Universul, ianuarie 1905 (Anul 23, nr. 1-29)

1905-01-14 / nr. 12

î Principele Trubetskoi și principele Gninizm — (Vezi explicația) K I Calendar pe anul 1905 Ortodox Jouî, 13 Ianuarie.—Sam­­il Muce­­nici Ermil și Stratonie Catolic Jouî, 26 Ianuarie. — Polycarp Soarele răsare 7.43, apune 5.13 București, 13 Ianuarie. Morii penitenciară D. N. V. Leonescu, procuror general pe lângă Curtea de apel din Iași, a tipărit zilele acestea în broșură discursul rostit de d-sa la deschiderea anului judecătoresc, discurs a căruia temă o formează ches­tiunea societăților de patro­­nagiu­ pentru deținuți și li­berați, prevezute de art. 5 din legea asupra regimului închisorilor. E o documentată și con­vinsă pledoarie în favoarea reformei penitenciare și a în­ființării și la noi a societăți­lor de patronagiu, a cărora activitate exercită o nnm­urire atât de bine­făcătoare în toate țările civilizate. Ca toți oamenii noștri lumi­nați, d. Leonescu crede că e absolut necesar ca aresturile județene și penitenciarele cen­trale să fie transformate în școli și ateliere de lucru, iar nu să rămână ca până acum adăpost de trândăvie și focar de corupție. In acest scop, trebue să se înființeze ferme, parcuri în ju­rul fie­cărei închisori, unde deținutul de la țară sâ învețe cultura pământului în mod rațional, cultivarea diferite­lor legume și conservarea lor, plantarea copacilor, altoirea pomilor, cultura albinelor, etc. Invățămintul profesional,lu­crul manual trebue să fie obligator în închisoare, căci prin aceasta se va desvolta spiritul de ordine și se va re­genera deținutul, procurându-i mijloacele pentru existență, garantându-i contra mizeriei și prin urmare contra reci­divei. «Sarcina societăților­ de­­ pa­tron­agi ii, în ce privește ac­țiunea lor moralizatoare ge­­n­erală în interiorul închiso­rilor ar fi mult ușurată, zice d. Leonescu, dacă am avea la toate închisorile: 1) un per­sonal corect în purtare, cu­noscător de misiunea sa și zelos pentru moralizarea deți­­nuților; 2) un regim pentru a n­u permite deținuților comu­nicarea între ei ca să se influ­ențeze în ren­olege c­are sa per­mită liberarea condițională a deținutului și care ar fi un stimulent în bine de la prima zi a încarcerării lui; 4) învă­țători cunoscători de psih­o­­logie, blinzi, răbdători și ze­loși la îndeplinirea datoriei, purtarea lor cu deținuții sâ nu fie inspirată de­cât de dragostea aproapelui,­ 5) o se­rioasă și perfectă organizare a muncei». In ce privește societățile de patronagiu, acțiunea lor tre­ime să se exercite atât în tim­pul deținerei condamnatului, cât și afară din închisoare. «Pentru mulți deținuți li­berați, zice d. Leonescu, tre­bue a se pregăti un nou me­diu­ unde liberalul nu poate fi arătat cu degetul, unde ei sa poată zice: «aici nimeni­ nu să cunoaște, trecutul este numai al meu­, în viitor am șansa egală cu ceî-l’aidl, voi fi tratat și considerat ca și cei­ i’alțî, voi munci liber și me voi bucura in mod abso­lut de fructul muncei mele». Pentru aceasta, societatea de patronagiu trebue să aibă un­­ azil temporal, atât pentru bărbați cât și pentru femei, unde să-i primească după e­liberarea lor, până când la l agitație», poată ö plasați. .«Ultima activitate a socie­tatei de patronagiu este să plaseze pe liberați sau libe­rate în ateliere de lucru sau in servicii­ la familii. «Societatea de patronagiu trebue să continue cu pri­­vigherea asupra patronatului plasat» până când nu va mai avea nevoie de ocrotire, de­venind de sine stătător și des­toinic a-și câștiga în mod cinstit pâinea zilnică. Înregistrînd și această ma­nifestație în favoarea reformei penitenciare și a înființării societăților de patronagiu, constatăm că de câți­va­­ ani încoace s’a format în opiniu­­nea publică un curent în­semnat pentru rezolvarea a­­cestor chestiuni și socotim că a venit momentul să pășească la punerea în aplicare a idei­lor moderne. Piu Ilusist (Corespondență pari­­a darului «Universul") Petersburg, 8 Ianuarie. O zi istoricii Nu este nimic mai caracteristic de­cât atmosfera de nepăsare ce domnește la Petersburg în acest moment. Situația este atât de critică în­cât