Universul, ianuarie 1905 (Anul 23, nr. 1-29)
1905-01-28 / nr. 26
ANUL XXIII No. 26.— Vineri 28 Ianuarie 1905. Fotowm»: LÜfCÍ CAZZAV&XkU lnfantul Don Carlos de Spania.—(Vezi explicația). Calendar pe »nn 1905 Ortodox Jouî, 27 Ianuarie.— Aducerea moaștelor înapoi ale Sf. loan Gura de aur. Catolic Jouî, 9 Februarie. —Apolonia. Soréle răsare 7.28; apune 5.17 CELE DIN URMA STIRT DIM LUMEA ÎNTREAGA ■B București, 37 Ianuarie. PENTRU TIRANI De la o vreme încoace, ani de grea încercare s’au abătut des peste țara noastră. Din câți ani rei au fost însă în deceniile din urmă, , nici unul n’a atins atât de dureros ■ masa poporului nostru, cu trecutul an 1904. Lucrurile cele mai necesare pentru țăran, porumbul care e baza hranei lui și a familiei sale, și nutrețul pentru vite, au lipsit. Vitregia vremii a aruncat țărănimea în cea mai cumplită mizerie. Guvernul a luat măsurile ce putea să ia pentru alinarea acestei mari nenorociri. S’a oprit din timp exportul porumbului și al nutrețului și s’au făcut înlesniri pentru importarea acestor articole pe de altă parte, prin Casa centrală a băncilor populare și mai apoi prin ministerul de interne, sa cumpărat porumb și nutreț și sa distribuit sătenilor. Acțiunea aceasta de ajutorare e continuată de guvernul actual. . Dar, oricât de mare ar fi bunăvoința guvernului, mijloacele Statului sunt mărginite. Pe lângă, acțiunea guvernului, în această grea împrejurare, este loc mult pentru o mare acțiune din partea publicului. Puterile inițiativei particulare sunt nesecate, când simțul umanităței le pune in mișcare și acest simțimint este și treime să fie adine mișcat de amara suferință a țarănimei. Nu poate fi ocaziune mai prielnică pentru ca solidaritatea dintre clasele poporului nostru să se manifesteze mai cu vigoare.; căci, dacă țărănimea e în suferință, întreg corpul social filiere și mersul țării întregi se resimte. Nu poate fi obiect mai nobil pentru exercitarea simțimintelor celor mai alese, decât ajutorarea țărănimii*', lipsite.' de hrana zilnică.. . De aceea, credem că toate păturile societăței noastre trebue să se pite în mișcare și să întindă mâna frățească sătenilor ajunși în nenorocire. Să dea fiecare cât poate și cât îl iartă împrejurările,, căci nevoia este mare și obolul cel mai mic va fi atât de binevenit, ca și sumele cele mari. Pe lângă ajutorul material, țăranii vor simți și o mare mângâere, văzând durerea de inimă a fraților de la orașe pentru suferințele lor. Ziarul „Universul“ a deschis o subscripțiune publică pentru țărani. Facem un călduros apel la toți fiii țării, de orice stare și de ori-ce origină, să contribuească la alinarea, suferinței sătenilor. Ori-ce contribuțiuni vor fi primite cu recunoștință. mm MACEDONIA (Corespondentă parte a ziarului «Universul») Monastir (Bitolia), 17 Ianuarie. Solemnitatea serviciului divin de Duminecă Ziua de eri, Duminecă, s'a oficiat în Paraclisul român un serviciu divin cu o solemnitate deosebită, fiind prima zi de sărbătoare care a urmat după deschiderea Paraclisului. Pentru public in general, ziua de ezi a fost prima zi în care a avut loc deschiderea oficială a locașului sfînt, în contra căruia cercurile grecești s’au agitat cu toată înverșunarea. Deja se luaseră măsuri pentru înzestrarea Paraclisului cu obiectele de prima necesitate, așa ca interiorul lui să aibă aspectul unei biserici. Dis.de dimineață, patrule de soldați circulați pe strade pentru menținerea ordinei, căci organele arhiereului grec răspândiseră svonul că se va vărsa sânge. Cu toate amenințările și presiunea organelor propagandei grecești, publicul român s’a grăbit ca să fie prezent la această solemnitate religioasă, așa că înainte de a se începe doxologia, localul era înțesat de lume și intrarea în paraclis devenise foarte anevoioasă. Peste opt sute de persoane, bărbați, femei și copii—dintre care am putea socoti ca la 50 străini,, — formați publicul închinător. Intre aceștia am remarcat pe d. consul români). Georgescu, pe d. Lazăr Duma, pe d. Sterie Papa Demetru și alte notabilități din oraș. Iar dintre străini pe directorul cu alți profesori ai gimnasiului sârbesc din localitate, pe dragomanul consulatului sârbesc și trei studenți de la facultatea de drept din Belgrad, aflați întîmplator în Bitolia. De asemenea am zărit și doui preoți bulgari dintr’o eparhie streină. Oficiul divin s’a ținut de către