Universul, februarie 1905 (Anul 23, nr. 30-57)

1905-02-01 / nr. 30

UN SFAT PE ZI­AP& Iran A de toaletă. — E­sen­ții de chitră, 12 gr., esență de bergamotă, 26 gr., esență de lă­mâie, 30 gr., esență de­ levandd, 6 gr., alcoolul de smirnă, 43 gr. — Lăsați-le să stea douâ­ zeci și patru de ceasuri, apoi strecoară. ----».*• «sasaana­—.. --------------------­Defunctul a fost licențiat în drept portărel la trib. lași, peste 95 ani procuror și judecător de instrucție la Fălticeni, iar de câți­va ani ocupa funcția de­ jude-in­­structor la trib. Dorohoiu. Căsă­torit, lasă o soție dezolată și șoapte copii din care două fete și 5 Moți. Cel mai mare baiat­e dr. veterinar la­ Mihăileni; reposatul a fost frate cu d. avocat G. G. Burghele fost deputat sub regimul liberal. Corpul a fost transportat la bi­serica cated­ralaVuidfe va sta până Luni când se va face in­mormin­­tarea. . Magistrat integru și coștiincios, fire blândă și îndatoritoare, leal și drept, defunctul lasă unanime , regrete tuturor acelor cari l’au cu-1 DOSCUI. Sosirea prefectului Csipî­­lnîei.—Azi, cu trenul de 12 jum. a sosit în localitate d. D. P. Mo­­ruzzi, prefectul poliției Capitalei și șeful partidului conservator din Dorohoiu, fiind primit la gară de d. prefect Miclescu, autoritățile și un numeros public. Sosirea d-lui Moruzzi are un caracter politic, fiind in legătură cu mișcarea e­­lectorală. PLOEȘTI.—Descoperirea u­­n­ei bande de spargereri. — Prin Decembrie trecut, jandar­mii, in urma deselor ideiameții, reușesc să aresteze pe flăcăul loan Stan Petre, de joi din com. Ta­taral, care — luat de scurt— m­ăr­­turisește câte­va spargeri, cum să denunțe însă vre-un complice. Find depus, loan Stan­ Petre credea că foștii lui tovarăși iși vor mai aduce aminte de el,’ ajut­an­ei­u-i cu ceva în penitenciar. In urma unei așteptări zadarnica, Ioan Petre Stan s’a h­otărit Insa tu’și resbune pe complicii săi de­­nințându-i. In adevăr el a făcut eri com­plecte mărturisiri judelui instruc­tor al cab.”I, care a și ordonat mai multe arestări. Voiu comunica amănunte în a­­­­ceastă afacere. Epiterel­e pe cauțiune. — Perceptorul G. Petic­ni, depus — după cum am comunicat—pentru fals și delapidări, a făcut cerere de punere in­ libertate pe cauțiune, depunem­ suma de 509 lei. — Parchetul a ordonat elibera­rea fără cauțiune a lucrătorului Petre Misan«, acuzat că —la un chef într’o cârciumă din Garantna a rănit grav pe un alt lucrator. Electorale.—La colegiul I de deputați va candida ca liberal­­n­ațional și dt. Gogu Negulescu, fost prefect și inspector general administrativ. — Candidații pentru alegerile viitoare au­ următoarele semne distinctive pe buletinele de vot. Conservatorii o cruce, liberalii un cerc cu trei stele in mijloc , d. Gogu Negulescu un triun­ghiu intr’un cerc, d. Leonid­a Georgescu o stea, d. Scarlat Moisescu un inel, ceî­ l’alțî candidați au dife­rite alte semne. Arestări.— Serviciul siguran­ței a arestat pe cunoscutul pun­gaș; G. lonescu, autor a trei în­drăznețe furturi, înaintat parchetului el a fost depus. — A fost depus și individu Gostică Georgescu, zis Zxigrăve­­scu, un îndrăzneț pungaș de bu­zunare, In condifi.—Un incendiu a dis­trus ori o parte din locuința mun­ci­torului Andrei Bucur, din str. Tirgoviște. Focul a fost stins cu ajutorul vecinilor. Jínior peîrc.— Copilului Nico­­lae, in etate det 2 hni, fiul lui­t fost­adie Nistor, din str. Tirgșor, luându-i foc hainele de pe ei, a suferit arsuri grave. Flirt.— Locuitorii Nicolae Ma­ladia ‘ “ no­a­pi și pasări din curtea femeiii Ale­xandrina Stoic­scu, din comuna Boldești. _ Ambii hoți au fost arestați de către serviciul siguranței. Întrunire.. . La întrunirea pe care partidul conservator o va ține Luni­ul c­ in sala teatrului ..Cooperativa“, vor lua cuvin­tul, pe lângă d. prim-ministru G.Gr. Cantacuzino și alți fruntași con­servatori din București, cari vor veni cu d-sa. Demisie.—D. Al. Demetrescu, directorul arestului preventiv, și-a înaintat demisiunea din acest post. ROMAN.— Într-unire.— Astă­­seară a avut loc, în salonul Ho­telului „Central“ o întrunire a partidului conservator din locali­tate. Au­ vorbit d-nii: Cantacu­­z­ino-Pașcanu,Bordan Cantacuzino, dr. Riegler și Iorgu Petrovici. După aceea s'a dat un banchet la care au luat parte fruntașii partidului, câți­va foști senatori și deputați, precum și funcțio­narii locali. S'au­ ridicat toasturi ocasionale. il.­SXIUVC.—întâmplare in­­spirii mäi&laitimie.