din moment în moment, din zi ia zi, se pot în­tâmpla noi evenimente capabile de a schimba cu totul istoria țarei și totuși, la Petersburg, afacerile ordinare preced ca în­ vremurile normale. Teribilul incident din ziua de Bobotează în contra Țarului, fie voit, fie întâmplător, este urmat­­ fie de o nouă mișcare, în pro­porții extraordinare, a unei mari greve ce se prezintă impună­toare prin intensitatea sentimen­telor greviștilor. In momentul în care­­­ se scriu, toate atelierele, toate fabricele, toate tipografiile sunt închise și se calculează că 250.000 de lucrători și-au­ pără­sit lucrul. De­ asemenea toți lu­cratorii micilor industrii din o­­raș s’au pus in grevă și totuși poliția pare a nu se mișca față cu o asemenea Berbere și tru­pele sunt încă consemnate în ca­zărmi. Este curios faptul că mișcarea s'a întins asupra ora­șului­ ca o undă de fanatism religios , fără organizare, fără fonduri, fără sprijin și fără premeditare. Lu­crătorii s’au unit cu toții, ca printr’o fatală impulsiune. în ju­rul grevei generale. In fața tuturor acestor eveni­mente, ziua de mâine este aș­teptată cu mare neliniște, întru­cât ea va putea fi o zi istorică, o zi fatală pentru Rusia și pen­tru toată lumea. Inter-tvier cu preotul Ganon Știți că în fruntea lucrătorilor se­­ afla tinerul preot George Ganon. Corespondentul unui mare ziar strein a căutat să obțină de la dinsul o lămurire a situației. Iată o parte a declarațiilor lui : «Eu am meritul de a fi dat cel d'înteiii alarma și de a fi in­dicat mijloăcele ca mișcarea să fie împiedicată ; in calea mea am întâlnit însă numai obstacole, po­litice. Void prezintă eu însu­mi mâinea împăratului, o petiție a lu­crătorilor, prin care ei cer drep­turi politice și o adunare consti­tuantă. Sper să pot da petiția chiar in mâinele împăratului. «Ne vom duce la palat fără stea­guri roșii, fără cântece revolu­ționare, ci numai ca cetățeni reali spre a obține de un împărat, care a fost înșelat­­ de birocrație, să asculte care sunt nevoile noas­tre adevărate și adevăratele noa­stre cereri. Dacă cererea noastră nu va fi satisfăcută, vom fi do­vedit lumea că intențiile noastre erau pacinice; nu vom rege experiența, dar vom recurge la alte mijloace. «Dacă poliția și cazacii ne vor închide, calea spre palat, vom in­trebuința forța și vom vărsa singe. Eu voiți fi în capul­­ tu­turora. Dacă autoritățile ne vor împușca eu vom­ cădea printre cei d’intern, dar sîngele nostru CRONIGI FEMININE Soarta unei misionare ruse Actualmente stârnește un mare interes în America o femee rusă, Katerina Breskowskaia, care cu­­treeră orașele principale ale Sta­­telor­ Unite, ținând întruniri po­litice în care descrie în vii co­lori soarta tristă a poporului ru­sesc. In toate orașele unde a vorbit ea a fost întâmpinată de simpa­tiile femeilor și bărbaților dis­tinși, se formară sucursale ale ligei «Amicilor libertăței rusești» și a primit multe ajutoare in bani. Katerina Bieskowskaia este una dintre multele martire, care a trebuit să plătească cu mari su­ferințe iubirea pentru poporul ei. Fiind de familie nobilă și înzes­trată cu o înaltă cultură ea se dedică cu totul instrucției și lu­­minărei poporului. Pentru această «Crimă» a fost deportata în Si­beria unde a stat mai mulți ani închisă într'o temniță Exiliul ei a durat 25 de ani. Acum opt ani se întoarse în Rusia unde-șî continuă opera. Șoapte noi cutreeră ea Rusia, propovăduind libertatea. Ea fu din nou persecutată. Deși guvernul a cheltuit a­­proape un milion pentru prinde­rea ei, ea reuși să scape ascun­­zându-se pe la locuințele țărani­lor, cari o iubeau foarte mult. In anii din urmă ea făcu o că­lătorie în străinătate pentru ca sa câștige simpatiile pentru eli­berarea poporului rus. După cum am spus ea se află acum în America. La chestiunea atât de mult discutata, că oare poporul rus este matur pentru libertatea po­litică, e­a a răspuns prin urma­torul exemplu : «Sunt în Rusia două provin­cii, Wieika și Perm, în cari nu locuesc de loc nobili și in cari țăranii își administrează singuri afacerile lor. «Aceste două provincii țără­nești au cele mai bune șosele, cele mai bune școale și cel mai mare număr de bibliotecî și școli tehnice. «Fie­care oraș din Wielka are o școala superioară de fete». Olimpia. UN SFAT PE ZI : Cum se poate destupa o sticlă.