preoții români părintele Theodor și părintele Demetru cu ierodiaconul Eugeniu l’url i rosen. . Impresiunea ce a produs slujba divină executată cu perfectă regulă, a fost adâncă atât la Români cât și la străini, dintre cari mulți nu puteau să-și explice faptul cum . Românii s’au pregătit așa de bine și în tăcere pentru a face față cu atâta strălucire cerințelor multiple pentru oficierea unei slujbe întocmită în condițiuni așa de bune. ■ Ceea ce, mai ales, a stârnit admirațiunea asistenței în posițiune de a-și da seama de importanța lucrului, a fost corul, pregătit deja cu multă răbdare și pricepere de către maestrul Ion Nicolescu, mai ales din causă ,că aci elementele necesare pentru formarea unui cor sunt și rare și lipsite de educație muzicală. . Cu toate acestea corul a avut un neașteptat succes: faptul că au primit a se înrola în acest cor și parte din,personalul didactic din ambele sexe, se datorește de asemenea reușită producțiunilor corale. A fost, de asemenea impresionat publicul de predica ierodiaconului Porfirescu, ținută în dialect și în care a tratat despre iubirea aproapelui, luând ca pildă dragostea lui Hristos pentru omenire și citând din faptele Apostolilor părțile care se referă la acest subiect. Toate acestea expuse în limba înțeleasă de popor, au avut darul să stabilească marele avantagiu pentru popor de a-și înțelege învățămintele religiunei creștine, avantagiu de care a fost lipsit poporul român de secole. Opresie despre această impresiune este și tăcerea impunătoare, care a domnit în tot timpul serviciului, lucru care nu se observă de loc la biserica grecească. Dar contrastul dintre principiile de morală creștină și adevărurile evangelice propovăduite în biserica română, cu cele propovăduite și practicate de arhiereul grec în biserica sa, se poate stabili prin următorul discurs ținut tot ori în biserica greacă din Bitolia de către însuși arhiereul grec. Uită acest discurs: ... ■ „Religiunea seamănă cu o corabie, al cărei catarg, este crucea; pânzile sale sunt evangelia,căpitanul corăbiei este Hristos iar mateloții sunt Apostolii și părinții Episcopi cari urmează după dânșii. Corabia aceasta însă are trebuință și de o cârmă , care nu e alta decât Pedalionul. Din timpurile cele mai vechi, când sfinții Părinți au întemeiat creștinismul, când crucea a încetat de a mai fi un blestem, când crucea a început a fi pusă pe coroana capetelor, încoronate îndată ce erau unși ca regi, de atunci crucea a început, să fie catartul religiunei în fața căruia se închinau toți ortodoxii și fără de care nici un rege nu putea fi încoronat. Apostolii luminați de Sf. Spirit au făcut pânzele corăbiei, adică evangelia. Mai târziu S-ții Părinți, luminați de asemenea de Sf. Spirit pe care-l invocau în Sinoadele lor, au făcut Pedalionul cu 868 de articole și de atunci câți regi au început să domnească până azi, sunt obligați să urmeze și să respecteze această carte fără cea mai mică abatere. Existau și legile Statului pe cari le înființară înșiși regii și alți oameni înțelepți pentru trebuințele poporului. Pe aceste legi însă, ei erau liberi să le păstreze sau să le transforme după voe, pentru că nu au fost făcute prin inspirațiunea Sf. Spirit, pe când Pedalionul a rămas așa cum a fost făcut și se păstrează neschimbat pretutindeni unde domnesc regi ortodoxi, cari sunt obligați să-i fie supuși ad literara“ După aceea arhiereul a dat citire art. 81 din Pedalion, art. V al Sinodului al 5-lea, art. VII al Sinodului al 7-lea, daca nu fac înșel, cu privire la caterisire de preoți, episcopi și laici. ...lucrat mult atât eu ca arhiereu cât și cetățenii ca să oprim introducerea ’ unei alte biserici, care turbură pe marea biserică, a fost însă cu neputință, căci prin mijloace pe cari și noi și ceil’alți le cunosc, au putut ceilalți (românii) să obțină voe, cu toate că ei sunt niște pureci, cari tulbură liniștea, după cum am mai vorbit în zilele trecute. Și fiind-că până astăzi am sfătuit pe preoți în diferite raiduri să se pocăiască, iar ei n’au voit să asculte, în afară de caterisire, i-am și afurisit în numele lui Hristos, al Sfinților părinți ca și în lumea aceasta și în ceal’altă să fie nedeslegați toți aceia cari vor îndrăzni să’ liturghisească în cea l’alta biserică, prin care călcând Pedalionul au cutezat să așeze și o sfîntă masă, indiferent daca ei se numesc