—Aseară pe la orele 7 și jum., locuitorii din st. Domnească au fost vin­ alarmați de o întâmplare, pe cât de tra­gică, pe atât de îngrozitoare. Intro odaie de lângă cârciuma d-nei Stana Merișor, din această stradă, intrase taierul Constantin Antonescu, fiul cunoscutului pro­prietar din orașul nostru, Anton Antonescu, însoțit de un servitor, care ținea în mână o pușcă ne­­încărcată. Servitorul lăsa pușca rezimată de pat și plecă, iar An­­tonescu, se așeză la o masă ca să mănânce, urmând să se ducă apoi la un prieten, afară din oraș. In odaie se mai afla, culcat m pat, d. Neculai Merișor, soțul câr­­ciumăresei, care e bolnav de mai mult timp, iar pe o ladă, mai la o parte, ședea fata Stana Petra­­che Gândea,­­iar nu Anica cum anunțasem greșit in telegrama de aseară) și vorbea cu tinerul An­tonescu. Acesta, după ce mâncă, voi să încarce pușca, și așezând cartușul înăuntru,’ scăpă trăgaciul pe care voia să’l lase in jos. O de­tunătură puternică se produse apoi și fata Stana, care ședea pe ladă în fața lui Antonescu, scoase un țipăt de durere, și apoi căzu fără simțire în mijlocul odlăii, scăl­data în sânge. Alicele ce se aflau in cartuș o nimeriseră in cap, per­­forându-i tâmpla dreaptă cu ochiii cu tot. La auzul detunătur ei alergă nu­mai de­câ­t d-na Merișor și câți­va asistenți din cârciuma, cari se re­trase înspăimântați la vederea graz­nicului spectacol: nenorocita fată de lupta încă cu moartea, zv­reo­­lindu-se într’un mare sac de singe, în mijlocul odăei; creerii erau împrăștiați pe jos, iar din cap curgea sângele în șiroaie. La ve­nirea lor, finalul Antonescu dis­păruse, rămânând in locu’i, pe pat, numai arma ucigătoare, încă îumegândă. Victima, după câte­va, minute, încetă din viață. Vestindu-se autoritățile, sosi la fața locului d. substitut de pro­curor Sagărceanu, d. polițam Nica, comisarii Ciobanu și Țimiraș, sub­ comisarul Rădulescu, etc., iar pu­țin mai în urmă, sosiră și d-nii doctori Pâcleanu și Jarca, precum și d-nii V. I. Pella și G. Anto­nescu, fratele inconștientului cri­minal, cari nu putură de­cât să constate moartea sărmanei fete, în etata de abia 22 auî. fe’au început apoi cercetările,cari au durat mai mult de două ore, și din care a reeșit cele descrise de noi mai sus. Tocmai astă­zi de dimineață, ținând Antonescu s’a prezentat singur la instrucție, mărturisind greșeala ce a făcut. Spre seară, in urma interogato­riului ce i s’a luat, el a fost pus în libertate. Astă­zi s’a făcut au­topsia cadavrului, iar mâine se va face in mormăi­tarea. Un a­ mt­im­al dureros.—Pe când autoritățile sa aflau la fața locu­lui, veni și bătrânul Fetrache Gân­dea, plângând, și când văzu cor­pul neînsuflețit al fiicei sale, căzu jos in cârciumă, cu fața la primint, zvircolindu-se disperat. In telegrama mea de aseară, calificasem această întâmplare ca o crimă,—căci așa se credea de toți la început—iar astă­zi, cer­cetările au dovedit faptul așa cum se vede descris mai sus." Această întâmplare e discutată și acum de toți. CRONICI Un roman din viață și oficiul stării civile din Berlin si a petrecut acum câte­va zile o scenă dramatică. Un tînăr se apropie de func­ționarul însărcinat cu înregis­trarea nașterilor. El anunță nașterea unei fetițe, dându-i și un bilet despre starea civilă a familiei. Bătrânul funcționar citi re­pede cele câte­va rînduri, le reciti și apoi începu să tre­mure. Tinerul nu-și putea explica această stare de agitațiune? Bă­trânul citi cu vocea pe jumă­tate, cele scrise pe bilet: „Henry Cli­r,­monteur, născut la 30 Septembrie 1871, la Vendres, Franța, de la 1895 naturalisat in Prusia“. Ei voi să se ridice, dar recăzu pe scaun. Tinerul, înspăimântat, îl sprijini. Cei­­l­al­ți funcționari de­veniră atenți la această scenă. In fine bătrânul secretar se reculese și la rugămintea sa, tinerul Gi­­ r trecu cu el într’o cameră goală de alături. La întrebarea: „Mama d-tale se numește, sail s’a numit Ma­deion?“— tînărul, uimit, răs­punse afirmativ. La cea­l­ altă întrebare: „Tră­­ește încă?“ tinerul răspunse: „Ea trăește la mine și este o credincioasă îngrijitoare a celor doui copii ai mei“. Bătrânul, pe care-l podidiră lacrămile, strînse mâna tîne­­rului zicând : „Salută din par­te-mi pe mama d-tale. După terminarea serviciului voi veni la clînsa. Numele m­i-l voi­, spune în persoană!“. Iată cum stau lucrurile: Bătrânul funcționar, actual­mente văduv, cu numele Henric X., luase parte ca sergent la asediul Parisului în 1871. El stătuse mai multe luni în gazdă la primarul comunei Vendres, de lângă Paris. Fiica sa Ma­d­don se înamora în curând de frumosul sergent, care răs­punse la dragostea ei. El ceru mâna fetii, dar tatăl ei i-o re­fuză. In fine Parisul căzu și regi­mentul primi ordin ca să se reîntoarcă în patrie. La des­părțire sergentul făgădui fetei, care plângea, că se va întoarce după Tesboin. Relațiunile de dragoste între acești tineri avuseră urmări pentru Madelon, care fu alun­gată din casa părintească și apoi se duse în Germania cu copilul ei, ca să caute pe iu­bitul ei. Acesta, într-aceea că­zuse greu bolnav și zăcu mult timp în lazaret. După ce se făcu sănătos ieși din armată și obținu o funcțiune. Mai în­­nainte de a o ocupa se duse la Vendres, ca să aducă pe iubita sa Maud­on. Aici află cu du­rere că ea dispăruse din casa părintească. El o căută multă vreme, dar în zadar, și când dispăru și ultima speranță își plecă capul în fața sorții! Madelon Cli­r venise la Ber­lin, unde 'și câștigase hrana dând lecții de limba franceză, râmase n­emăritată și-și crescu cu îngrijire pe unicul ei fiu­, care ocupă astă­zi o posițiune bună ca monteur într’o mare fabrică. După 84 de ani în fine s’au­ revăzut 1 Com­etici. Eri s’a ținut în sala Paebe adunarea generală extra­ordi­nara a societăței „Văduva“ din Capitală. Societatea, înființată acum doui ani, are de scop