— Moare o cârpă în apă fierbinte și înfășoară gâtul sticlei în drep­tul unde e dopul. După trei mi­nu­te, dilatații­ se produce și do­nai se scoate cu înlesnire, va fi mai prețios de­cât ori­ce Care va fi rezultatul ? Fără îndoială, nici­odată auto­crația moscovită nu a mai fost ca acum ținta unor stătea repe­tate asalturi ; dar nici­odată ca acum ea nu s’a aflat mai lipsită de susținători cu adevărat devo­tați. Prea multe interese însă se leagă de această autocrație, pen­tru ca lovitura lucrătorilor din Petersburg să o poată dărâma dintr’o dată și să o silească la capitulare. Dacă ziua de mâine va putea fi înregistrată­ în istoria Prusiei ca o dovadă netăgăduită că suferințele materiale și­ mo­rale ale stratului interior au ajuns la un grad care face pe cei ce suferă capabili de faptele cele mai îndrăznețe, va mai­ arăta însă că autocrația, or cât ar fi ea dis­pusă la mici reforme, nu se simte atât de micșorată în pu­tere până la a se destiia de dreptul ei de­ supremă dețină­toare a ori­cărei facultăți legisla­tive și administrative. Ori­care ar fi însă rezultat­ul la care ar ajunge, mișcarea lucră­torilor, atât de puternică și de întinsă, este un indiciu sigur că ideile liberalilor și revoluționari­lor ruși, precise și coordonate, au ajuns in scurt timp la un grad de intensitate într'adevăr minu­nat, în­cât nu mai pare cu pu­tință ca la acțiunea ei pozitivă să mai poată fi opusă numai ac­țiunea negativă a represiunilor. Țarul nu va sacrifica autocra­ția , dar comisiunea care pregă­tește reformele va trebui­­ și grăbească lucrările și din ele va trebui să iasă proclamarea că domnia birocrației s-a sfîrșit. Kaminsky. Tulburările din Petersburg (De la granița ruso germană) ZIUA DE DUMINECĂ Din Eydtkuhnen, la granița ruso-germană, se trimit urmă­toarele amănunte asupra cel­or petrecute Duminecă la Peters­­­burg, amănunte care coordonează și com­pletează telegramele ce am publicat la vreme. Forțele militare Că ziua de azi va însemna zo­rile unei revoluții și nu a unei manifestații, se ved­e încă din primele ore ale dimineței. Miș­cările trupelor și măsurile poli­ției dovedesc îngrijorarea ce domnește. Trupe din toate ar­mele—afară de artilerie care aș­teaptă cu caii înhămați la tunuri, nn cazărmi — se perindează pe­­ ulițe. Ofițeri de ordonanță trec în galopul cailor, ca niște fan­tasme. Cazaci călări și pedeștrii ocupă podul Nicolae și cele­l­alte po­duri ; toate stradele ce dau pe Neva sunt ocupate rații,tărește. Forțele de cavalerie sunt impu­nătoare. De azi dimineață toată garnizoana a fost consemnată. Efectivul ei normal este de 50.000 de oameni, a fost întă­rită însă ori cu alte 7 regimente. Evident, de purtarea trupelor și poliției va depinde caracterul evenimentelor zilei. Lucrătorii se adună. Lucrătorii încep să se adune — sunt orele 8 dimineața — în diferite nivele ale orașului de­­alu­ngul Nevei și se pregătesc să se indrepteze în grupuri către palatul de iarnă, unde urma să se prezinte țarului petiția lor. Concentrarea se face la început in liniște , lucrătorii par hotărâți a nu tulbura ordinea. Condu­cătorii grupurilor recomandă me­­reu liniște. Masse­n .cele mai mari se adună in cartierul Wassili ostrow, in despărțirea 111-a și a IV-a lângă palat, în orașul intern și in ma­halaua. Vyborg. In Wassili ostrow nu se ved polițiști, circulă numai patrule de ulanî. în Bolskoy prospect circulația este suspendată. Lângă Acade­mia de­­ arte sunt concentrate mari masse de cavalerie. Lângă pofdul Alexandru nume­roși lucrători adunați acolo sunt lăsați să treacă numai cota 2-3. Prima ciocnire Orele 9 și jum.