Universul, ianuarie 1905 (Anul 23, nr. 1-29)
1905-01-15 / nr. 13
4 oăca de loc cu ideia sinucidere!, își băgă revolverul în buzunar și rămase în viață. ț Meyer. Marea ducesa. Carolina de Saxa-Weimar (Vezi explicația) Calendar pe anul 1905 Ortodox Vineri, 14 Ianuarie. — Cuvioșii sfințî uciși în Sinai și Rail Catolic Vineri, 27 Ianuarie. — Ioan Crisostom Soarele răsare 7.42 , apune 5.14 București, 14 Ianuarie. Cărț streine și cărți românești Intr’unul din numerile trecute ale ziarului nostru, dând seama despre mersul relațiilor noastre comerciale cu Franța, relevam faptul, înregistrat de statistica importațiunilor noastre din 1903, cum eu suma ce am plătit in acel an pentru «cărți de citit și ori ce fel de publicațiuni tipărite» în limba franțuzească s’a urcat aproape la 300.000 lei. Desigur, această sumă prin ea însăși nu arei așa de mare, și dacă plătim anual sume cu mult mai însemnate pentru portocale sau pentru stacoji, trei sute de mii de lei pentru cărți și alte publicațiuni nu poate fi nici exagerat nici disproporționat.Răul însă, căci totuși este un rău, stă altundeva. Răul este mai intens că, după cum știm din experiență cu toții câți avem prilejul a ne arunca ochii asupra vitrinelor librăriilor sau a ferestrelor chioșcurilor de ziare, marea, covîrșitoarea majoritate a acelor «cărți și publicațiuni de orice fel», pentru cari ne găsim tributari Franței cu o sumă anuală totuși destul de frumușică, se compune din produsele cele mai ușuratice, adesea de-a dreptul vătămătoare, otrăvitoare sufletește, ale unei specule nevrednice, •h iar nici de cum, sau in foarte mica proporție, din cărți în adevăr de citit, apare de știința sau de literatură adevărata, sănătoasă. Este mai de grabă o bătaie de joc căreia o parte a publicului nostru se lasă a cădea victimă, cu o naivitate vrednica de jale. Tipăritorii acelor «cărți și alte publicațiuni» n’au în vedere decât exploatarea unor instincte pervertite și desigur că nici chiar ei singur! nu cu vr’un sentiment oarecare de stimă se gândesc la clientela ce pot pescui prin ținuturile barbare, cu mai multă înlesnire și cu mai mult profit, desigur, decât chiar la dînșii acasă. Dar, zeul ne apare și mai mare când ne gândim că pe când astfel de «cărți de citit și alte publicațiuni» găsesc mușterii pentru sute de mii de lei anual în țara românească, operile tuturor scriitorilor noștri la un loc nu se vind nici pentru zeci de mii... Și, cu toate acestea nu se mai poate zice azi că nu avem ,și noi o literatură mai mult decât vrednică de atențiune, opere de o reală valoare estetică, la înălțimea, dacă nu a altor literaturi bătrâne de veacuri, dar desigur la acea a desvoltării și propășirii noastre pe oricare alt teren. Firesc, normal ar fi ca, pentru fiecare cititor de carte străină, să se găsească măcar de zece ori atâția cititori de cărți și alte publicațiuni în limba țării... Credem că proporția va fi cam aceasta in alte târî, cu cari am putea ambiționa să fim pe o egală treaptă culturală... Dar, trei milioane anual pentru cărți românești bine-înțeles nu putem pune la socoteală,cărțile de școală, cari sunt mai mult niște unelte in vederea pregătirii unei meserii remuneratorii)—ce vis este acesta Și cu toate astea, sunt visuri cari se împlinesc; sunt visuri de la împlinirea cărora atârnă aevea viitorul existenței și desvoltării unui popor. Bin Germania (Corespondență part a ziarului «Universul” Berlin, 12 ianuarie. Situația politică In ședința de eră a Reichstagului s-a continuat cu discuția asupra interpelarei privitoare la greva lucrătorilor mineri. Deputatul polon Breyski se referi la evenimentele sângeroase din Petersburg zicând că din aceste se poate trage învățătură, că nu trebue depreciată mișcarea lucrătorilor. Lucrătorii din ținutul Ruhr s'au dus in grevă din cauza răului tratament. . Deputatul național-liberal Herz declară că ambii sei politici sunt gata pentru o examinare a cererilor lucrătorilor. Ei mai declară în numele marei majorități a partidului naționalliberul că trbu« multe lucrur de îndreptat in Situationen lucrătorilor mineri. Deputatul Spalin (central catolic) constată că din discuție reese faptat că simpatiile sunt de partea lucrătorilor iar nu de partea patronilor. Incendiu Din Hamburg se anunță că aaltă ori un mare incendiu a isbucnit în fibrica de zahăr Mihahebes. 