Universul, mai 1905 (Anul 23, nr. 116-146)

1905-05-01 / nr. 116

Evenimentele din Iașia ( Telegramele Agenției Române) încercare de atentat Duminecă ! Maiu 1905 — Uita, d-k, s’a strivit cu mâncările d-lui șef. — Cum îi merge ? — De, știu și eu, are vărsături și diaree ; nu poate să mănânce nimic ; ab­ea se dau puțin lapte. — Va trimis mâncări d-na Dră­­ghiceanu ? — Nu, dar Margareta, fiica sa, care e d'o vîrstă cu Lina, invită adesea pe fetele de seama ei a­­casa și le dă o masă aparte. Așa s’a Întâmplat și in ziua aceea. Lin­a mea a mâncat din toate și iat-o in ce hal a ajuns. — Cred că­ se va face’bine. — Să dea D-zcă, dar" toți acei cari au mâncat din gelatina aia Jiu s'au­ mai sculat. Uite Lina mea niu mai poate umbla de loc, puterile au­ părăsit­-o cu totul. — Mare noroc am avut, între­rupse o femeie din vecinătate, care intră in odae. Tocmai in ziua a­­ceea, am plecat la Râmnic. Alt­fel fetița mea, care e prietenă cu Mar­gareta, era să f­ie oprită la masă și era s’o pățească rea. Bogda­­prosti Doamne, bogdaprosti. La, Costieni Costienii e situat la vr’o 5 k­m de gara Zoița. Pe o cărare țărmurită de câm­piile înverzite ce se pierdeau in zare, trec pe lângă cătuna Zoița mergând spre Costieni. Drumul e solitar. Din când în când întâlnesc câte o țărancă in­­torcându-se ia sat cu uneltele pe spete. Costienii e un sat foarte dră­guț, are o biserică frumoasă, dru­muri bune și căsuțe cu o oare­care eleganța rustică. Satul e aproape deșert, locui­torii fiind plecați la munca câm­pului , se văd, pe ici pe colo, câte­va bătrâne cari păzesc casa și copiii cari se joaca voioși. In apropiere de ’sat întâlnesc o fetiță ca de vre-o 8—9 ani care merge pe același drum cu mine. — In cotro, fetițo ? o întreb. — La școală. Și într’adever văzui că are niște caete într’un gheozdan rupt. — Ai întârziat, e să se bată d-șoara. — N’o să mă bată, știu că mama e bolnavă rea și că íoáia am în­târziat. — A cui fată ești ? — A­­nichie Ionescu. Mama ține cârciuma din fața gărei. — Ești fata aceleia care s’a o­­trăvit cu mâncările d-lui șef ? — Da, d-le. — Cum se face că n’am mâncat și mata din mâncările alea ? — Nu eram acasă. — Unde erai ? — Eram la horă. Ajunsesem in dreptul școalei comunei. Mica mea interlocutoare ’și luă rămas bun de la mine și intră în curtea școalei ștergân­­du-și lacrimile. La primărie Pe o clădire cu aparența unui han vechi, era scris, cu litere mari, negre : „Primăria“. Intrând am găsit acolo pe se­cretarul comunal și pe mai mulți țărani cari veniseră pentru dife­rite treburi. Ei vorbeau despre chestia zilei care îi consternase până în ulti­mul grad. Toți îl plângeau pe nenorocitul acar Meșca. U­n bătrân cu plete lungi care scăldase cadavrul lui Meșca, po­vestește că tot corpul victimei era vânăt mai cu seamă în regiunea coloanei vertebrale. Primarul lipsea. Secretarul Trimise un bfteraș să i cheme. Dinsul nu întârzie de a sosi. — Câți bolnavi aveți în sat? — Nu mai avem nici unul. A­­dineaprea i-am­ trimis pe toți la spitalul din Rimnic cu căruța. Am avut mari greutăți până am isbutit să’i decid să plece. Toți aveau groază de spital. Puteau să moară acasă. A trebuit să inter­vină d. d-r Negrescu, medic pri­mar al județului, ca să’î pot tri­­mete. Cu această ocazie am des­coperit un nou bolnav, o fată, care, de teamă de a fi trimisă la spital, se adăpostise într’o altă casă. Am felicitat pe primar, d. Ve­­rușca, pentru frumusețea comu­nei ce administra și m’am îndrep­tat înapoi spre gară. La cârciuma lui