Universul, martie 1905 (Anul 23, nr. 58-88)
1905-03-01 / nr. 58
1^ggssgl.— 1 A se î‘iti alte amănunte la prima oră. 51X SFAT 1*17 Zi Cosiîra măliejei.—Să se funcționeze in toate serile pielea capului oi următoarea soluțiune încălzită: apă de raze S00 gr., bichet de Van Sudeten, hidrat de chloral, 25 gr., să se mestice, dar să nu se scuture. I>. Sarea a cerut să se reducă cheltuelile de administrație de la 35 la sută, la 15 la suta, d. Sturdza a răspuns însă că nu se poate face aceasta reducere, fiind-că ar trebui să se modifice Statutele societăței, ale căror baze s’au pus la 1874. mmmeuso-jipoit Situana in Ikhenusi-Orient Cifra exactă a pierderilor rusești nu se cunoaște, unele telegrame enunță 100.000 oameni răniți, 00.000 morți și 50.000 prizonieri. Unele din aceste cifre sunt discutabile, dar cum peste câteva ssile se va cunoaște situația exactă a acestor pierderi, e inutil a mai argumenta acum asupra lor. Un lucru de reținut însă, e că aceste goluri sângeroase făcute in raidurile armatelor lui Kuropatkin, pimeau pe ruși în imposibilitate dn a mai resista momentan japonezilor. Se anunță deja că Kuropatkin a renunțat la ideia de a se mai opri la Tieling și că noua sa poziție va fi mult la Nord. In teză generală se poate susține că spre a scăpa urmărirea imediate a japonezilor, cum și spre a putea pune ordine in forțele sale și a organiza o resistență oarecare, Kuropatkin va fi silit să dea înapoi cu cel puțin 200 kilometri. E curios lucru că pe această lungă linie de atâtea sute de kilometri dintre Liao-tang și Harbin, rușii nu s’au gândit să creeze o cetate de moment în genul Plevneî, care să le servească de punct de sprijin, de pivot strategic și chiar ca punct de interdicție, in această regiune turmentată și accidentată unde direcțiile de mișcare sunt foarte limitate și impuse. Europatkin a fost și a remas un strălucit ofițer de stat-major, judecând după detaliile tehnice strivitoare la operațiile sale ; i-a ipsit insă voința fermă, hotărirea repede și acel avânt de inspirație, rezultat intim al distilațiunei intelectuale a fiecăruia și care constitue nota sau caracteristica individuală a oricărui din noi. Până acum generalul Kuropatkin, in toate operațiile sale, a păstrat o puternice reserve și s’a retras ia timp ; n’a lăsat timpul adversarului să mușce în carne vie, iar prin jocul maselor sale de la reservă a impus inamicului în direcțiunea periculoasă oprind mișcările sale ofensive. Acest joc era abil contra unui inamic încet, dar nu contra unei activități așa de energice ca a japonezilor, cari, instruiți prin case petrecute până acum, l-au debordat pe flancuri, i-au împedicat jocul reservelor și i-au taiat și retragerea. (Telegramele particulare ale ziarului „Universul“) înaintarea cavaleriei japoneze Londra, 27.,,Daily News” află din Petersburg . Cavaleria japoneză se află la nord de Tieling Casshirea Wingtduî. — Predarea genaralului Kaulbars Londra, 27.—„Times“ află din Tokio că generalul Osama a cucerit Tielingul. Generalul Kaulbars, grav rănit, s'a predat. * Rezultatul balotaplor CSdlegiuiM I de comisssă Fălticeni. — Alegători înscriși 149 ; votanți: 97 ; anulate. 8. S’a proclamat aleasă lista guvernamentală compusă din d-nii Milu Matei, Mihailescu Nicolae, Popescu Gavril, Zaharescu Alexandru și Grigorescu Vasile, cari au întrunit câte 89 voturi. Dorohoi.—Alegători înscriși 174; votanți 114; anulat 1. S’a proclamat aleasă lista guvernamentală pe cari figurează d-nii Călin Ioan,Procopovici E., Foca D. Xenofon,căpitan Vasile Bâtele, Munteanu Petru și Cristofor Gherghel,care au Întrunit 113 voturi A.Velica. Alegători înscriși 202 , votanți 123. S’a proclamat aleasă lista guvernamentală pe care figurează d-nii V. Tretinescu, Șt. Iordănescu, Ștef. Avramescu, G. Georgescu-Bacau și Niță Rădulescu și care a întrunit unanimitatea voturilor exprimate. Berind.—Alegători înscriși 438 . Votanți 357. Anulate 3. S’a proclamat aleasă lista guvernamentală pe care figurează d-nii Emandi Teodor, Lupu Ion, Grigoriade N. Nicolae, dr. Abaza Grigore, Chiriceanu N. Ion și Constantinescu Vasile și care a întrunit 226 voturi. Steria. — Alegători Înscriși 123 , votanți. 112. S’a proclamat aleasă lista guvernamentală pe care figurează d-nii Dimitrie I. lonescu, Iorgu Raut, N. lanovici, Ion Hodescu, Vasile Grigorescu Dascălu, D. Antonescu, Mandache Duduluc și Vasile Tudose, cari au Întrunit unanimitatea voturilor exprimate. Alexandra.—Colegiul unic.—Alegători înscriși 2640 . Votanți 1751. S’a proclamat aleasă lista guvernamentală pe care figurează d-nii Dimitrie P. Anghelescu, Gh. lonescu, D. T. Iliescu, Teodor M. Brătescu, Vasile I. Moldoveanu, Gh. Velicu, Elefterie Ștefănescu, Niță T. Popescu, I. M. Marzanișteanu, N. I. Tancov și Fiorea P. Lăzărescu cari au întrunit câte 1747 voturi. P.Neamțu.— Colegiu unic.—Alegători Înscriși, 750 ; votanți 501. S’a proclamat aleasă lista guvernamentală pe cari figurează d-nii Ștefan I. Teodorescu, N. I. Drăghici, G. I. Munteanu, Ion S. Cosma, Al. Alexandrescu, Ștef. Bodaprostescu, Gavril Lázár și Vasile Stoica, cari au întrunit câte 302 voturi. Câmpina.