—Primele gru­puri ce se mișcă sunt cele din Wassili­ ostrov, cari, după un discurs al unui lucrător, se în­dreptară—câte­va mii de lucră­tori—către podul Nicolae,în massă compactă. Aei, detașamentele de cazner le ordonă să se retragă. Lucrătorii conjură pe soldați să nu tragă ; câți­va din el iși aruncă puștile, dar ofițerii îi lo­vesc cu săbiile și ordonă trupe­lor atacul cu sabia. Aoi sunt răniți primii lucrători și din acest moment se poate spune că revoluția a început. Massele lucrătorilor, respinse cu așa brutală violență se dau îna­poi, vociferând, până la sediul Uniune­­lor unde încearcă să se adune. • De la o fereastră un lucrător vorbește mulțim­ea, pe când din toate cele­l­alte ferestre se a­­runcă proclamații revoluționare. Zace mii de inși urlă în contra trupelor și a țarului: 4 lucrători, 1 ofițer și 6 soldați răniți, un cazac ucis ! aceasta e știrea ce circulă ca fulgerul prin oraș. Mulțimea amenințătoare Manifestațiile în diferite puncte ale orașului sunt din ce in ce mai amenințătoare; demonstranții se grămădesc la capetele podu­rilor și încearcă să treacă. La ora 10, mai mult de 15 mii de lucrători adunați lângă șantierele Nevei se indrepteaza spre oraș , două sotnii de cazaci trag cu iarbă asupra mulțimea. Lucrătorii se opresc un moment și se aruncă apoi pe ghiața Ne­vei încercând să treacă. Cazacii șarjează lovind în dreapta și în stânga cu «nagaiiile» și ofițerii ei întărită lovind cu săbiile. Aci, conflictul nu a avut con­secințe grave, dar de acum in­colo, din toate părțile orașului masse enorme de demonstranți se revarsă pe Neva și în­spre palatul de iarnă și încăerările cu trupele devin din ce în ce mai dese. Măcelul La orele 12 și trei sferturi, mai mult de 8000 lucrători vin din spre podul Samson. Un lu­crător citește un apel prin care lucrătorii sunt convocați la orele 2 in fața palatului. Impunătoarea coloană trece po­dul. Trupele nu se opun. Din orașul intern 4000 de lucrători se îndrepteaza­­ spre podul Tro­­izky, ocupat de infanterie și de alam­î. Comandantul ordonă trupelor să înainteze în contra lucrători­lor. Demonstranții din primele rîndurî parî în genuchî și im­ploră pe soldați să-i lase să treacă: «— N avem gând rea cu țaru­l ! Vrem să-i spunem numai ade­vărul ! Fie-vă milă! Lăsați-ne să mergem la împărat!». Rugămintea e zadarnică , mul­țimea e împrăștiată dincolo de pod. In timpul acesta piața amira­­lităței și Newsky-prospect s’au umplut de demonstranți. In jurul palatului se văd lu­crători cari vorbesc mulți­mei în mijlocul aclamațiilor. Cavaleria șarjează mereu și poliția ope­rează arestări. Urletele sgudute văraului : «Jos monarhia !» Ca­valeria nu m­ai este îndestulă­toare : infanteria intervine. Lângă podul Troitzki, unde sforțarea m­ani­­i se fac pe bu­st groaznic, cad 150 de­ inși, preotul Gapon e rănit. Trupele evacuează piața din fața palatului de iarna. Mulțimea încearcă în zadar să reziste ; fe­mei și copii sunt sdrobiț­i sub picioarele cailor. Morții și răniții nu se mai numără; cadavrele și răniții sunt ridicați în mijlocul urletelor. Frămîntarea e de nedescris. Mulțimea imploră pe Țar, prin tipsie. Țarul însă stă la Țarskoie- Selo. Baricadele Știrea spaimîntătorului măcel sbo­ară dîn gură în gură; popo­rul organizează apărarea, întinzînd sinie de-a latul stradelor spre a împiedica șarjele de cavalerie. Pe insula Wassili și lângă podul Troitzki se ridică baricade. Încăerările sîngeroase continuă în diferite puncte ale orașului. La orele 4 se socotește că morții sunt 500 ; răniții nu mai pot fi numărați. Un inspector de po­liție și un cazac au fost uciși; un ofițer și 24 soldați răniți. Alte baricade se ridică pe Newski­ prospect. Trupele le dă asalt și le dărimă. Episoadele represiune­ sunt oribile. Lângă uzinele Puti­off trupele trag de sus în jos asupra lucrătorilor cari s’au aruncat la pămînt. arcul de triumf Narva trupele au­­ tras asupra unei pro­cesiuni liniștite care cânta im­nuri sfinte. In fruntea ai erau preoții Gapon și Serghie ; unul ducea o cruce, cel­l’alt un por­tret al Țarului. O descărcătură sfărâmă portretul, ucide pe preo­tul Serghie și rănește din nou pe Gapon. Se înserează. Pe înserate mulțimea din cen­trul orașului descrește. Cavale­ria și infanteria sunt tăbăcite pe piața palatului de iarnă. Detașa­mente puternica patrulează pe ulițe. Pe la orele 7 încăerările încetează, totuși mulțimea con­tinuă să staționeze in împrejuri­mile palatului fără a se mișca. Se înoptează , orașul e un