Universul, aprilie 1905 (Anul 23, nr. 89-115)

1905-04-01 / nr. 89

erau, după constatarea autori­tăților marinei engleze, împă­ratul Alexandru III, Boemu­l, Borodino, Kneaz Suvarov, K­­res, Oslyabia, Navarin si Sis­­so, Veliki­Secția 25, cuprinsă intre spla­iurile­ Ar­hivelor, Mihai-Voda și Justiției, calea Rahovei, str. An­tim, Morfeü, Militari până la îm­prejmuirea Arsenalului, str. Mi­­h­aiu-Vodă, intrarea Ar­hivelor și stradela Speranței până la podul Mihail Cogălniceanu. Secția 26, cuprinsă intre calea Rahovei de la intersecția sa cu str. Antim, sos. Doamnei, calea 13 Septembrie, împrejmuirea Ar­senalului, str. Militari, Morfea și Antim până la intersecția sa cu cal. Rahovei. Secția 27, cuprinsă între stra­dela Speranței de la podul Mih. Cogălniceanu, intrarea Ar­hivelor, str. Mihai-Vodă, împrejmuirea Ar­senalului, cal. 13 Septembrie, șos. Panduri, Cotroceni, spl. Domnița Maria, dr. Davila și general Ma­­gheru. Secția 28, cuprinsă între calea Rahovei de la limita orașului, șos. Doamnei, Panduri și Bolin­­tinu până la limita orașului. Inspectoratul . Coprins intre calea Rahovei de la limita orașului, str. Bibescu Vodă, Șerban-Vodă, spl. I. C. Bră­­tianu, str. Cauzași, calea Văcă­rești, str. Sârbilor, Bradului, Cru­­cea-de-Piatra, Campoduci, Barbă- Rasă și șos. Vitan până la limita orașului. Acest inspectorat cuprinde ur­mătoarele 7 secții: Secția 29, cuprinsă între str. Elena Doamna, de la intersecția sa cu calea Rahovei, str. Eman­­cipată, piața Principesa Maria, str. Nifon, bul. Neatârnărei, cal. Șerban-Vodă, str. Bibescu-Vodă și cal. Rahovei, până la intersec­ția sa cu str. Elena Doamna. Secția 30, cuprinsă între calea Rahovei de la limita orașului, str. Elena Doamna, Emancipată, Ni­­fon, șos. Filaret și Șerban-Vodă, până la limita orașului. Secția 31, cuprinsă între cal. Șerban-Vodă de la podul I. C. Brătianu, str. Lînăriei și splaiu­­­­rile D. Bolintineanu și I. C. Bră­­t­tianu. Secția 32, cuprinsă între calea Piscului de la limita orașului, șos. Văcărești, str. Lun­ăriei, cal. Șerban-Vodă, bul. Neatârnărei și­­ șos. Filaret până la limita ora­șului. Secția 33, cuprinsă între calea Piscului de la limita orașului, str. Văcărești și splaiul Abatorului, până la limita orașului. Secția 34, cuprinsă între strada Nerva-Traian, de la intersecția sa cu str. Campoducî, spl. V. Ale­xandri, C. A. Rosetti, Cauzași, cla. Văcărești, str. Sîrbilor, Bra­dului, Crucea de Piatră și Cam­­poduci până la intersecția sa cu str. Nerva-Traian. Secția 35, cuprinsă între strada Vitan de la limita orașului, str. Barba-Rusă, Campoducî, Nerva- Traian, spr. V. Alexandri și maior Cicurescu până la limita orașului. Inspectoratul VI Coprins între sos. Vitan de la orașului, str. Barbă Rasă, Cam­­poduci, Crucea de Piatră, Bradu­lui, Sîrbilor, Văcărești, S-ta Vi­neri, Călărași, bul. Domnița, cal. Moșilor, str. Armenească, bul. Ca­rol, Ferdinand și Ios. Pantelimon până la limita orașuli. Acest inspectorat cuprinde ur­mătoarele 8 secții: Secția 36, cuprinsă între cal. Călărași de la intersecția sa cu str. S-ia Vineri, str. Romulus, Parfumului, Anton­ Pan, cal. Du­dești, str. Crucea de Piatră, Bra­dului, Sîrbilor, Văcărești și str. S-ta Vineri până la intersecția sa cu: cal. Călărași. Secția 37, cuprinsă între strada­­ Domnitei de la intersecția sa cu­­ cal. Călărași, cal. Moșilor, strada Armeneasca, bul. Carol până in bul. Ferdinand, str. S-t. Ștefan și cal. Călărași până la intersecția sa cu str. Domniței. Secția 38, cuprinsă între calea Călărași de la intersecția sa cu str. Romulus, Trifoiului, Labirint, Popa­ Nan, cal. Raionului, Du­­dești, str. 11 Iunie, Campoducî, Crucea de Piatră, calea Dudești, str. Anton Pan și Romulus până la intersecția sa cu cal. Călărași. Secția 39, cuprinsă între strada S-tu Ștefan de la intersecția sa cu cal. Călărași, bulev. Ferdinand, fund. si str. Lirei, bul. Pake, str. Mătăsari, Mărcuț­el, G­ogoșilor, Țe­­peș-Vodă, Fruzeî, Agricultorilor, Orzari și cal. Călărași, până la in­tersecția cu str. S-tu Ștefan. Secția 40, cuprinsă între sos. Vi­tan de la limita orașului strada Barbă-Rasă, Campoducî, 11 Iunie, cal. Dudești, str. Raion, Popa­ Nan, Labirint, Trifoiului, Călă­rași, Orzarî, Agricultorilor, calea Raionului, str. Gura Lupului, sos. Mihai­ Bravul și cal. Dudești până la­ limita orașului. Secția 41, cuprinsă între calea Dudești de la limita orașului, sos. Mihai-Bravu, str. Gura Lupului, cal. Raion, str. Agricultorilor, Or­zari, Meilor, sos. Mihai-Bravul, str. Țepeș-Vodă și­ D’intre Vii până la limita’orașului. Secția 42, cuprinsă între șos. Pantelimon de la limita orașului, bul. Ferdinand, fund. și str. Li­rei, bul. Fache, str. Mătăsari, Măr­­cuței, Gogoșilor, Țep.