Theodor sau Porfirescu sau Costa, etc. „Afurisiți să fie și acei puțini partizani ai acestor preoți cari aleargă cu punga deschisă ca, să atragă și pe alții dându-le cei 10 franci, cei 40 franci. Iar aceștia sunt Lazăr Duma, N. Maimuca, G. Scodreanu. Afurisiți și blestemați să fie toți aceia, cari vor avea relațiuni sau vor vorbi cu dânșii m’ăcar un singur cuvînt. Iar voi medicilor, advocaților, etc. să evitați de a avea raporturi cu dânșii pentru mici interese, căci chestiunea aceasta nu e numai religioasă ci și politică. Astfel fiind evitat contactul cu ei , din partea întregei mele turme, vor rămâne cu desăvârșire, izolați și sdrobiți atât moralmente cât și materialmente. Cine va proceda altfel, va fi cuprins și el în acest blestem și’ afurisim“. ______ ____Parm. Marile investții - MM GALAȚI - (Prin poștă de la corespondentul nostru* particular) Galați, 25 Ianuarie 1905. . Abia începuse să se lase vălul uitărei peste dureroasa impresie provocată de dezastruosul incendiu din strada Brașoveni, și alte două incendii tot atât de mari ca și primul au redus in cenușe două din cele mai mari magazine, comerciale din oraș : fabrica de făină Minas și magazinul de ferărie Osias Auschnitt, ambele situate in strada Portului. E pare că an făcut, de, câțiva ani, incendiile au distrus în localitate mare parte din tot ceea ce orașul nostru a avut mai frumos ca clădire, a redus la nimic parte din ceea ce comerciul local a avut mai vechi si, mai onorabil. Fabrica Millas Situată in strada Portului, fabrica de făină, fosta proprietate a d-lui Milas, constă într-o mare clădire compusă din șase etagii. De marea clădire erau atașate alte mici biutouri și depozite, construite solid. Până acum câtva timp, fabrică era proprietatea d-lui Minas. D-sa aflându-se intr’o mare jenă materială, proprietatea a trecut in posesiunea creditului Urban din Iași. In Februarie 1904, d l Leonida Măgiovani închiria fabrica de la credit, pe timp de șase ani, cu obligația de a face reparațiunile necesare. Conform angajamentului, d. Mavrogani a făcut ,reparațiuni, al căror cost s’a ridicat ,la peste o sută mii lei. In Octombrie, fabrica începu să funcționeze și rezultatul muncei era cât se poate de satisfăcător, concurând, involuntar, prin produsele sale bune multe fabrici dn țară. O seară după acest dezastruos incendiu, când era încă vie groaza ce el o provocase.Luni, la orele și noaptea, un alt incendiu isbucnește la marele magazin de ferărie al d-lui Osias Auschnitt. Era aproape de necrezut. In câteva minute, publicul îngrozit inundă strada Portului. Intr’adevăr, din obloanele magazinului, un fum gros străbatea în stradă. Până la sosirea pompierilor, pichetul de incendiu al marinei sparse obloanele spre a se putea dovedi proveniența focului. Pentru moment nu s'a putut, constata nimic întregul magazin fiind plin cu fum.’ Pompierii sosind și pătrunzând un magazin, constatară că o mare cantitate de fringhii, de Manila, ce se aflau înăuntru,ardeau înfundat.. ■ Toate ajutoarele au fost nesuficiente. Până la orele 3 dimineața nu s’a putut salva nimic..La această oră, flăcările isbucniră din acoperișul casei, care fusese cuprinsă pe din dos.. Ajutoarele pompierilor locali dovedindu-se prea slabe față de marele desastru, se telegrafiază secției pompierilor din Brăila, aceștia sosind prea târziu, s’au înapoiat. Flăcările in timpul acesta se întinseră cu repeziciune cuprinzând clădirile ocupate de casele de bancă Stolkowitz, Glúckb, Dickenet. comp., casele comerciale Topali și Rychner. . ‘ Din fericire, in urma ajutoarelor date, aceste din urmă clădiri au suferit pagube mai mici, fiind salvate la timp , magasinul Auschnitt, insă era în întregime pradă furiosului incendil. Din toată marea cantitate de marfă, aflătoare înăuntru, nu s-a putut salva decât foarte puțin și aceasta avariată. La orele 9 dimineața, după o muncă uriașă, s’a putut înăbuși și acest mare incendiu care amenința să cuprindă zeci din cele mai mari și mai vechi case comerciale din acest oraș. Pagubele suferite de d. Auschnitt sunt de peste 100 mii lei, afară de incă vre-o 150 mii lei, pagube causate celorlalte clădiri. Clădirea și, parte din marfa d-lui Auschnitt au fost asigurate la soc. ., Dacia-România“ pentru 240 mii lei. D. Auschnitt suferă pagube și prin faptul că, în cursul anului aducând mari cantități de marfă, nu le asigurase