30.000 saci cu zahăr brut au fost cu totul nimiciți. Un magazin in care se aflau 100 000 saci de zahăr a fost apărut de foc, dar din cauza enormei cantități de apă ce s'a turnat, o mare parte din zahăr s'a stricat. Pagubele sunt dpeste un milion și jum. mărci, deoarece au ars și mai multe clădiri cu dependințele lor. O dramă amoroasă, D-șoara Emilia Q. din Charlotttenburg, în virată de 26 ani, întreținea relațiuni de dragoste cu un bătrân în vîrstă de 54 ani, ceea ce nu convenea de loc părinților fetei. După mai multe scene violente fata părăsi casa părintească și vor să moară împreună cu amantul ei. Această intențiune nu fu de loc împărtășită de bătrînul Don Juan, căruia d-ra Emilia îi dăruise inima. Ce e drept el își procură un revolver și la despărțire asigură pe amnanta sa că se va împușca. După ce ei plecă sărmana fată se aruncă în rana lui Landwer, unde se înecă. Bătrânul însă nu se putea im crWgi feminine Școale ambulante pentru copii Călăreții de circ, acrobații, clovnii și artiștii de tot felul nu sunt de loc nomazi, oameni fără patrie, ci în cele mai multe cazuri au locuințe stabile in cari petrec mai cu seamă iarna și unde de obiceiü Ișî țin și copiii pentru ca să poată frecventa școala. Proprietarii circurilor mari, a menageriilor, ai panopticelor, etc.,și-au pus mari capitaluri în întreprinderile lor și sunt în genere oameni bine situați. Nu tot astfel sunt însă artiștii cei mici, cari au întreaga familie și avere în cunoscutele vagoane verzi, cu cari cutreeră orașele diferitelor țări. Intre ei domnește adevărata mizerie și lipsă. In Franța aceasta este și mai mare ca in alte părți, astfel încât artiștilor săraci de acolo le este aproape cu neputință de a da copiilor lor o oarecare instrucțiune școlară regulată. împrejurarea aceasta a hotărit pe d-șoara Bonnefoi, sora unui mic director de teatru ambulant, de a înființa o școală pentru copiii artiștilor ambulanți, în care să se predea neapărata instrucțiune elementară. In Paris și în suburbiile sale se fac din primăvara și până toamna, cândici când colo, câte o Kermesă, serbare populară, sau alte spectacole de felul acesta. Cu ocazia cărora se înființează și câteva panorame, caruseluri, etc. Intre acestea se află întotdeauna și câte o școală de cea mai primitivă construcție. Pereții și acoperișul sunt de pânză, iar jos se află întinse scânduri pe cari sunt înșirate două bănci cu mese. O tablă, câteva hărți și alte osensiuni de școală complectează mobilierul. Actualmente există două școale de felul acesta, una pentru Parisul propriu zis, și alta pentru suburbii, cari totdeauna călătoresc cu artiștii. Întruna ține cursuri d-șoara Bonnefoi cu o ajutoare a ei, iar in a doua d-șoara Agnes. Profesoarele sunt din familii de artiști și știu foarte bine să trateze cu copii. Fiecare școală este frecventată de la 20—30 băeți și fete, in vîrstă de la 8 până la 14 ani. Copiii tuturor artiștilor, fără deosebire, sunt primiți în aceste școale, afară de copiii de țigani. La începutul iernii, cei mai mulți artiști ambulanți părăsesc Parisul; pentru copiii celor rămași se continuă instrucția in carele de artist, în care se face foc. Olimpia făcut trei șarje. Circulă zvonul că la Zarskoje-Selodone regimente de infanterie au tras unul asupra altuia și că lucrătorii întrebuințează bomba în contra cazacilor. La orele 4 