-Vodă, Frun­zei, Agriculture!, Orzari, Meilor, sos. Mihai-Bravu, str. Țepeș-Vodă și D’intre Vii până la limita ora­­­a­șului.­­ Limita dintre inspectorate și di­feritele circumscripți după cum se vede, este formată de axa strade­­lor, așa că pentru ori­ce cazuri întâmplate in stradele limite de circumscripții, prima secție care va fi avizată, va cerceta și instru­menta. Această împărțire polițienească a Capitalei se va pune în apli­care, după cum am spus, de la 1 Maiü anul curent: «ROIUL RUSO-JAP00Z ( Telegramele Agenției Române) Londra, 30 Martie. „Daily Telegraph“ află din Singapur că numai vasul „Sis­­soe Veliki“ a trecut Sâmbătă pe acolo. Crucișătorul englez „Thetis“ a sosit aseară cu or­din urgent din Penang, spre a aștepta detașamentul escadrei engleze trimis din Hongkong. „Daily Mail“ află din Hong­kong că vasul de războiu a­­merican „Wisconsin“ va pleca in curând cu patru contrator­­piloare spre Manila. Manila, 30 Martie. Vaporul englez sosit din Aus­tralia raportează că a văzut un mare crucișător japonez cruci­­șând în strâmtoarea Basilan, V între Mindanao și Borneo. Djibuti, 30 Martie. A treia flotă a Balticei a fost sărită lângă Lokila. Londra, 30 Martie. „Daily Mail“ află din Sin­gapur ca, vasele de războiu ru­sești care au trecut Sâmbătă (Telegramele particulare ale ziarului „ Universul 11) Mișcările flotei japoneze Londra, 30­—„Times“ află din Singapur că Sâmbătă seara s-au văzut, lângă por­tul Saigon, patru vase de răz­boiu japoneze. Se crede că amiralul Togo se află ascuns după vre-o insulă mică ja­poneze. Inceputul unei lupta nava!« Paris, 30­—Telegramă din Amsterdam. „Handelsblad“ află din Ba­tavia că lângă insulele Anam­­bas s’a început o luptă na­vală între flotele japoneză și rusă. Cinci vase de razboiu olan­deze se află la locul luptei. Refuzul Chinei i­a închiria Rusiei un pod Londra. 30­—„Daily Tele­graph“ află din Peking că ministrul rus de acolo a ce­rut guvernului chinez să ce­deze Rusiei, în arendă, un port în strîmtoarea Fokién, dintre insula Formosa și coasta chineză. Guvernul chi­nez a refuzat.* A se citi orice amănunte la Ultima Oră. UN PROVERB PE 21 Nenorocirea nu intra de­cât pe ușa care i s’a deschis. CORPURILE LEGIUITOARE SUESSSA. Ședința de la 10 Martie 1905 Ședința se deschide la orele 2, sub președinția d-lui Gr. Trian­­dafil. La ordinea zilei, continuarea discuției generale a budgetului, D. prim-ministru depune pro­­ectul de lege pentru modificarea mai multor articole din legea or­ganizarea comunelor rurale. Se admite urgența, acest pro­iect fiind in legătură cu votarea budgetului. D. Take Ionescu depune un pro­­ect de lege prin care guvernul e autorizat a efectua convertirea tu­turor titlurilor de rentă din îm­prumuturile de la 1881 — 1888 și 1892—93 în titluri de 4 la sută in loc de 5 la sută. Se admite urgența și pentru a­­cest proiect de lege. D. Popovici-Răcăciuna roagă să i se pună la dispoziție actele rela­tive la arendarea unor moșii de către Eforia spitalului Stamate din Fălticeni, fără licitație, pe un preț cu 20 mii lei mai mic de­cât cel oferit de țărani. Camera trece în secțiuni spre a studia cele două proiecte de legi depuse. La redeschidere Camera votează mai multe credite suplimentare. Se intră în ordinea de zi. Discuția bugetului D. Nenițescu, raportor, face comparația politicei financiare a partidelor. Ideile ce au domnit în parti­dele de guvernămînt cu privire la politica financiară au fost urmă­toarele : partidul conservator a fost pentru imposite și economii; partidul liberal numai pentru e­­conomii, iar partidul junimist nu­mai pentru imposite. Partidul conservator însă nu a conceput nici­odată o economie nechibzuită bazată pe dezorgani­zarea diferitelor servicii ale Sta­tului și ale armatei. Vorbind de budgetul actual ora­torul spune că prevederile veni­turilor sunt cât se poate de bine chibzuite. In ce privește chel­­tuelile, opoziția nu e nici de­cum în dreptul ei când ne acuză că am făcut cheltueli in scopuri elec­torale. Noi am dat 2 m milioane ar­matei și alte 2 milioane instruc­țiune­ publice. Aceste sunt niște cheltueli pe cari noi nu le-am fi criticat dacă ele ar fi fost făcute de liber­ali. Dar liberalii nu prea duc grija armatei, dînșii, cari, in­ anii de criză, când armata suferea de lipsă de armament, au cheltuit sume mari cu expropriere­a făcute la gara de la obor. In unicul scop de a satisface pe clienții politici. D. Nenițescu termină expri­mând convingerea că budgetul va fi votat. D. Take Ionescu.