ajutora­rea văduvelor în caz de boală și deces. Totuși se admit și femei măritate și bărbați. Societatea numără în pre­zent aproape 6000 membri. La adunarea de eri au luat parte mai multe sute de per­soane, în mare parte femei din împrejurimile Capitalei. Era vorba ca adunarea să asculte darea de seamă a unei comisii de control numită într’o adunare generală precedentă. Această dare de seamă însă —care conchide că s’a frustrat din casa societăței suma de 6000 lei — nu s’a putut face, căci, în urma cererei doamnei Elena Mateescu și a câtor­ va oratori, membrii comisiei fură dați afară din sală cu hui­de eri și bătae. Cei rămași în adunare vo­tară prin aclamațiuni sgomo­­toase pe membrii noului comi­tet, realegând ca președintă pe d-na Elena Mateescu. Atunci, membrii comisiunei împreună cu partizanii și par­tizanele lor, se îngrămădiră pe bulevard, în fața sălii, discu­tând cu aprindere și voind să facă o manifestație celor din năuntru la eșirea lor din sală. Ar fi urmat de­sigur o în­­­căerare sângeroasă dacă nu ar fi intervenit la timp comisarul secției respective, care, cu a­­jutorul mai multor­­ sergenți puse capăt scandalului înde­părtând pe cei str­­nși pe stradă. Cei nemulțumiți de adminis­trația d-riel Eiena Mateescu, au adresat o plângere parchetului care se va ocupa în curând cu această afacere. in ep. NC!RELGIO La biserica Luterană a fost eri un concert religios în folosul săr­manilor Comunității Evanghelice.. Orga, instrumentul stăpân al Caselor de rugăciune, a predomi­nat firește in programul acestei foarte importante manifestări ar­tistice, grația unui artist străin, d. Wright, organist al bisericei e­­vanghelice din Passy,­­Parish Essențiunea sa legala și agilă­, buna ca pricepere în combinațiu­­nile de jocuri diferite și bine po­trivite diverselor pasagie, stăpân încă pe pedaliere, făcând să bată basuri adânci și iuți din picioare meștere ; toate acestea ne-am arătat ca d. Wright e un organist care cunoaște tainele instrumentului complex și greu ce cultivă. Din 9 bucăți ale programului, în 7 dintre miele a răsunat orga maiestoasă și rigidă executând clasica Toceala și Fuga de Bach, un Canon de Schumann, cu dulci și înduioșătoare jocuri de fund, strălucitul Concerto cu orchestra a lui tio­udei, Inălțătoarea Medi­tat iurte a lui Lefebvre, caracteris­tica Toceala a lui Dubais, direc­torul Conservatorului din Paris și în fine, 2 bucăți cu orchestra foarte interesante de Quilma­rst, au asi­gurat domnului Wright un serios succes. Orchestra, sub conducerea d-lui Dinien, și-a amestecat sunetele ei lingușitoare sunetelor mărețu­lui instrument, zicând singură și un concert de Bach, corul socie­­tăței „Carmen“ a cântat cu pre­­cisiune 2 bucăți religioase, vioara d-lui Malc­her și harpa d-nei Goanda au­ contribuit a pune in evidență frumusețea unei bucăți de L­avo Un­­­gar <i. Werkmeister, voebia relist al Domului din Ber­lin, a cântat cu o voce de bas meșteșugită, bucăți de Krebs și Händel. Numeroasa și aleasa asistență în frunte cu M. S. Regina și Principesa Maria, a părut încân­tată de această ședință artistică căreia accentele mistice al orgei și alegerea bucăților, iau dat sme­renie și avânturi înălțătoare de suflete. BI. C. I.. «SFILISEHAS Zah­aria Cristea au furat trecută mai multe obiecte Tipkram­ie din Rusia (Teleg­rame­l 'particulare ale ziarului ,, Universul“ Situația în tei* Roma, 30.— Telegramele so­si­te azi aci, din Rusia, anunță că situa­țiunea a devenit iar foarte grava. Grevele sporesc pretutindeni. Victimals & la Sosnoite. —Temeri , noul Paris. 30.—Se depeșează din Petersburg ziarului „Petit Pa­risien“ că în ciocnirea de eri, de la Sosnovice, între trupe și greviști, o sută de inși au fost uciși și 400 răniți. „Petit Journal” este informat din Petersburg că greviștii au isbutit să-și procure arme. E­femere de conflicte pentru azi Dumineca. Siottin­eie de la Sosnovîce.— Rezeniști să fuiUîfi.—Onor peliiiști liciți !n fâine. Berlin, 30.—Telegramă din Petersburg: Aproape c­e Sosnovice au­ fost uciși de cazaci 48 de persoane. Din 137 de răniți au murit deja 87. La Kiev, rezerviștii comit jafuri. Câți­va polițiști au fost uciși. Se zice că pe calea ferată si­beriana ar fi iminentă isbuc­­nirea unei greve intre lucrători. In timpul adunării secrete a greviștilor, aceștia au descope­rit între ei dupî agenți poliție­nești, travestiți, și i-au ucis în lovituri de bastoane și de pumni. * ♦ * A se citi alte a­ni în ramîc la Ultima Ora. â­ ­­2 — Pentru țara mi­n«sif Este știut că dir« ca­uza relei recolte din anul tre­cut, țăranii Hoșișăi sunt in «««re lipsă. Până la re col­ta viitoare este prea m­ult timp și țăranului ii lip­sește hrana «te Sie­ca­re zi. Ies verles’e est sforțările, destui «le mari nie Sianu­­lui, nu pot Si Duiestî Sâă­­limre pentru marea po­­pulitiune ii» lipsă «îe La țarii. A pi­ trim­it onorații noștri cititori și-a rug­uisi sii contribui cu cât le va C cu putință, spre­­ a pu­te »• veni tfi­plnt in spris­­torul țăranilor fără asu­­­loace de existență. Vom public« refulat nu­mele sub-scriitorilor, precum și sumele ce ni se vor trimite. Totalul precedent — toi 1816.25. D. G. SUtmelatos, Oltenița, tei 20.