Universul, februarie 1905 (Anul 23, nr. 30-57)
1905-02-01 / nr. 30
UN SFAT PE ZIAP& Iran A de toaletă. — Esenții de chitră, 12 gr., esență de bergamotă, 26 gr., esență de lămâie, 30 gr., esență de levandd, 6 gr., alcoolul de smirnă, 43 gr. — Lăsați-le să stea douâ zeci și patru de ceasuri, apoi strecoară. ----».*• «sasaana—.. --------------------Defunctul a fost licențiat în drept portărel la trib. lași, peste 95 ani procuror și judecător de instrucție la Fălticeni, iar de câțiva ani ocupa funcția de jude-instructor la trib. Dorohoiu. Căsătorit, lasă o soție dezolată și șoapte copii din care două fete și 5 Moți. Cel mai mare baiate dr. veterinar la Mihăileni; reposatul a fost frate cu d. avocat G. G. Burghele fost deputat sub regimul liberal. Corpul a fost transportat la biserica catedralaVuidfe va sta până Luni când se va face inmormintarea. . Magistrat integru și coștiincios, fire blândă și îndatoritoare, leal și drept, defunctul lasă unanime , regrete tuturor acelor cari l’au cu-1 DOSCUI. Sosirea prefectului Csipîlnîei.—Azi, cu trenul de 12 jum. a sosit în localitate d. D. P. Moruzzi, prefectul poliției Capitalei și șeful partidului conservator din Dorohoiu, fiind primit la gară de d. prefect Miclescu, autoritățile și un numeros public. Sosirea d-lui Moruzzi are un caracter politic, fiind in legătură cu mișcarea electorală. PLOEȘTI.—Descoperirea unei bande de spargereri. — Prin Decembrie trecut, jandarmii, in urma deselor ideiameții, reușesc să aresteze pe flăcăul loan Stan Petre, de joi din com. Tataral, care — luat de scurt— mărturisește câteva spargeri, cum să denunțe însă vre-un complice. Find depus, loan Stan Petre credea că foștii lui tovarăși iși vor mai aduce aminte de el,’ ajutaneiu-i cu ceva în penitenciar. In urma unei așteptări zadarnica, Ioan Petre Stan s’a hotărit Insa tu’și resbune pe complicii săi denințându-i. In adevăr el a făcut eri complecte mărturisiri judelui instructor al cab.”I, care a și ordonat mai multe arestări. Voiu comunica amănunte în această afacere. Epiterele pe cauțiune. — Perceptorul G. Peticni, depus — după cum am comunicat—pentru fals și delapidări, a făcut cerere de punere in libertate pe cauțiune, depunem suma de 509 lei. — Parchetul a ordonat eliberarea fără cauțiune a lucrătorului Petre Misan«, acuzat că —la un chef într’o cârciumă din Garantna a rănit grav pe un alt lucrator. Electorale.—La colegiul I de deputați va candida ca liberalnațional și dt. Gogu Negulescu, fost prefect și inspector general administrativ. — Candidații pentru alegerile viitoare au următoarele semne distinctive pe buletinele de vot. Conservatorii o cruce, liberalii un cerc cu trei stele in mijloc , d. Gogu Negulescu un triunghiu intr’un cerc, d. Leonida Georgescu o stea, d. Scarlat Moisescu un inel, ceî l’alțî candidați au diferite alte semne. Arestări.— Serviciul siguranței a arestat pe cunoscutul pungaș; G. lonescu, autor a trei îndrăznețe furturi, înaintat parchetului el a fost depus. — A fost depus și individu Gostică Georgescu, zis Zxigrăvescu, un îndrăzneț pungaș de buzunare, In condifi.—Un incendiu a distrus ori o parte din locuința muncitorului Andrei Bucur, din str. Tirgoviște. Focul a fost stins cu ajutorul vecinilor. Jínior peîrc.— Copilului Nicolae, in etate det 2 hni, fiul luit fostadie Nistor, din str. Tirgșor, luându-i foc hainele de pe ei, a suferit arsuri grave. Flirt.— Locuitorii Nicolae Maladia ‘ “ noapi și pasări din curtea femeiii Alexandrina Stoicscu, din comuna Boldești. _ Ambii hoți au fost arestați de către serviciul siguranței. Întrunire.. . La întrunirea pe care partidul conservator o va ține Luniul c in sala teatrului ..Cooperativa“, vor lua cuvintul, pe lângă d. prim-ministru G.Gr. Cantacuzino și alți fruntași conservatori din București, cari vor veni cu d-sa. Demisie.—D. Al. Demetrescu, directorul arestului preventiv, și-a înaintat demisiunea din acest post. ROMAN.— Într-unire.— Astăseară a avut loc, în salonul Hotelului „Central“ o întrunire a partidului conservator din localitate. Au vorbit d-nii: Cantacuzino-Pașcanu,Bordan Cantacuzino, dr. Riegler și Iorgu Petrovici. După aceea s'a dat un banchet la care au luat parte fruntașii partidului, câțiva foști senatori și deputați, precum și funcționarii locali. S'au ridicat toasturi ocasionale. il.SXIUVC.—întâmplare inspirii mäi&laitimie.