­D. Brătianu s’a plâns că budgetul a fost împăr­țit prea târziu. Un budget nu se studiază în a­­mănuntele ci în marele lux li­­niamente. Dar în definitiv, nu e vina noastră dacă partidul liberal n’a putut să-și voteze budgetul. Oratorul răspunde d-lui Bră­­tianu. Ce a zis d. Brătianu ? A vorbit de trecut, present și viitor; tot ce a fost bun se datorește libera­­lilor, iar ce a fost rău, conserva­torilor. Dar e interesant de a ști un lucru : de ce liberalii își pun data începutului politicei lor financiare de la 1876 sau de la 1901 ? Care e scopul de se trece sub tăcere un interval așa de mare ? De­sigur spre a nu fi obligați de a vorbi de lucruri cari nu sunt de natură a ridica prestigiul par­tidului liberal. Liberalii au guvernat mai mult de­cât conservatorii; și dacă țara aceasta a trecut prin grele crize financiar­e, cea mai mare parte de răspundere cade fatal asupra liberalilor. Rolul liberalilor în crearea re­­surselor Statului e nulă ; dînșii n’au făcut nimic în această di­recție. Mai departe oratorul vorbește de anii cari au precedat anul de criză 1899. In această perioadă de 4 ani liberalii au dat dovadă de cea mai complectă incapacitate. In finanțele țarei domnea o stare de complectă destrăbălare, zice domnia­ sa. Se făcuseră lucrări de milioane fără a dispune de credite. A tre­buit să venim noi la putere spre a cere credite pentru lucrările deja executate. Noi, în anii noștri de guvernă­mînt, am oprit impozitele, am dat exemplul anularei creditelor, am inaugurat era economiilor. Cum poate deci susține d. Brătianu că opera noastră în chestia îndrep­­tărei finanțelor țărei e nulă. A­­fară de aceasta, cine nu știe că liberalii s’au folosit de­­ ideile noastre pentru crearea de resurse Statului, ca taxa pe moștenirile directe, etc. Liberalii se laudă cu economiile ce le-au realizat, fără a ține gea­mă că aceste economii nu se da­­toresc, în definitiv, decât reser­­velor cu cari am dotat budgetele Statului. C. Brătianu a mai susținut că budgetul Statului trebue să pre­zinte negreșit un excedent. Acea­sta chiar dacă ar fi nimerit pen­tru o țară cu o fluctuație așa de pronunțată a venturilor, totuși, nu se poate ca să constitue un principiu financiar. In definitiv ce înseamnă să cheltuești la anul viitor ceea­ ca ar trebui să chel­­tuești acum. Fără îndoială că principiul liberalilor nu poate fi calificat de concepție prea adincă. D. Brătianu a mai criticat con­cesia hârtiei de țigară. Eu, ce-i drept, nu prevedeam de la acest impozit de­cât 2 și jum. milioane. Ori, hârtia de țigară a produs 4 milioane, deci a­­ fost o concepție fericită. C. Brătianu spune că budgetul actual nu-i place. Uită însă că a­­cest budget e aproape opera d-lui Gostinescu. Nu-i place budgetul pentru că eu voesc să bat monedă de nichel și să pun taxă pe vin. D. Brătianu uită superioritatea monedelor de nichel asupra celor de aramă. In privința taxei pe vin, spune că va cădea asupra țăranilor ; a­­celaș lucru spune și de impozitul pe arendași. Se pot face când d. Brătianu vede pretutindeni acest pericol. D. Brătianu a mai zis că bud­getul nostru e un budget electo­ral. D-sa uită că funcțiile cele mai multe au fost create de par­­tidul liberal, dovadă cei 200 de inspectori comunali.Budgetul con­servator e tot ceea­ ce poate fi mai puțin electoral. Acest budget e cât se poate de puțin echilibrat. Dar veți zice că v am sporit cu câte­va milioane. Nu uitați însă că am dat aceste sume datoriei publice, armatei. Examinând budgetul lăsat de d. Gostinescu, am văzut că suferă de multe lipsuri. Am căutat să remediez, afectând 3 mii. din ve­niturile domeniilor pentru cumpă­rare de moșii, prin conversiunea rentei de 5 la sută în renta de 4 la sută. Această conversiune pro­duce un folos de 5 mii. Statului. Am mai luat măsuri pentru plata anuităților. Ast­fel peste 18 ani vom fi plătit 17 mii. din datoria publică. Nu vom­ intra in amănunte, pot să vă spun că finanțele țărei sunt puse pe baze solide. Se cere închiderea discuției și se adimite. Se votează budgetul ministeru­lui de razboiu. Se dă citire budgetului minis­terului lucrărilor publice. D. Spineanu cere să se prevadă o nouă sumă pentru șantierul de la Severin. D. Grădișteanu declară că va căuta