—Colegiu unic. — Alegători înscriși 462; votanți 299; anulate 2. S’a proclami aleasă lista guvernamentală pe care figurează d-nii : I. T. lonescu, G. Duscocu, Niță Anghelescu, C. T. lonescu, Ioan Drăguș, N. Stătescu, G. Constantinescu, dr. Istrate și I. Ionescu, cari au întrunit unanimitatea voturilor exprimate. Stamcul-Prahova. — Colegiu unic. S’a proclamat aleasă lista guvernamentală In cap cu d. căpitan Xedelescu, dea nici un ajutor, deși simțise pe tâlhari. Hoții, deși au avut intențiunea de a-i jefui de bani, nu au luat decât un chimir al lui Voicu Stoica, în care nu se știe dacă a avut sau nu bani, în urmă au dispărut, fără a fi descoperiți până în rrezent. Auu luat măsuri serioase pentru aflarea lor. In jurul unei morți bănuite. — Am comunicat într’una din corespondențele trecute că în ziua de 23 c. a încetat din viață în comuna Boieiu-Români, Gheorghe Ponora, de 55 ani, și că moartea i-a fost provocată de bănie. Din ordinul parchetului facându-i-se autopsia de d. medic al plășei Ialomița, și constatându-se că moartea a fost naturală, s’a autorizat înmormintarea cadavrului. VASLUIU. — O întâmplare curioasă.— Locuitorul Gh. Burleanu, din cătunul Șerbești, comuna Codăești, a vindut zilele acestea două perechi de boi cu 900e lei. Venind acasă, el ascunse banii, fără să spue ceva soției sale. Din Întâmplare, femeea în lipsa bărbatului, face un cuptor de mălaii, fără să știe că în vatră sunt banii. Când soțul se întoarse acasă și află că a făcut focul in cuptor, căută in grabă și găsește în loc de cei 900 lei, un boț de argint. ““71. După o ciocnire de t renuri.. — Dar sfirșește odată,—zice șeful gărei unul nenorocit,—te plângi că ți-ai frânt un braț. — Mi se pare că... — Să nu ți se pară nimic, odată ce sunt atâția morți și nici unul nu se vaită ca d-ta. SCS ©«» « tare (zarzavaturile, cartofi) mâncați de gândaci fel de fel. Numai prin mare stăruință însă, se poate ajunge la un rezultat serios. D-lui Berlepsch i-au trebuit 15 ani de exemplu ca să atragă privighetoarea într’o localitate unde nu se mai afla nici speciile cele mai comune. Aceasta ne arată că nu trebue să disperăm dacă din primele zile, poate chiar din primul an, nu vedem cuiburile ce am atârnat ocupate, chiar paserile trebue să se obicinuiască cu reformele și la noi, în special, sunt mai sfioase decât oriunde, fiind atât de prigonite. Când călătorim in țările occidentale, ne mirăm de îndrăzneala păsărilor in grădină. Orice student român își aduce aminte de porumbeii sălbatici de la Paris și Luxemburg, cari fură copiilor pâinea din mână și se plimbă pe umerii oricum; in toate orașele germane, mai cu seamă, sunt o distracție pentru cel caire se plimbă prin frumoasele lor grădini publice atât concertele interminabile ale păsărilor cât și Îndrăzneala speciilor puțin cunoscute la noi. .,S. P. A.“ va începe zilele acestea atârnarea cuiburilor în grădinile publice și la Șosea; sperăm că întreprinderea va fi coronată cu deplin succes și că va fi ajutată în răspândirea acestei folositoare măsuri, de particulari, de proprietarii de grădini, de parcuri sau chiar de moșii unde livezile au nevoe de apărători harnici. Exemplul a fost deja dat de Academia Română care a instalat primele cuiburi in parcul său, precum și de membrii comitetului „S. P. A.“ , o broșură tradusă și el trasă din cartea d-rului Reriepsch, va apare zilele astea cu instrucțiuni depline pentru modul de așezare a cuiburilor. Costul va fi numai 10 bani și se dă gratis oricărui cumpărător de cuiburi. I A PROVERB PE ZI D-zeu ajută pe cer tari. Minarea generală a carperapes mesaMcilor, amurierilor, etc. Eri, la orele 10 dim., s’a ținut Intr’una din sălile de la Băile Eforiei adunarea generală a membrilor corporației mecanicilor, armurierilor, etc. A presidat d. G. Pop, președintele corporației. Se dă citire dârei de seamă asupra gestiunei financiare a comitetului pe anul expirat și se aprobă. După aceasta adunarea a hotărit a se adăuga in statut urmatorele disposițiuni: 1) Să se acorde fiecărui membru bolnav câte 15 lei pe săptămână și aceasta numai in decurs de 6 săptămâni. Dacă continuă a fi bolnav, și după această dată, i se va acorda câte 10 lei săptămânal pe alte 6 săptămâni, iar după trecerea și a acestui termen i se va acorda numai 7 lei săptămânal. 2) Se va da 300 lei ca ajutor de înmormântare pentru fiecare membru decedat daca el a cotizat la corporație in mod regulat timp de 10 ani. Pentru membrii cavi n’au vechimea de 10 ani in corporație, se va acorda ca ajutor 200 lei. 3) Ajutoare membrilor fără lucru li se acordă numai dacă au o vechime de 5 ani in corporație și și vor fi plătit în mod regulat cotizațiile și 4) Membrii cari nu și-au plătit cotizațiile timp de 4 luni n’au dreptul la nici un fel de ajutor. Se procedează apoi la alegerea a 4 membri in comitet in locul celor retrași și au fost aleși d-nii V. Grigorescu, G. Duncea, Traian Georgescu și Ilie Ionescu. Ca membri în consiliul de arbitri au fost aleși d-nii: Ilie Manu și Ion G. lonescu din Tăriceni (Ilfov). Membru supleant a fost ales d. Hugo Julius. Adunarea s’a sfirșit la orele 2 d. a. JUMCHASEIL WIERAIA a societătiî pentru profilaxia tuberculozei Eri dimineață, la orele 10 jum. s’a ținut in sala de conferințe a spitalului Golcea, adunarea generală anuală a soc. pentru profilaxia tuberculosei. La această adunare au luat parte, in afară de medici, un număr mare de membri printre care și d. D. Sturdza, fost prim-ministru, Gr. Alexandrescu, mare metriaș, G. Teodorescu, etc. D. profesor dr. Petrini-Galați, președintele societăței, deschizând ședința, a comunicat adunărea că M. S. Regele a bine-voit a acorda maltul său patronaj societăței. D-sa a arătat apoi progresele