în­dum­­eric , se aud ici și colo in­sulte la adresa ofițerilor, în mij­locul unui murmur surd de ge­mete, de viete. Ghiața Nevei zăpada stradelor au pe dinsele pete mari de sînge. V Principele Trubetzkoi și principele Galitzin — Vezi ilustrația — Dăm astă­zi portretele princi­pilor Trubetzkoi, mareșalul no­bilime! din Moscova și Galitzin, primarul orașului Moscova. Cel dintâia, după cum se știe, a spri­jinit mișcarea pentru reformele liberale, dar văzându-se în pri­mejdie s-a refugiat la Stokholm, în Suedia. Principele Galitzin, după cum se vorbește, va fi numit guver­nator general al Moscovei, in lo­cul marelui duce Sergiu,­mătoarele candidaturi în acest ju­deț : Colegiul I de Cameră, d-niî M. G. Cantacuzino și general I. Laho­­vari; col. II, d. G. Dimitrescu ; col. III, d. Pascal Toncescu. Candidații pentru Senat nu s’au fixat încă. D. P. Grădișteanu, fost senator, care se zice că își va pune candi­datura ca independent la coleg­­i de Senat, a sosit in orașul nostru. A sosit de asemenea un județ și d. M. G. Cantacuzino. Războiul ruso-japonez — Prin poștă — Locuitorii din Vladivostok au fost rugați să iscălească inainte de 10 c., o declarație prin care -și exprimă dorința de a rămâ­­nea în fortăreață în caz de blo­care, spre a lua parte la apăra­rea ei. Bărbații vor lua armele, sau, ca gardieni, vor veghea la ordi­nea internă a orașului; femeile vor face pe surorile de caritate. Persoanele, cari nu-șî vor fi dat semnătura, vor trebui să plece din fortăreață la cea de în­­tâia somațiuni.* * » La Tokio se afirmă că rușii au primit 4 diviziuni de întăriri. Se crede că efectivul lor actual e de 9 corpuri de armată, adică în total 300 mii de oameni de toate armele. • ** Cartierul general al lui Ku­­ropalkin e la Longsan, în apro­piere de linia Mukden-Fușun. * * * * Rușii șl-ab întărit de curând aripile. Acum se află 2 jumi­di­vizii înaintea generalului Oku, 2 corpuri in fața generalului Nodzu; restul, adică vr’o trei corpuri de armată, face față generalului Ku­­roki și păzesc minele de cărbuni de lângă Fușun. Avant -­posturile generalului Kuroki se află la vr’o 500 metri de Ruși cari sunt retranșațî d a lungul dealurilor, lângă Kuan­­tab­en­șan. O luptă mare nu­ e iminentă, din cauza gerului cumplit. * « Prințul japonez Tashiai și suita lui au plecat Sâmbătă din San- Francisco în Japonia, pe pache­botul «Mongolia». Acest vapor a îmbarcat o mare cantitate de mărfuri calificate de tractate de contrabandă de răz­boia. Mișcarea electorală I­olj .­­Membrii corpului didactic din Craiova, ln întrunirea de aseară, au decis să pun două candidați la alegerile din Februarie. Pe d. N. Gântun iar la colegiul II și pe d. P. Costescu la colegiul III. Gorj.—Lberalii­ gorjeni­ au fixat următoarele candidaturi: La Senat : Col. I, d-nii Vasile Lascar și Arh. Meșeuia ; col. II, d. Șt. Dobroneanu. La Cameră : Col I, d-nii Ionel Brătianu și Titu Frumușanu : col. II, d. Num» Frumușanu , col. III, d. Diuca Schileru. Teleorman.— Asta­zi, la orele 2, s’a ținut în sala Giuvelca din Ro­­­șiorii-de-Vede, o întrunire publică, la care au luat cuvîntul d-niî N. Furculescu și Traian Mihăilescu. încă de la orele 12 și jum. cetă­țenii Roșioreni aflând că d. Furcu­lescu va lua cuvîntul la întrunire, au început a circula un mase pe calea Dunării unde se afla loca­lul Giuveica. Președinte al întrunirii a fost proclamat d. Traian Mihăilescu. D. Furculescu a veștejit obiceiu­rile cele rele electorale, sfătuind pe alegători sa nu dea voturile de­cât candidaților cari merită încrederea lor , d-sa anunță că își va pune candidatura la colegiul I de Senat. După d-sa a luat cuvîntul d. Traian Mihăilescu anunțând că va propune o listă la alegerile comunale, în cap cu d-sa. Azi și. — La întrunirea partidului conservator, ce se va ține Duminecă, 16 c., în sala coloseului regal din Iași, când urmează să se citească programul guvernului, vor lua cu­vîntul d-nii G. Gr. Cantacuzino, Ta­ke Ionescu, Al. Bădărău­, general Manu și Dim. A. Greceanu. Întrunirea va fi­­ prezidată de d. Vlădoianu și la ea vor participa toți miniștrii, afară de d. general Laho­­vari. Tot cu ocazia acestei întruniri se vor proclama candidații partidului conservator din Iași, pentru apro­piatele alegeri. Opoziția unită va susține pentru colegiul IlI-lea din Iași candidatura d-lui C. Stere, liberal. Prahova.