d. a. ordinea părea a fi restabilită întrucâtva. Tot nimci nici un ofițer nu trecea pe stradă fără escortă. La orele 7 și jumătate seara, situația a devenit din nou critică. O bombă cu dinamită a fost aruncată pe Nevsky proSMtft in mijlocul unui grup de soldați; câțiva din ei au fost uciși. Până la miezul nopței, în câteva puncte ale orașului, mulțimea s'a dedat la excese. Multe prăvălii au fost devastate. Linia telefonică cu Țarskoie-Selo, unde s-a refugiat Țarul, a fost distrusă, așa că comunicația cu împăratul se face numai prin ștafete călări. Spre seară lucrătorii de la cizmele electrice au aderat la grevă, și tot orașul a rămas în întuneric. O intervenție diplomatică. Corpul diplomatic din Petersburg urmărește cu deosebită atențiune desfășurarea evenimentelor și de două ori pe zi avizează telegrafic guvernele lor respective de cele ce se întâmplă. Se anunță din cercurile diplomatice că ambasadorul american, fiind sigur că Țarul nu este informat exact de cele ce se petrec, a luat hotărîrea să ceară o audiență și să expună el însuși împăratului faptele de erî. Tulburările din Petersburg (De la granița ruso germană) ZIUA DE LUNI Pentru azi s’au luat aceleași precauțiuni ca și erî. Trupele sunt împărțite in diferite puncte ale orașului. Centrul orașului este complect liniștit, dar fierberea continuă în mahalalele industriale mărginașe. Toate prăvăliile sunt închise, de asemenea și porțile tuturor caselor. Cavaleria patrulează. Pichete de infanteria sunt așezate la colțurile stradelor. Greviștii, văzându-se în neputință de a intra în masă în centrul orașului. Intră in grupuri mici, sau unul câte unul, fără să se oprească, și fără să vorbească. In public domnește o mare neliniște. Circulația pe strade nu este totuși întreruptă. Către amiază, mulțimea a devenit tot mai compactă pe Newsky prospect. Cavaleria împiedică formarea grupurilor pe piața palatului de iarnă. Guvernul revoluționar Cu toate că insurecțiunea pare a fi înecată în sânge, sunt simptome cari lasă a se crede că sforțarea supremă a poporului va reuși. Revoluționarii speră să poată câștiga de panei lor trupele ; se zice chiar că o parte a garnizoanei Peterburgului a și fost convinsă să ia parte la mișcare, întinderea mișcărei se datorește in primul rînd constituirea unui guvern provizoriu al revoluționarilor, compus din cei mai aleși liberali, și ale cărui ordine sunt transmise, prin toate mijloacele posibile, în toată Rusia. Intr’o proclamație, guvrnul provizoriu spune că sau va stăpâni in curând toată Rusia, sau toți cei ced, compun vor sfirși in Siberia sau in mormînt. . Ei declară că, triumfând, nu va recunoaște împrumuturile făcute de guvernul autocrat de Duminică în epans, dar că va plăti toate împrumuturile anterioare. Conflictele de azi Ghiata pe Neva este spartă în multe locuri. Prin găurile făcute s'ar fi aruncat cadavrele in apă, pentru a se face să dispară cât mai repede cadavrele din măcelul de elî. Prin cafenele lumea protestează cu vehemență contra taraful și când apare vre-un ofițer, este acoperit de insulte. S’au întâmplat, câteva conflicte, isolate. Lângă fabrica de cartușe din cartierul Wassin-03trow s’au t Freotul George Clapon George Gapon, preotul tolstoian care conduce mișcarea lucrătorilor din Petersburg, erte până acum necunoscut materiul ța publicului,,chiar și în Rusia. E un om de vre-o 35 de ani, nu tocmai înalt, cu părul negru, cu ochii vii. El pare neobosit. De câțiva ani nu doarme decât câte 2—3 ore pe noapte. Vorbind cu el, înțelegi imediat că ai in față un om energic care știe, voește și nu voește nimic pentru el. George Gapon seamănă mult cu Maxim Gorki. Amândouă au suferit de foame. Copil, a fost porcar, a învățat carte ajutat de un binefăcător, a fost totdearma un revoltat. Profesorii i-au dat o notă reala purtare în certificatul de absolvire și din