—Aseară pe la orele 7 și jum., locuitorii din st. Domnească au fost vin alarmați de o întâmplare, pe cât de tragică, pe atât de îngrozitoare. Intro odaie de lângă cârciuma d-nei Stana Merișor, din această stradă, intrase taierul Constantin Antonescu, fiul cunoscutului proprietar din orașul nostru, Anton Antonescu, însoțit de un servitor, care ținea în mână o pușcă neîncărcată. Servitorul lăsa pușca rezimată de pat și plecă, iar Antonescu, se așeză la o masă ca să mănânce, urmând să se ducă apoi la un prieten, afară din oraș. In odaie se mai afla, culcat m pat, d. Neculai Merișor, soțul cârciumăresei, care e bolnav de mai mult timp, iar pe o ladă, mai la o parte, ședea fata Stana Petrache Gândea,iar nu Anica cum anunțasem greșit in telegrama de aseară) și vorbea cu tinerul Antonescu. Acesta, după ce mâncă, voi să încarce pușca, și așezând cartușul înăuntru,’ scăpă trăgaciul pe care voia să’l lase in jos. O detunătură puternică se produse apoi și fata Stana, care ședea pe ladă în fața lui Antonescu, scoase un țipăt de durere, și apoi căzu fără simțire în mijlocul odlăii, scăldata în sânge. Alicele ce se aflau in cartuș o nimeriseră in cap, perforându-i tâmpla dreaptă cu ochiii cu tot. La auzul detunătur ei alergă numai decât d-na Merișor și câțiva asistenți din cârciuma, cari se retrase înspăimântați la vederea graznicului spectacol: nenorocita fată de lupta încă cu moartea, zvreolindu-se într’un mare sac de singe, în mijlocul odăei; creerii erau împrăștiați pe jos, iar din cap curgea sângele în șiroaie. La venirea lor, finalul Antonescu dispăruse, rămânând in locu’i, pe pat, numai arma ucigătoare, încă îumegândă. Victima, după câteva, minute, încetă din viață. Vestindu-se autoritățile, sosi la fața locului d. substitut de procuror Sagărceanu, d. polițam Nica, comisarii Ciobanu și Țimiraș, sub comisarul Rădulescu, etc., iar puțin mai în urmă, sosiră și d-nii doctori Pâcleanu și Jarca, precum și d-nii V. I. Pella și G. Antonescu, fratele inconștientului criminal, cari nu putură decât să constate moartea sărmanei fete, în etata de abia 22 auî. fe’au început apoi cercetările,cari au durat mai mult de două ore, și din care a reeșit cele descrise de noi mai sus. Tocmai astăzi de dimineață, ținând Antonescu s’a prezentat singur la instrucție, mărturisind greșeala ce a făcut. Spre seară, in urma interogatoriului ce i s’a luat, el a fost pus în libertate. Astăzi s’a făcut autopsia cadavrului, iar mâine se va face in mormăitarea. Un a mtimal dureros.—Pe când autoritățile sa aflau la fața locului, veni și bătrânul Fetrache Gândea, plângând, și când văzu corpul neînsuflețit al fiicei sale, căzu jos in cârciumă, cu fața la primint, zvircolindu-se disperat. In telegrama mea de aseară, calificasem această întâmplare ca o crimă,—căci așa se credea de toți la început—iar astăzi, cercetările au dovedit faptul așa cum se vede descris mai sus." Această întâmplare e discutată și acum de toți. CRONICI Un roman din viață și oficiul stării civile din Berlin si a petrecut acum câteva zile o scenă dramatică. Un tînăr se apropie de funcționarul însărcinat cu înregistrarea nașterilor. El anunță nașterea unei fetițe, dându-i și un bilet despre starea civilă a familiei. Bătrânul funcționar citi repede cele câteva rînduri, le reciti și apoi începu să tremure. Tinerul nu-și putea explica această stare de agitațiune? Bătrânul citi cu vocea pe jumătate, cele scrise pe bilet: „Henry Clir,monteur, născut la 30 Septembrie 1871, la Vendres, Franța, de la 1895 naturalisat in Prusia“. Ei voi să se ridice, dar recăzu pe scaun. Tinerul, înspăimântat, îl sprijini. Ceilalți funcționari deveniră atenți la această scenă. In fine bătrânul secretar se reculese și la rugămintea sa, tinerul Gi r trecu cu el într’o cameră goală de alături. La întrebarea: „Mama d-tale se numește, sail s’a numit Madeion?“— tînărul, uimit, răspunse afirmativ. La ceal altă întrebare: „Trăește încă?“ tinerul răspunse: „Ea trăește la mine și este o credincioasă îngrijitoare a celor doui copii ai mei“. Bătrânul, pe care-l podidiră lacrămile, strînse mâna tînerului zicând : „Salută din parte-mi pe mama d-tale. După terminarea serviciului voi veni la clînsa. Numele mi-l voi, spune în persoană!“. Iată cum stau lucrurile: Bătrânul funcționar, actualmente văduv, cu numele Henric X., luase parte ca sergent la asediul Parisului în 1871. El stătuse mai multe luni în gazdă la primarul comunei Vendres, de lângă Paris. Fiica sa Maddon se înamora în curând de frumosul sergent, care răspunse la dragostea ei. El ceru mâna fetii, dar tatăl ei i-o refuză. In fine Parisul căzu și regimentul primi ordin ca să se reîntoarcă în patrie. La despărțire sergentul făgădui fetei, care plângea, că se va întoarce după Tesboin. Relațiunile de dragoste între acești tineri avuseră urmări pentru Madelon, care fu alungată din casa părintească și apoi se duse în Germania cu copilul ei, ca să caute pe iubitul ei. Acesta, într-aceea căzuse greu bolnav și zăcu mult timp în lazaret. După ce se făcu sănătos ieși din armată și obținu o funcțiune. Mai înnainte de a o ocupa se duse la Vendres, ca să aducă pe iubita sa Maudon. Aici află cu durere că ea dispăruse din casa părintească. El o căută multă vreme, dar în zadar, și când dispăru și ultima speranță își plecă capul în fața sorții! Madelon Clir venise la Berlin, unde 'și câștigase hrana dând lecții de limba franceză, râmase nemăritată și-și crescu cu îngrijire pe unicul ei fiu, care ocupă astăzi o posițiune bună ca monteur într’o mare fabrică. După 84 de ani în fine s’au revăzut 1 Cometici. Eri s’a ținut în sala Paebe adunarea generală extraordinara a societăței „Văduva“ din Capitală. Societatea, înființată acum doui ani, are de scop