făcute de societate în ultimul an demonstrând inmurirea ce au avut sfaturile societăței asupra bolnavilor și succesele dobândite. D. dr. Petrini-Galați a expus apoi toate mijloacele de care societatea s’a servit în lupta sa contra acestui teribil flagel și a terminat aducând elogii d-lor d-r. Gratzoski, Zigura, Mitulescu, Atanasiu, Ionescu, Dudumi și Opresor cari au desfășurat o Întreagă activitate pentru reușita scopului urmărit. D. dr. I. Radovici, secretarul general al Asociației, a citit darea de seamă asupra mersului societăței după care descriind starea precară ln care se află din punct de vedere a asistenței publice, bolnavii de tuberculoză, emite părerea ca In sanatoriul ce se clădește pentru tuberculoși, să se prevadă cel puțin 200 paturi. Spre atingerea insă a acestui scop, este nevoie de o sumă mai mare cu cel puțin 100.000 lei de cea versată de Stat. In consecință comitetul a intervenit pe lângă primul-ministru și speră că d-sa va da tot sprijinul societăței. D. dr. Gratzoski, casierul societăței, a citit darea de seamă asupra veniturilor și cheltuelilor societăței. Venitul rezultat din donațiuni a fost de: 14.906 lei; cu bolnavii s’au cheltuit 12.265 lei. D. dr. Dudurii, a citit raportul de verificare. D. D. A. Sturdza, luând cuvântul, după o introducere relativ la pericolul tuberculosei și activitatea desfășurată de membrii Asociației, spune că statul în vederea primejdiei în care se afla higiena publică, a donat suma de 400.000 lei, spre a se construi un sanatoriu. Fostul prim-ministru și-a încheiat cuvintarea, îndemnând pe membrii societăței să meargă înainte pe calea apucată și adresând un apel tuturor oamenilor de inimă și iubitori de nație, spre a lupta pentru ridicarea stărei decadente a higienei. Adunarea a luat sfârșit la orele 12. Caluga. IV. T. Turburarile din Rusia (Telegramele particulare ale ziarului ,, Universul'.) Stefi răsculați în ipsoasi Berlin, 27.— Telegramă din Varșovia : Câțiva soldați cari se răsculaserâ au fost împușcați in cetâțuie. Simisifiii TM pentru țarul Alexandru III Berlin,27.— Telegramă din Petersburg: La serviciul divin oficiat în biserica Petru și Pavel, în amintirea țarului Alexandru III afi asistat din familia imperială numai marele duce Constantin și ducele de Strelitz. * * * A se da alte amănunte timuisul“ îfi prof (De la coresp. noștri part.) Duminecă, 27 Februarie. FOCȘA A3. — Dramă conjugală.—Vineri noapte spre Sâmbătă, la orele 12', s’a întâmplat, în strada Emancipată No. 43 din Focșani, o dramă conjugală care pasionează foarte mult publicul. D. Ștefan Milea, comerciant din Panciu, voind să surprindă pe soția sa în divorț, d-na Maria Milea (născută Botez), in relațiuni cu d. Reueasevicî, comerciant din Randu, a venit cu trăsura din Panciu împreună cu fratele său Dumitru. Despre plecarea din Panciu a d-lui Reueasevicî a fost anunțat de aerul găszii. Ajungând la domiciliul d-nei Milea, în strada Emancipată și vezind că d. Reueasevicî se află înăuntru, Ștefan Milea forță ușa din dos, in timp ce Dumitru Milea se afla la ușa din față împedicând pe Reueasevicî să iasă din casă. Probabil că atunci Dumitru Milea a tras un glonte de revolver, care a lovit, pe Reueasevicî la cap, și pe Ștefan Milea In umăr. Ancheta n’a stabilit încă definitiv faptele, deoarece declarațiunile eroilor dramei nu se acordă. Starea d-lui Reneasevici nu inspiră nici o grijă ; e îndoială chiar dacă rana pe care o are la cap provine de la glonte sau din o simplă lovitură. D. Ștefan Milea a fost trimis la București, spre a i se extrage gloatele din umăr. D. procuror Tipei a trimis afacerea la instrucție. MANGALIA.—Accident nenorocit.. (Amănunte).—Astăzi, pe la ora 9 dimineața, s’a întâmplat in localitate un accident, care a costat viața a două nenorociți muncitori, ambii musulmani. Chiligiul Mambet Menliabit, de 40 ani, și lopătarul Zeheria Menliburi, de 15 ani, se aflau în magazia de cereale a d-lui G. Stajoraca,—care magazie e închiriată jumătate d-lui I. Ghiorghiade și juna. d-lui Ismail Mennet, — unde erau ocupați cu încărcarea in saci a orzului din magazia d-lui Mennet. La un moment dat, zidul ce despărțea ambele magazii, a căzut asupra lor, îngropându-l sub mormanul de lemnărie și piatră precum și a orzului din magazia d-lui Gheorghiade ce s-a pornit peste ei, și care era în cantitate de peste 3500 hectolitri. Dându-se alarma imediat, autoritățile au sosit la fața locului, luând de urgență măsuri pentru salvarea numiților lucrători ; dar cu toată munca de o oră și jumătate, ce a fost depusă, n’a fost posibil a scoate decât numai cadavre. D. dr. I. Glücksman, care era de față, a întrebuințat toate mijloacele posibile, facându-le și injecții cu eter, dar nu a fost posibil a-i readuce la viață, fiind rea striviți de lemnăria ce căzuse asupra lor. Se zice că accidentul ar fi provenit din cauza relei construcții a zidului despărțitor de magazie. Autoritățile locale dresează cuvenitele acte, spre a se stabili asupra cui cad responsabilitățile, anunțând în același timp și pe d. procuror de Constanța. E de notat, că atât tatăl cât și un frate al celei de a doua victimă, au murit tot accidental , primul, acoperit de un mal, și cel de al doilea a murit subit. Import.— In port a sosit brikul „Hil'zula-RahmatT' și bombarda „Ihsaui-dlouda“, ambele sub pavilion otoman. Ele încarcă orz pentru Constantinopole. Diverse. — Ele au început lucrările comisiunei pentru recrutarea tinerilor cari vor forma contingentul 1906. Timpul s’a îmbunătățit, ceea ce va permite a se începe alăturile de primavară. .