Lupu Slăjan Pe drum se află unica cârciumă, a lui Bălam acarul care fusese citat la parchet. In cârciumă se afla soția sa, o femee ca de 50 ani, șchioapă de un picior, care era îngrozită de cele întâmplate. — Ce mai noutăți ? — L-a chemat de procuror pe Bărbatul meu. — De ce ? — Pentru că dânsul a tăiat mieii de la masa d-lui șef, și domnul procuror bănuește că poate el a pus otrava în carne. — Ce fel de om era de șef ? —■ Cel mai bun om din lume. El apoi, bărbatul’ m­eu ținea mult în dânsul. Afară de asta bărbatul meu n’a tăiat mieii singur, ci îm­preună cu Meșca care a murit o­­trăvit. Cum se poate ca bărbatul meu să fie bănuit măcar ? îmbărbătai cât putui pe biata femee, spunându-i să nu aibă grijă de soarta bărbatului ei, căci ade­vărul se va descoperi. Intorcându-se in gara Zoița, de astă-dată întâlnit pe d­. Alexandru­­ Ion, impiegatul care luase parte la dejun și care era intoxicat. D. Ion e un tiner simpatic și chipeș, ca do­­ 30 ani. După atroce suferințe indurate de mai multe zile, acum se simțea mai bine și părăsise patul spre a merge la Roman, in­ sânul familiei sale. Totuși, era foarte palid și erau momente in cari se clătina, pără­sit de forțe. Drumul de la Zoița la Râmnic­e am făcut împreună. — Te felicit, d-le Ion, pentru­­că văd că ai scăpat de ori­ ce pri­mejdie. — Vă mulțumesc ;­ totuși simt că nu-s bine de tot. Vedeți, am călduri și sudoarea îmi inundă corpul in tot minutul. Din ziua aceea n-am putut mânca nimic, nu pot­ lua­­ ie cât lapte. — Gând s'a manifestat intoxi­cația la d-voastră? — Sâmbătă seara am început, să simt primele simptome ale o­­trăvirei. Din fericire de multă vreme am obiceiul de a păstra lapte in ca­mera mea. îndată ce m’am simțit otrăvit, am băut o cantitate de vre­ o jumătate ch­iar. de lapte ce mai aveam acasă. Apoi imediat am trimis în sat de mi s’a adus o mare cantitate de lapte. Nu pot să atribui scăparea mea de moarte de­cât faptului că am făcut imediat uz de acest puter­nic antidot. De altă parte am luat un purgativ care mi-a făcut mult bine. Totuși, Duminecă seara eram într’o stare de disperare. Aveam o sete cumplită pe care nu o pu­team stinge de fel cu toate că am băut mai multe carafe de apă rece. Simțeam dureri atroce mai cu seama pe piept, și pe șira, spi­nul ei. Capul meu’par’ca era in flăcări. Eram chinuit nu numai de soarta mea, ci și de a familiei d-lui șef. Erau­, intr’adevăr, niște momente teribile, îmi aduc aminte că veni la mine d-na Drăghiceanu, cu­prinsă de durerile agoniei și-mi ceru a­jutor. Ii dădui ultimul pa­har de lapte ce mai aveam și cu care plecă in odaia sa. Ah, dacă d­. șef s’ar fi gândit să ne ducă imediat pe toți la spi­tal. Poate că nenorocirea, n’ar fi luat proporții așa de mari. Proba cea mai evidentă e scăparea mea de moarte imediată, căci, mărtu­risesc că am mâncat cu abun­­dență din toate mâncările. Aju­toarele au sosit prea târziu­, după ce otrava își făcuse ravagiul în organismul intoxicaților. — Cum explicați ’ prezența o­­travei in alimente ? — Nu pot să-mi explic de­loc, cu toate că am căutat mult să dezleg enigma. In tot cazul, după părerea mea, ipoteza existenței unei crime monstruoase trebue exclusa.. Șeful era omul cel mai gentil posibil și n’avea nici un vrăjmaș. De ce ar fi căutat cine­va să-i omoare și împreună cu el și pe noi. Nu, la mijloc nu poate fi nici o crimă. Trebue să fie o în­tâmplare nenorocită care poate se va descoperi mai târziu­. Ajunsesem la Râmnic unde am descins, spre a vizita pe bolnavii din Costieni internați la spital. Mestug­ean. O CUGETARE PE ZI Ca să faci lucruri mari nu e destul ca­ să te agiți, ci trebue să și te gândești. "■---­­—iwir­­ni­n­ut( minimum CiusLovif guvernămintul Lom­­za), 29.