ajutorarea văduvelor în caz de boală și deces. Totuși se admit și femei măritate și bărbați. Societatea numără în prezent aproape 6000 membri. La adunarea de eri au luat parte mai multe sute de persoane, în mare parte femei din împrejurimile Capitalei. Era vorba ca adunarea să asculte darea de seamă a unei comisii de control numită într’o adunare generală precedentă. Această dare de seamă însă —care conchide că s’a frustrat din casa societăței suma de 6000 lei — nu s’a putut face, căci, în urma cererei doamnei Elena Mateescu și a câtor va oratori, membrii comisiei fură dați afară din sală cu huide eri și bătae. Cei rămași în adunare votară prin aclamațiuni sgomotoase pe membrii noului comitet, realegând ca președintă pe d-na Elena Mateescu. Atunci, membrii comisiunei împreună cu partizanii și partizanele lor, se îngrămădiră pe bulevard, în fața sălii, discutând cu aprindere și voind să facă o manifestație celor din năuntru la eșirea lor din sală. Ar fi urmat desigur o încăerare sângeroasă dacă nu ar fi intervenit la timp comisarul secției respective, care, cu ajutorul mai multor sergenți puse capăt scandalului îndepărtând pe cei strnși pe stradă. Cei nemulțumiți de administrația d-riel Eiena Mateescu, au adresat o plângere parchetului care se va ocupa în curând cu această afacere. in ep. NC!RELGIO La biserica Luterană a fost eri un concert religios în folosul sărmanilor Comunității Evanghelice.. Orga, instrumentul stăpân al Caselor de rugăciune, a predominat firește in programul acestei foarte importante manifestări artistice, grația unui artist străin, d. Wright, organist al bisericei evanghelice din Passy,Parish Essențiunea sa legala și agilă, buna ca pricepere în combinațiunile de jocuri diferite și bine potrivite diverselor pasagie, stăpân încă pe pedaliere, făcând să bată basuri adânci și iuți din picioare meștere ; toate acestea ne-am arătat ca d. Wright e un organist care cunoaște tainele instrumentului complex și greu ce cultivă. Din 9 bucăți ale programului, în 7 dintre miele a răsunat orga maiestoasă și rigidă executând clasica Toceala și Fuga de Bach, un Canon de Schumann, cu dulci și înduioșătoare jocuri de fund, strălucitul Concerto cu orchestra a lui tioudei, Inălțătoarea Meditat iurte a lui Lefebvre, caracteristica Toceala a lui Dubais, directorul Conservatorului din Paris și în fine, 2 bucăți cu orchestra foarte interesante de Quilmarst, au asigurat domnului Wright un serios succes. Orchestra, sub conducerea d-lui Dinien, și-a amestecat sunetele ei lingușitoare sunetelor mărețului instrument, zicând singură și un concert de Bach, corul societăței „Carmen“ a cântat cu precisiune 2 bucăți religioase, vioara d-lui Malcher și harpa d-nei Goanda au contribuit a pune in evidență frumusețea unei bucăți de Lavo Ungar <i. Werkmeister, voebia relist al Domului din Berlin, a cântat cu o voce de bas meșteșugită, bucăți de Krebs și Händel. Numeroasa și aleasa asistență în frunte cu M. S. Regina și Principesa Maria, a părut încântată de această ședință artistică căreia accentele mistice al orgei și alegerea bucăților, iau dat smerenie și avânturi înălțătoare de suflete. BI. C. I.. «SFILISEHAS Zaharia Cristea au furat trecută mai multe obiecte Tipkramie din Rusia (Telegramel 'particulare ale ziarului ,, Universul“ Situația în tei* Roma, 30.— Telegramele sosite azi aci, din Rusia, anunță că situațiunea a devenit iar foarte grava. Grevele sporesc pretutindeni. Victimals & la Sosnoite. —Temeri , noul Paris. 30.—Se depeșează din Petersburg ziarului „Petit Parisien“ că în ciocnirea de eri, de la Sosnovice, între trupe și greviști, o sută de inși au fost uciși și 400 răniți. „Petit Journal” este informat din Petersburg că greviștii au isbutit să-și procure arme. Efemere de conflicte pentru azi Dumineca. Siottineie de la Sosnovîce.— Rezeniști să fuiUîfi.—Onor peliiiști liciți !n fâine. Berlin, 30.—Telegramă din Petersburg: Aproape ce Sosnovice au fost uciși de cazaci 48 de persoane. Din 137 de răniți au murit deja 87. La Kiev, rezerviștii comit jafuri. Câțiva polițiști au fost uciși. Se zice că pe calea ferată siberiana ar fi iminentă isbucnirea unei greve intre lucrători. In timpul adunării secrete a greviștilor, aceștia au descoperit între ei dupî agenți polițienești, travestiți, și i-au ucis în lovituri de bastoane și de pumni. * ♦ * A se citi alte ani în ramîc la Ultima Ora. â 2 — Pentru țara min«sif Este știut că dir« cauza relei recolte din anul trecut, țăranii Hoșișăi sunt in «««re lipsă. Până la re colta viitoare este prea mult timp și țăranului ii lipsește hrana «te Siecare zi. Ies verles’e est sforțările, destui «le mari nie Sianului, nu pot Si Duiestî Sâălimre pentru marea populitiune ii» lipsă «îe La țarii. A pi trimit onorații noștri cititori și-a ruguisi sii contribui cu cât le va C cu putință, spre a pute »• veni tfiplnt in spristorul țăranilor fără asuloace de existență. Vom public« refulat numele sub-scriitorilor, precum și sumele ce ni se vor trimite. Totalul precedent — toi 