Universul, ianuarie 1905 (Anul 23, nr. 1-29)
1905-01-14 / nr. 12
î Principele Trubetskoi și principele Gninizm — (Vezi explicația) K I Calendar pe anul 1905 Ortodox Jouî, 13 Ianuarie.—Samil Mucenici Ermil și Stratonie Catolic Jouî, 26 Ianuarie. — Polycarp Soarele răsare 7.43, apune 5.13 București, 13 Ianuarie. Morii penitenciară D. N. V. Leonescu, procuror general pe lângă Curtea de apel din Iași, a tipărit zilele acestea în broșură discursul rostit de d-sa la deschiderea anului judecătoresc, discurs a căruia temă o formează chestiunea societăților de patronagiu pentru deținuți și liberați, prevezute de art. 5 din legea asupra regimului închisorilor. E o documentată și convinsă pledoarie în favoarea reformei penitenciare și a înființării și la noi a societăților de patronagiu, a cărora activitate exercită o nnmurire atât de binefăcătoare în toate țările civilizate. Ca toți oamenii noștri luminați, d. Leonescu crede că e absolut necesar ca aresturile județene și penitenciarele centrale să fie transformate în școli și ateliere de lucru, iar nu să rămână ca până acum adăpost de trândăvie și focar de corupție. In acest scop, trebue să se înființeze ferme, parcuri în jurul fiecărei închisori, unde deținutul de la țară sâ învețe cultura pământului în mod rațional, cultivarea diferitelor legume și conservarea lor, plantarea copacilor, altoirea pomilor, cultura albinelor, etc. Invățămintul profesional,lucrul manual trebue să fie obligator în închisoare, căci prin aceasta se va desvolta spiritul de ordine și se va regenera deținutul, procurându-i mijloacele pentru existență, garantându-i contra mizeriei și prin urmare contra recidivei. «Sarcina societăților de patronagi ii, în ce privește acțiunea lor moralizatoare generală în interiorul închisorilor ar fi mult ușurată, zice d. Leonescu, dacă am avea la toate închisorile: 1) un personal corect în purtare, cunoscător de misiunea sa și zelos pentru moralizarea deținuților; 2) un regim pentru a nu permite deținuților comunicarea între ei ca să se influențeze în renolege care sa permită liberarea condițională a deținutului și care ar fi un stimulent în bine de la prima zi a încarcerării lui; 4) învățători cunoscători de psihologie, blinzi, răbdători și zeloși la îndeplinirea datoriei, purtarea lor cu deținuții sâ nu fie inspirată decât de dragostea aproapelui, 5) o serioasă și perfectă organizare a muncei». In ce privește societățile de patronagiu, acțiunea lor treime să se exercite atât în timpul deținerei condamnatului, cât și afară din închisoare. «Pentru mulți deținuți liberați, zice d. Leonescu, trebue a se pregăti un nou mediu unde liberalul nu poate fi arătat cu degetul, unde ei sa poată zice: «aici nimeni nu să cunoaște, trecutul este numai al meu, în viitor am șansa egală cu ceî-l’aidl, voi fi tratat și considerat ca și cei i’alțî, voi munci liber și me voi bucura in mod absolut de fructul muncei mele». Pentru aceasta, societatea de patronagiu trebue să aibă un azil temporal, atât pentru bărbați cât și pentru femei, unde să-i primească după eliberarea lor, până când la l agitație», poată ö plasați. .«Ultima activitate a societatei de patronagiu este să plaseze pe liberați sau liberate în ateliere de lucru sau in servicii la familii. «Societatea de patronagiu trebue să continue cu privigherea asupra patronatului plasat» până când nu va mai avea nevoie de ocrotire, devenind de sine stătător și destoinic a-și câștiga în mod cinstit pâinea zilnică. Înregistrînd și această manifestație în favoarea reformei penitenciare și a înființării societăților de patronagiu, constatăm că de câțiva ani încoace s’a format în opiniunea publică un curent însemnat pentru rezolvarea acestor chestiuni și socotim că a venit momentul să pășească la punerea în aplicare a ideilor moderne. Piu Ilusist (Corespondență paria darului «Universul") Petersburg, 8 Ianuarie. O zi istoricii Nu este nimic mai caracteristic decât atmosfera de nepăsare ce domnește la Petersburg în acest moment. Situația este atât de critică încât din moment în