să satisfacă cererea deputa­tului de Mehedinți. Se ia in considerare budgetul ministerului de justiție. Ședința se ridică la orele 6, a­­nunțându-se ședință de seară. Ședință, de seară Ședința se deschide la 9 jun. sub președinția d-lui Gr. Trian­­dafil. Se votează budgetul ministeru­lui de externe, al datoriei publice, al fondului comunal, al casei pen­siilor, al casei dotației pastei, al ministerului de domenii,budgetele accesorii ale fondului de 2 la sută, budgetul pădurilor, al plantațiilor comunale, al școalei de meserii ,,V. Papa“ și budgetul fondului special pentru întreținerea stațiu­nilor balneare. Se discută budgetul ministeru­lui de interne. Se aprobă un amendament prin care se crează un n­ou post de in­spector administrativ. Se mai introduce un budget, tot pe cale de amendament, crearea încă a 25 de posturi de inspec­tori comunali, peste cei 125 de inspectori comunali prevăzuți în proiect. Ședința se ridică la orele 11. ¥ • i STUDII FOLOSITOARE In numărul nostru 288 de la 19 Octombrie 1904, am vorbit, sub acest titlu, despre o lu­crare pe care a pregătit-o de advocat și inginer-hotarnic I. Iliescu. Autorul voind să-și publice lucrarea, intitulată „Un Stat“, cu ocazia jubileului de 40 ani de domnie a M. S. Regelui, de care puțin timp ne mai des­parte, facem loc aci unui re­zumat al cuprinsului lucrării. Studiul e împărțit în 6 părți și anume : a) Studiul geografico-istoric a­­supra marii zone de centruri de invaziuni dintre Marea Baltică — Marea Adriatică — Marea Medite­­rană — Arh­ipelag — Marea Nea­gră, din care va reeși importanța geografică a Peninsulei Carpato- Balcanice și in special a Româ­niei, lungă și pusă în curmezișul drumurilor și mișcărilor dintre Europa de apus și un cap de li­nie liberă (Marea Neagră); b) Organizarea teritorială a Ro­mâniei (un nou aranjament teri­torial), care să corespundă tutu­­ror cerințelor actuale și viitoare sociale, administrative,economice, militare, comerciale, de siguranță generală, locală și a drumurilor, de apărarea țărei și de trans­porturi ; c) Organizația politici adaptată la noua organizare teritorială ți I Vîaeri 1 Aprilie 1805 in 8IASST cu cî ziarul „QHIMSOL“ Cu începere de la 1 APRILIE 1905, ziarul «U­­NIVERSUL» deschide un no­u abonament cu urmă­toarele premii prin tra­gere­­a sorți: 1) Lex SÜDO. 2) O frumoasă pianină din fabr­ica K­oofî­, ultimul sistem american. Această pianină este cumpărată de la Marele magazin de musică ,Jean Feder, din calea Victoriei 54, unde se poate vedea, fiind ex­pusă la vitrină. 31 Lei 50­. 4) Una bicicletă elegantă Sport cu roată liberă și frână automa­tică prin contrapedalarie, mo­delul cel mai nou, complaetă cu accesoriile ei de la marele ma­gazin de Arme, Velocipede și Ma­șine de cusut B. S­. Zisman, București, Calea Victoriei, 44. 5) Un zb­or, pentru curățit grâul de secară și materii streine, cu table fresate și ventilator, cos­tând 220 de lei. Acest zb­or este de la d-ni. Ni­­colae Feher­uș Comp., din București str. Smârdan 10, repre­sentation generali pentru România ai mașinelor Căilor Ferate Ungare, cele mai simple, solide și perfec­ționate mașini de treerat. 8) Un foarte frumos ceasornic de aur pentr­u băi­bat. 7) Un elegant lanț lung de aur pentru damă. S) Mașină pentru gătit bucate, perfecționată americană Sterling Puritan, cu 3 ochiuri. 9) Mașină pentru gătit bucate, perfecționată americană Sterling Puritan, cu 2 ochiuri. 10) Mașină pentru gătit bucate, perfecționată americană Sterling Puritan, cu un ochiu. 11) O mașină de cusut Singer perfecționat, cu picior. 12) O mașină de cusut Singer perfecționat, de mână. 50) 38 diferite obiecte com­puse din port-cărți de vizită, că­limări și alte obiecte frumoase. SENATUL Ședința de la 30 Martie 1005 Ședința se deschide la ox­eie 2.15 m.’ d. a. Presidează d. C. Boerescu. Pe banca ministerială d-nn­ gen. Lahovari și A. Bădărău. Prezenți 88 d-nn senatori. Se aprobă sumarul ședinței pre­cedente. La ordinea zilei indigenate . Se votează recunoașterea d-lor : G. Șerbu, din T.