1816.25. D. G. SUtmelatos, Oltenița, tei 20.Total general — — i,>, LIM1Í fiii TOATA SilM Roșențe nasului.Când vedem pe cineva că ai‘e nasul roșu suntem porniți mai tot de auria să credem că avem a face cu un alcoolic. Din cele ce urmează vom vedea insă că nu e bine să judecăm pe oameni prea repede și de la prima vedere, căci vom găsi că roșeața nasului e produsă de multe ori de oarecaii boale. Varicea nasului. Dilatația vinișoarelor din palma nasului și a umerilor obrajilor (pomeții), care face ca să stagneze sângele în acele părți dând culoarea roșie organului, este de multe ori semnul, fie a unei boale de inimă, fie a unei afecțiuni a plămânilor (bronebită cronică, astmă) fie din cauza frigului. Alteori roșața nasului e în legătură cu o blooală de ficat, de intestin (constipațiune cronică), de stomac (dyspepsie) sau chiar o boală locală a nasului, a faringelm, amygdalilor etc., organe din apropierea figurei. Boalele microbbiene. Tuberculoza și sifilisul pot produce o boală de piele cu roșeața nasului numită lupus. Relativ la sifilis un medic distins a văzut câteva cazuri din Capitală (printre care un țăran, un funcționar și un militar), cari s-au vindecat complect prin tratamentul iodo-mercurial. Acnea nasului. Secrețimica exagerată a glandelor nasului constitue de asemenea o boală numită acnee comedon, acnee papuloasă, pustuloasă etc., care face ca pielea nasului să se roșească deformând uneori organul mirosului și chiar figura suferindului. Elephantiasis sau rhynophyma este iarăși un fel de boală care se ivește câteodată de obicei si la oamenii in vârstă de 50—60 ani. La aceștia nasul se roșește, devine vânăt chiar, mărindu-se în acelaș timp intr-un mod considerabil și atârnă ca o trompă pe buza de d’asupra. Iată dar câte cauze pot prduce roșața nasului: "“T Tz La birt. — Băete, peștele ăsla tiu t proaspăt. — Ba da, d-le. — Iți spun că miroase. Chelnerul, la ureche. — Ești in eroare, d-le . miroase peștele vecinului d-tale. IWMATIU1 * D. Vasile Vâlcu a fost Fumit primar al com. urbane Medgidia din jud. Constanța, în locul vacant. D. Gr. Sandovici, a fost numit șef de birron în cancelaria serviciului județean al jud. Tulcea, în locul vacant. D. Petru Vulcan, s’a numit verificator, însărcinat cu verificarea conturilor comunale și cu contabilitatea zilelor de prestații la prefectura Constanța, post din nou creat. * D. Badea Rădulescu a fost numit președinte al comisi lnei interimare la com. Constantinești din jud. Olt, în locul d-lui G. lonescu, demisionat, iar d. Gostache Lățea a fost numit președinte al comisiunei interimare a com. rurale Vânju- Mare, din jud. Mehedinți, in locul d-lui Dumitru Pârvulescu. * D. Const. Bogos a fost numit membru în comisiunea interimară a com. rurale Bădeni, din jud. Iași, în locul d-lui Dim. Arhip. demisionat. * Consiliul comunei rurale Cireașovu, din jud. Olt s’a disolvat instituindu-se o comisiune interimară, compusă din d-nii: Zile Florea Dorobanțu, președinte, Tănase Preda și Preda Costache, membri. Colegiul electoral al zisei comune a fost convocat pentru ziua de 18 Martie a. c„ spre a procede la alegerea membrilor consiliului comunal. * Consiliul comunei rurale Racovița, din jud. Vedcea, s’a disolvat instituindu-se, o comisiune interimară, compusă din d-nii: N. Nicolaescu, președinte ; V. Poc bca și Petre Ion Dincă, membri. Colegiul electoral al acestei comune a fost convocat pentru ziua de 13 Martie a. c„ spre a procede la alegerea membrilor consiliului comunal. * Au fost avansați la elevi gradul III actualii aspiranți de elevi: Murgoei Radu, Petrică Gh., Ciorapciu M. Const. și Bărbulescu I. Marin. A fost admis pe ziua presentărei în serviciu, aspirantul de elev, Tomoșoiu Dumitru, absolvent de liceu. * D. Andrei Niculescu, a fost numit copist la prefectura Romanați. * D. Mihail Chirchiu, a fost numit agent auxiliar, în locul d-lui Gh. lonescu, nepresentat la post. * D. Gh. S. lonescu, a fost numit agent de control în locul d-lux Anton Ionescu, lăsat în disponibilitate iar d. Frumusache Antonescu a fost numit agent de control, provisorist, pe lângă fabricile supuse controlului minist de finance. D. Cistu Bomba, președintele coloniei macedo-române din Brăila a adresat M. S. Sultanului următoarea telegramă: „Colonia românilor macedoneni, stabilită în Brăila și Galați, depune la picioarele M. Voastre omagiile de recunoștință si de gratitudine, pentru înalta permisiune ce a ți bine-voit a acorda, comunităței românești din Monastir, d’a oficia serviciul divin in limba noastră maternă. ,Urându-VS o viață lungă și o domnie fericită, rugăm respectul pe Majestatea Voastră, să binevoiască a primi asigurarea respectului și a nețărmuritei fidelități a celor mai reali supuși ai Majestaței Voastre, fiilor na priáiba ței române din Macedonia“. * Au mai fost disolvate consiliile comunale rurale din Măciuca, Vlașca; Vata, Olt; Negrești, Argeș ; Poboru, Olt ; Lupșanu, Ialomița; Silistraru, Brăila ; Socariciu, Ialomița ; Rasa, Ialomița; Negoești, Gorj; Stânca, Iași; Slăvești, Teleorman ; Valea-Popii, Muscel, Ivănești, Vasluiü, Dichiseni, Cacomlaca, Gârbovi din Ialomița și Salcia, din Teleorman. * Epitropia bisericei Sf. loan, din Bacău a fost autorizată, a vinde locul viran, situat în același oraș, șoseaua Bacău-P.Neamțu. * D-nii Otea Constantin, din serviciul de pază a orașului Iași, N. Mutu comandantul sergenților din Oltenița,și Dogarii Ioan din T.