­Total general — — i,>, LIM1Í fiii TOATA SilM Roșențe nasului.­Când vedem pe cineva că ai‘e nasul roșu sun­tem porniți mai tot­ de auria să cre­dem că avem a face cu un alcoo­lic. Din cele ce urmează vom ve­dea insă că nu e bine să judecăm pe oameni prea repede­ și de la prima vedere, căci vom­­ găsi că roșeața nasului e produsă de multe ori de oare­caii boale. Varicea nasului. Dilatația vi­nișoarelor din pal­ma nasului și a umerilor obrajilor (pomeții), care face ca să stagneze sângele în a­­cele părți dând culoarea roșie organului, este de multe ori sem­nul, fie a unei boale de inimă, fie a unei afecțiuni a plămânilor (bronebită cronică, astmă­) fie din cauza frigului. Alte­ori roșața na­sului e în legătură cu o blooală de ficat, de intestin (constipațiune cronică), de stomac (dyspepsie) sau chiar o boală locală a nasu­lui, a faringelm, amygdalilor etc., organe din apropierea figurei. Boalele microbbiene. Tuberculoza și sifilisul pot produce o boală de piele cu roșeața nasului numită lupus. Relativ la sifilis un medic distins a văzut câte­va cazuri din Capitală (printre care un țăran, un funcționar și un militar), cari s-au vindecat complect prin tratamen­tul iodo-mercurial. Acnea nasului. Secrețimica exa­gerată a glandelor nasului consti­­tue de asemenea o boală numită acnee comedon, acnee papuloasă, pustuloasă etc., care face ca pie­lea nasului să se roșească defor­mând une­ori organul mirosului și chiar figura suferindului. Elephantiasis sau rhynophyma este iarăși un fel de boală care se ivește câte­odată de obicei si la oamenii in vârstă de 50—60 ani. La aceștia nasul se roșește, devine vânăt chiar, mărindu-se în ace­­laș timp intr-un mod considerabil și atârnă ca o trompă pe buza de d’asupra. Iată dar câte cauze pot pr­duce roșața nasului: "“T Tz La birt. — Băete, peștele ăsla tiu t proas­păt. — Ba da, d-le. — Iți spun că miroase. Chelnerul, la ureche. — Ești in eroare, d-le . miroase peștele vecinului d-tale. IWMATIU1 * D. Va­sile Vâlcu a fost F­um­it primar al com. urbane Medgidia din jud. Constanța, în locul vacant.­­ D. Gr. Sandovici, a fost nu­mit șef de birron în cancelaria serviciului județean al jud. Tulcea, în locul vacant.­­ D. Petru Vulcan, s’a nu­mit verificator, însărcinat cu verificarea conturilor comunale și cu contabilitatea zilelor de prestații la prefectura Constan­ța, post din nou­ creat. * D. Badea Rădulescu a fost numit președinte al com­­isi l­­nei interimare la com. Cons­­tantinești din jud. Olt, în locul d-lui G. lonescu, demisionat, iar d. Gostache Lățea a fost numit președinte al comisiunei interimare a com. rurale Vânju- Mare, din jud. Mehedinți, in locul d-lui Dumitru Pârvulescu. * D. Const. Bogos a fost nu­mit membru în com­isiunea interimară a com­. rurale Bă­­deni, din jud. Iași, în locul d-lui Dim. Arhip. demisionat. * Consiliul comunei rurale Cireașovu, din jud. Olt s’a di­­solvat instituindu-se o comi­­siune interimară, compusă din d-nii: Zile Florea Dorobanțu, președinte, Tăn­ase Preda și Preda Costache, membri. Colegiul electoral al zisei co­mune a fost convocat pentru ziua de 18 Martie a. c„ spre a procede la alegerea membri­lor consiliului comunal. * Consiliul comunei rurale Raco­vi­ța, din jud. Vedcea, s’a disolvat instituindu-se, o co­­misiune interimară, compusă din d-nii: N. Nicolaescu, pre­ședinte ; V. Poc­ bca și Petre Ion Dincă, membri. Colegiul electoral al acestei comune a fost convocat pentru ziua de 13 Martie a. c„ spre a procede la alegerea membri­lor consiliului comunal. * Au fost avansați la elevi gradul III actualii aspiran­ți de elevi: Murgoei Radu, Petri­că Gh., Ciorapciu M. Const. și Bărbu­­lescu I. Marin. A fost admis pe ziua pre­­sentărei în serviciu, aspirantul de elev, Tomoșoiu Dumitru, absolvent de liceu. * D. Andrei Niculescu, a fost numit copist la prefectura Romanați. * D. Mihail Chirchiu, a fost numit agent auxiliar, în locul d-lui Gh. lonescu, nepresen­­tat la post. * D. Gh. S. lonescu, a fost numit agent de control în lo­cul d-lux Anton Ionescu, lăsat în disponibilitate iar d. Fru­­musache Antonescu a fost nu­mit agent de control, provisorist, pe lângă fabricile supuse con­trolului minist­ de finance.­­ D. Ci­stu Bomba, preșe­dintele coloniei macedo-române din Brăila a adresat M. S. Sul­tanului următoarea telegramă: „Colonia românilor­ macedoneni, stabilită în Brăila și Galați, de­pune la picioarele M. Voastre o­­magiile de recunoștință si de gra­titudine, pentru înalta permisiune ce a­ ți bine-voit a acorda, com­u­­nităței românești din Monastir, d’a oficia serviciul divin in limba noastră maternă. ,­Urându-VS o viață lungă și o domnie fericită, rugăm respectul pe Majestatea Voastră, să bine­­voiască a primi asigurarea res­pectului și a nețărmuritei fideli­tăți a celor mai reali supuși ai Majestaței Voastre, fiilor na priá­iba ței române din Macedonia“. * Au mai fost disolvate con­­siliile comunale rurale din Mă­ciuca, Vlașca; Vata, Olt; Ne­grești, Argeș ; Poboru, Olt ; Lupșanu, Ialomița; Silistraru, Brăila ; Socariciu, Ialomița ; Rasa, Ialomița; Negoești, Go­rj; Stânca, Iași; Slăvești, Teleor­man ; Valea-Popii, Muscel, Ivă­­nești, Vasluiü, Dichiseni, Ca­­comlaca, Gârbovi din Ialomița și Salcia, din Teleorman. * Epitropia bisericei Sf. loan, din Bacău a fost autorizată, a vinde locul viran, situat în a­­ce­lași oraș, șoseaua Bacău­-P.