­Jiu, român din Transilvania ; D. G. Coneti, ro­mân din Macedonia, împăminte­­xtirea cu dispensă de stagiu a d-lui Jacques Levvin, din Iași; vo­tul recunoaștere­ d-lui Apostol Dascalopol, român din Macedo­nia, a remas mul. D. Al. Bădărău, ministru de justiție, depune un pr­oect de lege relativ la cedarea unui teren din partea Eforiei Sf. Spiridon admi­nistrației Casei școalelor. Se recunoaște calitatea de cetă­țean român d-lui George Panaito­­pol, elev al școalei de poduri, în­­pământenirea cu dispensă de sta­giu d-lux Iosif A. Țanfal, recu­noașterea d-lux Const. Panaitopol, român din Macedonia ; votul re­cunoașterei d-lui Pandele Petrescu a r­emas nul. Ședința se ridică la orele 3 și 16 m., anunțându-se cea viitoare pentru azi,­ la orele 2 d. a. conform științei nouă de Stat și cerințelor progresului; d) Sistemul economic prin socie­tăți comunale obligatorii pentru toate comunele urbane și rurale și pentru toți; e) Sistemul budgetaro-financiar cu un singur budget pentru toată țara, începând de la cel mai mic funcționar comunal și până la cel mai înalt de pe treapta erar­­hică a organizației de Stat, și, bazat nu pe venituri, ci pe chel­­tuelile strict necesare stabilite de comune, județe, guvernămînte,etc. f) Monografia Capitalei ca e­­xemplu de studii și observațiuni pentru comune, explicându-se și arătându-se pe larg cum se aplică principiile generale aici în mic (comuna este un Stat mic și în mic), mai mult ca să aibă după cine să se orienteze în reorgani­zarea lor cele­l­alte nouă capitale de guvernatoriate (Iași, Roman, Bârlad, Galați, Buzău, Cernavodă, R.­Vâlcea, T.­Măgurele și­ Cra­iova), deși, bine­înțeles, dispozi­tivele teritoriale nu se vor potrivi de la unul la altul. Pe lângă aceasta toți abonații vor­ primi gratuit interesantul roman ai§E si ÜJT­HS Tipărit pentru abonații ziarului nostru. Praful in­scif lamei a fals Fsair a trai luai 4 lei 65 bani Pentru șansa luni iei 9 15 bani Fsai­a im­an 18 lai Abonații, spre a participa la tragerea premiilor de mai sus, vor primi : Pentru tr<a luai un bon de premii ; pentru șase luni două bonuri de premii ; pentru un an patru bonuri de premii. Toți abonații primesc gratuit Universul Literar , ziar săptămâ­­nal,care conține, pe lângă bogată materie literară și o frumoasă ilustrație in culori. Spre a face să profite abonații noștr­i, ne-am adresat la două fotografi, cari pentru minima sumă de șase lei și 50 bani, pen­tru abonații din București, și 7 lei pentr­u abonații din provin­cie, vor executa artistic, după fotografie, portretul în mărime naturală. Fotografia măr­ită va avea dimensiunea de 50 cm. pe 60 cm. și va fi executate în pla­­tinotipie. Comenzile se vor trimete pe adresa administrației ziarului «Universul», și pe lângă foto­grafie vor fi însoțite de mandat poștal. Fotografiile nu vor fi de­loc deteriorate și vor fi restituite împreună cu, portretul mărit. Se garantează buna execuțiune și perfectă asemănare. In provincie se va expedia fără altă cheltuial. minm­imum (TRIBUNALELE CIVILE) Procesul succesiuneî Lim­ba Se­ știe că E. Dumba, decedat la Viena, a lăsat întreaga sa avere fiicei sale Irina Dumba, domici­liată tot in Viena. Averea remasă se compune în­tre altele și din două moșii de la noi din țară. D-șoara Dumba, cerând tribuna­lului Ilfov punerea sa In posesie, d-nele Elena col. Stoicescu, col. Holban și Mitescu în calitate de rude ale defunctului, s’au opus pe motiv că d-ra Dumba, fiind stră­ină (supusă austriacă) nu poate dobândi imobile rurale la noi in țară. D-ra Dumba, la rindul seu, a contestat d-nelor de mai sus ca­litatea de rude ale defunctului. Secția 3-a a trib. Ilfov che­mată să judece acest deferend la o precedentă înfățișare, a dispus ca, prin comisiune­rogatorie, să se ia un interogator d-re. Dumba dacă recunoaște sau nu ca rude pe d-nele Col. Huiban, Stoicescu și Mitescu și a amânat procesul pentru ele. Cum n’a sosit rezultatul ace­lei comisiuni rogatorii, tribunalul a amânat eri din nou procesul la 20 Mai anul c. Condamnarea unor hoți de pasări Secția 3-a a trib. Ilfov a con­damnat ori la câte 7 luni închi­soare pe pungașii Nicolae Gostea Câtu și Const.’ Ștefănescu, spe­cialiști’în furturi de pasări. In­­ adevar aceștia au comis în Capitală peste 40 de furturi și nu au furat nimic alt­ceva de­cât pa­sări. Grefier. Evenimentele din Rusia (Telegramele Agenției Române) Gorki la Crimeea Yalta, SD.