— In ziua de 16 e. L­2 «s. a., se va ține In localul școalei «Carmen Syl­va», din Sinaia, o întru­nire a conservatorilor. Vor vorbi mai mulți fruntași con­servatori din Prahova. Ialomița —Con­serva­torii can­ta­­cuziniști au hotârât până acum ur­­ turier Judiciar (TRIBUNALELE CIVILE) Procesul fostului conductor poștal Ștef. Băidulescu înaintea secției 4-a a trib. Ilfov s’a înfățișat ori procesul fostului conductor poștal Ștefan Rădulescu, dat, judecății pentru că prin fals și-a însușit mai multe sume de bani trimise prin mandate poștale diferitelor persoane din Capitală. Suma ce și-a însușit e de 1088 lei. La interogatorul ce i s’a luat a recunoscut complect faptul și s’a mărginit numai să ceară indulgența tribunalului. Tribunalul la condamnat la 3 luni închisoare.* » m Condamnarea unui f­alsifica­tor de polițe Am publicat la timp despre ares­tarea fostului agent sanitar Anton Macaron din Capitală, care s’a pre­zentat la ministerul de finanțe și ca un bon fals a încasat suma ce se cuvenea ca pensie unei alte per­soane. Pentru acest fapt el a fost con­damnat la un an și jumătate în­chisoare. In urma condamnării s’a mai des­coperit că el a mai falsificat și m­­ai multe polițe semnând în ele ca de­bitori nume de persoane fictive, iar ca giranți persoane cunoscute «Lán­cei Golentina» și «Bâncei poporului» unde le-a și scumptat. Pentru aceste fapte el a fost dat din nou în judecată și secția 4-a a tribunalului l'a mai condamnat la alte 8 luni închisoare și­­­a despă­gubiri civile. » * Extrădarea lui Rozenbaum Se știe că Curtea cu jurați din jud. Ilfov a condamnat la 20 ani munca silnică, pentru atentat la pu­doare, pe Iacob Rozenbaum, fabri­cant de corsete din Capitală, înainte de înfățișarea procesului, el a fugit la Paris. Guvernul român aflând de locul unde se gâsea Rozenbaum, a cerut guvernului francez arestarea și ex­trădarea lui. El a fost adus ori în Capitală și după ce i s-a luat un scurt, intero­gator de d. prim-procuror Ciuflea, a fost depus la Văcărești, înainte de a fi depus, Rozenbaum a făcut opoziție la decizia condam­­natoare și procesul său se va judeca din nou în sesiunea de Martie a Curței cu jurați. Grefier. Campania electo­rală din Ungaria Din Brașov ni se scrie că a­­legătorii români din acel oraș și din comitat au hotârit să se ab­țină de la alegerile de deputat, cari se fac astă­zi. Candidații poporuln săsesc sunt Copony, Hintz, dr. Lutz și Schmidt, toți guvernamentali. Afară de aceea mai candidează un democrat și un socialist. Maghiarii din Brașov nu vor pune candidați. Comitetul lor e­­xecutiv invită pe alegătorii ma­ghiari să remntte cu desăvârșire neutrali și să nu-și dea votul pen­tru nici unul din candidați.­­ Candidatul naționalist din cer­cul electoral Nadlac, dr. Vasile Lucaciu, a sosit în acel oraș, unde a fost primit cu mare en­­­tusiasm de către alegătorii ro­mâni, sârbi și slovaci. La gară a fost întâmpinat de un comitet de 12 membri, aleși din cele trei naționalități. In discursul program pe care l-a ținut neînfricatul luptător Lu­caciu, a făcut un călduros apel ca toți românii să stea în de­plină solidaritate cu sârbii și slovacii. In serviciului cauzei naționale. După aceea combătu cu puternice argumente discur­sul primului ministru contele Tisza. Venind la afacerea Avram Iancu­ zice că va sosi odată vre­mea când pe piața Nadlacului se va ridica o statue in memoria acestui falnic erou național. A­­menințarea contelui Tisza că nu va permite existența partidului național este naivă. Vorbirea lui Lucaciu a fost acoperită cu su­nete de aplauze. După aceea vorbi preotul slo­vac Boor. La urmă s-a votat în unanimitate o revoluțiune redac­tată în trei limbi, prin care se aclamă candidatura părintelui Lu­caci. Textul acesteia a fost tele­grafist d-lui George Pop de Băsești, președintele partidului național român : «Alegătorii români, slovaci și sârbi, din cercul electoral și Năd­­lacului, candidând