­­Neamțu. * D-nii Otea Constantin, din serviciul de pază a orașului Iași, N. Mutu comandantul ser­genților din Oltenița,și Dogarii Ioan din T.-Severin, au fost revocați. o D. Fren­ziu, medic vete­rinar, a fost numit impiegat clasa I in serviciul zooteehnic din ministerul de domenii, în locul d-lui dr. C. C. Ionescu, chemat a-și face stagiul în ar­mată. * Eri fiind sărbătoarea sfin­ților Trei­ Ierarh­i, patronii se­minarului central, un servitiu divin s’a oficiat in capela a­cestui seminar. După aceea serbarea s'a continuat în sala de recepțiune a seminarului, cu un program fo­arte variat și interesant, între cari coruri mixte, declamațiuni etc. Delegat al Sfintei Mitropolii Ungro-Vlahiei a fost P. S. S. arh­iereul Sofronie Vulpescu Craioveanul, locotenentul epis­cop al Râmnicului și Noul Se­verin. * D. Stanislas Cihoski, fost deputat, a fost numit avocat al statului clasa I pe lângă ministerul d­e domenii, în locul d-lui St. Negulescu, demisionat.­­ D. silvicultor șef Iuliu Moldoveanu, șeful ocolului sil­vic Mihăești (Muscel) și dele­gat cu conducerea serviciului silvic al Eforiei spitalelor ci­vile, a fost desărcinat din a­­ceastă din urmă calitate pe ziua de 1 Februarie. * Bil la orele 3d. a. membrii corporației tinichigiilor, alăma­­rilor etc. s’au întrunit în adu­nare generală în localul Bursei Miricei. A prezidat d. Al. Spireanu. Se dă citire dârei de seamă a gestiunei financiare pe anul expirat. In discuția generală, d. Kohn propune ca să se numească o comisiun­e care să verifice so­­cotelele și numai în urmă să se voteze descărcarea; de a­­ceastă părere au fost și d-nii Tătarui, Street și alții. Adunarea aprobă propunerea și se aleg în comisiun­e d-nii Crișan, Streit, Kolm, Isidor Solomon și Oscar Maler. Această comisiun­e va în­tocmi și un proiect de budget pe anul curent 1905. «■ Societatea științelor medi­cale va ține ședință astă-seară la orele 8 lum. în amfiteatrul cel mare d­e la spitalul Colțea. * Ca comisar al guvernului pe lângă corporația croitorilor a fost numit d. Lazăr Gheor­­ghiu, în locul d-lui dement Popescu.­­ Sâmbătă a fost primită in audiență de d. I. Lahovari, ministrul domeniilor, delega­­țiunea veteranilor, condusă de d. I. Lui­escu. Delegați­unea a prezintat d-lui ministru un memoriu compus din 17 puncte, în care se expun trebuințele veteranilor. D. ministru a primit memo­riul și a spus delegațiunii că va face totul în marginele pu­tinței. Comisiunea s’a retras mul­țumind d-lui ministru. * D. G. Stamelatos, aren­dașul moșiilor Oltenița și Ul­­menî (Ilfov), a distribuit țăra­nilor din patru comune vecine, porumb, nutreț și bani. Exem­plul frumos, este bun de imitat.­­ Ca răspuns la felicitările trimese ele direcțiunea școalei italiane, împreună cu un de­semn simbolic lucrat de d. Umberto Marchetti, reginei­­mame a Italiei cu ocaziunea sărbătorilor, d-na Ernesta To­­maschi, directo­ara școalei, a primit următoarea scrisoare : „Majestatea Sa Regina Mamă a primit urările pe care elevii școalei italiene „Regina Mar­gareta" le-au transmis cu o­­caziunea anului nou­ împreună cu simbolicul desemn. „Augusta Doamnă a primit afectuosul și gentilul omagi­u al acestor copii ca o invocațiune, ca o înaltă dorință a patriei în­depărtate ; de aceea bine­ voește să trimită prin mine expresiu­­­nea viilor Sale mulțumiri tu­­turor elevilor și l­.-Voastră, care ați fost o constantă inspi­ratoare a scumpelor lor senti­mente. „Sunt fericită de a Ve ex­prima grațioasele mele senti­mente și de a Ve confirma, Stimată Doamnă, întreaga mea con­sidera li­une“. Dama de onoare a Majes­­tății Sale Marchesa de Villamarina. r­o Societatea de asigurare Unirea, în adunarea generală ținută ieri, a ales pe d-nii: Nicu Lahovari, președinte de onoare ; I. Brătescu, președinte al consiliului de administra­ție ; Achil M. Gheorghiu, căp. Leon Nichitovici, preotul M. Urziceanu și Ilie Călărășeanu, membrii; Alexandru Șonțu și V. Călinescu, cenzori ; C.­ St. Fudulescu, director general. * Ziarul Germinal, ce apare la Nizza, publică o notiță foarte elogioasă despre tînărul nostru compatriot ,bcrate Ba­­rozzi, violonist de mare talent, cunoscut și publicului din Bu­curești de la un festival pentru săraci. Socrate Barozzi se află acum în Germania, unde se perfec­ționează în arta sa, sub direc­țiunea celor mai eminenți ma­eștri, și sub privigherea mamei sale. * Aseară, la Ateneu, d. dr. Pădeanu a ținut o conferință despre influențele nervoase și atracțiunile (oculitismul și șar­­latanismul). D-sa arată că sugestiile lu­crează în mod fatal asupra diferitelor persoane sensibile, și spre a întări aceasta afir­­mațiune, prin sugestiune a atras diferite persoane, cu cari a făcut mai multe experiențe. D-sa a atacat apoi pe căr­­turărese cari, exploatează a­­ceastă știință, și a făcut cu­noscut că în București, s’a constituit un grup de bărbați cari să facă cunoscută știința oculUzmului. * D-na