*. Căpitănia portului, în unire cu serviciul construcției portului, au luat măsurile cuvenite pentru instalarea unei alte geamanduri asupra stâncilor din josul portului, in spre sud, In locul celei luate de valuri, și despre care v’am comunicat la timp. PLOEȘTI. — Arestri.— întruna din nopțile trecute, după cum am comunicat, niște necunoscuți au furat femeei Marița, din Băicoiu, mai multe obiecte și o vacă din coșar. Din cercetările făcute de către serviciul siguranței s’a constatat că autorii acestui furt sunt indivizii Mitu Puiu și Păun Dumitru Pompieru, cari au fost înaintați parchetului. — Parchetul a depus astăzi pe Ioan Pandele, autorul îndrăznețului furt din Obor, despre care am vorbit erî. ForîsîIîhI comunal a fost convocat pentru Sâmbătă, spre a proceda la alegerea primarului și a ajutoarelor sale. D. G. C. Dobrescu va fi ales primar, d. Gogny I. Zamfirescu prim-ajutor, iar d. I. Lupulescu al doiilea ajutor, delegat la oficiul stărei civile. A doua zi, Duminecă, se va da un banchet, la hotelul Concordia, in onoarea nouilor aleși. Furturi.—O telegramă din Mizil anunță că doui necunoscuți, cari fuseseră peste noapte găzduiți in hanul Marița Coman, au furat patru boi din grajdul acelui han, luând drumul spre Ploești. — Soldatul Diaconu Gheorghe, din reg. Mircea 32, compania 7, a fost arestat, fiind dovedit ca autor al unui furt săvirșit in dauna precupețului Gh. Marinescu. Militare.La primăvară se va începe construirea cazărmilor regimentului Mircea 32, pentru cari s’a votat deja suma de 300.000 lei. Accident nenorocit. — Locuitorul Alecu Iordache, din Plopeni, voind să încarce un butoiu cu țițeiii, butoiul s’a răsturnat peste el, rănindu-l grav. Ei se află în căutarea spitalului. T.-.VIÄG U«ELF. ,-D ep un ere. - loan Gănescu, fost perceptor la Alexandria, a fost dat în judecată pentru sustragere de bani publici, afacere despre care corespondentul „Universului“, din Alexandria, a vorbit la timp, nâîne grav». — Perceptorul fiscal Manea Sandu, de la circ. 9 Ologi, mergând in Bogdana, la locuința lui Nestor Stancu Bratu, spre a-l urmări pentru o amendă, a fost bătut grav de acest individ, împreună cu locuitorii Gheorghe Nestor Bratu, Andrei N. Moț și Alecu R. Toader.. Intr’o stare destul de gravă a fost adus și internat în spitalul din localitate, iar agresorii vor fi trimiși în judecată. TAIGOVIȘTE. — Tilurla din Bănești.—Din Bolovani se comunică că in cătunul Bănești, pendinte de acea comună, locuitorul Voicu Stoica și soția sa au fost bătuți și torturați de către niște tâlhari, cu scopul de a-l jefui. Iată împrejurările: Azi noapte, pe la orele 12 jum. mai mulți indivizi necunoscuți au pătruns in casa sus numitului locuitor, prin forțarea ușei. Fiind simțiți de proprietar, care a început să cheme ajutor, ce teamă a nu fi descoperiți, hoții s’au năpustit asupra lui bătându-i și sugrumându-i de gât, iar pe soția sa Bălașa au trîntit-o într’un colț al casei, grămădind peste dinsa toate lucrurile din oriae, punéndu-i astfel în imposibilitate de a mai striga. Hoții, înainte de a intra în casa lui Voicu Stoica, au avut grijă a pune un lacăt la ușa casei lui Mihalache Niță, ginerele lui Voicu Stoica, care locuește intr’o curte cu soerul său, neputând astfel să Banii se topiseră. ----AI»- ®--^-€ S!^3arastraH«nașa»——— mum TOATA LUMEA Bijuteriile tutrânei.— D-na Alix Felix din Paris e în vârstă de 89 de ani și are în scris bijuterii de o sută de mii de franci. Doamna e culcată când aude o bătaie in ușă. — Intră! Doui domni in redingotă și cu cilindru se prezintă. Unul din ei Își arată eșarpale comisar. ’ — O, Doamne ! ce s’a întâmplat ? bolboroși bătrâna. — Doamnă, răspunse comisarul, nepotul d-tale a fost arestat. Bătrâna e apucată de convulsiuni. — A fost arestat, continuă comisarul, din cauză că e implicat in afacerea cu femeea tăiată in bucăți. Convulsiunile bătrânei devin spăimântătoare. — Spre marea mea părere de rău, zise iar comisarul, sunt silit să fac aici o perchisițiune. — Poftim, d-le, fă perchisiție, că n’ai să găsești nimic. Nepotul meu e inocent, zise bătrâna, care își redobândise graiul. " Cei doui inși rescoliră prin toate părțile și plecară. Curând bătrâna descoperi că-i lipseau bijuteriile de o sută de mii de franci. Falsul comisar nu era decât un hoț autentic. O aventuri ciudată s’a întâmplat de curvndia San Francisco. O doamnă trebuia să se ducă la un oficiu care se afla in cel din urmă etaj al unei case care are 20 de etaje. Ea trecu pragul casei, se urcă in ascensor și porni în sus. Bărbatul ei, care trecea pe stradă tocmai in acel moment, o văzu intrând in edificiu, o urmă și, știind bine unde se ducea dinsa, se urcă într’un alt ascensor pentru ca s’o ajungă. Insă când sosi la ultimul etaj i se spuse că nevasta lui se coborise In acel moment. Domnul se grăbi să se coboare și dinsul. Insă pe când el se cobora, femeia lui căreia portarul ii spusese că o căuta bărbatul ei, se urcase din nou chiar in acel moment. Bărbatul cam supărat, se urcă iar intr’o clipă insă femeea tot așa de nervoasă, se coborise deja a doua oară spre a’l căuta pe dînsul. Această urmărire reciprocă dură 20 de minute. Plictisit de atâtea urcări și coboriri, bărbatul se opri la etajul de jos ca să’șî aștepte soția ; aceasta