—Patru oameni au fost surprinși pe când încercau să arunce în aer pulberăria regi­mentului 4 de cazaci. Cu toate măsurile luate, ei au scăpat. Excesele antisemite Sh­itomir, 29 .­Ordinea a fost restabilită și magazinele redes­chise. S-a constatat 15 evrei morți și 8 creștini. 81 evrei și 8 creștini sunt grav răniți. Doar creștini au fost asasinați în mo­mentul când eșad din restau­rant. Asasinul a fost arestat. (Telegramele particulare ale ziarului ,,Universul“) Asupra turburărilor antisemite din S­hilom­ir Berlin, 29.— Telegramă din Petersburg. „Mesagerul imperiului“, ofi­cial, scrie că se datorește mă­surilor luate de guvern, dacă evreii uciși și răniți în turbu­­rările de la Shitomir nu au fost în număr mai mare. Deja de la 21 Aprilie st. n. evreii luaseră o atitudine pro­­vocătoare trăgând până și la țintă în contra portretului Ța­rului. Ministerul de interne are de­talii asupra atacurilor și in­sultelor evreilor în contra creș­tinilor. Evreii, influențați de propaganda revoluționară, au făcut dificile măsurile autori­tăților, care au sfătuit pe e­­vreii bine cugetători să influen­țeze asupra evreilor revoluțio­nari spre a înceta provocările periculoase. Tarul vrend să meargă la Petersburg Berlin. 29. — „Frankfurter Zeitung“ află din Petersburg că țarul a hotărit să se ducă în fie­care săptămână, cel puțin de două ori, la Petersburg. Până acum poliția l-a împiedicat, de­clarând că nu-și poate lua ase­menea răspundere. Țarina-mamă a plecat la Gat­­schina, unde va petrece vara. GoîgîisI­m in dram Berlin, 29.—Telegramă din Petersburg : La Nijni­ Novgorod locot,­­colonelul Greschner a fost ucis cu focuri de revolver pe când se întorcea acasă de la teatru. Portarul a fost și el grav ră­nit. Ucigașul se ascunsese lângă poartă și a fost arestat. El este nobilul Nikiforov. Mentat contra unei pulberării Berlin, 29.­Din Petersburg se telegrafiază că la Schut­­schviehin, lângă Lonscha, s’a făcut încercarea de a se arunca în aer pulberăria. Jandarmii au descoperit fitilul și l’au stins. Bi­’sctop de poliție asasinat v Berlin. 29.— Telegramă din Petersburg. Din Schitomir se telegrafiază că directorul poliției, Fujarov, a fost ucis cu focuri de revol­ver, pe când eșea dintr’un res­taurant, Asasinul Sidorsch­uk, a fost arestat. O nenarccire la Zarskaje-Selo Berlin,­­29.— Telegramă din Petersburg. La Zarskojeselo, un tin­er elev din liceul militar al nobi­lilor se urcase din curiositate pe zidul parcului imperial, spre a se uita înăuntru. Sentinela, supunîndu-se as­prului consemn, a tras într’în­­sul rănindu-l mortal la piept, străpungîndu’i plămîn­ul. Alte turburări antisemite Berlin, 29.— Din Varșovia se telegrafiază că și la Win­­nica, Podola și Greiadz s-au petrecut grave excese antise­mite, fiind morți, răniți și de­vastări. Arestarea unei consilier de Stat Berlin, 29.— Telegramă din Petersburg. Consilierul de stat Kasperow a fost arestat la Helsingfors, unde trăia sub numele de Berg­mann. El este acuzat de a fi furat de la ministerul de fi­nanțe 400.000 de mărci. Respinnise in favoarea evreilor ruși Londra, 29.