moment, din zi ia zi, se pot întâmpla noi evenimente capabile de a schimba cu totul istoria țarei și totuși, la Petersburg, afacerile ordinare preced ca în vremurile normale. Teribilul incident din ziua de Bobotează în contra Țarului, fie voit, fie întâmplător, este urmat fie de o nouă mișcare, în proporții extraordinare, a unei mari greve ce se prezintă impunătoare prin intensitatea sentimentelor greviștilor. In momentul în care se scriu, toate atelierele, toate fabricele, toate tipografiile sunt închise și se calculează că 250.000 de lucrători și-au părăsit lucrul. De asemenea toți lucratorii micilor industrii din oraș s’au pus in grevă și totuși poliția pare a nu se mișca față cu o asemenea Berbere și trupele sunt încă consemnate în cazărmi. Este curios faptul că mișcarea s'a întins asupra orașului ca o undă de fanatism religios , fără organizare, fără fonduri, fără sprijin și fără premeditare. Lucrătorii s’au unit cu toții, ca printr’o fatală impulsiune. în jurul grevei generale. In fața tuturor acestor evenimente, ziua de mâine este așteptată cu mare neliniște, întrucât ea va putea fi o zi istorică, o zi fatală pentru Rusia și pentru toată lumea. Inter-tvier cu preotul Ganon Știți că în fruntea lucrătorilor se afla tinerul preot George Ganon. Corespondentul unui mare ziar strein a căutat să obțină de la dinsul o lămurire a situației. Iată o parte a declarațiilor lui : «Eu am meritul de a fi dat cel d'înteiii alarma și de a fi indicat mijloăcele ca mișcarea să fie împiedicată ; in calea mea am întâlnit însă numai obstacole, politice. Void prezintă eu însumi mâinea împăratului, o petiție a lucrătorilor, prin care ei cer drepturi politice și o adunare constituantă. Sper să pot da petiția chiar in mâinele împăratului. «Ne vom duce la palat fără steaguri roșii, fără cântece revoluționare, ci numai ca cetățeni reali spre a obține de un împărat, care a fost înșelat de birocrație, să asculte care sunt nevoile noastre adevărate și adevăratele noastre cereri. Dacă cererea noastră nu va fi satisfăcută, vom fi dovedit lumea că intențiile noastre erau pacinice; nu vom rege experiența, dar vom recurge la alte mijloace. «Dacă poliția și cazacii ne vor închide, calea spre palat, vom intrebuința forța și vom vărsa singe. Eu voiți fi în capul tuturora. Dacă autoritățile ne vor împușca eu vom cădea printre cei d’intern, dar sîngele nostru CRONIGI FEMININE Soarta unei misionare ruse Actualmente stârnește un mare interes în America o femee rusă, Katerina Breskowskaia, care cutreeră orașele principale ale Statelor Unite, ținând întruniri politice în care descrie în vii colori soarta tristă a poporului rusesc. In toate orașele unde a vorbit ea a fost întâmpinată de simpatiile femeilor și bărbaților distinși, se formară sucursale ale ligei «Amicilor libertăței rusești» și a primit multe ajutoare in bani. Katerina Bieskowskaia este una dintre multele martire, care a trebuit să plătească cu mari suferințe iubirea pentru poporul ei. Fiind de familie nobilă și înzestrată cu o înaltă cultură ea se dedică cu totul instrucției și luminărei poporului. Pentru această «Crimă» a fost deportata în Siberia unde a stat mai mulți ani închisă într'o temniță Exiliul ei a durat 25 de ani. Acum opt ani se întoarse în Rusia unde-șî continuă opera. Șoapte noi cutreeră ea Rusia, propovăduind libertatea. Ea fu din nou persecutată. Deși guvernul a cheltuit aproape un milion pentru prinderea ei, ea reuși să scape ascunzându-se pe la locuințele țăranilor, cari o iubeau foarte mult. In anii din urmă ea făcu o călătorie în străinătate pentru ca sa câștige simpatiile pentru eliberarea poporului rus. După cum am spus ea se află acum în America. La chestiunea atât de mult discutata, că oare poporul rus este matur pentru libertatea politică, ea a răspuns prin urmatorul exemplu : «Sunt în Rusia două provincii, Wieika și Perm, în cari nu locuesc de loc nobili și in cari țăranii își administrează singuri afacerile lor. «Aceste două provincii țărănești au cele mai bune șosele, cele mai bune școale și cel mai mare număr de bibliotecî și școli tehnice. «Fiecare oraș din Wielka are o școala superioară de fete». Olimpia. UN SFAT PE ZI : Cum se poate destupa o sticlă.