avu aceeași idee și se opri la etajul de sus pentru ca bărbatul să se urce. Insă după alte 20 de minute, amindoui perdură răbdarea : bărbatul se urcă cu un ascensor, iar femeia se coborî cu altul. Urmărirea reîncepu mai înverșunată ca înainte insă fără rezultat mai bun. După o jumătate de oră se disperară și își lăsară vorbă să se întâlnească acasă la din șiî. Ocrotirea sistematica a paserilor Cuiburile Berlepaeh introduse de soc. pentru protecțiunea animalelor au sosit și se află un depozit la magazinul Prințului Stirbey, Calea Victoriei 121, unde se pot comanda în cantități cât de mari și de toate dimensiunile (după prospect). Deocamdată însă, conform povețelor d-rului Berlepsch s’au adus numai i doua mărimi pentru speciile cele mai frecvente sau mai lesne de atras intr’o anumită regiune. D-rul Berlepsch a consacrat o întreagă viață studiului paserilor și condițiilor care le sunt mai favorabile și numai după încercări repetate și îndelungată experiență a ajuns să determine cu precizie atât forma ce trebue s-o aibă cuiburile artificiale, cât și diametrul găurei de intrare, grosimea laturilor, speciile de pasări preferate de anumite pasări, până și acustica ce trebue s’o aibă cuiburile, căci paserile se sperie dacă o resonanță e prea mare la atingerea cuibului de vr’o cracă, etc. Aceste cuiburi sunt destinate speciilor care-șî scot pui în scorburile copacilor, Împrejurul locuințelor oamenilor și din cauza culturei din ce in ce mai mari, a tăerea pădurilor, ele găsesc tot mai greu adăpost contra inamicilor și intemperiilor. Toate felurile de ciocănitori, graurii, pițigoii drăgălași sunt păsări absolut insectivore, care nu se ating niciodată de vreo poamă (ele se hrănesc cu viermi, gândaci, muște, omizi, etc.) și alte păsări tot atât de utile au fost atrase întî’o anumită regiune din Germania printr’o ocrotire sistematică, combinându-se plantațiunile de pomi deși in locurile inutilizabile astfel ’ (marginea liniilor de drum de fier a rîurilor, etc.) cu atârnarea de cuiburi și hrănirea păsărilor iarna. Se înțelege de la sine că păsările se înmulțesc dacă găsesc condițiuni favorabile de existență. Acele feluri atât de folositoare nu s’ar putea înmulți de ajuns la noi pentru a nu apăra de invazia din ce în ce mai amenințătoare a insectelor. Pădurile noastre sunt devastate, poamele mai totdeauna viermănoase, rădăcinele alimen montiog din Isartasia (Prin fir telegrafic de la corespondentul nostru particular) Constanța, 27 Februarie. Azi s’a ținut de colonia românilor-macedoneni un mare meeting de protestare, contra ororilor și crimelor barbare comise de bandele grecești din Macedonia contra fruntașilor aromâni, pacinici susținători ai sfintei cauze naționale românești in Macedonia. Au participat peste 3000 cetătățeni la această manifestațiune, națională, care a fost unanim aprobată, parte din ei chiar greci —căci în Constanța se află mulți greci cu sentimente adevărat românești—au luat parte la meeting. După oficiarea unui parastas, la biserica Catedrală, pentru odihna de veci a martirilor de la Negovan, ultimele victime ale cruzimei bandelor puse in serviciul clerului grec din Macedonia, asistența s’a îndreptat spre statuia Ovidiu unde s’a ținut mai multe cuvințări. Primul a luat cuvântul institutorul Gh. Riciola care a vorbit contra clerului grec din Macedonia. Au vorbit apoi pictorul Durazzo, studentul Th. Sebe în acelaș sens. D. I’apagoga, student in drept a terminat seria discursurilor printr’o cuvintare călduroasă și foarte mult aplaudată. Tot d-sa dă citire moțiune!, care a fost primită cu nesfârșite urale. De aci manifestanții s’au dus la consulatul Ottoman. D. Dale președintele coloniei Macedo-Române și conducătorul mișcare luând cuvântul, rostește o scurtă cuvântare, apelând la mărinimia și spiritul de înaltă dreptate al M. S. Sultanului pentru a pune o dată stavilă acestei situațiuni intolerabile, luând măsuri serioase și grabnice pentru protejarea românilor credincioși și pacinici din Macedonia. înmânează o moțiune cu rugăminte de a face să parvin autorităților competente. Mulțumește d. vice-consul Suat-Bey nu turcește, d. secretar Levenson traduce și aplică asistenței cuvântarea d-lui vice-consul. ■ Comerciantul Mihalache Gotta, supus ottoman, luând cuvântul în nuinele numeroșilor supuși turci asigură că atât timp cât M. S. Sultanul Abdul Hamii se va interesa de cauza și nevoile Românilor din Macedonia, putem fi siguri că vom căpăta satis facțiunea ce o bine merităm. D-sa sfârșește strigând : Trăiască Sultanul. După aceasta manifestanții s’au îndreptat spre sediul societății unde au depus steagul, care a fost purtat cernit cu această ocaziune. Aci profesorul Cica din București, a rostit o patriotică cuvintare terminând a adus mulțumiri d-lui Dale, inițiatorul și organizatorul acestui impozant meetind, la care a participat pe lângă românii macedoneni, toți bunii români din Constanța. Numeroase telegrame au fost primite din țară de la d-nii d-tor: Leonte, Craja, Cosmescu, Alex. Trifon, Ghiulamila etc., cari aderă la meetingul de protestare, veștejind acțiunea maherovgaliiior din Macedonia. ,Mironescu. TiBIM AHUM O. C. Kiuiiîesfu: Crima pasională și femeia [față de legile penale. Subiectul conferinței d-lui Rădulescu a atras aseară un numeros public, care a urmărit cu un viu interes expunerile d-sale documentate. Crima și criminalul,începe d-sa, a existat,de