Elena Mîrzescu a fost invitată ori la palatul re­gal de M. S. Regina. Suverana a bine-voit a con­vorbi cu d-na Mîrzescu de la orele 10 până la 11 jum. * D. si vicultor G. Montan, agent de control al regiunei IV Buziul, a fost transferat, pe cale disciplinară și în interes de serviciu, la regiunea Cons­tanța. * D. Eug. Iîerovanu, avocat din Iași, a fost numit profe­sor suplinitor la facultatea de drept din Iași, la catedra de procedură civilă, drept și pro­cedură penală. Această catedră a fost supli­nită până acum de d.Al.Gane. " mmmmm­ab « sibileTM----­ȘTIRI ȘCOLARE ♦ D. Dimitrie Ceoceanu a fost numit profesor de aritme­tică și geometrie la școala de meserii a jud. Covurluiu, în locul d-lui Nicolae Damian, demisionat. sraelaa SS 55 ȘTIRI JUDICIARE ♦ Secția l-a a Curții de casație a stabilit următoarea jurispru­­dență : Când nu va fi vorba de un in­terogator formal propus pentru stabilirea cauzei unei datorii, ci numai de modul cum reclamantul ’și-a susținut pretenția și intima­tul apărarea asupra acestei ches­tiuni, instanța de fond este în drept ca, din desbaterile ce au avut loc înaintea sa, să’și facă convingerea despre adevărata cauză a datoriei, fără ca prin a­­ceastă procedare să violeze regu­­lele relative la ordinea stabilită de legiuitor in materia probelor (art. 1169 cod. civ.) sau acelea re­lative la consemnar­ea declarațiu­­nei unei părți făcute px’in inte­rogatorul părței adverse (art. 282 procedura civilă). • Secția II-a a Curții de casație a stabilit următoarea jurispru­­dență: Când într’o urmărire silită imo­­biliar­ă o persoană face contestație pe motiv că imobilul scos in vin­­zare nu este al debitorului urmă­rit cr al 800, al contestatorului, in virtutea unei ordonanțe de ad­judecare, și tribunalul recunos­când temeiul pretențiunei contes­tatorului, respinge totu­și contes­tația pe motiv că con­test­a­torul, de­și proprietar al imobilului ur­mărit are insă calitatea de cre­ditent ipotecar in primul rang in acel imobil, creanță în virtutea căreia dmsul a devenit proprie­tar al acelui imobil, prin aceasta tribunalul săvârșește un exces de putere și dar ordonanța de adju­decare este casabilă. ști mmm a economice . Direcțiunea generală a căilor ferate a decis a introduce arde­­r­ea rezidurilor de petrol și la restul locomotivelor ei pentru toate trenurile. In convorbirile ce a avut cu representanții rafinariilor princi­pale, , direcțiunea le-a­ expus stu­diile ei din care rezultă că dacă poate obține reziduri de petrol cu 28 tol tona, este dispusă a înlo­cui cu totul arderea lemnului. Reprezentanții rafinăriilor au con­venit să-i f­urniseze rezidiuri cu acest preț, însă în urma unei concurențe ivite între ei, prețul rezidurilor a fost scăzut la 26 lei tona. Direcțiunea căilor ferate a acceptat prețul și va repartiza furnitura la toate rafineriile prin­cipale. In curând se vor începe lucră­­­rile de transformare a locomoti­velor, ce ar­d lemne spre a putea arde rezidiuri, și par­alel s­e va începe construcția rezervoarelor de depozit pentru reziduri în di­verse gări. o Direcțiunea statisticei d­i­n ministerul de finanțe va da, în scurt timp publici­tățea, trei lu­crări importante: statistica suc­cesiunilor , statistica patentelor și cercetarea proprietății rurale. In acelaș timp la serviciul sta­tisticei din ministerul domeniilor s’a început întocmirea unei sta­tistice electorale, cercetându-se o­­perațiunea electorală din anul 1901. Datele obținute vor fi puse în comparație cu cele ce se vor ob­ține în alegerile generate din a­­nul acesta. ȘT­­Iri ARTISTICE — la­ seara de 12 Februarie a. e., ora 9, va avea loc un mare concert choral dat de personalul Sfintei bi­serici „Domnița Bîrlașa”, în folosul societății clerului român „Ajutorul” sub patronajul P. S. Arboreul Ni­fon N. Ploeșteanu, vicarul sfintei Mitro­polii. Biletele se află de vânzare și la Magazinul de muzică Ioan Fedor.­ BiBLIOGRAFII D. V. Diah­madi, profesor la școala noastră coemrcială din Salonic, va scoate în curând de sub tipar o hartă a Turciei Europene, cu localitățile lo­cuite de români. — A­ apărut: „Noua călăuză a agen­tului fiscal“ de Al. Căpșuneanu, func­ționar la Casa de depuneri și I. V. Botez, controlor fiscal la Roman. Pre­țul 8 lei. De vinzare la autori. — No. 4 al revistei „Moniteur de patrole roumain“. DIN LITERATURA RUSA D © pil mutácies m­a­­gelsoir Ivan Ivanovici Zapchin, tî­­năr plăcut și Ana Semeonovna Zamblițcaia, fată tînără și nos­timă, se deferă jos de pe mal și se așezară pe o bancă, care se afla lângă apă între niște tufe, loc frumos, unde ești fe­rit de toată lumea. Tinera pe­reche avea cu ea undița și bor­­cănașe cu viermi, pentru pes­cuit. După ce se așezară, arun­cară undițile. — Sunt fericit că ne găsim, în fine, singuri, începu Zapchia, uitându-se împrejur. Aveam să-ți spun multe, Ana Semeo­­novna... foarte multe... Când te-am văzut pentru prima oară... Ia vezi, mi se pare că se mișcă undița!... Am priceput pen­trm ce trăesc și unde se află te­­saurul meu, căruia trebue să mă închin, și că trebue să me dedau la o viață cinstită și să muncesc. Când te-am văzut, te-am iubit cu pasiune... pen­tru