— Moare o cârpă în apă fierbinte și înfășoară gâtul sticlei în dreptul unde e dopul. După trei minute, dilatații se produce și donai se scoate cu înlesnire, va fi mai prețios decât orice Care va fi rezultatul ? Fără îndoială, niciodată autocrația moscovită nu a mai fost ca acum ținta unor stătea repetate asalturi ; dar niciodată ca acum ea nu s’a aflat mai lipsită de susținători cu adevărat devotați. Prea multe interese însă se leagă de această autocrație, pentru ca lovitura lucrătorilor din Petersburg să o poată dărâma dintr’o dată și să o silească la capitulare. Dacă ziua de mâine va putea fi înregistrată în istoria Prusiei ca o dovadă netăgăduită că suferințele materiale și morale ale stratului interior au ajuns la un grad care face pe cei ce suferă capabili de faptele cele mai îndrăznețe, va mai arăta însă că autocrația, or cât ar fi ea dispusă la mici reforme, nu se simte atât de micșorată în putere până la a se destiia de dreptul ei de supremă deținătoare a oricărei facultăți legislative și administrative. Oricare ar fi însă rezultatul la care ar ajunge, mișcarea lucrătorilor, atât de puternică și de întinsă, este un indiciu sigur că ideile liberalilor și revoluționarilor ruși, precise și coordonate, au ajuns in scurt timp la un grad de intensitate într'adevăr minunat, încât nu mai pare cu putință ca la acțiunea ei pozitivă să mai poată fi opusă numai acțiunea negativă a represiunilor. Țarul nu va sacrifica autocrația , dar comisiunea care pregătește reformele va trebui și grăbească lucrările și din ele va trebui să iasă proclamarea că domnia birocrației s-a sfîrșit. Kaminsky. Tulburările din Petersburg (De la granița ruso germană) ZIUA DE DUMINECĂ Din Eydtkuhnen, la granița ruso-germană, se trimit următoarele amănunte asupra celor petrecute Duminecă la Petersburg, amănunte care coordonează și completează telegramele ce am publicat la vreme. Forțele militare Că ziua de azi va însemna zorile unei revoluții și nu a unei manifestații, se vede încă din primele ore ale dimineței. Mișcările trupelor și măsurile poliției dovedesc îngrijorarea ce domnește. Trupe din toate armele—afară de artilerie care așteaptă cu caii înhămați la tunuri, nn cazărmi — se perindează pe ulițe. Ofițeri de ordonanță trec în galopul cailor, ca niște fantasme. Cazaci călări și pedeștrii ocupă podul Nicolae și celelalte poduri ; toate stradele ce dau pe Neva sunt ocupate rații,tărește. Forțele de cavalerie sunt impunătoare. De azi dimineață toată garnizoana a fost consemnată. Efectivul ei normal este de 50.000 de oameni, a fost întărită însă ori cu alte 7 regimente. Evident, de purtarea trupelor și poliției va depinde caracterul evenimentelor zilei. Lucrătorii se adună. Lucrătorii încep să se adune — sunt orele 8 dimineața — în diferite nivele ale orașului dealungul Nevei și se pregătesc să se indrepteze în grupuri către palatul de iarnă, unde urma să se prezinte țarului petiția lor. Concentrarea se face la început in liniște , lucrătorii par hotărâți a nu tulbura ordinea. Conducătorii grupurilor recomandă mereu liniște. Massen .cele mai mari se adună in cartierul Wassili ostrow, in despărțirea 111-a și a IV-a lângă palat, în orașul intern și in mahalaua. Vyborg. In Wassili ostrow nu se ved polițiști, circulă numai patrule de ulanî. în Bolskoy prospect circulația este suspendată. Lângă Academia de arte sunt concentrate mari masse de cavalerie. Lângă pofdul Alexandru numeroși lucrători adunați acolo sunt lăsați să treacă numai cota 2-3. Prima ciocnire Orele 9 și jum.