-Severin, au fost revocați. o D. Frenziu, medic veterinar, a fost numit impiegat clasa I in serviciul zooteehnic din ministerul de domenii, în locul d-lui dr. C. C. Ionescu, chemat a-și face stagiul în armată. * Eri fiind sărbătoarea sfinților Trei Ierarhi, patronii seminarului central, un servitiu divin s’a oficiat in capela acestui seminar. După aceea serbarea s'a continuat în sala de recepțiune a seminarului, cu un program foarte variat și interesant, între cari coruri mixte, declamațiuni etc. Delegat al Sfintei Mitropolii Ungro-Vlahiei a fost P. S. S. arhiereul Sofronie Vulpescu Craioveanul, locotenentul episcop al Râmnicului și Noul Severin. * D. Stanislas Cihoski, fost deputat, a fost numit avocat al statului clasa I pe lângă ministerul de domenii, în locul d-lui St. Negulescu, demisionat. D. silvicultor șef Iuliu Moldoveanu, șeful ocolului silvic Mihăești (Muscel) și delegat cu conducerea serviciului silvic al Eforiei spitalelor civile, a fost desărcinat din această din urmă calitate pe ziua de 1 Februarie. * Bil la orele 3d. a. membrii corporației tinichigiilor, alămarilor etc. s’au întrunit în adunare generală în localul Bursei Miricei. A prezidat d. Al. Spireanu. Se dă citire dârei de seamă a gestiunei financiare pe anul expirat. In discuția generală, d. Kohn propune ca să se numească o comisiune care să verifice socotelele și numai în urmă să se voteze descărcarea; de această părere au fost și d-nii Tătarui, Street și alții. Adunarea aprobă propunerea și se aleg în comisiune d-nii Crișan, Streit, Kolm, Isidor Solomon și Oscar Maler. Această comisiune va întocmi și un proiect de budget pe anul curent 1905. «■ Societatea științelor medicale va ține ședință astă-seară la orele 8 lum. în amfiteatrul cel mare de la spitalul Colțea. * Ca comisar al guvernului pe lângă corporația croitorilor a fost numit d. Lazăr Gheorghiu, în locul d-lui dement Popescu. Sâmbătă a fost primită in audiență de d. I. Lahovari, ministrul domeniilor, delegațiunea veteranilor, condusă de d. I. Luiescu. Delegațiunea a prezintat d-lui ministru un memoriu compus din 17 puncte, în care se expun trebuințele veteranilor. D. ministru a primit memoriul și a spus delegațiunii că va face totul în marginele putinței. Comisiunea s’a retras mulțumind d-lui ministru. * D. G. Stamelatos, arendașul moșiilor Oltenița și Ulmenî (Ilfov), a distribuit țăranilor din patru comune vecine, porumb, nutreț și bani. Exemplul frumos, este bun de imitat. Ca răspuns la felicitările trimese ele direcțiunea școalei italiane, împreună cu un desemn simbolic lucrat de d. Umberto Marchetti, regineimame a Italiei cu ocaziunea sărbătorilor, d-na Ernesta Tomaschi, directoara școalei, a primit următoarea scrisoare : „Majestatea Sa Regina Mamă a primit urările pe care elevii școalei italiene „Regina Margareta" le-au transmis cu ocaziunea anului nou împreună cu simbolicul desemn. „Augusta Doamnă a primit afectuosul și gentilul omagiu al acestor copii ca o invocațiune, ca o înaltă dorință a patriei îndepărtate ; de aceea bine voește să trimită prin mine expresiunea viilor Sale mulțumiri tuturor elevilor și l.-Voastră, care ați fost o constantă inspiratoare a scumpelor lor sentimente. „Sunt fericită de a Ve exprima grațioasele mele sentimente și de a Ve confirma, Stimată Doamnă, întreaga mea considera liune“. Dama de onoare a Majestății Sale Marchesa de Villamarina. ro Societatea de asigurare Unirea, în adunarea generală ținută ieri, a ales pe d-nii: Nicu Lahovari, președinte de onoare ; I. Brătescu, președinte al consiliului de administrație ; Achil M. Gheorghiu, căp. Leon Nichitovici, preotul M. Urziceanu și Ilie Călărășeanu, membrii; Alexandru Șonțu și V. Călinescu, cenzori ; C. St. Fudulescu, director general. * Ziarul Germinal, ce apare la Nizza, publică o notiță foarte elogioasă despre tînărul nostru compatriot ,bcrate Barozzi, violonist de mare talent, cunoscut și publicului din București de la un festival pentru săraci. Socrate Barozzi se află acum în Germania, unde se perfecționează în arta sa, sub direcțiunea celor mai eminenți maeștri, și sub privigherea mamei sale. * Aseară, la Ateneu, d. dr. Pădeanu a ținut o conferință despre influențele nervoase și atracțiunile (oculitismul și șarlatanismul). D-sa arată că sugestiile lucrează în mod fatal asupra diferitelor persoane sensibile, și spre a întări aceasta afirmațiune, prin sugestiune a atras diferite persoane, cu cari a făcut mai multe experiențe. D-sa a atacat apoi pe cărturărese cari, exploatează această știință, și a făcut cunoscut că în București, s’a constituit un grup de bărbați cari să facă cunoscută știința oculUzmului. * D-na Elena Mîrzescu a