azi în deplină Solidaritate și cu însuflețire in­descriptibilă pe d. dr. Vasile Lucaciu de deputat, a decis să felicite de­odată pe președinții celor trei partide român, sârb și slovac și să le exprime de­votamentul și încrederea lor ne­clintită». Trei coruri intonară apoi «Deș­­teaptă-te române» și «Doina lui Lucaci». Seara s'a dat un banchet la care s’au ținut mai multe toaste. O primire tot atât de entu­­siastă a avut și confratele nostru Ion Rusu Șirianul, în cercul Chișinău­, în care și-a pus can­didatura, cu program naționalist. D. Rusu ținu un discurs lung în care arătă ce are de gând să ce­ară pentru popor Camerei de­put­aților, dacă va fi ales. Peste tot locul candidații na­ționaliști sunt primiți cu mare însuflețire. Dr. Vasile Lucaciu și-a pus candidatura și în cercul Șomcuta mare, în urma retragerei avoca­tului Dragoș. Contra candidatul lui Lucaciu este guvernamenta­lul Papp. Isbânda lui Lucaciu este sigură. Despre mișcarea electorală a sârbilor radicali se anunță ur­mătoarele : Intre partidele sâr­bești, liberală («Branik»-Polit) și radicală («Zastava»-Tomici), sunt mari neînțelegeri. Unii lucrează contra altora. In Török-Becse sârbii radicali luptă pe capete pentru a și scoate victorios can­didatul lor Musicki față cu can­didatul liberalilor Lyubomir Pa­vlovici. La Biser­ica­ albă sârbii liberali ar dori sâ aleagă pe bé­­trinul Polii, conducătorul lor. O parte a alegătorilor sârbi radicali au cutreerat comunele sârbești demonstrând îi. contra lui Tomici, cu strigări de «jos ucigașul». (Se știe­ că Tomici a omorât cu 15 ani înainte pe redactorul ziarului «Branik» Di­­mitrievici). Această luptă între cele două partide sârbești, va ză­dărnici reușita și a unora și al­tora, dacă în momentul suprem nu se vor uni contra candidaților guvernului. După cum se știe alegerile vor avea loc astâ­zi și Sâmbăta viitoare, acel spital, făcând serviciu la cirg. II medicala. — D-na Elena Georgescu a fost numită moașe a cercului Brazi. Spargeri și furturi.—De cât­va timp spargerile și furturile sa țin lanț în orașul nostru. Erî noapte, numai s’au săvîrșit 4 .spargeri și anume : In strada’ N. Bălcescu, de unde s’au furat mai multe obiecte; la d. doctor Cloaje, la d. Drosescu, din calea Tîrgoviște și altul la d. I. Polichroniade, din str. Plăeșilor, căr­­uia i s’au furat bani și obiecte. Siguranța urmărește­ pe autorii acestor furturi, cari probabil sunt constituiți în bandă. Expulzat.—Supusul turc Marcal Hagop Ghermaghean, fiind găsit fără acte în regulă, va fi expulzat mâine. Politice. — Aseară s’a ținut­ o consfătuire intimă la d. C. I. S.toi­­cescu, fost ministru, la care au ți dat parte fruntașii liberali din localitate. S’a discutat asupra campaniei e­­lectorale, și a persoanelor cari vor candida la viitoarele alegeri. Diverse. — Mâine consiliul de igienă va ține ședință, având a se pronunța, între altele, și asupra ce­rerea unei societăți petrolifere, ca un capital de 8 milioane lei, de a des­chide o rafinărie în apropierea ba­rierei Rîfov, pe locul d-lor Al. Io­nescu și G. Gogălniceanu.­­­ D. inspector comunal Bunescu a fost autorizat să gireze și aface­rile plaiului Peleș.­­ Judele instructor al palm­ii ad­mițând cererea prevenitului Nița Runceanu, , acesta va fi pus la li­bertate pe cauțiune. Accident nenorocit.—A fost transportată în căutarea spitalului femeea Elena Popa din str. Oilor, peste care răsturnându-și o lampă aprinsă, a ars-o grav. Întrunire. — La sfîrșitul septă­­mânei acesteia liberalii din locali­tate vor ține o întrunire publică. Până acum nu s’a fixat încă ziua. O CUGETARE PE M La unele tristeți trebue sin­gurătate ; la unele mândrii, tre­bue tăcere. Știri din străinătate — Prin poște — Generalul rus, care a murit la Petersburg în urma maltratării suferite de la greviști, se numește Eji­inski.* * * La Venezia s’a ținut Luni o mare întrunire a lucrătorilor ; a­­dunarea a votat o ordine de zi prin care își exprimă urările ca revoluțiunea rusă să reușească. * * * Regele Spaniei a dat un decret de amnistie care se întinde și a­­supra deputaților în contra că­rora este deschisă vre­ o acțiune judecătorescsă. Această amnistie va face să se îndepărteze multe greutăți politice.