încă.... Intre altele d-sa adusese acum 5—6 luni 50 vagoane funii de Manilla, in valoare de peste 60 de mii lei. Luni chiar, d-sa făcuse toate actele necesare spre a-și asigura marfa găsită in plus in urma inventariului. Din nefericire, incă nu avusese, timpul să înainteze actele societăței. Din anchetă s-a constatat că incendiul a provenit de la o țigară pe care unul din funcționari o uitase aprinsă pe un balot de funii. La orele 4 p. m., Marți, flăcările amenințară din nou clădirile vecine.1 Pompierii sosiți localizară complect incendiul. In aceste câteva dezastre cari au bântuit orașul nostru, a fost Incendiul . In interiorul fabricei si puț, nevoie de construirea unei spălătorii pentru grâu, au fost angajați pentru aceasta un număr de 16 lucrători. Duminecă, fiind aproape terminată construirea.'.spălătorieî, lucrătorii veniseră dimineața , și luară ultimele dispozițiuni pentru apropiata sa funcționare. Seara, d. Bârsescu, casierul companiei austriace, trecând pe str. Portului, observă la al patrulea etagiu al clădirei, în partea fetica este atât de dinspre apus, eșind un fum gros prin unul din geamuri. Anunțând imediat comisia circ. I,. d. comisar Atanasiu venind la fața locului, observă că din geam marile întregei clădiri eșeau mari valuri de fum gros. Pompierii și pichetele de incendii fiind avizate, sosiră în grabă și cercară să dea ajutoare, ele salvare. Totul era un zadar. Interiorul clădirea era în întregime cuprinsă de flăcări. Toată atențiunea se îndreptă atunci la isolarea clădirilor din vecinătate cum și a marelui deposit de cărbuni Cardiff a d-lui Stokowitz. Până la orele 3 dimineața, flăcările au distrus întreaga fabrică cu mașinele și depositul de marfă aflător înăuntru. In momentul acela, pompierul Antemir Stan, vroind să salveze un deposit de lemne in apropiere de clădirea arzândă, peretele acesteia se dărîmă rănindu-i grav. In grabă din sul a fost transportat la spitalul militar, unde în urma ajutoarelor date se află in afară de ori ce pericol. Focul a continuat până la orele 6 dimineața, când abia a putut fi localizat, nu pe deplin insă. Astăzi chiar ruinele marii clădiri fumegă încă. Pagubele suferite din acest dezastru ajung la sipna de aproape un milion. Clădirea era asigurată de credit la soc. ,,D.România” pentru 700 mii lei, iar marfa pentru 50 mii lei. Pagube suferă și. d. Mavrovani, căruia societatea de asigurare a refuzat să-i acorde un supliment pentru suma de 100 mii, cheltuită cu reparațiunile. Pentru moment judecătorul de instrucție Pârvulescu, arestase pe d-nii MiUas, Mavrovani și două funcționări ai morții rutfoce<Kinstrucției. Astăzi dovedindu-se că incendiul a provenit din imprudența unui lucrător care aruncase o țigară aprinsă printre lemne, toți cei deținuți au fost puși în libertate. < AU incendiul e remarcat și demnă de laudă munca depusă de autoritățile noastre și de pompieri. ș In deosebi d-nii căpitani Corsachi, d.Tocht. Florescu, chiiiantantul pompierilor, ajutat de aghiotantul Țiu, au dat dovadă de un mare curaj și de o pricepere lăudabilă. Autoritatea poliți Înească în frunte cu d. G. Ciuntu refectal, au ajutat cu multă’ârîtă pe bravii militari în operae salvare. Golesp. Situația politica dia Ungaria Țraiafivele contelui Vndrassy Sâmbătă au început la Budapesta tratativele între contele Juliu Anadrassy și bărbații fruntași ai partidelor din opoziție. Situația politică este atât de încurcată încât și cei mai optimiști bărbați politici nu au speranța că aceste tratative vor da in curând un rezultat favorabil. Contele Andrassy a conferit mai intâiv lung timp cu Francisc Kossuth, iar a doua zi cu contele Apponyi, care a fost chemat telegrafic de la moșie. Până acum n-a putut transpira nimic sigur asupra acestor tratative. Intimii contelui Andrassy spun că acesta este foarte pesimist in ceea ce privește rezultatul favorabil al misiunei sale. Ziarele opoziției cer ca să se formeze postulatele pe cari noul guvern va trebui să le pună în programul seu. Opoziția cere nu numai, garanții reale ci și personale,deoarece voește să aibă siguranță, că aceste condițiuni se vor ține. Aceste garanții ar fi intrarea membrilor partidului independent în guvern. Politică cu două fețe Ziarele de peste munți anunță că la alegerea de deputat din Arad, românii au votat pentru candidatul kossuthist, Barabas Bela. Agenții acestuia