când e omul. Știința sociologică insă luând mare avint in ultimele decenii, a influențat asupra dreptului penal, care, după mine, este o știință eminamente sociologică. Școala lui Lambroso împarte pe criminali în normali și născuți. Școala aceasta este combinată de școala franceză, cea sociologică, care susține că nu există criminal născut. Totul este produsul mediului. Trecând la criminalul pasional conferențiarul spune că toți consideră pe criminalul pasional nu ca criminal ordinar, ci ocazional. După mine însă crima pasională nu poate exista, ci există numai o falsă crimă pasională. Amorul este baza tuturor pretinselor crime pasionate. Dar amorul curat, nobil, amorul acesta unitic, care conduce o unire perfectă, când i se pune in cale un obstacol nu poate conduce decât la micid, nici o dată la crimă. Crima pasională nu poate proveni decât dintr’un sentiment de gelozie, de ură, și din acest motiv trebuește reprobată. Trecând la femei față de legile penale, d. Rădulescu spune că ele sunt foarte nedreptățite de aceste legi din toate punctele de vedere, pentru adulter, pruncucidere etc., și termină cu speranță că în curând se vor aduce îndreptări in legile existente în lumea civilizată. Rep. INFORMATION SUNI ♦ Universul, cel mai răspîndit ziar* «Sin țară și cel mai bine informat oferă abonaților lei, pentru mica sumă de lei 4.675 pentru 3 luni le 19.15, pentru 6 și lei ÎS pentru un an, mijlocul de a câștiga frumoase premii in bani și obiecte, in valoare de mai multe mii de lei. Citiți anunelui detaliat în pagina IV-n. * Societatea de științe din București va ține ședință mâine. Marți, ora 8 jum. seara, la ordinea zilei fiind : raportul comisiunei pentru verificarea casei ; d. Mrazec : contribuțiuni la genesa petroleului; d. dr. A. Ostrogovici.: observațiunî asupra comunicărei d-lui doctor Bogdan. * lată cum s’au constituit secțiile Camerei : Secția I-a : d. Gr. Triandafil, președinte; d-nii V. Cancicov și L. Gatargi, secretari. Secția II: d. P. Brătășanu, președinte; d-nii T. Crivăț și R. Mandrea, secretari. Secția III-a: d. D. Vlădoianu președinte; d-nii Lascar Rosetti și Cămărășescu Tacit, secretari. Secția IV-a : d. D. Greceanu, președinte; d-nii Gr. Buțureanu și Se. Arion, secretari. Secția Y : d. I. N. Alexandréseu, președinte; d-nit Barbu Gatargi și Robert Roma, secretari. Secția VII-a : d. Serghiescu, președinte; d-nii Negulescu P., și Lahovary N., secretari. Secția Viii . d. Emil Lahovary, președinte; d-nii A. Rășcanu și M. Căprescu, secretari. * S’a acordat cuvenitul execuator d-lui Mihail Spiliotakis ca să poată exercita funcțiunile de consul de cl. I al Greciei la Galați, în locul d-lui D. Kympritis, chemat la altă destinațiune. ♦ S’a acordat d-lui colonel Dimitrie C. Văleanu, comandantul brigadei de călărași, La Galați, autorizația de a purta însemnele ordinului francez „Legiunea de Onoare“, in gradul de ofițer. ♦ S’a acordat d-lui Horia Rosetti, avocat din București, autorizația de a purta însemnele ordinului bulgar „Meritul Civil“, în gradul de ofițer. • Poliția din Anvers a cerut autoritaților noastre, printr’o adresă confidențială, ca să se pue în urmărirea a doui primejdioși anarhiști, numiți Alberti Bolodero și Nico Ferari. Se presupune că acești indivizi sunt refugiați în Serbia, Bulgaria sau România. * Poliția din Monaco a cerut urmărirea tînărului A. Charlies, care, după ce a delapidat vre 80.000 lei, a dispărut. * A fost expulzat, prin T.Severin, Iancu Mitralovici, supus sârb, cunoscut agitator. ♦ Au fost depuși în arestul central din Craiova faliții Segărceanu și Dinescu, acuzați de bancrută frauduloasă. Pasivul lor trece peste 60.000 lei. D. I. Lahovary a decis să modifice actuala lege a meseriilor și regulamentul ei. In acest scop d-sa a numit o comisiune compusă din d-nii N. Cosăcescu, Gr. Cerchez, Iuliu Zanne, V. Toroceanu, I. Vișan,Em. Tătaru, Nicolicescu, B. Voinescu și un delegat al Camerei de meserii din București. Această comisie va avea să se pronunțe asupra chestiei fabricator și atelierelor mari. ♦ D. Ispas Gheorghiu și-a dat demisia din postul de ofițer de sergenți la Huși. * Adunarea generală a ,,Bancei Poporului“ din București, ce urma să se țină erî, s’a amânat pentru Duminecă, 6 Martie, la 10 dim, din cauză că nu s’a prezentat numărul suficient de acționari cerut de statute. • S’au trimis jandarmi călări din Iași la Suhuleț (Vasluiu), unde sătenii au început să se agite iar, cerând, între altele, ca fostul lor primar Horcailă să fie isgonit din comună. * Societățile de tramvaie din București ’și vor ține adunarea generală în ziua de 13 Martie. ♦ D. Gh. Lățescu, actual picher comunal în serviciul tehnic al jud. Ilfov, a fost lăsat în disponibilitate, ne mai fiind necesar serviciului. ♦ După date statistice oficiale, în România s’a produs o cantitate de 162.606 vagoane petrol în timp de 5 ani, de la 1 Aprilie 1900 — 31 Decembrie 1904. Din această producție, s’au exportat în acelaș timp, 18.062 vagoane petrol brut, 18.831 cu petrol lampant, 8818 cu benzină, 679 cu uleiuri minerale și 1674 ei reziduri. ♦ Peste câteva zile va sosi în portul Constanța vaporul „Mîngrelie“ care va aduce din Franța o cantitate de 30.000 kilograme semințe de lucernă, pe care Statul o va distribui la țărani, pentru cultivarea livezilor Artificiale. Pentru recepționarea acelei cantități de lucernă, ministerul domeniilor a numit o comisiune pusă sub