—.,Jewish­ Chro­nicle“, organul evreilor englezi, anunță că în Rusia sunt imi­nente mari înlesniri pentru e­­vrei, cari vor putea să circule prin toată Rusia și să se sta­bilească ori­unde, afară de sate. ** * A se citi alte amănunte­­ în Ultima Oră. (De la coresp. noștri part.) Vineri, 29 Aprilie. CONSTANȚA. - Examenul secretarilor sairali s’a ținut in localul prefecturei, In zilele de 26, 27 și 28. Din 23 candidați, au reușit ur­mătorii : George Firsinescu, D-trie Munteanu, Șt. Moldoveanu, G. Codrescu, Ariton Nalbant, Ion Șerbănescu, Ion Voiculescu, P. Bălnescu, Ilie Vasiliu, Nicolae Frangell, Ștefan Grecu­, Emil Dra­­copol, S. Nichita, Panait Bănică, G. Stegărescu, Matei Lumezeanu, Zaharia T. Șerban și G. Radu. Examenul­ va mai dura două zile, înscriși fiind 43. Arestare. — In urma interve­­nției serviciului de siguranță din București, agentul Udrea a arestat pe cunoscutul pungaș și dezertor Rusu Costică. Incendiu.— Ein­ noapte un in­cendiu­ violent s’a declarat la cu­sa lui Vasile Nicolae din Gherim-Ve­­resi, păgubindu-1 cu 950 lei. . GIUJIGIU.—Banie gravă. — 6 săteni din Pasiceni-Buturugari (Ilfov), cari au locuri de muncă pe teritoriul com. Gâstești-Ro­­mâni (Vlașca), reclamând d-lui inspector­ comunat Bălănescu, la Obedeni, că li se distrug grânele și cele­ l’alte semănături, d-sa in­­sărcină pe jandarmii rurali Filip Hariton și Cristeanu Negri a trece la localitate și a ancheta. Prezintându-se alaltă­ ori la pri­măria Gâstești, împreună cu re­clamanții, sătenii din această co­mună, Înarmați cu ciomege și parte cu arme, au intrat in loca­lul primăriei, au ultragiat pe jan­darmi și pe primar, iar cei ce re­clamaseră contra lor au fost scoși afară și bătuți grav. Jandarmii au fost siliți a pă­răsi primăria și localitatea. Primarul com. Babele, venind la Gâstești, a constatat stricăciu­nile, găsind intr’adevăr grânele re­clamanților stricate și cosite. Agresorii au procedat ast­fel voind a forța pe locuitorii din Prisiceni a se lipsi de locurile lor. Capii acestei bătăi­ grave sunt Gh. Pencu și Ștefan Popescu, în­vățător. D. inspector­ comunal Al. Boe­­rescu a făcut o nouă anchetă, mai găsind vinovați și pe locuitorii Anghel Velcia, Banu T. Popescu, Petre Ion și Velcia Stoian, cari au fost dați judecăței. Societatea pentru protec­ția animalelor.­­ Azi, in loca­lul gimnaziului,s’au­ Întrunit mem­bri fondatori ai societății pentru protecția animalelor și au votat statutele și următorul comitet ad­ministrativ : Președinte d­. D. G. Petrescu, prefectul jud. Vlașca ; vice-preșe­­dinți d-ni. P. G. Parisianu, pri­marul orașului și deputat, și N. Droc-Barcian, directorul gimna­ziului ; casier d. Nic. Panțu, far­macist ; secretar d. I. Gheorghiu, avocat; membri d-nni: N. Algiu, președ. trib. Vlașca ; dr. Ion Po­pescu, medic al județului; S. Bă­­nescu, medic­ veterinar al județ. ; colonel A. Băjescu, N. Bălănescu, avocat; C. Toroceanu, inginer ; E. Eftimescu, profesor ; Sc. Stăn­­cescu, direct prefecture­ ; preotul Gr. Popescu și I. Fabini, farma­cist. PLOEȘTI.-^Crîma «lui Dra­gane.șlift — Azi dimineață a fost găsit pe teritoriul com. Drăgă­­nești cadavrul unui țigan din a­­cea comună, prezintând mai multe răni pe corp. Ne mai­fiind îndoială că la mij­loc există o crimă, d. procuror Steriu a plecat la fața lui In cer­cetare. Furt.