—Primele grupuri ce se mișcă sunt cele din Wassili ostrov, cari, după un discurs al unui lucrător, se îndreptară—câteva mii de lucrători—către podul Nicolae,în massă compactă. Aei, detașamentele de cazner le ordonă să se retragă. Lucrătorii conjură pe soldați să nu tragă ; câțiva din el iși aruncă puștile, dar ofițerii îi lovesc cu săbiile și ordonă trupelor atacul cu sabia. Aoi sunt răniți primii lucrători și din acest moment se poate spune că revoluția a început. Massele lucrătorilor, respinse cu așa brutală violență se dau înapoi, vociferând, până la sediul Uniunelor unde încearcă să se adune. • De la o fereastră un lucrător vorbește mulțimea, pe când din toate celelalte ferestre se aruncă proclamații revoluționare. Zace mii de inși urlă în contra trupelor și a țarului: 4 lucrători, 1 ofițer și 6 soldați răniți, un cazac ucis ! aceasta e știrea ce circulă ca fulgerul prin oraș. Mulțimea amenințătoare Manifestațiile în diferite puncte ale orașului sunt din ce in ce mai amenințătoare; demonstranții se grămădesc la capetele podurilor și încearcă să treacă. La ora 10, mai mult de 15 mii de lucrători adunați lângă șantierele Nevei se indrepteaza spre oraș , două sotnii de cazaci trag cu iarbă asupra mulțimea. Lucrătorii se opresc un moment și se aruncă apoi pe ghiața Nevei încercând să treacă. Cazacii șarjează lovind în dreapta și în stânga cu «nagaiiile» și ofițerii ei întărită lovind cu săbiile. Aci, conflictul nu a avut consecințe grave, dar de acum incolo, din toate părțile orașului masse enorme de demonstranți se revarsă pe Neva și înspre palatul de iarnă și încăerările cu trupele devin din ce în ce mai dese. Măcelul La orele 12 și trei sferturi, mai mult de 8000 lucrători vin din spre podul Samson. Un lucrător citește un apel prin care lucrătorii sunt convocați la orele 2 in fața palatului. Impunătoarea coloană trece podul. Trupele nu se opun. Din orașul intern 4000 de lucrători se îndrepteaza spre podul Troizky, ocupat de infanterie și de alamî. Comandantul ordonă trupelor să înainteze în contra lucrătorilor. Demonstranții din primele rîndurî parî în genuchî și imploră pe soldați să-i lase să treacă: «— N avem gând rea cu țarul ! Vrem să-i spunem numai adevărul ! Fie-vă milă! Lăsați-ne să mergem la împărat!». Rugămintea e zadarnică , mulțimea e împrăștiată dincolo de pod. In timpul acesta piața amiralităței și Newsky-prospect s’au umplut de demonstranți. In jurul palatului se văd lucrători cari vorbesc mulțimei în mijlocul aclamațiilor. Cavaleria șarjează mereu și poliția operează arestări. Urletele sgudute văraului : «Jos monarhia !» Cavaleria nu mai este îndestulătoare : infanteria intervine. Lângă podul Troitzki, unde sforțarea manii se fac pe bust groaznic, cad 150 de inși, preotul Gapon e rănit. Trupele evacuează piața din fața palatului de iarna. Mulțimea încearcă în zadar să reziste ; femei și copii sunt sdrobiți sub picioarele cailor. Morții și răniții nu se mai numără; cadavrele și răniții sunt ridicați în mijlocul urletelor. Frămîntarea e de nedescris. Mulțimea imploră pe Țar, prin tipsie. Țarul însă stă la Țarskoie- Selo. Baricadele Știrea spaimîntătorului măcel sboară dîn gură în gură; poporul organizează apărarea, întinzînd sinie de-a latul stradelor spre a împiedica șarjele de cavalerie. Pe insula Wassili și lângă podul Troitzki se ridică baricade. Încăerările sîngeroase continuă în diferite puncte ale orașului. La orele 4 se socotește că morții sunt 500 ; răniții nu mai pot fi numărați. Un inspector de poliție și un cazac au fost uciși; un ofițer și 24 soldați răniți. Alte baricade se ridică pe Newski prospect. Trupele le dă asalt și le dărimă. Episoadele represiune sunt oribile. Lângă uzinele Putioff trupele trag de sus în jos asupra lucrătorilor cari s’au aruncat la pămînt. arcul de triumf Narva trupele au tras asupra unei procesiuni liniștite care cânta imnuri sfinte. In fruntea ai erau preoții Gapon și Serghie ; unul ducea o cruce, cell’alt un portret al Țarului. O descărcătură sfărâmă portretul, ucide pe preotul Serghie și rănește din nou pe Gapon. Se înserează. Pe înserate mulțimea din centrul orașului descrește. Cavaleria și infanteria sunt tăbăcite pe piața palatului de iarnă. Detașamente puternica patrulează pe ulițe. Pe la orele 7 încăerările încetează, totuși mulțimea continuă să staționeze in împrejurimile palatului fără a se mișca. Se înoptează , orașul e un îndumeric , se aud ici și