ademeneau pe alegătorii români, că ei neavând în Arad candidat național să voteze și ei în contra guvernului, care și pe români ii asuprește. Numeroși români au ascultat și astfel a fost cu putință alegerea lui Barabas. Acum lucrurile s'au schimbat. Deputatul Barabas și fruntașii partidului kossuthist din Arad și din cercul Chișineului. Îndeamnă acum pe toți alegătorii kossuthiști să voteze pentru candidatul guvernului iar în nici un caz pentru candidatul naționalist, confratele nostru Rusu Șirianu. Infantili Don Carlos de Spania — Vezi ilustrația — Zilele acestea va sosi la Berlin o deputațiune extraordinară trimisă de regele Alfonso al Spaniei, care va remite împăratului Wilhelm bastonul de mareșal al armatei spaniole. Șeful acestei deputațiuni este Infantul Don Carlos de Spania, unul dintre fiii contelui de Caserta, care a ținut în căsătorie pe Sora regelui Alfonso XIII,pe principesa de Asturia, moartă acum câteva luni. Fiul său cel mai mare, este actualmente moștenitorul presumtiv al coroanei Spaniei. Războiul ruso-japonez — Prin poștă — *, Luni s'a împlinit un an de la Începerea sângerosului razboiu ruso-japonez. Rușii n’au avut până acum nici o victorie. ■ „Novoje Vremia“ publică un articol foarte semnificativ care sfirșește astfel: „De cinci ani ne pregătisem de războiu. Pentru ce alt am fi construit linia siberiana, la ce am fi armat Port-Arthurul cu 60 de forturi și 600 de tunuri, la ce am fi trimis acolo un intreg corp de armată? Acum am pierdut Port-Arthurul cu cei 40000 de oameni și cu flota lui. Am pierdut și sabia și pavăza, cum am mai putea deci continua să ne batem ?“ Escadra lui Rodjestvensky, s’a intors la Diego-Suarez, unde va aștepta sosirea întâiului detașament al celei de a treia escadre de întărire. Acest detașament va pleca de abia la 14 Februarie din Liban. El se va compune din cuirasatul ,„Nicolae I“, din trei vase păzitoare de coaste „Iroiakov“ „Șeniamin“ și „Apraxin“, din crucișătorul „Vladimir Monomac“,din vaporul rus „Russ“ încărcat cu material aerostatic, și din vasul de transport „Xenia“, încărcat cu cărbuni, provizii și material de reparațiuni. Divizia de torpiloare va pleca de abia în Main, cu al douilea detașament, acum incă blocat de ghețuri in portul Granstadt. Alexiev, intr’un interview, a declarat că se miră de nenorocita încercare a generalului Grippenberg, de a alunga pe japonezi, căci era vorba ca Europatkin să aștepte până in Martie ca să ia ofensiva. Fostul vice-rege al Manciuriei a mai spus că ar mai trebui incă 200 mii de soldați viteji spre a asigura superioritatea armelor rusești, însă Rusia nu mai e un stareț să facă o astfel de jertfă, mai ales în urma ultimelor tulburări. De aceea, Alexiev crede că lucrul cel mai cuminte ar fi ca Rusia să închee pace, dar a mai spus că știe că propovăduește un pustiu. Autoritățile ruse încep a se teme de siguranța locuitorilor din Vladivostok. De aceea, s’au organizat trenuri speciale pentru acei cari vor să parăseasca fortăreața. Unii locuitori sunt chiar transportați gratis. .Banca rusească a fost mutată de acolo la Kabarovsk; liceul a fost mutat la Nersinsk, iar școala superioară de fete la Kabarovsk. In sfirșit, institutul oriental se află acum la Versne-Udinsk. O CUGETARE PE ZI Generozitatea iartă imprudența uită. 5 Ban! in România. 40 Ban! In străinătate «sfânTii §1 ROMINISTIUf it. Strada strezoiantrit, Diom >£ Vft. * £-v /Ü">l lt".ltf*, -flerVS " "Â Romtmall",— Astăzi, Marți, la orele 11.20 a. m., au sosit la Corabia membrii partidului conservator din Caracal, împreună cu d. Pău BratHșeanu, președintele conservatorilor din jud. Romanați. La gară aștepta o mulțime de cetățeni,făcându-le o frumoasă primire. La orele 2 d. a.’ s’a ținut o întrunire publică in salonul berăriei Eduard, la care a asistat un mare număr de alegători. Președinte al adunăreii a fost proclamat de Mihail Albeanu, proprietar din localitate, care mulțumind pentru onoarea dată, acordă cuviniu d-lui Ștef. G. Popp, președintele comisiei interimare din Corabia. D-sa în puține cuvinte, mulțumește cetățenilor pentru frumoasa primire făcută membrilor marcanți ai partidului conservator din Romanațî, redând cuvintul d-lui Marcu Celarianu, candidat la col. II Senat, care a arătat cauzele retragerea partidului liberal de la putere și greaua sarcină ,a conservatorilor pentru a aduce la îndeplinire pro-grapul