fost invitată ori la palatul regal de M. S. Regina. Suverana a bine-voit a convorbi cu d-na Mîrzescu de la orele 10 până la 11 jum. * D. si vicultor G. Montan, agent de control al regiunei IV Buziul, a fost transferat, pe cale disciplinară și în interes de serviciu, la regiunea Constanța. * D. Eug. Iîerovanu, avocat din Iași, a fost numit profesor suplinitor la facultatea de drept din Iași, la catedra de procedură civilă, drept și procedură penală. Această catedră a fost suplinită până acum de d.Al.Gane. " mmmmmab « sibileTM----ȘTIRI ȘCOLARE ♦ D. Dimitrie Ceoceanu a fost numit profesor de aritmetică și geometrie la școala de meserii a jud. Covurluiu, în locul d-lui Nicolae Damian, demisionat. sraelaa SS 55 ȘTIRI JUDICIARE ♦ Secția l-a a Curții de casație a stabilit următoarea jurisprudență : Când nu va fi vorba de un interogator formal propus pentru stabilirea cauzei unei datorii, ci numai de modul cum reclamantul ’și-a susținut pretenția și intimatul apărarea asupra acestei chestiuni, instanța de fond este în drept ca, din desbaterile ce au avut loc înaintea sa, să’și facă convingerea despre adevărata cauză a datoriei, fără ca prin această procedare să violeze regulele relative la ordinea stabilită de legiuitor in materia probelor (art. 1169 cod. civ.) sau acelea relative la consemnarea declarațiunei unei părți făcute px’in interogatorul părței adverse (art. 282 procedura civilă). • Secția II-a a Curții de casație a stabilit următoarea jurisprudență: Când într’o urmărire silită imobiliară o persoană face contestație pe motiv că imobilul scos in vinzare nu este al debitorului urmărit cr al 800, al contestatorului, in virtutea unei ordonanțe de adjudecare, și tribunalul recunoscând temeiul pretențiunei contestatorului, respinge totuși contestația pe motiv că contestatorul, deși proprietar al imobilului urmărit are insă calitatea de creditent ipotecar in primul rang in acel imobil, creanță în virtutea căreia dmsul a devenit proprietar al acelui imobil, prin aceasta tribunalul săvârșește un exces de putere și dar ordonanța de adjudecare este casabilă. ști mmm a economice . Direcțiunea generală a căilor ferate a decis a introduce arderea rezidurilor de petrol și la restul locomotivelor ei pentru toate trenurile. In convorbirile ce a avut cu representanții rafinariilor principale, , direcțiunea le-a expus studiile ei din care rezultă că dacă poate obține reziduri de petrol cu 28 tol tona, este dispusă a înlocui cu totul arderea lemnului. Reprezentanții rafinăriilor au convenit să-i furniseze rezidiuri cu acest preț, însă în urma unei concurențe ivite între ei, prețul rezidurilor a fost scăzut la 26 lei tona. Direcțiunea căilor ferate a acceptat prețul și va repartiza furnitura la toate rafineriile principale. In curând se vor începe lucrările de transformare a locomotivelor, ce ard lemne spre a putea arde rezidiuri, și paralel se va începe construcția rezervoarelor de depozit pentru reziduri în diverse gări. o Direcțiunea statisticei din ministerul de finanțe va da, în scurt timp publicitățea, trei lucrări importante: statistica succesiunilor , statistica patentelor și cercetarea proprietății rurale. In acelaș timp la serviciul statisticei din ministerul domeniilor s’a început întocmirea unei statistice electorale, cercetându-se operațiunea electorală din anul 1901. Datele obținute vor fi puse în comparație cu cele ce se vor obține în alegerile generate din anul acesta. ȘTIri ARTISTICE — la seara de 12 Februarie a. e., ora 9, va avea loc un mare concert choral dat de personalul Sfintei biserici „Domnița Bîrlașa”, în folosul societății clerului român „Ajutorul” sub patronajul P. S. Arboreul Nifon N. Ploeșteanu, vicarul sfintei Mitropolii. Biletele se află de vânzare și la Magazinul de muzică Ioan Fedor. BiBLIOGRAFII D. V. Diahmadi, profesor la școala noastră coemrcială din Salonic, va scoate în curând de sub tipar o hartă a Turciei Europene, cu localitățile locuite de români. — A apărut: „Noua călăuză a agentului fiscal“ de Al. Căpșuneanu, funcționar la Casa de depuneri și I. V. Botez, controlor fiscal la Roman. Prețul 8 lei. De vinzare la autori. — No. 4 al revistei „Moniteur de patrole roumain“. DIN LITERATURA RUSA D © pil mutácies magelsoir Ivan Ivanovici Zapchin, tînăr plăcut și Ana Semeonovna Zamblițcaia, fată tînără și nostimă, se deferă jos de pe mal și se așezară pe o bancă, care se afla lângă apă între niște tufe, loc frumos, unde ești ferit de toată lumea. Tinera pereche avea cu ea undița și borcănașe cu viermi, pentru pescuit. După ce se așezară, aruncară undițile. — Sunt fericit că ne găsim, în fine, singuri, începu Zapchia, uitându-se împrejur. Aveam să-ți spun multe, Ana Semeonovna... foarte multe... Când te-am văzut pentru prima oară... Ia vezi, mi se pare că se mișcă undița!... Am priceput pentrm ce trăesc și unde se află tesaurul meu, căruia trebue să mă închin, și că trebue să me dedau la o viață cinstită și să muncesc. Când te-am văzut, te-am iubit cu pasiune... pentru prima oară, iubeam în