—Scriitorul Gorki și Andreeff au sosit din Riga. (Telegramele particulare ale ziarului ,,Universul“) Victima unui atentat. Un maior ucis de două soldați Berlin, SO. —Telegramă din Petersburg. Se anunță din Lodz (Polonia rusească) că comisa­rul de poliție Szatalovici, ră­nit în recen­tul atentat cu o bombă, a încetat din viață. La Sosnovice, două soldați au­ asasinat un maior. tk. A se citi alte ameninnte la Ultima Oră. DE LA CERCUL MILITAR Aseară la orele 9, d. maior Con­stantin Teodorescu, de la statul major al corpului 2 de armată, a ținut la cercul militar din Capi­tală, o conferință despre : Reor­ganizarea armatei române, la care a asistat M. S. Regele, toți d-nii generali aflați in Capitală, precum și ofițerii superiori și inferiori din garnizoana București. D. maior Theodorescu după­ ce arată necesitatea reorganizărei pe baze solide a puterei noastre militare, stabilește că, după date certe oficiale, noi putem dispune de următoarele forțe mobilizabile: 400.000 oameni, in stare de a purta armele în primele nouă contingente cari ar forma „armata activă“ și alți 400.000 in cele două alte elemente ale armatei, formate din oameni de la 30—38 ani, cari ar constitui „rezerva armatei ac­tive“ și cei de la 30—46 ani, cari ar fom­a „milițiile“. D-sa face apoi o comparație în­tre budgetele armatelor din Eu­ropa și stabilește că toate statele cheltuiesc pentru armata lor câte 1/3, 1/x și 1/s din venitul lor total, sau cam 25, 14, 12 și 9 lei de lo­cuitor pe an. România a rămas singură în Europa care cheltuește numai­­ o parte din venitul său total pentru armată, sau numai 6 lei 50 bani de locuitor pe an. Bazat pe aceste date, crede că noi ar trebui să cheltuim pentru armată cam 1li, din venitul to­tal al țărei sau câte 9 lei de lo­cuitor pe an, ceea ce s’ar urca la un budget anual de 55 milioane lei, care ar trebui să fie „budge­tul rațional al ministerului nos­tru de r­ăzbol. In limitele acestui budget, con­ferențiarul probează cu cifre com­parative între budgetul actual și cel propus, că putem organiza complect și în bune condițiuni : 8 corpuri de armată , 1 divizie de cavalerie și 1 divizie de infante­rie independentă în Dobrogea, încheind conferința sa, d. maior Teodorescu recunoaște că nu s-ar putea aplica de­odată organizarea ce propune, din cauza cheltuelilor mari ordinare și extra­ordinare la cari ar da loc și caid nu pot fi procurate de­cât intr’un oare­care număr de ani. Crede însă că un asemenea stu­diu, ori­care ar fi el, trebue nea­părat să se facă, înainte de a păși la ori­ce organizare cât de mică a armatei noastre, căci numai ast­fel se pot înlătura cheltuelile cari nu răspund la adevărate necesi­tăți organice. „Numai ast­fel zice conferen­țiarul, zidind piatră cu piatră in fie­care an, după un plan bine studiat și bine hotărit mai dinainte, putem, duă un număr oare­care de ani, să privim cu încredere și mândrie marele edi­ficiu național, care ar fi „Armata română pe 8 corpuri de armată“. Ori­cât de mari ar fi sacrifi­ciile ce ni se cer pentru acest scop — de­și ele nu sunt mai mari de­cât acelea ce se fac de alte state--dar „Onirea și gloria României“ sunt mai presus de orice jertfă materială și con­ferențiarul crede că oamenii lu­minați și patrioții, chiemați să conducă destinele țărei noastre, văzând cele ce se petrec în jurul nostru, vor ști să înlăture alte ch­eltuieli mai puțin importante, pentru a da armatei noastre rolul și locul ce i se cuvine față cu ar­matele statelor ce ne înconjoară. Conferențiarul a fost viu feli­citat de M. S. Regele, care a pă­răsit cercul militar la orele 10 și jum. Rirsenescu. LUCRURI IÎI TOATA LUMEA Carul pagodei din Tiru­­patti. — Nu se poate imagina in Europa, până la ce punct în In­dia, cât sunt de fanatici indigenii și gata a face cele mai mari excese religioase. Pentru a-și face cine­va o idee, trebue să vadă o pro­cesiune brah­manică. Cu această ocaziune, ei preumblă idolul pe un car așezat pe roate. Baza carului în lemn masiv, are sculpturi sau statui de oameni și animale în pozițiile cele mai stra­nii, pe care este fixat un edificiu de formă piramidală, ornat cu stofe prețioase și tapisat cu ghir­lande de flori. Idolul, foarte bo­gat împodobit, e așezat într-un pa­vilion luxos. Se leagă de car frin­­ghii groase și se adună sumedenii de oameni, aproape goi, cari trag carul sbierând îngrozitor și fă­când în aceleș timp gesturi dis­perate. Altă­dată, fanaticii se lăsau cu cea mai mare voință să fie călcați și sdrobiți sub roatele carului, și mulțimea din prejur aplauda a­­ceastă scenă de o sălbătecie fără margini. La Tirupatti în timpul când idolul numit Vengata Suara e preumblat prin străzi pe un car magnific, brahmanii se împrăștie prin popor, aleg cele mai fru­moase fete ce le le întilnesc și le cer părinților în numele zeului pentru a-i servi, și atât de mare este stupiditatea acestor oameni, că ei se grăbesc cu cea mai mare rivnă să dea fiicele și femeile lor în mâinile brahmanilor pentru a face din ©le soțiile