partidului. D. Puricescu luând cuvîntul, critică actele guvernului liberal și în special pe d. Sturdza. D. Th. Oroveanu critică de asemenea pe liberali aducând elogii partidului conservator și recomandă alegătorilor pe d.l Velisarie N.eoptopol, candidat la col. II de Senat ca mare filantrop. D. Paul Brătășeanu, critica foarte aspru, administrațiile liberale atât din Caracal, Corabia și întregul județ, relevând parte din programul ce prezintă partidul conservator, aducând mari elogii d-lui Take Ionescu, ministru de finanțe,numindu-i steaua Romanațului. Cere încrederea alegătorilor și speră că vor fi alături spre reușita candidaților conservatori. D. Ștefan G. Popp, luând cel din urmă cuvîntul, arată situația în care a găsit administrația comunei, criticând pe fostul primar și ajutor de primar al liberalilor. In urmă a citit lista definitivă a candidaților conservatori din Romanațî și care se compune din: La col. I Cameră, anii Take Ionescu, ministru de finanțe și Paul Brătășeanu, col. II d. I. Oroveanu, la col. III Ștef. G. Popp. La col. I Senat, d-nii C. Georoceanu și I. Gesianu , la col. II Velisarie Leontopol și Marcu Celăreanu, întrunirea s’a terminat la orele 4 jum. Aeamțțu.—Opoziția unită a mai anunțat astăzi următoarele candidaturi : D. avocat Nicu loaniu la colegiul al II de deputați și A. loan Negre la colegiul al III de deputați. SURI DISTREIMTATE — Prin poștă — De la 26—30 Aprilie st. n., se va ține la Roma al cincilea congres internațional de psihologie. Știri din Berlin spun că imigrarea polonezilor și rușilor pe teritoriul prusian ia din ce in ce proporții mai mari; trenurile aduc in fiecare zi in orașele Sileziei caravane întregi de femei și copii. Din Berlin se expediază zilnic in Varșovia și la Lodz mari cantități de pâine. In Oradea Mare și într’o parte din comitatul Bihorului (Ungaria), s’a întâmplat un fenomen rar. După ce încetă ninsoarea, cerul se însemnă. Deodată începu să fulgere în partea de nord-vest a cerului. Fulgerile au durat timp de peste un sfert de oră. Regele Petre al Serbiei a adresat o telegramă de felicitare episcopului naționalist croat Stromajer, cu ocazia aniversarei a 90 a nașterei sale. Principele Ioan II de Lichtenstein se află grav bolnav de influență și pneumonie la Meran. El e in virsta de 65 ani. Marele duce și marea ducesă de Mecklemburg-Schwerin au plecat la Copenhaga, unde vor fi oaspeții principelui Christian al Danemarcei, cumnatul marelui duce. Un mare industriaș din Varșovia a declarat corespondentului unui ziar englez că mișcarea lucrătorilor in acel oraș e și economică și politică. Lucrătorii cer ziua de lucru de opt ore și un salariu de 20 capeici pe oră, pe când salariul actual este de o copeică pe oră iar ziua de lucru este de 11 ore. Din Varșovia se scrie că pagubele pricinuite de devastările din ultimele zile ale grevei, ating până azi cifra de 4 milioane de ruble. • Ziarul „Budapesti Hirlap“ anunță că in comuna Lubenova de lângă Loeser s’a întâmplat o mare nenorocire. Femeea Susana Kortyák, plecând la lucru, lăsă pe cei patru copii ai ei singuri acasă dormind. Mai înainte de a pleca, astupă coșul sobei. Când se întoarse acasă,nenorocita mamă găsi pe toți copiii morți asfixiați.. Poliția din Hamburg a arestat pe scriitorul Lessing, redactorul revistei „Kunst Und Leben”, din Berlin, care fugise de acolo după ce delapidase mai multe mii de franci. Parchetul a constatat că Lessing este un vechi escroc, și că pentru faptele sale este urmărit și de polițiile din Viena SUMER JUDICIAR (TRIBUNALELE ROMANE) Crimă pentru câteva nuci Femeia Niculina Preda Zlateanu, din. com. Pietrile (Vlașca) trecând printr’o vie, s’a apucat să fure nuci. Păzitorul viei anume Ion Găbuleasa prinzând’o, a voit să-i ia ca amanet șorțul și o păreche de desagi. Femeia opunându-se, paznicul a voit să i-se ia cu forța , dar ea cu un cuțit i-a aplicat o puternică lovitură în piept rănindu-i grav, apoi cu un ciomag i-a dat lovituri in cap până la omorit. Pentru acest fapt ea a fost condamnată de Curtea cu jurați din Vlașca la 5 ani închisoare. Contra acestei decisiune Niculina a făcut recurs, ce i-au fost respins ori de secția II-a a Curței de casație.