această cauză nu a putut intra în universitate. Colegii lui însă, cari îl iubeau, îl făcură să intre în serviciul statistic al zemstvului din Poltava. Scriitorul Feuermann îl iniția în teoriile tolstoiene cari îi hotăriră soarta. In acel moment el cugetă la propaganda pentru renașterea conștiinței civile a poporului. El veni la Petersburg și reuși să intre in Academia teologică. Ca student, el vizită fabricile și uzinele și cunoscu astfel viața mizerabilă a poporului muncitor. Câtăva vreme preotul Gapon fu considerat de lucrători ca trădător: adevărata lui operă însă a eșit azi la lumină în fața lutinei întregi. Camerele de comerț din țară, spre a protesta și ele contra neajunsurilor ce le are actuala lege , va trebui, continuă d. Madgearu, să ce• m ■i copozintanților din Parlament să intervis în favoarea noastră și • romi socoteli,regiei, să lupte pentru căpătarea libertăței acestui comerț. In Cerința noastră să fie : desființarea monopolului prin care se nimicește una din cele mai importante ramuri de activitate comercială a țărei: comerțul cu pește. Toate aceste neajunsuri va trebui să le aducem și la cunoștința ministerului de domenii, printr’un memoriu ce noi îl vom redacta cât de curând și cât se poate de energic, termină d. Madgearu. Engeala â. Marinescu Alaltă era, la 7 ore seara, e încetat din viață la Iași, cunoscuta in toată țara artista Eugenia A. Marinescu. Defuncta era fiica regretatului profesor Ademolo,soția artistului-director de operetă români Al. P. Marinescu și mama divetei Nora Marinescu. Moartea i-a provenit în urma unei duble pneumonii contractată in timpul unui turneu făcut cu trupa sa în părțile de sus ale Moldovei. Regretata artistă, în afară de talentul său necontestat de scenă, în timpul unei carieri artistice de peste 25 ani, s-a făcut cunoscută țării întregi prin numeroasele sale scrieri dramatice și traduceri de piese de teatru de toate genurile. înmormântarea se va face azi la Iași. Chestiunea pescăriei De le Camera de comercid din Galați (Prin poștă de la corespondentul nostru particular) Galați, 12 Ianuarie. Membrii Camerei de comerț, din localitate, s’au întrunit Miercuri spre a lua în discuție una din cele mai importante chestiuni economice privitoare pe țara întreagă: chestiunea pescăriei. Lacunele legei D Madgearu, președintele Camerei de comerț, luând cel dintâiu cuvîntul, arată că prin actuala lege a pescăriei, pescuitul este monopolizat. Rostul consfătuirei acesteia este de a ne ridica și cere suprimarea monopolului. Să se redea pescuitului libertatea de până acum. Actuala lege a fost și este dăunătoare comerțului pescăriei din două motive: întâii, s’a luat mijlocul de existență a miilor de lucrători din Dobrogea și cari plăteai Statului dări folositoare ; al douilea motiv și cel mai puternic e că prin reglementarea pescuirei în loc să se înlesnească înmulțirea peștelui, din contra sa a provocat scăderea sa prin aceea că el retrăgându-se a fost pescuit de vecini iar cel rămas a trebuit să piară, fiind oprită pescuirea. Comerțul de pește, zice d. Madgearu, e distrus nu numai aci la noi, dar și în toate localitățile unde el se produce, prin bălți. etc Azi kilogramul de șalău a ajuns să fie vîndut cu lei 3.50. Această stare de lucruri nu poate continua, deoarece printr’insa se l ovește în unul dintre mijloacele de existență, de propășire a comerțului țărei. Va trebui să intervenim pe lângă » * După d. Madgearu, ia cuvîntul d. »linescu, mare exportator de pește. D-sa e de acord că actuala lege e dăunătoare comerțului de pescărie, comercianților. Regia, zice d-sa, încasează milioanei« din biurourile pescarilor iar Tiu din cantitatea de pește. D. Dinescu face o mică socoteală de plățile pescarilor, în cari intră ........ “ gra htvi , restațiile către regia bălților și nu către stat și le echivalează la cinci lei de fiecare. D-sa se ridică contra acelor cari sunt întrebuințați la efectuarea pescuitului : niște necunoscuți care la prima ocazie dispar. Inainte antreprenorii plateau o dijmă de 40 la sută Statului ; astăzi prin actuala lege, se impune antreprenorului o dijmă de 60 și chiar 65 la sută. V. Dinescu atinge chestiunea închirierea che banalelor pentru colibî și cere readucerea dijmei de 40 la sută. Arendarea bălților ar aduce pentru Stat venituri mult mai mari ca până acum. In timpul arendarei locuitorul avea voie să pescuiască pentru el câte cinci oca de pește pe zi ; astâzi acest drept este interzis. E neexactă afirmația că stagnația pescuirei timp de două luni ar aduce înmulțirea peștelui, deoarece el în acest timp trece înspre Rusia și Statul vecin nu respectă convențiile. Citează în această privință un caz petrecut în Brăila, când din cauza oprirea pescuitului, o mare cantitate de pește a pierit prin retragerea apelor. Am ajuns, termină d. Dinescu, în trista stare de a fi nevoiți să importăm pește din Rusia. Toate aceste neajunsuri le îndurăm, noi comercianții, din cauza lipsei de specialiști. D-sa propune scăderea birurilor, readucerea dijmei de 40 la sută și liberarea pescuitului în Aprilie și Maici în deosebi a caracudei, linului, etc. D. avocat Toneanu, luând cuvintul, arată ca în țara noastră sunt .bălți, tîrstești.1 Ș.- Iezerul cari singure ar putea îndestula țara cu pește, și totuși noi ducem lipsa, noi n’avem pește în țară. D. Ține complectează cele de mai sus, arătând că vacii, cari erau atât de mulți prin bălți, astăzi sunt împuținați cu totul. Mai vorbește d. Roman, care cere legiferarea dijmei și a ratelor. "Sub turci, dijma era de 15—20 la sută. Guvernul a ridicat-o cu 30— 40 sută. * * * D. I. G. Munteanu arată că această chestiune e una din cele mai interesante. D-sa afirmă că d-rul Antipa a făcut o lege bună și consecința legee, într’adever, înmulțirea peștelui. D-sa împarte chestiunea în două părți: cultura peștelui și exploatarea sa. Ambele chestiuni trebuesc studiate întâiui bine și apoi să ne formulăm cerințele. D. Roman arată că afirmația d-lui Munteanu e greșită și chiar de ar fi adevărată, zice d-sa. Statul chiar nu a intrat în lege. Măsurile de antrepriză a bălților nu se execută, cum de asemeni modul de pescuit e departe de a fi conform legei. D. Roman opinează pentru a se da o mai mare importanță lacului Razelm din Dobrogea, de unde nu se pot avea decât avantagii. D. Coltofeanu e de asemenea pentru ridicarea monopolului. D-sa arată că s’a greșit mult când a căutat să se aplice aci cultivarea peștelui așa cum se practică în străinătate. Metodele de dincolo nu sunt aplicabile la noi. Această bogăție a țarei noastre nu trebue să o lăsăm în râncezire. Astăzi s’a exterminat piscicultura și nu mai avem nici p scară, din cauza greșitei aplicărî’a legilor. Cerințele comercianților Asupra acestui punct, discuțiunea fiind închisă, d. Madgearu prezintă un program ce va trebui înaintat reprezentanților din viitorul parlament cu rugăminte de a lupta pentru realizarea lui. Cerințele sunt în număr de șase : 1) Tunelul de la Berești; 2) Desființarea taxei de */* la sută care e atât de dăunătoare comercialui gălățean ; 3. Zonele liberă; 4. Egalizarea tarifelor de la port la port; 5. Desființarea monopolului pescăriei și 6. Canalizarea Prutului pe cât posibil cum și navigabilitatea Siretului. După ce toți d-ni membrii aprobă acest program, Camera aprobă d-lui P. Alexandrescu sindicul bursei, înființarea unui biutou de informații comerciale pentru țară și străinătate. Coresp. Războiul ruso-japonez — Prin poștă — Un înalt personagiu atașat la Statul major general din Petersburg asigură că Europatkin și-a terminat pregătirile și este în ajun de a lua o viguroasă ofensivă. Una din telegramele generalisimului, care n'a fost publicată, anunță