colo insulte la adresa ofițerilor, în mijlocul unui murmur surd de gemete, de viete. Ghiața Nevei zăpada stradelor au pe dinsele pete mari de sînge. V Principele Trubetzkoi și principele Galitzin — Vezi ilustrația — Dăm astăzi portretele principilor Trubetzkoi, mareșalul nobilime! din Moscova și Galitzin, primarul orașului Moscova. Cel dintâia, după cum se știe, a sprijinit mișcarea pentru reformele liberale, dar văzându-se în primejdie s-a refugiat la Stokholm, în Suedia. Principele Galitzin, după cum se vorbește, va fi numit guvernator general al Moscovei, in locul marelui duce Sergiu,mătoarele candidaturi în acest județ : Colegiul I de Cameră, d-niî M. G. Cantacuzino și general I. Lahovari; col. II, d. G. Dimitrescu ; col. III, d. Pascal Toncescu. Candidații pentru Senat nu s’au fixat încă. D. P. Grădișteanu, fost senator, care se zice că își va pune candidatura ca independent la colegi de Senat, a sosit in orașul nostru. A sosit de asemenea un județ și d. M. G. Cantacuzino. Războiul ruso-japonez — Prin poștă — Locuitorii din Vladivostok au fost rugați să iscălească inainte de 10 c., o declarație prin care -și exprimă dorința de a rămânea în fortăreață în caz de blocare, spre a lua parte la apărarea ei. Bărbații vor lua armele, sau, ca gardieni, vor veghea la ordinea internă a orașului; femeile vor face pe surorile de caritate. Persoanele, cari nu-șî vor fi dat semnătura, vor trebui să plece din fortăreață la cea de întâia somațiuni.* * » La Tokio se afirmă că rușii au primit 4 diviziuni de întăriri. Se crede că efectivul lor actual e de 9 corpuri de armată, adică în total 300 mii de oameni de toate armele. • ** Cartierul general al lui Kuropalkin e la Longsan, în apropiere de linia Mukden-Fușun. * * * * Rușii șl-ab întărit de curând aripile. Acum se află 2 jumidivizii înaintea generalului Oku, 2 corpuri in fața generalului Nodzu; restul, adică vr’o trei corpuri de armată, face față generalului Kuroki și păzesc minele de cărbuni de lângă Fușun. Avant -posturile generalului Kuroki se află la vr’o 500 metri de Ruși cari sunt retranșațî d a lungul dealurilor, lângă Kuantabenșan. O luptă mare nu e iminentă, din cauza gerului cumplit. * « Prințul japonez Tashiai și suita lui au plecat Sâmbătă din San- Francisco în Japonia, pe pachebotul «Mongolia». Acest vapor a îmbarcat o mare cantitate de mărfuri calificate de tractate de contrabandă de războia. Mișcarea electorală Iolj .Membrii corpului didactic din Craiova, ln întrunirea de aseară, au decis să pun două candidați la alegerile din Februarie. Pe d. N. Gântun iar la colegiul II și pe d. P. Costescu la colegiul III. Gorj.—Lberalii gorjeni au fixat următoarele candidaturi: La Senat : Col. I, d-nii Vasile Lascar și Arh. Meșeuia ; col. II, d. Șt. Dobroneanu. La Cameră : Col I, d-nii Ionel Brătianu și Titu Frumușanu : col. II, d. Num» Frumușanu , col. III, d. Diuca Schileru. Teleorman.— Astazi, la orele 2, s’a ținut în sala Giuvelca din Roșiorii-de-Vede, o întrunire publică, la care au luat cuvîntul d-niî N. Furculescu și Traian Mihăilescu. încă de la orele 12 și jum. cetățenii Roșioreni aflând că d. Furculescu va lua cuvîntul la întrunire, au început a circula un mase pe calea Dunării unde se afla localul Giuveica. Președinte al întrunirii a fost proclamat d. Traian Mihăilescu. D. Furculescu a veștejit obiceiurile cele rele electorale, sfătuind pe alegători sa nu dea voturile decât candidaților cari merită încrederea lor , d-sa anunță că își va pune candidatura la colegiul I de Senat. După d-sa a luat cuvîntul d. Traian Mihăilescu anunțând că va propune o listă la alegerile comunale, în cap cu d-sa. Azi și. — La întrunirea partidului conservator, ce se va ține Duminecă, 16 c., în sala coloseului regal din Iași, când urmează să se citească programul guvernului, vor lua cuvîntul d-nii G. Gr. Cantacuzino, Take Ionescu, Al. Bădărău, general Manu și Dim. A. Greceanu. Întrunirea va fi prezidată de d. Vlădoianu și la ea vor participa toți miniștrii, afară de d. general Lahovari. Tot cu ocazia acestei întruniri se vor proclama candidații partidului conservator din Iași, pentru apropiatele alegeri. Opoziția unită va susține pentru colegiul IlI-lea din Iași candidatura d-lui C. Stere, liberal. Prahova.