* Comdamnarea unui vestit pungaș Secția 4-a a tribunalului Ilfov a condamnat ori pentru furt la doui ani închisoare pe vestitul pungaș Alcibiade Gh. Economu din Capitală. D. Th. Speranță, lipsind de acasă, Economu s’a introdus în casă și ,i-a furat sobele de lucru pe cari apoi le-a vîndut unui evreu. Acest pungaș a mai suferit încă multe condamnațiunî. * ¥ ¥ Crima din comuna Slobozia (R.-Sârat) Flăcăul Crăciun Gh. lonescu, din com. Slobozia (R.-Sărat), în ziua de 4 Octombrie, anul trecut, s’a luat, dintr’un lucru de nimic, la ceartă cu consăteanul seu Stan Drîmbu. Cearta degenerând în bărcie, Crăciun a înfipt în pieptul adversarului seu un cuțit, omorându-l pe loc. Crăciun fiind dat judecăței, Curtea cu jurați l'a condamnat la 10 ani muncă silnică iar secția II-a a Curții de casație i-a respins ori recursul. Grefier. Cauzele agitatiei in Rusia Corespondentul unui mare ziar francez la Petersburg a avut o lngă intrevorbire cu un înalt demnitar al imperiului. Acest demninitar, care are o avere colosală— spune corespondentul.— și care e cunoscut, pentru sinceritatea lui, nu a eșuat să recunoască cum că faptele de la 9 ianuarie, considerate de toți ca nebunești și criminale, sunt o dovadă a anarhiei ce domnește în sferele guvernative și a spus că războiului actual, inoportun și stupid, se datorește mișcarea masselor populare, plină de toate primejdiile. El a mai demonstrat că mișcarea constituțională și cea revoluționară, cari acum ’se confundă, ■ ar putea intra în luptă, dacă nu se găsește mijlocul de a îndrepta sforțările lor’ către ceva folositor, către ceva mare. Suntem strînși — a zis demnitarul — într’un labirint care nu are decât dovă eșiri : revoluția sau pacea.Am ajuns la un moment în care trebue să alegem. Dacă războiul continuă, avem revoluție cu masacre și represiuni, cu Rusia trecută prin foc și sabie și prăbușirea unui imperiu puternic intr’o luptă fratricidă. Dacă se închee pace, avem din contră liniște. De o parte deci atentate, asasinate politice, de cealaltă pacificarea și putința pregătirei viitorului. Aceea ce este însă necesar imediat este de a se găsi oameni, și apoi a se da acestor oameni, mijlocul de a lucra. Trebue ca vechiul aparat monarhic să se modernizeze și ca domniei neinteligenței și forței să urmeze era spiritului ; cei ce lucrează trebuesc înlocuiți cu cei ce cugetă. Witte nu vrea să primească puterea și se înțelege că nu se grăbește de loc să ia succesiunea lui Mirski care, cu admirabile intenții la început,și-a văzut cu durere proectele răsturnate de masacrele de la 22 Ianuarie. Mergem de-a dreptul la abis și nu vrem să-l vedem. Facă cerul ca nenorocita noastră țară să nu plătească prea scump greșelile conducătorilor ei. PREȘEDINȚII BISÎROURILOR pentru alegerile comunale din circ. Guriei Eri s’a efectuat tragerea la sorți a magistraților cari vor presida birourile pentru alegerile comunale in orașele din circumscripția Curtei de apel din București. Vor presida in București. La secția I-a a col. I și II-lea d. consilier G. Flaiștein.’ La secția II-a a acelorași colegii d. I. Cerchez, președintele secției II-a a Curței de apel. Idem la secția III-a d. Al. Radian, președintele trib. Buzea. Idem la secția IV-a d. consilier Ein. Anastasiu. Idem la secția V-a d. consilier Gr. Ștefănescu. Idem la secția VI-a d. consilier Oscar Niculescu. Idem la secția VII-a, d. consilier V. Râmniceanu. Idem la secția VIII-a, d. consilier Al. Dobriceanu. La secția IX-a, de la col. al II-lea, d. Florescu, președintele secției 2-a a trib. Ilfov. ,La secția X-a a aceluiași colegiu, d. L. Munteanu, președ. tib. Ialomița. Buzău. — La secția I-a coleg.i și al 2-lea d. consilier C. Gh. Dâmboviceanu. La secția II-a a acelorași colegii d. consilier Tătăranu. Călărași.—La ambele colegii d. consilier V. Bosie. Câmpu-Lung. — La toate colegiile d. consilier N. Budișteanu. Giurgiu. — La toate colegiile d. consilier Spiridon Stătescu. Pitești. — La toate colegiile d. consilier D. Giuvaru. Ploești. — La ambele colegii d. consilier V. Iretorian. Târgoviște.— La ambele colegii d. Scarlat Popescu, primul președinte al Curței de apel. T.Măgurele.—La ambele colegii de consilier I. Stambulescu. ’ Tragerea la sorți s’a făcut în ședință publică și in prezența reprezentantului parchetului general Murarile din Rusia (Telegramele Agenției Române) Grevă la Ielisavetpol Ielisavetpol, 26.