—Serviciul siguranței a a­­restat astă­zi pe cunoscutul puș­căriaș N. Gh. Hirjoagă, de fel din Ghirdoveni, găsit cu un armăsar de furat. Luat de scurt, el a mărturisit că acel armăsar l’a furat de la pășunea de pe teritoriul comunei Sălcuța (Dâmbovița), împușcat. — In marginea co­munei Tătărani a fost găsit îm­pușcat un necunoscut. Diverse. — Astă­zi urmând să se judece procesul perceptorului G. Petrini, acuzat de delapidări de bani publici, din causa lipsei avocatului apărărei, procesul s’a amânat la 9 Mai­. — M. S. Regele a conferit d-lui Ebert, șeful muzicei regimentului Prahova No. 7, medalia Bene- Merenti clasa II-a, iar d-lu căpitan Victor Șaicariu, tot din acelaș re­giment, comandantul companiei care a făcut gardă pe timpul șe­­derei familiei regale la Sinaia, Coroana României in gradul de cavaler.­­ Astă­zi, in tabăra Târgșo­­reanca, d. general Hârjeu a pre­zentat reg. Prahova No. 7 pe d. colonel D. Cocea, noul comandant, cum și pe d. maior I. Dum­itrescu, comandantul batalionului al II-lea din același regiment. Arestări. — Astă­zi au­ fost depuși Costică Stanciu și Panait Cons­tan­tinescu, pentru escroche­rii ; Zaharia Vasile, pentru omor prin­­ imprudență și Radu Iacob pentru abuz de încredere. Furi.—Acum 3 săptămâni, pre­­cupețul Costică I. Turtureanu și servitorul său Nică Andrei furind o bicicletă de la Victor Boris, din sf. Dumitru, cel dintâi, impreună cu soldatul Dochioiu Constantin, a vindut bicicleta pentru 20 lei comerciantului de vechituri R. Constantinescu, din Obor. Făptul fiind dovedit, toți au fost arestați. EV5»era rí.—Tudose Frat, im­plicat in furtul de piei de la d. Râmniceanu, a fost liberat as­­ta­zi pe cauțiunea de 200 lei. De asemeni a fost eliberat Radu Stoica Dogaru, din Stefești, im­plicat intr’un omor, stabilindu-se a fi nevinovat.Kotmunam TIRGOVIȘTE.—Sinucidere. Azi noapte, Gh. Voicu Iorga din Petrești, atins de alienație min­tală, s’a spinzurat cu o funie de grinda casei. Furt.—Prin spar­gere, necunos­cuți s’au introdus in cârciuma lui Andrei Nițescu, din cât. Nucetu, com­. Cazaci, furându-i mai multe tingiri de aramă și alte obiecte în valoare de câte­va sute de lei. — Prin m­oslă — Capitularea orașului Sam­aa din Yemen (Arabia) in mâna răs­culaților e oficial confirmată. Garnizoana și funcționarii turci au căpătat voia să plece. Insurgenții au luat 30 tunuri, 20 mii de puști și o mare canti­tate de munițiuni. La Baku a isbucnit o grevă generală a servitorilor. Poliția a arestat 175 greviști, dintre cari multe femei. ,*. D. Propper, directorul „Ga­zetei Bursei“ din Petersburg, a fost dat judecăței pentru „ațâțare la ură și răsturnarea guvernului“. Ziarele vieneze anunță că Șahul Persiei va sosi în Viena la 20 iunie 1t. n. spre a consulta pe medici ca să facă cură la Carls­bad sau la o stațiune balneară din Franța. Sultanul va fi reprezintat la căsătoria principelui de coroană al Germaniei prin ministrul Tur­­kan­ Pașa și mareșalul Abdullah- Pașa. .­. Ziarului „Berliner Tageblatt“ i-se telegrafiază din New-York . Imigrațiunea crește colosal. In­­tr’o singură zi au sosit cu zece vapoare 12.039 emigranți, dintre cari cea mai mare parte Poloni din Rusia și Italieni! íjív provéníT pe a Jrouă­zec­i de treburi pe jumătate făcute nu preluesc cât una bine făcută. Prima Ședința de la 29 Aprilie iOOS Ședința se deschide la orele 2 și 30 m. sub președinția d-lui Gr. Trian­dafil. Prezenți 97 d-ne deputați. Pe banca ministerială d-nn­ ge­neral Manu, I. Grădișteanu, M. Vlădescu și Al. Bădărău. D. B­ Iepurescu anunță d-lui ministru de domenii o interpelare cu privire la unele ilegalități ce s’ar fi săvirșit de președintele corporației grupului I din Giur­giu. D-sa cere să i se pună la disposiție dosarul, relativ la a­­ceastă corporație pentru a-i servi la desvoltarea interpelărei. D. general Manu, ministrul de resboiu, depune un proiect de lege relativ la niște expropieri