— In ziua de 16 e. L2 «s. a., se va ține In localul școalei «Carmen Sylva», din Sinaia, o întrunire a conservatorilor. Vor vorbi mai mulți fruntași conservatori din Prahova. Ialomița —Conservatorii cantacuziniști au hotârât până acum ur turier Judiciar (TRIBUNALELE CIVILE) Procesul fostului conductor poștal Ștef. Băidulescu înaintea secției 4-a a trib. Ilfov s’a înfățișat ori procesul fostului conductor poștal Ștefan Rădulescu, dat, judecății pentru că prin fals și-a însușit mai multe sume de bani trimise prin mandate poștale diferitelor persoane din Capitală. Suma ce și-a însușit e de 1088 lei. La interogatorul ce i s’a luat a recunoscut complect faptul și s’a mărginit numai să ceară indulgența tribunalului. Tribunalul la condamnat la 3 luni închisoare.* » m Condamnarea unui falsificator de polițe Am publicat la timp despre arestarea fostului agent sanitar Anton Macaron din Capitală, care s’a prezentat la ministerul de finanțe și ca un bon fals a încasat suma ce se cuvenea ca pensie unei alte persoane. Pentru acest fapt el a fost condamnat la un an și jumătate închisoare. In urma condamnării s’a mai descoperit că el a mai falsificat și mai multe polițe semnând în ele ca debitori nume de persoane fictive, iar ca giranți persoane cunoscute «Láncei Golentina» și «Bâncei poporului» unde le-a și scumptat. Pentru aceste fapte el a fost dat din nou în judecată și secția 4-a a tribunalului l'a mai condamnat la alte 8 luni închisoare șia despăgubiri civile. » * Extrădarea lui Rozenbaum Se știe că Curtea cu jurați din jud. Ilfov a condamnat la 20 ani munca silnică, pentru atentat la pudoare, pe Iacob Rozenbaum, fabricant de corsete din Capitală, înainte de înfățișarea procesului, el a fugit la Paris. Guvernul român aflând de locul unde se gâsea Rozenbaum, a cerut guvernului francez arestarea și extrădarea lui. El a fost adus ori în Capitală și după ce i s-a luat un scurt, interogator de d. prim-procuror Ciuflea, a fost depus la Văcărești, înainte de a fi depus, Rozenbaum a făcut opoziție la decizia condamnatoare și procesul său se va judeca din nou în sesiunea de Martie a Curței cu jurați. Grefier. Campania electorală din Ungaria Din Brașov ni se scrie că alegătorii români din acel oraș și din comitat au hotârit să se abțină de la alegerile de deputat, cari se fac astăzi. Candidații poporuln săsesc sunt Copony, Hintz, dr. Lutz și Schmidt, toți guvernamentali. Afară de aceea mai candidează un democrat și un socialist. Maghiarii din Brașov nu vor pune candidați. Comitetul lor executiv invită pe alegătorii maghiari să remntte cu desăvârșire neutrali și să nu-și dea votul pentru nici unul din candidați. Candidatul naționalist din cercul electoral Nadlac, dr. Vasile Lucaciu, a sosit în acel oraș, unde a fost primit cu mare entusiasm de către alegătorii români, sârbi și slovaci. La gară a fost întâmpinat de un comitet de 12 membri, aleși din cele trei naționalități. In discursul program pe care l-a ținut neînfricatul luptător Lucaciu, a făcut un călduros apel ca toți românii să stea în deplină solidaritate cu sârbii și slovacii. In serviciului cauzei naționale. După aceea combătu cu puternice argumente discursul primului ministru contele Tisza. Venind la afacerea Avram Iancu zice că va sosi odată vremea când pe piața Nadlacului se va ridica o statue in memoria acestui falnic erou național. Amenințarea contelui Tisza că nu va permite existența partidului național este naivă. Vorbirea lui Lucaciu a fost acoperită cu sunete de aplauze. După aceea vorbi preotul slovac Boor. La urmă s-a votat în unanimitate o revoluțiune redactată în trei limbi, prin care se aclamă candidatura părintelui Lucaci. Textul acesteia a fost telegrafist d-lui George Pop de Băsești, președintele partidului național român : «Alegătorii români, slovaci și sârbi, din cercul electoral și Nădlacului, candidând azi în