președinția d-lui prefect de Constanța și compusă din d-nii C. Roman și Enescu de la stațiunea agronomică, președintele Camerei de comerț și un delegat al bursei din Constanța. Comisiunea va avea grija să controleze dacă lucerna nu conține planta parazitară numită cuscuta sau torței. * Mersul vapoarelor Navigațiunei Fluviale Române, cu începere de la deschiderea navigațiunea 1905 și până la alte dispozițiuni, va fi următorul : Vapoarele csilotorii: Linia Brăila-Galați, în toate zilele : Galați plecare 8 dim., 12.30 d. a. și 4.3011. a. ; Brăila plecare 9.30 dim., 2.30 d. a. și 6 d. a. Linia Brăila-Gabiți-Isaccea-Tulcea-Sulina, Duminecă, Marți,Joua: Brăila plecare 7 dim., Galați 8.30 dim., Isaccea 10.30 dim., Tulcea 1.30 d. a., Sulina sosire 4.30 d. a., Luni, Miercuri, Vineri : Sulina plecare 7 dim., Tulcea 12 ziua, Isaccea 1.30 d. a., Galați 6 d. a., Brăila sosire 7 d. a. Linia Brăila-Măcin, în toate zilele : Macin plecare 8 dim. și 3 d. a., Brăila plecare 10 dim. și 6.15 d. a. Linia Calafat- Vidin, în toate zilele , Calafat plecare 8 dim. și 2 d. a., Vidin plecare 10 dim. și 4 d. a. Linia Silistra - Călărași-Ostrov, în toate zilele: Ostrov-Călărași (direct), Ostrov plecare 6 dim., Călărași sosire 7 dim., Călărași plecare 7.30 dim., Ostrov sosire 8.30 dim. , Ostrov - Călărași (prin Silistra), Ostrov plecare 9 dim., Silistra 10 dim., Călărași sosire 10.45 dim., Călărași plecare 4 d. a., Silistra 5.10 d. a., Ostrov sosire 5.40 d. a. Linia Giurgiu-Rusciuc, in toate zilele, Rusciuc plecare 6.45 dim., 1.15 d. a., 4 d. a., Giurgiu plecare 11.15 dim., 2.15 d. a., 8.15 <1. a. Linia, Giurgiu-Nicopoli, Duminecă, Miercuri, Vineri, Giurgiu plecare 7.30 dim., Rusciuc 8.15 d., Zimnicea 12.30 d. a., Siștov 12.45 d. a., T.Măgurele 4 d. a., Nicopoli sosire 4.05 ; Luni, Joua, Sâmbătă , Nicopoli plecare 7.15 dim., T.Măgurele 7.30 dim., Siștov 9.45, dim., Zimnicea 10 dim., Rusciuc 12.30 d. a., Giurgiu sosire 1 d. a. Curse regulate de mărfuri colete . Serviciul face curse regulate peutru transportul mărfurilor colete, intre Sulina și Regensburg, odată pe săptămână, în fiecare direcțiune, cu plecare din Galați în sus și din Severin in jos în fiecare duminică. Transporturile se efectuiază cu scrisori de trăsură directe între porturile dunărene române, bulgare, sârbe, ungare, austriace și bavareze și stațiunile G. F. R. Mărfurile cotețe pe linia Galați- Sulina se transportă de trei ori pe săptămână cu vapoarele de călători. ♦ Un intervievat acordat de către d. Take Ionescu, ministru de finanțe, corespondentului din București al ziarului „Neue Freie Presse“, interviev pe care l’am publicat alaltă ori, d-sa a mai spus că dorința cea mai vie a guvernului român este să închee convenții comerciale cu toate Statele, și în special cu Austro-Ungaria. ♦ Erî s’a celebrat la biserica Amzei căsătoria religioasă a d-rei Coralia Stoica, fiica d-lui colonel N. Stoica, cu d. George Petruru, magistrat. • Adunarea generală a berăriei cooperative, din București, ce urma să se ție erî, s’a amânat pentru Duminecă, 6 Martie, când se va ține cu orice număr de acționari. * Erî, la orele 3 d. a., soc. funcționarilor comerciali din Capitală a ținut adunarea generală, sub președinția d-lui Moldoveanu. D. Moldoveanu a comunicat adunării că din cauza greutăților ce i s’a făcut de către o parte din membrii comitetului, n’a putut întocmi darea de seamă a mersului societăței pe anul trecut și nici bilanțul, însă se va face în cursul septâmâneî. După aceasta d-sa depune mandatul întregului comitet, deoarece, după statut, el a expirat era. Se dă apoi citire regulamentului pentru alegerea biuroului, care se aprobă. Se alege d. Sp. T. Gheorghiu ca președinte al biuroului de alegere, d. G. Blându ca scrutator, iar d. N. Ioan ca secretar. Alegerea comitetului se fixează pentru Duminecă, 6 Martie. După cererea d-lui Moldoveanu, se numește o comisiune compusă din trei comercianți, d-nii Mirea, Dimitrie Petrescu și D. Groudau, care să verifice actele președintelui și comitetului, spre a nu se da loc la vre-o bănuială că nu și-au făcut datoria. * Ateneul a ținut ora dimineață la orele 10 adunarea generală cu un restrins număr de membri, sub președinția d-lui P. S. Aurelian. P . D. Aurelian face o expunere a celor petrecute în cursul anului trecut și aduce omagii de recunoștință memoriei decedaților N. Ionescu, dr. Felix și Ionescu Gion, membri de valoare al acestei instituțiuni. Se dă apoi citire bilanțului pe anul aspirat și se aprobă. Procedându-se la alegerea a nouă membri, sunt admiși d-nn general Bengescu - Dabija, C. Băicoianu, Marin Dumitrescu, D. Teodora, G. Răileanu și N. Pătrașcu. Se alege secretar d. Ilie Bărbulescu în locul vacant, iar d. Atanasie Popovici, censor. D. Ștefănescu face cunoscut că Ateneul Împlinește 40 de ani de existență. D-sa propune, și adunarea aprobă, că acest eveniment să se sărbătorească prin baterea unei medalii comemorative și prin organizarea unui festival în sala Ateneului. Adunarea a luat sfârșit la orele 11 și jumătate. ♦ A. S. R. Principesa Maria, însoțită de d-na de onoare Greceanuu, a vizitat era dimineață expozițiile de pictură ale d-lor Serafim, Verona și d-rei Adela Jean. A. S. R. a bine-voit să reție mai multe pânze din toate trete expozițiile. Azi M. S. Regina va vizita aceste expoziții. * Licențiații și absolvenții școalei de stat sunt rugați să-și arate adresele și profesia la