de­ te­renuri necesare minis­terului de resboiu. D. C. Rădulescu-Mehedinți cere d-lui ministru de domenii ca să se prelungească peste 1 Maiu, a­­dica și lunile Maiu și Iunie, ter­menul până când se va permite vitelor țăranilor să pășuneze în pădurile Statului. Această măsură, spune d-sa, e necesară de­oare­ce vitele sunt tot lipsite de nutreț și de alt­fel pădurile nu mai sufere nimic acum când mugurii sunt mari și arborii bine hrăniți. Mai cere d-lui ministru de do­menii să ia măsuri ca să nu se mai permită proprietarilor de moșii ca să aibă pe moșii păzitori turci. Cea mai mare parte din proprie­tarii din Oltenia, zice d-sa, în­trebuințează pentru paza moșiilor turci; acești oameni, streini de neamul și obiceiurile noastre, pot produce dezordini la sate. Citează un caz întâmplat era pe o moșie dintr’un județ din Oltenia unde un turc a ucis doui țărani cari se opuneau să le globească vitele prinse in islaz. Cere d-lui minis­tru de domenii să ia măsuri in această cestiune, de­oare­ce legea poliției oprește formal întrebuin­țarea păzitorilor streini armați. D. Tașcă se asociază la cererea d-lui C. Rădulescu în ce privește pășunatul în pădurile Statului­ și cere d-lui ministru să impună a­­rendașilor Statului să arendeze islazurile și imașurile la țărani pe același preț cu care le-au a­­rendat și ei. Se repetă votul rămas nul în ședința precedentă asupra indige­natului d-lui A. Freud și votul e iarăși nul (42 pentru și 34 contra). La ordinea zilei proiectul de lege pentru separarea și înființa­rea de noui catedre la Universi­tățile din București și Iași, D. B. Iepurescu, in chestie de regulament, spune că nu s’a pro­cedat regulat cu aducerea in dis­cuție a acestui proiect de lege. Cere să se amâne discuțiunea. D. Președinte răspunde că a­­ceastă lege a fost adusă în limi­tele regulamentului, de­oare­ce a mai fost odată votată de Cameră și modificată de Senat. D. președinte consultă apoi A­­dunarea asupra cererei de amâ­nare făcută de d. R. Iepurescu. Camera respinge cererea. D. P. Negulescu, raportor, dă citire proectului, care se ia in considerare fără discuție. Se votează art. 1­7 fără discuție. La art. 8, d. V. Buțureanu de­­­clară că nu voește să combată cu orî­ ce preț legea d-lui ministru de instrucție, dar prin art. 8 al legei se dă o lovitură instituțiu­­nilor culturale ale Iașului prin În­ființarea numai la București a două catredre de chimie teh­no­­logică și agricolă. Iașul este un oraș care a făcut adevărate sacrificii pentru Capi­tala țarei și deci trebue să i­ se dea importanța din punctul de vedere cultural. Cere ca să se în­ființeze și la Iași o catedră uni­versitară de chimie teh­nologică­­și agricolă. D. M. Vlădescu, ministrul in­­strucțiunei, spune că înființarea acestor catedre noui la Universi­tatea din București a fost intro­dusă in lege de Senat pe cale de amendament. Regulamentul Camerei nu per­mite a se modifica o lege amen­dată de alt corp legiuitor. Cu toate acestea vom­ căuta, zice d-sa, ca in orî­ce ocazie să dau probă de dragostea ce am pentru orașul Iași. Roagă pe d-nii de­putați să voteze legea așa cum a fost modificată de Senat. D. Caton Lecca spune că regu­lamentul este precis, că legea vo­tată de Camera și amendată de Senat nu se poate reamenda de Cameră. Nu putem prelungi la infinit discutarea legei. Insă, dacă Camera e pentru în­ființarea unei catedre de chimie teh­nologică si agricolă, putem presinta in acest sens un proiect de lege din inițiativă parlamen­tară. D-ni. C. Popovici