că peste câteva zile va ataca pe japonezi. * * La Cifu, au sosit mai multe jonci încărcate de necombatanți, printre care multe femei. Navigațiunea e foarte primejdioasă din cauza minelor plutitoare. Niște emigranți au scăpat pe mare de mai mulți chinezi, ale căror sond se loviseră de mine. » • Japonezii tratează bine pe locuitorii din Port-Arthur. Aceștia au voe să-și ia efectele și arme. * * * Trupele japoneze au intrat în Port-Arthur după plecarea complectă a neutrilor la Dalny. S'au început lucrările de reparație a fortificațiilor și de extragerea minelor. » • Lipsesc mijloacele de transport de la Port-Arthur la City pentru emigranții care ’și așteaptă riadul sub cerul liber spre a pleca pe jonoî Inohiriate scump. » • Amiralii Togo și Kamimura au plecat Luni din Tokio la flota lor. Armata generalului Nogi se pregătește să plece de la Port-Arthur la Mukden. * • « Guvernul rusesc a comandat de urgență la fabrica germană de arme, fostă Lowe, 500 de mitraliere. Presa și turburările din Rusia 1 Presa engleză Ziarele engleze comentează tulburările din Petersburg. «Daily Telegraph» zice : ziua de Duminică a fost o zi de măcel, întâia ședință a tragediei va stârni în toată lumea civilizată un simțământ de dispreț și de scârbă. «Daily Graphic» : mișcarea revoluționară în Rusia și-a primit botezul de singe, cununa ei de martir. De acum putem declara că ziua de Duminică însemnează începutul unei lupte care va ajunge din zi în zi mai îngrozitoare și care va sfârși, ca toate luptele de acest fel, printr’o înspăimântătoare catastrofă națională, dacă Țarul nu va face concesii la timp. «Morning Post». Groaznica reacțiune a început și cu ea un nou capitol al istoriei Rusiei, și probabil și al istoriei Europei și Asiei«Daily News» . Botezul revoluției s-a făcut. Ceasul libertățea a sunat pentru Rusia, tot așa de distinct cum sunase pentru Franța. Nimic nu a mai semnificativ ca atitudinea prințului Mirsky, ministrul de interne, care, “primind curtenitor deputațiunile de muncitori, le-a declarat: «Eu nu sunt nimic în administrație!» Credem că e absolut cu neputință ca vechiul regim să mai poată exista fără adinei modificări. Intr’adevăr, întâia oară în Rusia, o organizație muncitoare se ridică trufașă în fața guvernului și e susținută de restul populației. Represiunea prin arme nu va împiedica desfășurarea evenimentelor. Polonia și Finlanda se vor folosi de prilejul ce li se oferă, spre a-și reclama drepturile lor. «Standard» zice : Petersburg nu ocupă desigur o poziție comparabilă cu aceea a Parisului pentru Franța , dar e știut că sentimentele Rusiei concordă pe deplin cu acelea ale capitalei. Aristocrația e osândită de rezultatele propriei sale politici.Guvernul rus nu a urit fiindcă e despotic, ci pentru că e represiv și nedestoinic. Rusia se află acum în aceeași situație ca Franța în ziua în care a fost luată Bastilia. Presa franceză e interesantă atitudinea presei franceze față de tulburările din Petersburg. «Gaulois» declară că a trebuit să se procedeze energic, spre a se salva autoritatea amenințată. «Libre Parole» spune că mișcarea din Rusia dovedește că poporul se înăbușe acolo din cauza tiraniei unei administrațiuni complicate, bân țuitoare și venală. Poporul rus are nevoe, nu de o revoluție politică, ci de o reformă birocratică serioasă și adâncă. «Journal des Débats» ignorează faptul că mulțimea, asupra căreia s'a tras focuri, nu era înarmată și aprobă măcelul de Duminecă. «Republique franșaise» : Toate spiritele liberale doresc din suflet ca la sfirșitul acestei teribile crize guvernul rus să-și ție făgăduelile și să dea poporului său lumina ce-i lipsește , dar ele doresc ca ordinea să fie restabilită. E ușor de încurajat de pe fotoliu pe revoluționarii ruși și de a dori izbânda lor !» « L lntransigeant » . Națiunea rusă, care 'și făcea din țarul