viață... Lasă, nu trage undița! Las’ să se miște mai bine... Spune-mi, scumpa mea, pot crede și eu acelaș lucru despre tine ? Desigur nu ! Nu pot fi așa de fericit... Trage, trage, acuma ! Ana Semeonovna ridică undița și strigă. In aer strălucea un peștișor argintiu ! — Am prins un pește! Roleo! L’am scăpat ! Peștișorul se desfăcuse din cârlig și căzuse iar în apă. Zapchin alergând să prindă peștele îi luă mâna și fără să vrea o duse la gură... Ana își trase iute mâna îndărăt, însă era prea târziu, buzele lor se împreunase intr’un dulce sărut. După primul sărut, urmă al douilea, apoi jurăminte, asigurări... Ce momente fericite ! Dar în viață, fericire absolută nu există. Fericirea aduce tot deodată și otrava. Așa se întâmplă și de data asta. Pe când tinerii se sărutau, deodată se auzi un rîs. Se uitară și încremeniseră : în apă, până la bîîu, se afla un copil gol. Acesta era Colea, fratele Anei. El ședea în apă, se uita la tineri și surîdea drăcește ! — Aha ! vă sărutați ? Bine ! Am să vii spui mamei ! — Eu cred că d-ia, ca un băiat cinstit ce ești,—zise Zapchin roșindu-se,—nu e frumos să ne pândești pe noi și este și laș să te duci să ne spui... Eu cred, că d-ta ca un băiat cinstit și nobil... — Dă-mi o rublă, că nu spui. Altfel spui tot. Zapchia scoase o rublă și o dădu lui Colea, care o strînse în mâna lui udă, și fluerând se depărtă înot. Tinerilor însă, le pierise pofta de sărutat. A doua zi, Zapchin aduse lui Colea vopsele și o minge, iar soră-sa Ana îi dădu o grămadă de cutii inimoase. Pe urmă a trebuit să-i cumpere și butoni pentru manșete. Copilului îi plăcea toate acestea și ca să primească și mai multe cadouri, începu să-i urmărească mereu, unde era Zapchin și soră-sa, acolo și el. Nu-i slăbea nici o clipă. — Laș!—spunea Zapchin.— Mititel și al aracului. Cine știe ce e cai din el, când va fi mare ? Toată luna lui Iunie Colea nu dădu răgaz bieților amorezați. Nl amenința mereu că-i pîrăște și le pretindea cadouri. La urmă a ajuns să le ceară un ceas, lucru care nu i-a fost refuzat de amorezați. O dată la masă, pe când se servea plăcintă cu mere, el începu să riră cu hohot și făcând cu ochiul lui Zapchin întrebă : — Să spui ? Ce zici ? Zapchin se roși grozav și în loc de plăcintă duse la gură șervetul. Ana Semeonovna sări de pe scaun și fugi în altă odaie. Tot cu frica în sin o duseră tinerii până către sfîrșitul lui August, adică până în ziua când Zapchia ceru oficial mâna Anei de la părinții ei. Oh, ce fericită zi! După ce vorbi destui cu părinții fetei, alergă iute in grădină să caute pe Colea. Găsindu-l, îl apucă cu multă poftă de ureche. In acelaș moment venea în fugă și Ana Semeonovna, care căuta și ea pe Colea, și găsindu-l îl apucă de ceal’altă ureche! Trebuia să vedeți, ce bucurie era zugrăvită pe fețele lor și cum plângea Colea cerându-le ertare. — Nu mai fac, dragii mei ! Aoleo! Iertați-mă ! Mai târziu, amândoi amorezați nu găseau mai mare plăcere decât să povestească bucuria ce aveau, când trăgeau de urechi pe acest copil răutăcios. Serviciul Telegrafic al ziarului mmmm tmmm (ale ziarului „Universul") Incendii. Accidentele tren. —Fort Brăila. 30.—Un incendiu a distrus o parte din locuința lui Ghiță Potcovaru din valea Cânepei. Focul a fost provocat din neglijență. Un alt incendiu s’a declarat în Ionești-Berlești, arzând întreg avutul lui Mihai Covrig. Pagubele se ridică la 2500 lei. Focul a fost pus. — Un tren de marfă a sfărâmat carul lui Tănase Țigănuș din Urleasca, omorându-i două boi. Țigănuș a scăpat neatins. — Necunoscuți, introducându-se în casa lui Petru Apostoleanu din Movila Miresii,i-au furat 1000 lei și obiecte de valoare. Bănuindu-se că hoții ar fi niște țigani, au fost arestați. încercare de sinucidere. — Iafounire intimă. — Furt. — Fapta iffici nebune Brăila, 30.—Roza Gold, de moravuri ușoare, domiciliată în str. Unirea a încercat a se sinucide, otrăvindu-se. Internată la spital, în urma ajutoarelor ce i s’au dat, a fost readusă în simțiri. Cauza acestui pas disperat, este mizeria. — Guvernamentalii au ținut azi la orele 3 d. ar o consfătuire, cu alegătorii col. I de Cameră, în localul primăriei. — Necunoscuți s’au introdus în prăvălia d-lui Anton Ionescu din strada Călărașilor No. 72, furând o mare cantitate de marfă. — Varvara Anton din Comorofea, suferind de alienație mintală, și-a turnat gaz peste haine dându-și foc. Cu multă greutate niște vecini au putut să stingă focul. Totuși brațele nenorocitei au fost carbonizate. întrunirea opoz!liei limite Brăila. 30.