și B. Pălti­­neanu vorbesc in­ acelaș sens. D. M. Vlădescu declară că pri­mește și sprijină cu plăcere ori­­ce lege­ adusă spre a da satisfac­ție lașului. Se pune la vot articolul 8 așa cum a fost modificat de Senat și se admite. Se votează fără discuție artico­lele 9 și 10. Se pune la vot legea în total și se admite cu 55 voturi contra 8. Se votează apoi fără discuție un proces de lege pentru prelun­girea pe un nou period de patru ani a legei din 1895, relativă la aprovizionarea de la fabricile din țară a postavurilor și păturilor necesare anual armatei. D. Al. Bădărău, ministru de justiție, depune u­n proces de lege pentru modificarea unor articole din legea de organizare a înaltei Curți de casațiune, (contenciosul administrativ). ’(Aplauze). D-sa cere urgența. Camera ad­mite. Mai depune un procet de lege prin care se autoriză comuna Ga­lați a contracta un împrumut. La orele 4 Adunarea trece în secții și ședința publică se ridică. SENATUL Ședința de la 29 Aprilie 1905 Ședința se deschide la orele 2 și 10 m. d. a. Prezidează d. Const. Boerescu. Pe banca ministerială d-nnî gen. Lahovary, A. Bădărău și Ioan La­­hovary. Prezenți 84 d-ne senatori. Se depun mai multe cereri pen­tru recunoașteri și indigenare. D. Grigore Ștefănescu iși des­­voltă interpelarea adresată d-lor miniștri de finanțe și domenii. D-sa’arată că până acum n’a fost încă coz oficial, și din această cauză se produce o perturbura­­țiune in comerț și pagube pentru finanțele țarei. Mai acum un an, zice d-sa, am avut ocazia să constat, că din 7 vase de comerț, patru n'at­ fost, bine cotite. La unul din ele s'a găsit­, cu 80 d­e decalitri mai puțin la 400 de decalitrii de ton­agiți, iar la un altul cu 40 dei’localu­ri mai puțin. Toate acestea se întâmplă din cauza lipsei de cot oficial. Interpelatorul roagă pe d. mi­ni­­nistru de domenii să stabi­lească, cu calcule minuțioase, a­­devăratul cot care să servească la toate cotiturile. Pe de altă parte, constructorii de vase să fie rigu­ros observați la construcția va­selor și incă de la început să se arate cotul general. In fine, sa fie pedepsit foarte aspru acela care se va sustrage de la datoria de a coti cu cotul oficial stabilit de minister. D. ministru Lahovary declară că, nu avem un cot oficial. Să nu se creadă că nu s’a gândit de mult să creeze un cot oficial. Dar așa cum i-au prezintat proiectele, lă­sau mult de dorit. Ministerul de domenii trebue să institue o comisie care să stabi­lească un cot precis. Prin acest cot, este adevărat că se va putea pune capăt multor fraude. Cu toate astea trebuie să recunoaștem că e foarte greu să se cotească un vas. Căci un ma­tematic care va fi însărcinat să facă volumul unui vas, prin dife­rite formule va găsi maximul vo­lumului. Insă este un mijloc de a avea o măsură mai exactă. Ar trebui ca vasele ce se vor între­buința în România să aibă apro­ximativ acelaș volum și încă de la început să li se arate cotul lor. Cu modul acesta, după mai multă experiență, vom avea un cot ofi­cial. Cred că interpelarea d-lui Gr. Ștef­ănescu va avea de efect să se institue o comisie care să se ocupe cu cotitul vaselor. D. dr. Severeanu declară că e mulțumit cu răspunsul d-lui mi­nistru. Ea ași fi propus ca fie­care fabricat să arate in fundul vasului întregul volum al vasului și după aceea să fixeze in mod oficial cotul Statului. Cu modul acesta in 6 ani de zile vom putea avea un cot oficial. D. Gr. Ștefănescu se arată sa­tisfăcut de răspunsul d-lui gene­ral