idolului. Garniturile de Treerat ■MAR­SHALL* Watson í Yoiiell Richard Graepel — BUCUREȘTI — — CRAIOVA — Cataloagele cu descrierea avantagiilor noi­l lor mașine se trimite gratis la cerere CEREȚI PRETUTINDENI CROCULAT­ MENIER Calitatea sa incomparabilă justifică succesul său în toată lumea. VÂNZARE ZILNICĂ : 35,000 KILOGR. PERFECȚIONATE (Model 1905) Când soțiile zeului încep să în­­bătrânească sau nu mai sunt plă­cute de el, li se înfierează pe piept marca simbolică a lui Ven­gata Suara, apoi sunt date afară pe poarta Pagodei și ele sunt ne­voite să cerșească. Acest mod de a popula seraiul Pagodei, se prac­tica și în alte părți ale Indiei Bra­hmanice și mai ales la Ja­­gernath, localitate celebră altă­dată prin fanatismul credincioși­lor cari mureau sub roatele ca­rului, când se făceai­ procesiuni. Aceste sacrificii sângeroase acum au fost interzise de către Euro­peni, cari guvernează în acele părți. O corabie istorica.­ Vechia fregată „Havannah“, construită în anul 1811, se va vinde prin li­citație publică în Portsmouth. Această corabie servea de mai mulți ani ca institut de corec­­țiune pentru băeți și pentru acest scop a fost adusă pe uscat. Co­rabia „Havannah“ a Însoțit pe împăratul Napoleon I la insula St. Helena, o­ cmniim­ Min­ I­HAZ In căutare după slujbă. — Sunt licențiat in litere și știin­țele, naturale. — Foarte bine , dar știi să faci adunarea ? INFORMATICI JOST. ♦ în scop de a da o în­lesnire cititorilor „Uni­versalul “ cari locuesc mai departe de centru, depozitarii noștri din țara au înființat abonamente septem­uriite locale cu prețul de 35 bani. Toți acei cari vor de­pune 35 bani la depozi­tarul de ziare din orașul respectiv, vor primi „Uni­versul 64 la domiciliu timp de V zile printr’unu împăr­­țitor special. ♦ Pe ziua de 1 Aprilie au demisionat din corpul telegrafo­­poștal, spre a’șî regula drep­tul la pensie următorii func­ționari : N. Poruzeanu, ofi­ciant superior gradul I, Valsu­ri oi Ion, fost diriginte al ofi­ciului București-Domeniu, Ion Gavrilescu, St.­­ Chinop și Ata­­nasiu George, din administra­ți centrală, și Petrescu Nic., fost diriginte al oficiului poș­tal din Adj­ud. Dintre funcționarii gradul III a demisionat d. Metaxa Mihail de la oficiul Buzău; dintre o­­ficianții inferiori gradul I d-nii Zeto George, Dinescu C. Wal­­cum C., Drenel C. și ofician­tul inferior gradul III, Teziro Scarlat. Demisiile au fost pri­mite. ♦ La inspecția V-a a direc­ției G. F. R., s'au făcut ur­mătoarele avansări pe ziua de 1 Aprilie: d. Scarlat Grigoriu, actual șef de gară cl. 8-a, a fost avansat în aceeași calitate cl. 2-a; d-nii Ștefan Botez și Ne­­culai Veja au fost avansați șefi de gară cl. 4-a și d. I. Cor­­ciovescu a fost avansat im­piegat definitiv cl. 5-a. ♦ In informația relativă la vo­turile obținute de candidații liberali la ultimele alegeri de deputat, s’a spus din eroare că d. Iulian C. Vrăbiescu a în­trunit 31 voturi în loc de 311. ♦ Alaltăeri, la 2 d. a., vapo­rul „Cetate“ al serv. hidraulic, comandat de către d. căpitan Nițulescu, a plecat de la Giur­giu în jos pentru schimbarea pontoanelor de la Călărași și Cernavoda și așezarea semna­lelor de obstacol la punctele periculoase. ♦ Mâine se va da un prânz diplomatic la legațiunea An­gliei. ♦ Diseară, Joi, la Ateneu, în locul d-lui Tzigara-Samurcaș, va face lectură literară d. R. D. Rosetti, pentru soc. femei­lor române. începutul la 9 ore. ♦ D. conductor d­ î V. V. Rădulescu, din serv. porturi­lor dunărene, a fost destituit pentru inexactitudini. ♦ D. Radu Odobescu a fost numit secretar în cancelaria Senatului, în locul d-lui I. Po­­pescu. ♦ D. N. Niculescu, șef de biuron pe lângă poliția orașu­lui Brăila, a fost revocat. ♦ D. Dim. Gr. Calr a fost numit inginer la direcțiunea serviciului pentru construirea liniei ferate Ploești-Vălenii-de- Mun­te. D. Petculescu, de la lucră­rile acestei linii, a fost trecut ajutor al inginerului serviciu­lui teh­nic al județului Vîlcea. ♦ Veselia, unicul ziar umo-Vin âlfe de Deels Mare Via d-lui Al. Marghiloman Litrul 80 Bani La Dealul Sorilor Calea Victoriei 107 Expedițiunî și în pro­vincie Telefon 709.______8103 17) Dr. EICHENSAU­ — DEXT î ST — de la Facult. din Berlin și­ Chicago LAUREAT DIN PARIS 4. Bulevard, Elisabeta. 4. Face toate operațiunile referitoare la arta dentară, absolut fără durere, prin anestesie. Specialist în obtura­­țiuni (plombe) de aur și porcelan — Email (sistem Jenkins). Coroană în aur, dinți artificiali fară placă. 