său chiar un trimis al lui D-zeu, s’a convins in sfirșit că el nu e decât un om supus tuturor infirmitățior intelectuale și morale inerente umanităței. Ruinat, decimat și umilit prin înfrîngerile sale, poporul rus acuză acum pe omul răspunzător de nenorocirile lui. Presa socialistă și radicală condamnă cu mare energie excesele autorităților rusești. «L’Humanite» eere un protest energic al Franței împotriva măcelurilor rusești și deschide o listă de subscripție în favoarea victimelor. «Aurore» Spune: Grozăviile măcelului din Petersburg întrec toate măcelurile oficiale, pe cari le-au organizat stăpânitorii lumei in timpurile moderne. Poporul s’a adresat Țarului cu plângerile sale, iar el i-a răspuns printr’un măcel. Ura a fost deslănțuită. Nu se împinge nepedepsit bestia umană spre disperare. Lupta pe viață și moarte a început acum. «Le Siècle» : Ce sunt masacrele de la Port-Arthur față de măcelurile de la Wassiliewski- Ostrow și palatul de iarnă din Petersburg ? In Asia stau față în față oameni înarmați, la Petersburg soldații au tras asupra unor oameni sărmani, nearmațî. Dar acum se vor înarma și el, iar în curând partida nu va mai fi egală între ucigașii de Duminecă și victimele lor rămase in viață. «Petite Republique»: Duminecă a fost un măcel sângeros la Petersburg. Țarul a răspuns poporului său prin focuri de pușcă. Tunica lui albă și roșie de sângele poporului său. El nu mai e tatăl, ei e călăul. Burghezi, muncitori, studenți și cugetători constată azi că de la puterea absolută la libertate, nu e popas inevitabil, și că numai republica îi va scăpa de ruină și moarte. «Le Temps» scrie: Represiunea a fost de o violență cu neputință de justificat. Trupa a tras fără să fi fost provocată de vreo agresiune propriu-zisă, iar în noptea spre Luni, muncitorii au fost urmăriți cu o asprime nemaipomenită. Acum e vorba să se panseze rănile Rusiei. Unde e oare medicul să o facă? Presa germană. Ziarul «Berliner Lokalanzeiger» scrie următoarele asupra mișcărei revoluționare din Rusia: «Sângele acelor șase mii de morți din Petersburg și al acelor mii de răniți strigă la cer. Absolutismul rusesc a cerut în anii din urmă ne mai pomenite jertfe omenești. Un popor numai pe jumătate cultivat, care stă în amurgul barbariei, cere răsărirea soarelui, dar cu toate aceste stă încă sub pumnul greu al absolutismului barbar. «Răsboiul din Manciuria a făcut să se surpe mărirea absolutismului ; micul popor cult japonez s'a arătat cu mult superior colosului rus ; el a respins înapoi pe uscat trupele rusești, a nimicit flota de răsboiu a Rusiei și succesele sale le-a încoronat prin cucerirea Portului Arthur. Dacă o victorie rusească ar f pus din nou în picioare putredele columne ale absolutismului, totuși catastrofa din Asia de vest ar fi dat semnalul pentru o răscoală generală. Pe lângă nemulțumirea politică, a mai venit și mizeria economică. In fabrica Putnov din Petersburg a isbucnit o grevă, care ca o flacără de foc a cuprins cele mai multe fabrici și șantiere. Până acum absolutismul cu trupele sale disciplinate a rămas învingător față de masele poporului neînarmate, care au năvălit în fața trupelor ca o turmă de oi. Dar să nu se uite un lucru,că și cel mai absolutistic domnitor,la urma urmelor este avizat la buna-voință a sclavilor, care îl servesc. El este sigur de puterea sa, numai până când supușii săi cred în el. Dacă e I însă nu vor despera, atunci bășicele de săpun ale puterei sale se vor sparge. Pe sprijinul baionetelor soldaților sab nu se poate baza pentru lung timp nici chiar Țarul Rusiei. Acum poate catastrofa vag înlăturată, dar ea se va reîntoarce dacă Țarul nu va face reformele necesare fără de care poporul rusesc nu va mai putea exista. Acum este ultimul termen acordat Țarului Nicolae II, pentru ca să-și mențină tronul strămoșilor săi, un guvern care