* Corespondentul ziarului Bally Telegraph la Petersburg a În­trebat pe un înalt funcționar da la Curte de ce s’au tras focuri asupra lucrătorilor și studenților înarmați. Funcționarul răspunse: «Pentru că legea civilă e sus­pendată și suntem în stare d­e războiu. Duminecă noapte țarul a hotărit sa sa suspende ori­ce putere civilă, încredințând ordi­nea publică marelui duce Vladi­mir și acesta nu știe să fie moale. Doctoria lui sigură spre a vindeca poporul de boala con­stituțională, a fost și este de a se spânzura vre-o sută de nemulțu­miți dinaintea ochilor tovarăși­lor lor».* « * Deși poporul rus are un fel de respect sfint pentru Țari, to­tuși de la domnia lui Petre-cel- Mare până «cum au murit de mâini ucigașe următorii împă­­rați-ruși: Ioan VI, în 1740; Pe­trte II, în 1762 ; Pavel I, în 1801 și Alexandru I1, în 1881. * Mitropolitul Antonius a trimis preotului Gaponi,—unul din șe­fii lucrătorilor din Petersburg, o scrisoare prin care-l anunță că-l anatemisează și-l somează să-i dea seama de faptele rele și să înceteze campania lui. « Profesorul dr. Högyes, direc­torul institutului Pasteur din Bu­dapesta, în urma unei boale in­curabile de creere, a fost internat într'o casă de sănătate. Boala i-a provenit din racordarea prea mare a sistemului nervos, lu­crând în conțin­uu la probleme grele. * * Celebrul slavist de la univer­sitatea din Viena, profesorul dr. logicî, care cunoaște foarte bine situația din Rusia, publică un remarcabil articol în ziarul «Agra­­mer ’’Tagblatt» care apare în capitala Croației, asupra situației actuale din Rusia, zicând ca a­­ceasta este foarte amenințătoare. Firește că este o prostie, zice dânsul, ca să se numească Rusia un colos și să se prezinte situa­ția ast­fel ca și când Rusia s’ar afla la marginea­ prăpăstiei. Un popor ca cel rus nu poate să peară. Situația poporului este acum în Rusia mai bună de­cât pe la anii 70, când lagicî se afla ca profesor la Petersburg. Și po­porul rus a făcut progrese, dar mai încet, ceea ce de alt­fel nici nu e cu putință la un popor care are numai îndatoriri și nici un drept. Trebue să se introducă în Rusia un oare­care regim repre­zentativ și sâ se redea zemstovu­­rilor cercul de activitate care­­ avea pe timpul lui Alexandru II, apoi să se desființeze censurs preventivă. D-rul lagicî nu crede că evenimentul de la Bobotează a fost un atentat. * * * » UN PROVERB PE ZI Tot ce se naște e supus să moară. (Norvegian). „UNIVERSUL“IN PROVINCIE De la coresp.­­ostri particulari Miercuri, 12 Ianuarie. CĂLĂRAȘI. — Crim­ft.— Flă­căul Ion M. Stan, din Ulmul, a tăiat cu cutitul pe Tudorache Radu Pacientul, în stare gravă, a fost internat in spital, iar criminalul arestat. Iscoai­tă de ger.—In drumul, ce duce la valea Rusului Plevna, a fost găsită moartă de ger femeea Stana Stoica, din Dor-Mărunt. Inmorm­intare. — După cum v’am­ comunicat, în ziua de 2 Ianua­rie a fost asasinat distribuitorul de tutun Barbu Moldoveanu cu vizitiul său și un om din Luciu, pe care’l luase ca conductor. In ziua de 4 Ianuarie cadavrul lui Barbu Moldoveanu a fost luat din locul crimei și de, abia azi, după opt zile, a putut fi adus aici în Că­lărași, unde i s’a făcut înmormîn­­tarea cu mare pompă. Serviciul religios a fost oficiat de protoereul Alexandrescu, asistat de două preoți. A fost condus la locul de veci de un public numeros. Numitul lasă tn urma sa o mamă bătrână, soție și două copilași fără nici un ajutor. Autorii triplului asasinat n’au fost descoperiți nici până acum. PLOEȘTI.—Crima din Câm­­pina.—Alaltă­ era, într'o cârciumă din Câmpina, după ce mai mulți lucrători de pe la sonde s’au îm­bătat sdravăn, două dintre ei, Niță Lungu și Misaroș Petre, s’au luat la ceartă. Intr’un moment de furie Misaroș, scoțând cuțitul de la brio, răni grav pe rivalul său. Victima a fost trimisă la spital, iar criminalul arestat și înaintat parchetului, care l-a depus azi la arestul preventiv. Numiri.—I. Zamfirescu, a fost numit intendent al spitalului co­munal «Ana și Gh. Constantinescu» iar d.na Virginia Toma moare la I

Next