8345 Doom­ieste Hostie —Consultă de la 10-11 a. m . pentru— — BOALELE — a căror constatare cere ca bolnavii să fie cu stomacul gol De la 4—Sp. m. pentru ori­ ce consul­tații medicale, afară de sarcine 21, Calea Grivița, 27 Intrarea la Biserica Manea Bru­taru 8381 înștiințare Sub­semnații Robert Kaltmeyer și Rosa Al. Ionescu, cu autoriza­ția soțului b­.en Al. Ionescu, la calitate de frate și soră legitimi și singurii moștenitori de sânge ai decedatei Sophie Luther, năs­cută Kaltmeyer, declarăm că pri­mind succesiunea sa asupra noas­tră, înainte de ori­ ce formalitate judiciară, spre a nu înceta un mo­ment comercial și fabricațiunea, facem cunoscut tuturor clienților și acelora cari au interese și le­gături cu fabrica Luther, proprie­tatea decedatei, că noi vom con­tinua fabricațiunea și comerciul Înainte, respectând toate angaja­mentele și obligațiunile luate de decedată, în timpul comerciului său. Rugăm pe toți clienții fabricei să ne onoreze și de aci înainte cu aceeași încredere pe noi, succeso­rii săi, promițând a-i servi cu cea mai mare acurateța și proptitu­­dine. Robert Kaltmeyer, Roza Al. Ionescu, mmorazABB ( Locoimo5)31A stabilă 25 cai putere, din fabrica Arbey - Fils, Paris, cu preț convenabil de­oare­ce se înlocuește cu o mașină mai mare. Informațiuni la fabrica „Albina“ Max Fischer & Comp., Galați, unde se poate vedea mașina în funcțiune.____________ 8427 PLUSURILE MARCA­NI „VULTURUL cu grinde­ drept și încovoiat simt cele mai ușoare și solide RICHARD GRAEPEL — CRAIOVA — Prospecte la cerere gratis și france. 8268 l­otez Poem Căpln MEDIC LA SPITALUL GOLDEA — Dionisie 82 — Consultațiuni 6—5 d. a. Tablouri Oleografice cu portretele I. C. Brătia­nu și V. Alexandri, splen­dide executate, se vinde la administrația ziarului U­­­nb'P­rsul cu 75 bani bucata. Dr. PETELEN2 — MS.­O Ș — Boale de femei, copii și ochi — S’a mutat caisa Ran­ovsî No. 30 — Boala internă, boala de piele, boala lumești (sifilis) Tratamentul modern a tuberculozei’(atac) Consultații: 8 — 10 dim. și 4—0 d. a. Ssi­pkFÄ"" un CÂINE numit BOB, rasă FOX-TERRIER cu păr mare, cu două pete negre de ambele părți ale corpului. Cine îl va aduce în strada Mercur No. 4, va primi 20 lei recompensă. 8429 Policlinica Str. Buzești 2 (Matache Măcelaru) Se tratează toate boalele Tratamentul special al celor sifi­litice : lumești — IUTI — Se scot, se pun și se plombează roaia consultațiuni gratuite In toate zilele de la 9-12 și 2­4 d.a. Consultația­­ LEU Or­ k BARASCH de la Facultatea din Paris Fost elev al profesorului Fournier Specialist pentru roale de piele și Siphylis — Roalele părului — S’a mutat în Calea Victoriei 120 (lângă biserica Albă) Vis-a-vis de vechea sa locuință Consult: 8—16 și de la 2—5 p. m 8318 C sapoi săpun de toaletă __ economic și igienic cu bază de catramină, Noö și mi­nunat produs al celebrului chimist doctor Bartelli din Milan. «Sapoi» este un săpun foarte fin și emolient de Catramină și de unt-de­lemn dulce și curat, a cărui întrebuințare face pielea fragedă, catifelată, foarte albă la persoanele sângeroase. Cine întrebuințează mereu acest săpun, nu mai are trebuință de nici un fel de cosmetic, pudră parfumată, suliman, etc. făcând ast­fel însem­nate economii și păstrându-și sănă­tatea. Cel mult dacă se mai poate servi de pudră de orez foarte fină. «Lapoi» este un preservativ puter­nic și sigur contra ori­cărei molip­­siri, atât pentru bărbați cât și pentru femei și copii. El a fost cu drept cuvânt numit Mântuitorul tru­pesc al omenirii și a fost deja adoptat de publicul cunoscător și elegant ca săpunul de toaletă cel mai plăcut, cel mai higienic și cel mai economic. Bucata costă lei 1.50. Se vinde la drogueria Stoenescu, strada Academiei No. 2. București. SE VI­DE o mașină plană pentru ti­părit în culori, din fabrica Könige& Bauer, No. IS. De asemenea sunt de vin­­zare și alte 3 mașini ro­tative și o mașina plană cu dlone culorii A se adresa pentru in­­formațiunii» Administra­ția ziarului « Universul *, strada Brezoianu l­i. SE GĂSESC LA ANTIPERONOSPORINA SeMtime concentrata pentru Com­­baterea Mansi și Braok-tei’iil­la Iii și Pomi (neotrăvieioasii) îșiîocusste cu mare succes Piatra vinătă ș­­ii ES VOLTĂ VEGET­ATIt­NEA Broșuri cu explicații si certificate se trimit\ GRATIS IN CERERE Laborator de Produse Chimice 0, FSorescof H AC AU 8256 j lüIllllsBrefi»8 VITE ALBERIAHE GARRIEBE — VARIETĂȚI FRANCEZE — la WATSON & YOU EL­ București,— Strada Academiei 14,— București SE VINDE » !

Next