Asociația titraților din str. Vestei No. 15. ♦ Uniunea cicliștilor excursioniști din România va ține adunare generală Joi, 8 Martie, orele 8 seara, în sala restaurantului Kiselef de la palatul funcționarilor publici, având la ordinea zilei: alegerea noului președinte al comisiunei, alcătuirea programului de excursiune pe anul 1905 și Înscrieri de membri noul. * Matineul societăței „Tibișol” cu cele 12 fete de împărat și „Făt frumos“, a avut erî d. a. mare succes in sala Liedertafel. A. S. R. Principesa Maria, cui Principele Carol și Principesele Elisabeta și Maria, au binevoit să onoreze cu prezența lor această serbare, întreaga elită bucureșteană umplea eleganta sală și’ din cauza cerere! celor cari n’au mai găsit bilete, societatea a hotărît să dea un nou matinei, Dumineca viitoare. ♦ Societatea curelarilor, șe*larilor și frișcarilor a ținut adunare generală eri după prânz, la ora 3 p. m., la clubul meseriașilor. S’a votat budgetul pe anul financiar 1905—1906. ♦ Eri s’a ținut la sediul societăței studenților în științe de la universitate, conferință d-lui inginer de telegrafie C. î. Vidic, despre telefonie. D-sa a vorbit despre istoricul, desvoltarea și aplicațiunile telefonului și a însoțit expunerea cu tablouri, aparate și experiențe numeroase. In special, desvoltarea telefoniei in țară la noi și anume a rețelelor județene, a atras atenția publicului. Ca aplicațiune, s-a făcut ascultarea unui concert prin telefon, a celor din urmă știri relatate de ziare, reproducând astfel „jurnalul vorbitor“, care funcționează cu mult succes la Budapesta. A asistat la conferință de decan al facultăței, numeroși profesori și un public ales. ’ * Membrii asociațiunei generale a titraților și studenților în științe de stat sunt convocați pentru astă seară, la ora 9, la sediul asociației, str. Vestei No. 15. * A. S. R. Principesa Maria a asistat aseară la reprezentația dată de Charlota ÂViehe la teatrul Lyric. ♦ Aseară a avut loc, în sala de jos a Băilor Eforiei, balul societăței „Fraților români ai Daciei Traiane“ de sub președinția d-lui Ion Bucur. Lume multă și animație mare. S’a dansat și s’a petrecut până spre ziuă. * A. S. R. Principale Ferdinand a asistat aseară la balul ofițerilor în rezervă, care s’a dat în saloanele de sus a palatului Eforiei. A. S. Regală a venit la bal la orele 10 și jumâtate și a plecat la 1 fără im sfert. ȘTIRI ThISTANE ♦ E vorba ca bat. 4 de vânători să fie mutat la Ostrov, pe ziua de 1 Aprilie. ȘTIRI JUDICIARE ♦ Prin luna Mai se va judeca de către Curtea din Odessa apelul moștenitorilor Vartic, făcut contra hotărirei tribunalului din Chișinău.. Se știe că zisul tribunal a respins pretențiunile tuturor moștenitorilor. • Tribunalul din Iași va judeca Mercur 1, 2 Martie, procesul lui Gh. Buttman, inculpat de instigația printre locuitorii din jud. Vasluiu. ♦ înalta Curte de casație a stabilit următoarele jurisprudențe : 1) După art. 742 din procedura ciivilă actuală, hotărîrile al căror termen de reformare nu s’a sfârșit încă la data punerea in aplicare a acestui condice (1 Septembrie 1900), vor rămâne supuse căilor de reformare până la sfirșirea acestor termene. Astfel, termenul de recurs contra hotăririlor pronunțate în 1898, în materie de contestație la executarea silită, este cel prescris prin vechiul cod de procedură civilă. Șî intrucât legiuitorul, prin vechiul cod de procedură civilă, n’a derogat la regula generală cuprinsă in art. 44 din legea Curtei de casație în privința recursului în materie de contestație la executarea silită, cum a derogat în privința ordonanțelor de adjudecare și in materie comercială, termenul de recurs în materie de contestație la urmărirea silită este cel prevăzut de dreptul comun, adică de trei luni de la comunicarea hotărirei. II) In materie de divorț, reclamantul poate chiar în divorț, inaintea Curții de apel, să invoace și alte fapte pe lângă cele arătate la tribunal, destul numai ca aceste fapte sa fie relative la causa invocată prin cererea de divorț. Astfel, violează legea și dreptul de apărare Curtea de apel când sub motiv că este o cerere nouă, respinge cererea reclamantului de a i se admite proba testimonială spre a proba fapte referitoare tot la dovedirea și stabilirea causei divorțului invocată la prima instanță. ST! FINANCIARE S ECONOMICE . In ziua de 19 Martie, orele 10 dim. se vor face la ministerul de finanțe : a 24-a tragere la sorți a rentei 5 °/C din 1893, împrumutul de 50 milioane; a 21-a tragere a rentei de 4 °/C din 1894, împrumutul de 120 milioane ; a 29-a tragere a rentei de i/C din 1891, împrumutul de 45 milioane ; a 29-a tragere a rentei de 4 °/C din 1890, Împrumutul de 274 milioane 375 mii de lei ; a 26-a tragere a rentei de 5 °/C din 1892, Împrumutul de 75 milioane. • D. Ion Lahovari, ministrul domeniilor, studiază chestiunea asigurarea vitelor pentru timpurile de lipsă de nutreț. D-sa a decis să tipărească și să distribue în toate satele instrucțiuni cum să procedeze țăranii spre a avea nutreț bun și anume : sa cultive pe câte un sfert de hectar porumb furajer pe care să-l păstreze în gropi, pentru timpul etne. D. ministru al domeniilor va mai îndemna pe săteni să dea o cât mai mare întindere culturei trifoiului. * D-nii Tiberiu Burcă, V. Costescu și Gh. Teodorici au fost numiți mijlocitori autorisați în orașul T.Măgurele. * Secția II a Curței de casație va judeca în zilele de 8 și 9 Mari X