să fi pierdut sprijinul moral al poporului. Prin procedeul său, guvernul rusesc a pierdut orice drept moral de existență. Dacă țarul ar voi acul să facă concesiuni, va trebui ai se adreseze oamenilor străini de birocrație, ca Trubetzkoi și Stachowsky. Pentru manevrele navale, ei se vor face anul acesta in Anglia, amiralitatea (se va pune in ipoteza că relațiunile Angliei cu una sau mai multe puteri ar fi atât de încordate, nn alti războiu ar putea isbucni dintr’un moment Intr’altul. • Profesorul Strauss, de te diversitatea din Praga, făcând la Gotenburg (Suedia) o călătorie de studii, a regăsit câteva manuscrise necunoscute ale renumitului compositor sub Smetana pe care acesta le-a scris intre 1856—1860, când era șef de orchestra al Asociației muzicale din Gotenburg. • * Ziarul «Daily Express» spune că este autorizat să anunțe că la a doua săptămână a lui Martie celebrul Marconi, inventatorul telegrafiei fără stimă, se va căsători cu d-ra Beatrice O'Brien, fiica defunctului lord Inohingum, descendent din regii Irlandei. «Times» a început publicarea primelor nouă capitole ale unui roman nesfârșit al lordului Beaconsfield (Disraeli) regăsit în hârtiile sale. In acel roman, Beaconsfield pune în scenă pe faimosul și temutul său rival politic Gladstone, din care a făcut eroul povestirei sale, sub numele de Joseph Toplady Falconer. « ■ min—Intiri din străinătate — Prin poștă — Primăria din Berlin a primit in cursul lunei Decembrie 1904 pentru scopuri de binefacere suma de 188.577 mărci. * * ** Fabrica de hârtie din Essonnes (Franța) a ars. Pagubele se ridică la două milioane de franci. * * Sunt inexacte știrile răspândite în străinătate că sultanul Turciei ar ü bolnav. * * Ziarul «Berliner Tageblatt» spune că în ultimile zile s’a dat de repetate orî alarma in regimentele de la Benthen, la granița germano-poloneza și s’au făcut exerciții pe graniță. Aceste manevre ar însemna că se proectează imediata ocupare a graniței rusești, in caz când insurecțiunea ar isbucni în Polonia rusească. Shuve, directorul ziarului «Osvobojdenia», fiind intervievat a spus următoarele : «Guvernul țarului este moralmente distrus. Nu poate exista ! Marea ducesă Carolina de Saxa Weimar vl— Vezi ilustrația — Zilele trecute a încetat din viață marea ducesă Carolina, soția marelui duce de Saxa-Weimar, in vîrstă de 21 ani. Ea era fiica principelui de Reuss. La înmormîntarea defunctei mari ducese a asistat soțul ei marele duce, principele Frideric Leopold, ca reprezentant al împăratului Wilhelm, apoi regele Saxoniei, numeroși principi, reprezentanți ai curților streine,etc. Mișcarea electorală Brăila. Candidații partidului conservator-cantacuzinist sunt aci : Col. I Cameră, d-nii. An. Sima și Al. Subiotic; Col. II d-nii . I. Berceanu, Bim. T. Apostol și G. Nistor ; Coi. Ill d. Robert Roma ; Col. I Senat, d-nii : C. Boereseft și Const. Georgeseu ; Col. II d-nii : Cristu Suloni și Ștefan Economu. Buzău.—D. Dim. Butculescu va candida ca independent la cel. II Cameră din jud. Buzău. Mehedinți.—Comitetul partidului liberal de aci a hotărit o schimbare ia candidaturile pentru Cameră. In locul d-lui Ilariu R. Isveranu la col. I, ’și pune candidatura d. Mih. Burillianu, iar la col. II d. N. Curcudache, în locul d-lui Tache Băbeanu. B.Vâlcea.—Iată lista candidaților la Cameră și Senat, ale conservatorilor cantacuziniști de aci : Col. I Cameră, d-niî . C. Disescu și Emil Lahovari ; col. II, d-nii . I. Dumitrescu (Râmnic) ; col. III, d. G. Bădescu ; col. I Senat, d-nii: Petre Milu și Gr. Pleșoianu ; col. II, d. Maladia Constantinescu (Drăgășani). Lista liberală încă nu a intocmită. Va mai candida ca independent la col. 3 da Cameră, d. Iorgu N. Giuran, propr. din Cermegești, Muscel.—Liberali au fixat următoarele candidaturi : La Cameră : Coleg I, d-niî: Binv I. G. Brătlaru și G. Rlimănișteanu;