— In stațiunea drumului de fer două sute lucrători s’au pus în grevă, cerând sporirea salariilor și reducerea orelor de lucru. Greva continuă la Varșovia Varșovia. ,€ 6—Cu toată înțelegerea intervenită între fabricanți și lucrători, greva continuă în câteva fabrici. In urma grevei minerilor, cărbunii lipsesc. ■ • Eri dis pe amiazî a început greva generală la Wodaveckî toate falnicele și școlile au fost închise, greviștii sunt litiniștiți. (Telegramele particulare ale ziarului ,, Universul“) Altă grevi la Varșovia Berlin, 26.— Telegramă din Varșovia. La fabrica de cartușe și la atelierele căii ferate Varșovia- Viena, greva a isbucnit din nou. Iu încăerările de eri la Varșovia, au fost uciși șase lucrători. Alți lucrători uciși la Lodz.Contraband de arme Berlin, 26.—O telegramă din Lodz spune că în încăerarea de eri cu trupele au fost uciși treisprezece lucrători. La Biala, la granița rusăprusiana, se fac contrabande de arme și dinamită pentru greviștii din Polonia rusească. Situație rea in Polonia rusească Berlin 26. — Telegramă din Varșovia. Fabricanții din Sielce au respins din nou cererile lucrătorilor. In toată Polonia rusească sosesc continuu întăriri militare. In basmul minier Dombrowa sunt 12.000 de oameni. Greva minierilor continuă a se întinde. Altă grevă în Rusia Berlin, 26.— Telegramă din Kiev. , In fabricile Gretter Graff și în fabricele de mașini ale Rusiei meridionale a izbucnit greva. S’au pus în grevă și brtutarii; pâinea lipsește. Reluări de lucru la Lodz Berlin. 26. —Telegramă din Lodz. Lucrătorii fabricilor Scheibler, Ramisz, Newer, Schmieder, Kaiser brecht, Lange, Stefanus și Chmielewsky aü reluat lucrul. Turificări la o fabrică din Varșovia Berlin, 26. — Telegramă din Varșovia. Greviștii au distrus unsprezece transformatoare de telefon, așa că 850 de abonați nu mai au comunicațiiuni. In fabrica Lipoprau s’a reluat lucrul. Mulțimea greviștilor aflând de aceasta a intervenit și au silit fabrica să -Și întrerupă lucrul după două ore. Trupele au tras focuri, lucrătorii au tras cu revolvere și s’a încins o luptă sîngeroasă. Sunt câțîva morți și răniți de amîndouă părțile. Fabricile au trebuit să se re* închidă. Continuarea grevei la Batum.—ön asasinat Berlin 26. — Telegramă din Petersburg: Se anunță din Batum că greva continuă. Șeful gărei de acolo a fost asasinat cu un glonte de revolver. * * A se citi alte amănunte la Ultima Oră BĂTĂI SÂNGEROASE (Prin poștă de la corespondentul nostru particular) Focșani, 25 Ianuarie. Aseară, pe la orele 7, un grup de manifestanți în frunte cu muzica, eșind de la o întrunire liberală, au găsit in centrul orașului strada baricadată de trăsuri de stradă. Producându-se o mică incăerare, au reușit să treacă înainte, manifestând la locuința d-lui Poenaru, fost primar și la locuința d-lui Săveanu. Apoi s’au împărțit in două grupuri, dintre cari unul a intrat in cârciuma din str. Curții de apel, făcând chef. Atunci, d. comisar Davidescu și d. Albu, comandantul sergenților, însoțiți de 8 sergenți, i-a somat să se Împrăștie. Dinșii insă, fiind un immer de vre-o 80, au sărit cu ciomege asupra sergenților rănind grav la cap pe sergentulmajor Soare și pe doui sergenți. Cantinerul Coica a fost lovit de moarte. Văzând că viața sergenților e în pericol, d. Albu a apelat la ajutorul gardei de la penitenciarul din apropiere. Un caporal de geniu, însoțit de patru soldați, somă pe manifestant să se împrăștie, întrucât se afau aproape de arest. Drept răspuns, caporalul primi o lovitură puternică în cap ; două dintre soldați fugiră de frică. Sosind la fața locului d. procuror Tipei și d. maior Gorgos, comandantul pieței, d. polițai Mamigonian și d. sublt. Isvoranu, ajutorul de comandant al pieței, au cerut ajutorul unui pluton de soldați. La sosirea armatei insă, manifestanții se imprăștiază. S’au operat vr’o 40 de arestări. Interogatorul a început imediat în localul poliției și a durat până la orele 5 dimineața. D. procuror a continuat astăzi toată ziua interogatorul. Nu s’a stabilit încă responsabilitățile. Așa s’au petrecut lucrurile, după relațiunea oficială. După spusele opozițiunii, întregul incident e o înscenare a administrațiunii, cu scopul de a aresta pe câțîva alegători. Ca dovadă se citează faptul că au fost arestate persoane cari nncî n’au fost la cârciuma. D. T. Enibace, șeful conservatorilor carpiști a telegrafiat procurorului general din Galați cerând anchetă. E vorba ca o delegație a opozițiunii să se ducă la București spre a solicita o audiență M. S. Regelui. Cores»,