prima oară, iubeam în viață... Lasă, nu trage undița! Las’ să se miște mai bine... Spune-mi, scumpa mea, pot crede și eu acelaș lucru despre tine ? De­sigur nu ! Nu pot fi așa de fericit... Trage, trage, acuma ! Ana Semeonovna ridică un­dița și strigă. In aer strălucea un peștișor argintiu­ ! — Am prins un pește! Roleo! L’am­ scăpat ! Peștișorul se desfăcuse din cârlig și căzuse iar în apă. Zapchin alergând să prindă peștele îi luă mâna și fără să vrea o duse la gură... Ana își trase iute mâna îndărăt, însă era prea târziu­, buzele lor se împreunase intr’un dulce sărut. După primul sărut, urmă al douilea, apoi jurăminte, asi­gurări... Ce momente fericite ! Dar în viață, fericire absolută nu există. Fericirea aduce tot de­odată și otrava. Așa se în­tâmplă și de data asta. Pe când tinerii se sărutau­, de­odată se auzi un rîs. Se uitară și în­cremeniseră : în apă, până la bîîu, se afla un copil gol. Acesta era Colea, fratele Anei. El ședea în apă, se uita la ti­neri și surîdea drăcește ! — Aha ! vă sărutați ? Bine ! Am să vii spui mamei ! —­ Eu cred că d-ia, ca un băiat cinstit ce ești,­—zise Zap­chin roșindu-se,—nu e frumos să ne pândești pe noi și este și laș să te duci să ne spui... Eu cred, că d-ta ca un băiat cinstit și nobil... — Dă-mi o rublă, că nu spui. Alt­fel spui tot. Zapchia scoase o rublă și o dădu lui Colea, care o strînse în mâna lui udă, și fluerând se depărtă înot. Tinerilor însă, le pierise pofta de sărutat. A doua zi, Zapchin aduse lui Colea vopsele și o minge, iar soră-sa Ana îi dădu o grămadă de cutii inimoase. Pe urmă a trebuit să-i cumpere și butoni pentru manșete. Copilului îi plăcea toate acestea și ca să primească și mai multe cadouri, începu să-i urmărească mereu, unde era Zapchin și soră-sa, acolo și el. Nu-i slăbea nici o clipă. — Laș!—spunea Zapchin.— Mititel și al aracului. Cine știe ce e cai din el, când va fi mare ? Toată luna lui Iunie Colea nu dădu răgaz bieților amore­zați. Nl amenința mereu că-i pîrăște și le pretindea cadouri. La urmă a ajuns să le ceară un ceas, lucru­ care nu i-a fost refuzat de amorezați. O dată la masă, pe când se servea plăcintă cu mere, el în­cepu să riră cu hohot și fă­când cu ochiul lui Zapchin în­trebă : — Să spui ? Ce zici ? Zapchin se roși grozav și în loc de plăcintă duse la gură șervetul. Ana Semeonovna sări de pe scaun și fugi în altă odaie. Tot cu frica în sin o duseră tinerii până către sfîrșitul lui August, adică până în ziua când Zapchia ceru o­ficial mâna Anei de la părinții ei. Oh, ce fericită zi! După ce vorbi des­tui cu părinții fetei, alergă iute in grădină să caute pe Colea. Găsindu-l, îl apucă cu multă poftă de ureche. In ace­­laș moment venea în fugă și Ana Semeonovna, care căuta și ea pe Colea, și găsindu-l îl apucă de cea­l’altă ureche! Trebuia să vedeți, ce bucurie era zugrăvită pe­ fețele lor și cum plângea Colea cerându-le ertare. — Nu mai fac, dragii mei ! Aoleo! Iertați-mă ! Mai târziu, amândoi amore­zați­ nu găseau mai mare plă­cere de­cât să povestească bu­curia ce aveau, când trăgeau de urechi pe acest copil rău­tăcios. Serviciul Telegrafic al ziarului mmmm tmmm (ale ziarului „Universul") Incendii.­­ Accident­ele tren. —Fort Brăila. 30.—Un incendiu a distrus o parte din locuința lui Ghiță Potcovaru din valea Câ­nepei. Focul a fost provocat din neglijență. Un alt incendiu s’a de­clarat în Ionești-Berlești, ar­zând întreg avutul lui Mihai Covrig. Pagubele se ridică la 2500 lei. Focul a fost pus. — Un tren de marfă a sfă­râmat carul lui Tănase Țigă­nuș din Urleasca, omorându-i două boi. Țigănuș a scăpat ne­atins. — Necunoscuți, introducân­­du-se în casa lui Petru Apos­­toleanu din Movila Miresii,­­i-au furat 1000 lei și obiecte de va­loare. Bănuindu-se că hoții ar fi niște țigani, au fost arestați. încercare de sinucidere. — Iafo­unire intimă. — Furt. — Fapta iffici nebune Brăila, 30.—Roza Gold, de moravuri ușoare, domiciliată în str. Unirea a încercat a se sinucide, otrăvindu-se. Inter­nată la spital, în urma ajutoa­relor ce i s’au dat, a fost rea­dusă în simțiri. Cauza acestui pas disperat, este mizeria. — Guvernamentalii au ținut azi la orele 3 d. ar o consfă­tuire, cu alegătorii col. I de Cameră, în localul primăriei. — Necunoscuți s’au intro­dus în prăvălia d-lui Anton Ionescu din strada Călărașilor No. 72, furând o mare canti­tate de marfă. — Varvara Anton din Como­­rofea, suferind de alienație min­tală, și-a turnat gaz peste haine dându-și foc. Cu multă greutate niște ve­cini au putut să stingă focul. Totuși brațele nenorocitei au fost carbonizate. întrunirea op­oz!­liei l­imi­te Brăila. 30.