deplină Solidaritate și cu însuflețire indescriptibilă pe d. dr. Vasile Lucaciu de deputat, a decis să felicite deodată pe președinții celor trei partide român, sârb și slovac și să le exprime devotamentul și încrederea lor neclintită». Trei coruri intonară apoi «Deșteaptă-te române» și «Doina lui Lucaci». Seara s'a dat un banchet la care s’au ținut mai multe toaste. O primire tot atât de entusiastă a avut și confratele nostru Ion Rusu Șirianul, în cercul Chișinău, în care și-a pus candidatura, cu program naționalist. D. Rusu ținu un discurs lung în care arătă ce are de gând să ceară pentru popor Camerei deputaților, dacă va fi ales. Peste tot locul candidații naționaliști sunt primiți cu mare însuflețire. Dr. Vasile Lucaciu și-a pus candidatura și în cercul Șomcuta mare, în urma retragerei avocatului Dragoș. Contra candidatul lui Lucaciu este guvernamentalul Papp. Isbânda lui Lucaciu este sigură. Despre mișcarea electorală a sârbilor radicali se anunță următoarele : Intre partidele sârbești, liberală («Branik»-Polit) și radicală («Zastava»-Tomici), sunt mari neînțelegeri. Unii lucrează contra altora. In Török-Becse sârbii radicali luptă pe capete pentru a și scoate victorios candidatul lor Musicki față cu candidatul liberalilor Lyubomir Pavlovici. La Biserica albă sârbii liberali ar dori sâ aleagă pe bétrinul Polii, conducătorul lor. O parte a alegătorilor sârbi radicali au cutreerat comunele sârbești demonstrând îi. contra lui Tomici, cu strigări de «jos ucigașul». (Se știe că Tomici a omorât cu 15 ani înainte pe redactorul ziarului «Branik» Dimitrievici). Această luptă între cele două partide sârbești, va zădărnici reușita și a unora și altora, dacă în momentul suprem nu se vor uni contra candidaților guvernului. După cum se știe alegerile vor avea loc astâzi și Sâmbăta viitoare, acel spital, făcând serviciu la cirg. II medicala. — D-na Elena Georgescu a fost numită moașe a cercului Brazi. Spargeri și furturi.—De câtva timp spargerile și furturile sa țin lanț în orașul nostru. Erî noapte, numai s’au săvîrșit 4 .spargeri și anume : In strada’ N. Bălcescu, de unde s’au furat mai multe obiecte; la d. doctor Cloaje, la d. Drosescu, din calea Tîrgoviște și altul la d. I. Polichroniade, din str. Plăeșilor, căruia i s’au furat bani și obiecte. Siguranța urmărește pe autorii acestor furturi, cari probabil sunt constituiți în bandă. Expulzat.—Supusul turc Marcal Hagop Ghermaghean, fiind găsit fără acte în regulă, va fi expulzat mâine. Politice. — Aseară s’a ținut o consfătuire intimă la d. C. I. S.toicescu, fost ministru, la care au ți dat parte fruntașii liberali din localitate. S’a discutat asupra campaniei electorale, și a persoanelor cari vor candida la viitoarele alegeri. Diverse. — Mâine consiliul de igienă va ține ședință, având a se pronunța, între altele, și asupra cererea unei societăți petrolifere, ca un capital de 8 milioane lei, de a deschide o rafinărie în apropierea barierei Rîfov, pe locul d-lor Al. Ionescu și G. Gogălniceanu. D. inspector comunal Bunescu a fost autorizat să gireze și afacerile plaiului Peleș. Judele instructor al palmii admițând cererea prevenitului Nița Runceanu, , acesta va fi pus la libertate pe cauțiune. Accident nenorocit.—A fost transportată în căutarea spitalului femeea Elena Popa din str. Oilor, peste care răsturnându-și o lampă aprinsă, a ars-o grav. Întrunire. — La sfîrșitul septămânei acesteia liberalii din localitate vor ține o întrunire publică. Până acum nu s’a fixat încă ziua. O CUGETARE PE M La unele tristeți trebue singurătate ; la unele mândrii, trebue tăcere. Știri din străinătate — Prin poște — Generalul rus, care a murit la Petersburg în urma maltratării suferite de la greviști, se numește Ejiinski.* * * La Venezia s’a ținut Luni o mare întrunire a lucrătorilor ; adunarea a votat o ordine de zi prin care își exprimă urările ca revoluțiunea rusă să reușească. * * * Regele Spaniei a dat un decret de amnistie care se întinde și asupra deputaților în contra cărora este deschisă vre o acțiune judecătorescsă. Această amnistie va face să se îndepărteze multe greutăți politice.