripția Curtei de apel din București. Vor presida in București. La secția I-a a col. I și II-lea d. consilier G. Flaiștein.’ La secția II-a a acelorași cole­gii d. I. Cerchez, președintele sec­ției II-a a Curței de apel. Idem la secția III-a d. Al. Ra­dian, președintele trib. Buzea. Idem la secția IV-a d. consilier Ein. Anastasiu. Idem la secția V-a d. consilier Gr. Ștefănescu. Idem la secția­ VI-a d. consilier Oscar Niculescu. Idem la secția VII-a, d. consilier V. Râmniceanu. Idem la secția VIII-a, d. consi­lier Al. Dobriceanu. La secția IX-a, de la col. al II-lea, d. Florescu, președintele secției 2-a a trib. Ilfov. ,La secția X-a a aceluiași co­­legiu, d. L. Munteanu, p­reșed. t­ib. Ialomița. Buzău­. — La secția I-a coleg.­i și al 2-lea d. consilier C. Gh. Dâmboviceanu. La secția II-a a acelorași colegii d. consilier Tă­­tăranu. Călărași.—La ambele colegii d. consilier V. Bosie. Câmpu-Lung. — La toate cole­giile d. consilier N. Budișteanu. Giurgiu. — La toate colegiile d. consilier Spiridon Stătescu. Pitești. — La toate colegiile d. consilier D. Giuvaru. Ploești. — La ambele colegii d. consilier V. I­retorian. Târgoviște.— La ambele colegii d. Scarlat Popescu, primul­ preșe­­dinte al Curței de apel. T.­Măgurele.—La ambele colegii de consilier I. Stambulescu. ’ Tragerea la sorți s’a făcut în ședință publică și in prezența re­prezentantului parchetului general Murarile din Rusia (Telegramele Agenției­ Române) Grevă la Ielisavetpol Ielisavetpol, 26.— In stațiu­nea drumului de fer două sute lucrători s’au­ pus în grevă, cerând sporirea salariilor și reducerea orelor de lucru. Greva continuă la Varșovia Varșovia. ,€ 6­—Cu toată în­­țelegerea intervenită între fa­bricanți și lucrători, greva con­tinuă în câte­va fabrici. In urma grevei minerilor, cărbunii lip­sesc. ■ • Eri dis pe amiazî a început greva generală la Wod­aveck­î toate falnicele și școlile au fost închise, greviștii sunt liti­niștiți. (Telegramele particulare ale ziarului ,, Universul“) Altă grevi la Varșovia Berlin, 26.— Telegramă din Varșovia. La fabrica de cartușe și la atelierele căii ferate Varșovia- Viena, greva a isbucnit din nou. Iu încăerările de eri la Var­șovia, au fost uciși șase lu­crători. Alți lucrători uciși la Lodz.­­Contraband de arme Berlin, 26.—O telegramă din Lodz spune că în încăerarea de eri cu trupele au fost uciși trei­spre­zece lucrători. La Biala, la granița rusă­­prusiana, se fac contrabande de arme și dinamită pentru greviștii din Polonia rusească. Situație rea in Polonia rusească Berlin 26. — Telegramă din Varșovia. Fabricanții din Sielce au res­pins din nou cererile lucrăto­rilor. In toată Polonia rusească sosesc continuu întăriri mili­tare. In basm­ul minier Dombrowa sunt 12.000 de oameni. Greva minierilor continuă a se în­tinde. Altă grevă în Rusia Berlin, 26.— Telegramă din Kiev. , In fabricile Gretter Graff și în fabricele de mașini ale Ru­siei meridionale a izbucnit greva. S’au pus în grevă și brtu­tarii; pâinea lipsește. Reluări de lucru la Lodz Berlin. 26. —Telegramă din Lodz. Lucrătorii fabricilor Schei­­bler, Ramisz, Newer, Schmie­­der, Kaiser brecht, Lange, Ste­­fanus și Chmielewsky aü re­luat lucrul. Turificări la o fabrică din Varșovia Berlin, 26. — Telegramă din Varșovia. Greviștii au­ distrus un­spre­­zece transformatoare de telefon, așa că 850 de abonați nu mai au comunicațiiuni. In fabrica Li­poprau s’a re­luat lucrul. Mulțimea greviști­lor aflând de aceasta a inter­venit și au silit fabrica să -Și întrerupă lucrul după două ore. Trupele au tras focuri, lu­crătorii au tras cu revolvere și s’a încins o luptă sîngeroasă. Sunt câțî­va morți și răniți de amîndouă părțile. Fabricile au trebuit să se re* închidă. Continuarea grevei la Batum.—ön asasinat Berlin 26. — Telegramă din Petersburg: Se anunță din Ba­tum că greva continuă. Șeful gărei de acolo a fost asasinat cu un glonte de revolver. * * A se citi alte amănunte la Ultima Oră­ BĂTĂI SÂNGEROASE (Prin poștă de la corespondent­­ul nostru particular) Focșani, 25 Ianuarie. Aseară, pe la orele 7, un grup de manifestanți în frunte cu muzica, eșind de la o întru­nire liberală, au găsit in centrul orașului strada baricadată de tră­suri de stradă. Producându-se o mică incăerare, au reușit să treacă înainte, manifestând la locuința d-lui Poenaru, fost primar și la locuința d-lui Săveanu. Apoi s’au împărțit in două grupuri, dintre cari unul a intrat in cârciuma din str. Curții de apel, făcând chef. Atunci, d. comisar Davidescu și d. Albu, comandantul sergenților, însoțiți de 8 sergenți, i-a somat să se Împrăștie. Dinșii insă, fiind un immer de vre-o 80, au sărit cu ciomege asupra sergenților ră­nind grav la cap pe sergentul­­major Soare și pe d­oui sergenți. Cantinerul Coica a fost lovit de moarte. Văzând că viața sergen­ților e în pericol, d. Albu a ape­lat la ajutorul gardei de la peni­tenciarul din apropiere. Un capo­ral de geniu, însoțit de patru sol­dați, somă pe manifestant să se împrăștie, întru­cât se afau a­­proape de arest. Drept răspuns, caporalul primi o lovitură puter­nică în cap ; două dintre soldați fugiră de frică. Sosind la fața locului d. procu­ror Tipei și d. maior Gorgos, co­mandantul­ pieței, d. polițai Mami­­gonian și d. sub­lt. Isvoranu, ajutorul de comandant al pieței, au cerut ajutorul unui pluton de soldați. La sosirea armatei insă, manifestanții se imprăștiază. S’au operat vr’o 40 de arestări. Inte­rogatorul a început imediat în lo­calul poliției și a durat până la orele 5 dimineața. D. procuror a continuat astă­zi toată ziua inte­rogatorul. Nu s’a stabilit încă res­ponsabilitățile. Așa s’au petrecut lucrurile, du­pă relațiunea oficială. După spusele opozițiunii, între­gul incident e o înscenare a ad­­ministrațiunii, cu scopul de a a­­resta pe câțî­va alegători. Ca do­vadă se citează faptul că au fost arestate persoane cari nncî n’au­ fost la cârciuma. D. T. Enibace, șeful conserva­­torilor­ carpiști a telegrafiat pro­curorului general di­n Galați ce­rând anchetă. E vorba ca o dele­gație a opozițiunii să se ducă la București spre a solicita o audi­ență M. S. Regelui. Cores»,

Next