— Opoziția unită a ținut azi întrunire la orele 2 d. a. în sala Paradis, întreaga sală era plină. D. P. S. Aurelian proclamat președinte al întrunirei arată că întotdeauna, tineri și bătrâni, cu plăcere au venit în mijlocul alegătorilor, solicitându-le încrederea, cu care au fost onorați și altădată. Analizează criticând unele părți din programul conservator, vorbește de convenția cu Germania, prin care guvernul liberal a obținut tot ce a fost bun și de folos pentru industrie și țară. Promite că și în viitor va lucra tot cu aceeași râvnă pentru binele țarei românești. D. Sturdza face o comparație între timpurile de la 1857 când s’a pus bază întâiului așezamânt al vremilor moderne, și timpurile de față, arătând că după cum în acele timpuri puternicii zilei luptau prin falsuri și promisiuni spre a-1 împiedeca, așa și guvernul de azi caută prin promisa și falsuri a întuneca credința, alegotorilor. Critică cele spuse de d. Băduran în întrunirea de Joaia trecută. D. G. Alexia critică mauxfestaíiff 'făcută de administrație cu ocazia venire! miniștrilor conservatori. Vorbește de cartel și de scopul lui mai ales aci la Brăila, căci acest oraș e sufletul întregei țări. Solicită alegătorilor să trimeată în parlament persoane de acelea cari să impună prin posițiunea lor, îndreptarea decadenței la care e adus portul Brăila. D. I. I. G. Brătianu spune că țara trebue să judece pe cei ce se presintă spre a le solicita încrederea după fapte iar nu după vorbe. Critică discursul d-lui Take Ionescu din întrunirea de toți care n'a găsit nimic de imputat activităței guvernului liberal. D. N. Ionescu vorbește de ingerințile administrative sfătuind pe alegetorî a merge fără teamă la vot, al căruia secret e garantat. D. N. Filipescu răspunde celor 8 miniștri cari s’au criticat la întrunirea conservatoare de la 27 ianuarie, motivează pactul încheiat între membrii opoziției față de un guvern fără de principii, accentuând că acel pact încetând, fiecare din cele două partide unite își va avea libertatea de acțiune în sensul ideilor sale. D. R. Delavrancea vorbește de manifestația făcută de administrație joia trecută miniștrilor sosiți în Brăila; arată necesitatea alianței cu liberalii care tinde la un progres, deoarece se va constata că între partidele politice nu există dușmănie, stabilindu-se că partidele se vor uni totdeauna când vor fi chestii mari de resolvat în interesul țarei. Sfătuește pe alegători a tri- mete pe membrii opoziției în parlament ca control, fiind de folos și guvernului și țarei. D. Al. Djuvara răspunde criticilor aduse d-sale de oratorii conservatori în întrunirea de Jora trecută, solicită sufragiile alegătorilor față de candidații opoziției, dând și de astă dată dovezi de independența care a caracterizat întotdeauna pe alegătorii brăileni. întrunirea s’a terminat la 5 și juni. Un caz dissdos.— Agresiune» din com. Lipov.—Diverse Craiova, 30. — D. Nicolae Stătescu, croitor, primește o adresă de la ministerul comerțului prin care i se face cunoscut că este numit comisar al guvernului pe lângă corporația croitorilor în locul d-lui Ștefan Mihâilescu, demisionat. Fostul comisar însă spune că n'a demisionat și că nici odată n’a avut acest gând; cu toate acestea demisia există în original minister. Un caz identic s’a mai petrecut acum un an cu un comisar de poliție , și acesta s’a văzut încunoștiințat că i s’a primit demisia pe care el n’o înaintase. D. Mihăilescu s’a adresat parchetului, cerând dovedirea autorului acestui fals. — Alasta eri noapte au fost arestați de către autoritățile comunale locuitorii Ioan R. Ispas și Barbu Voicu Ciobanu, din com. Lipov, sub învinuirea de furt de producte. Cu ajutorul cuțitelor de la brau cei arestați au spart ușa închisoarei și au eșit afară. Fiind împedecați de a fugi de primar, notar și gardienii comunali, Ispas și Ciobanu, au sărit asupra lor și i-au bătut într-un mod îngrozitor, apoi cu cuțitele în mână și-au făcut loc și au dispărut. — De două zile termometrul se scoboară dimineață până la minus 10 grade. întrunirea profesorilor Craiova. 30. — Azi s’a ținut o întrunire a profesorilor în sala Bellevue. A presidat d. Ionașcu, profesor pensionar. Au vorbit d-nii Fortunescu, Cantuniar, Gherghel, Costescu și Athanase Georgescu, profesori, inginerul Constantinescu, fost director al școalei de meserii, și Șerbănescu, industriaș. Amănunte prin poștă, întruniri și conservatorilor guvernamentali Focșani, 30. — Coservatorii guvernamentali au ținut azi o întrunire în sala Unirea. Au vorbit d-nn Vârnav, general Lahovary, Niculescu,Neculai Xenopol, Oswald Theodoreanu, Barbu Păltineanu și Iancu Brătescu. Oratorii au criticat cartelul și au expus programul guvernului conservator cerînd voturile alegătorilor pentru candidații guvernului Electorale.—Militare.—Demi- sic.—Arestat Galați, 30. — Pentru distribuirea cărților de alegător, în zilele de alegeri, au fost desemnați următorii doi membri ai tribunalului: Col. I Cameră, la 1 Februarie, d. judecător Orleanu, col. II, la 8 Februarie, d. Missir; col. III, la 5 Februarie, d. N. I. Teodorii; col. I Senat, la 7 Februarie, d. D. M. Ionescu; col II, la 9 Februarie, d. I. G. Ianculescu. — Consiliul de război ș al corpului III de armată presidat de d. colonel Georgescu, asistat de d-hulfaliî Negruzzi și Popovnez și d. căpitan Hiotu a judecat cri mai multe grade inferioare, acuzate de furturi, dezertare, etc. — D. Cazacioc, grefierul consiliului de război, a demisionat din această demnitate, fiind trecut în altă funcțiune. — Edmond Lubinschi, tre LUNI.