* Corespondentul ziarului Bally Telegraph la Petersburg a Întrebat pe un înalt funcționar da la Curte de ce s’au tras focuri asupra lucrătorilor și studenților înarmați. Funcționarul răspunse: «Pentru că legea civilă e suspendată și suntem în stare de războiu. Duminecă noapte țarul a hotărit sa sa suspende orice putere civilă, încredințând ordinea publică marelui duce Vladimir și acesta nu știe să fie moale. Doctoria lui sigură spre a vindeca poporul de boala constituțională, a fost și este de a se spânzura vre-o sută de nemulțumiți dinaintea ochilor tovarășilor lor».* « * Deși poporul rus are un fel de respect sfint pentru Țari, totuși de la domnia lui Petre-cel- Mare până «cum au murit de mâini ucigașe următorii împărați-ruși: Ioan VI, în 1740; Petrte II, în 1762 ; Pavel I, în 1801 și Alexandru I1, în 1881. * Mitropolitul Antonius a trimis preotului Gaponi,—unul din șefii lucrătorilor din Petersburg, o scrisoare prin care-l anunță că-l anatemisează și-l somează să-i dea seama de faptele rele și să înceteze campania lui. « Profesorul dr. Högyes, directorul institutului Pasteur din Budapesta, în urma unei boale incurabile de creere, a fost internat într'o casă de sănătate. Boala i-a provenit din racordarea prea mare a sistemului nervos, lucrând în conținuu la probleme grele. * * Celebrul slavist de la universitatea din Viena, profesorul dr. logicî, care cunoaște foarte bine situația din Rusia, publică un remarcabil articol în ziarul «Agramer ’’Tagblatt» care apare în capitala Croației, asupra situației actuale din Rusia, zicând ca aceasta este foarte amenințătoare. Firește că este o prostie, zice dânsul, ca să se numească Rusia un colos și să se prezinte situația astfel ca și când Rusia s’ar afla la marginea prăpăstiei. Un popor ca cel rus nu poate să peară. Situația poporului este acum în Rusia mai bună decât pe la anii 70, când lagicî se afla ca profesor la Petersburg. Și poporul rus a făcut progrese, dar mai încet, ceea ce de altfel nici nu e cu putință la un popor care are numai îndatoriri și nici un drept. Trebue să se introducă în Rusia un oarecare regim reprezentativ și sâ se redea zemstovurilor cercul de activitate care avea pe timpul lui Alexandru II, apoi să se desființeze censurs preventivă. D-rul lagicî nu crede că evenimentul de la Bobotează a fost un atentat. * * * » UN PROVERB PE ZI Tot ce se naște e supus să moară. (Norvegian). „UNIVERSUL“IN PROVINCIE De la coresp.ostri particulari Miercuri, 12 Ianuarie. CĂLĂRAȘI. — Crimft.— Flăcăul Ion M. Stan, din Ulmul, a tăiat cu cutitul pe Tudorache Radu Pacientul, în stare gravă, a fost internat in spital, iar criminalul arestat. Iscoaită de ger.—In drumul, ce duce la valea Rusului Plevna, a fost găsită moartă de ger femeea Stana Stoica, din Dor-Mărunt. Inmormintare. — După cum v’am comunicat, în ziua de 2 Ianuarie a fost asasinat distribuitorul de tutun Barbu Moldoveanu cu vizitiul său și un om din Luciu, pe care’l luase ca conductor. In ziua de 4 Ianuarie cadavrul lui Barbu Moldoveanu a fost luat din locul crimei și de, abia azi, după opt zile, a putut fi adus aici în Călărași, unde i s’a făcut înmormîntarea cu mare pompă. Serviciul religios a fost oficiat de protoereul Alexandrescu, asistat de două preoți. A fost condus la locul de veci de un public numeros. Numitul lasă tn urma sa o mamă bătrână, soție și două copilași fără nici un ajutor. Autorii triplului asasinat n’au fost descoperiți nici până acum. PLOEȘTI.—Crima din Câmpina.—Alaltă era, într'o cârciumă din Câmpina, după ce mai mulți lucrători de pe la sonde s’au îmbătat sdravăn, două dintre ei, Niță Lungu și Misaroș Petre, s’au luat la ceartă. Intr’un moment de furie Misaroș, scoțând cuțitul de la brio, răni grav pe rivalul său. Victima a fost trimisă la spital, iar criminalul arestat și înaintat parchetului, care l-a depus azi la arestul preventiv. Numiri.—I. Zamfirescu, a fost numit intendent al spitalului comunal «Ana și Gh. Constantinescu» iar d.na Virginia Toma moare la I