— Opoziția unită a ținut azi întrunire la orele 2 d. a. în sala Paradis, întreaga sală era plină. D. P. S. Aurelian proclamat președinte al întrunirei arată că în­tot­dea­una, tineri și bă­trâni, cu plăcere au venit în mijlocul alegătorilor, solicitân­­du-le încrederea, cu care au fost onorați și altă­dată. Analizează criticând unele părți din programul conserva­tor, vorbește de convenția cu Germania, prin care guvernul liberal a obținut tot ce a fost bun și de folos pentru indus­trie și țară. Promite că și în viitor va lucra tot cu aceeași râvnă pen­tru binele țarei românești. D. Sturdza face o compa­rație între timpurile de la 1857 când s’a pus bază întâiului a­­șezamânt al vremilor moderne, și timpurile de față, arătând că după cum în acele timpuri puternicii zilei luptau prin fal­suri și promisiuni spre a-1 îm­piedeca, așa și guvernul de azi caută prin promisa și falsuri a întuneca credința, alegoto­­rilor. Critică cele spuse de d. Bă­­duran în întrunirea de Joaia trecută. D. G. Alexia critică maux­­festaíiff­­ 'făcută de administra­ție cu ocazia venire! miniștri­lor conservatori. Vorbește de cartel și de sco­pul lui mai ales aci la Brăila, căci acest oraș e sufletul în­­tregei țări. Solicită alegătorilor să tri­­meată în parlament persoane de acelea cari să impună prin posițiunea lor, îndreptarea de­cadenței la care e adus portul Brăila. D. I. I. G. Brătianu spune că țara trebue să judece pe cei ce se presintă spre a le solicita încrederea după fapte iar nu după vorbe. Critică discursul d-lui Take Ionescu din întrunirea de toți care n'a găsit nimic de impu­tat activităței guvernului libe­ral. D. N. Ionescu vorbește de ingerințile administrative sfă­tuind pe alegetorî a merge fără teamă la vot, al căruia secret e garantat. D. N. Filipescu răspunde ce­lor 8 miniștri cari s’au criticat la întrunirea conservatoare de la 27 ianuarie, motivează pac­tul încheiat între membrii opo­ziției față de un guvern fără de principii, accentuând că acel pact încetând, fie­care din cele două partide unite își va avea libertatea de acțiune în sensul ideilor sale. D. R. Delavrancea vorbește de manifestația făcută de ad­ministrație joia trecută miniș­trilor sosiți în Brăila; arată necesitatea alianței cu libe­ralii care tinde la un progres, de­oare­ce se va constata că între partidele politice nu e­­xistă dușmănie, stabilindu-se că partidele se vor uni tot­dea­una când vor fi chestii mari de re­­solvat în interesul țarei. Sfătuește pe alegători a tri-­­ mete pe membrii opoziției în parlament ca control, fiind de folos și guvernului și țarei. D. Al. Djuvara răspunde criticilor aduse d-sale de ora­torii conservatori în întrunirea de Jora trecută, solicită sufra­giile alegătorilor față de can­didații opoziției, dând și de astă dată dovezi de independența care a caracterizat în­tot­dea­­una pe alegătorii brăileni. întrunirea s’a terminat la 5 și juni. Un­ caz dissdos.— Agresiune» din com. Lipov.—Diverse Craiova, 30. — D. Nicolae Stătescu, croitor, primește o adresă de la ministerul comer­țului prin care i se face cu­noscut că este numit comisar al guvernului pe lângă corpo­rația croitorilor în locul d-lui Ștefan Mihâilescu, demisionat. Fostul comisar însă spune că n'a demisionat și că nici o­­dată n’a avut acest gând; cu toate acestea demisia există în original minister. Un caz identic s’a mai pe­trecut acum un an cu un co­misar de poliție , și acesta s’a văzut încunoștiințat că i s’a primit demisia pe care el n’o înaintase. D. Mihăilescu s’a adresat parchetului, cerând dovedirea autorului acestui fals. — Alasta­ eri noapte au fost arestați de către autoritățile co­munale locuitorii Ioan R. Is­pas și Barbu Voicu Ciobanu, din com. Lipov, sub învinui­rea de furt de producte. Cu ajutorul cuțitelor de la brau cei arestați au spart ușa închisoarei și au eșit afară. Fiind împedecați de a fugi de primar, notar și gardienii co­munali, Ispas și Ciobanu, au sărit asupra lor și i-au bătut într-un mod îngrozitor, apoi cu cuțitele în mână și-au fă­cut loc și au dispărut. — De două zile termome­trul se scoboară dimineață până la minus 10 grade. întrunirea profesorilor Craiova. 30. — Azi s’a ținut o întrunire a profesorilor în sala Bellevue. A presidat d. Ionașcu, profesor pensionar. Au vorbit d-nii Fortunescu, Cantuniar, Gherghel, Costescu și Athanase Georgescu, profe­sori, inginerul Constantinescu, fost director al școalei de me­serii, și Șerbănescu, indus­triaș. Amănunte prin poștă, întruniri­ și conservatorilor g­u­vern­am­en­tali Focșani, 30. — Coservatorii guvernamentali au ținut azi o întrunire în sala Unirea. Au vorbit d-nn­ Vârnav, ge­neral Lahovary, Niculescu,Ne­­culai Xenopol, Oswald Theo­­doreanu, Barbu Păltineanu și Iancu Brătescu. Oratorii au criticat cartelul și au expus programul guver­nului conservator cerînd votu­rile alegătorilor pentru candi­dații guvernului­ Electorale.—Militare.—Demi- sic.—Arestat Galați, 30. — Pentru distri­buirea cărților de alegător, în zilele de alegeri, au­ fost de­semnați următorii d­oi mem­bri ai tribunalului: Col. I Cameră, la 1 Februa­rie, d. judecător Orleanu, col. II, la 8 Februarie, d. Missir; col. III, la 5 Februarie, d. N. I. Teodorii; col. I Senat, la 7 Februarie, d. D. M. Ionescu; col II, la 9 Februarie, d. I. G. Ianculescu. — Consiliul de război ș­ al corpului III de armată presi­dat de d. colonel Georgescu, asistat de d-hul­faliî Negruz­­zi și Popovnez și d. căpitan Hiotu a judecat cri mai multe grade inferioare, acuzate de furturi, dezertare, etc. — D. Cazacioc, grefierul con­siliului de război, a demisio­nat di­n această demnitate, fi­ind trecut în altă funcțiune. — Edmond Lubinschi, tre­ LUNI.

Next