Lahovary. Nu găsește dun mijlocul propus de d. ministru, a­­dică să se construiască vase după forme determinate, căci nu se poa­te ști dinainte din ce lemn va fi construit un vas. D. loan Lahovary declară că aci in țară nu sunt de­cât trei sis­teme de cotit, al lui Galoti, Hepites și Fălcoianu. Din aceste sisteme cel mai bun este al lui Caloti, căci este mai simplu ca operații matematice. Prin urmare nu se poate zice că nu avem un cot. Trebue numai să le învestim cu o putere legală. Lucrul acesta nu se poate stabili prin regulament, căci ne punem in conflict cu le­gea. Va trebui deci să vin cu un proiect de lege pentru cot. Cât despre părerea că ar trebui să se construiască vase cu o ca­pacitate determinată dinainte, nu­­ găsesc nimerită din moment ce noi vom stabili un sistem de cât oficial. Căci prin operații ulteri­oare se poate stabili volumul ori­cărui vas,, mare sau mic. Lipsind domnul ministru al cultelor, interpelarea d-lui A. Constantinescu relativ la numirea unui epitrop la așezamintele Ni­­fon se amână pentru astă­zi. D. gen. Bengescu-Dabija, ra­portor, citește proectul de lege privitor la modificarea art. 34 din legea asupra burselor de co­­merciu. Neluând nimenea cuvin­­tul, proectul este admis cu ma­joritate de voturi. Prin acest pro­­ect se decide că mijlocitorii ofi­ciali, înainte de a intra in func­ție, trebue să depue o cauțiune, la ministerul de domenii, variind intre 20.000 pentru mijlocitorii de schimb și 5.000 pentru cei­l­alți. D. N. Negri, raportor, citește proectul de lege relativ la Înfiin­țarea unei a doua secții la tribu­nalul Putna. Prin această lege se decide ca în viitor ca și in trecut să fie tot un singur jud­ecător de instrucție, un procuror și un substitut. Neluând nimeni cuvintul proec­tul este admis cu unanimitate de voturi. D. D. Alexandrescu, raportor, citește proectul de lege prin care se reînființează postul de ajutor de judecător la judecătoria ocolului 1 din Iași. Legea este admisă cu majoritate de voturi. D. M. Băbeanu citește proec­­tul de lege pentru reînființarea postului de ajutor de judecător la ocolul Urlați, jud. Prahova. Ne­luând nimenea cuvântul, legea este admisă cu unanimitate de voturi. D. dr. Severeanu, raportor, ci­tește proectul de lege prin care se­ recunoaște ca persoană morală și juridică „Societatea femeilor române“. Legea s’a admis cu u­­nanimitate de voturi. D. Ioan Lahovary propune ca Senatul să se ocupe cu recunoaș­teri și indigenare pentru ca să nu le răpească timpul in ședințele vii­toare când parlamentul va avea de discutat legi importante. Se votează recunoașterea cali­tate­ de cetățeni români d-lor Ion Irimir­ Bodeanu, din orașul Fâlciu, loan Lupu Lupescu, loan Dum­­i­­trescu, români din Transilvania, Costea Dimitriu, Cristodor Pa­­padide și Aurel Pop. Votul’ împământenire­ cu dis­pensă de stagii­ a d-lui Leon Mayer a rămas nul. Se mai votează împământenirea d-lor Rudolf Haas și Dimitrie A. Mavride. D. I. Găvănescu citește o ce­rere semnată de profesorii de la Iași, pentru înființarea a două ca­tedre de chimie tehnologică și a­­gricolă la facultatea din Iași. Ce­rerea a fost trimisă fără discuție la secții. Ședința se ridică la orele 4 și 30 m., anunțându-se cea viitoare pentru ozi la orele 2. Despre apele planetei Marte.­De la memorabilele des­coperiri ale lui Schiaparelli asu­pra planetei Marte, aceasta a de­venit mai mult ca ori­când o­­biectul observațiunilor continue și stăruitoare ale astronomilor. Dintre observatoarele cari s’au­ o­­cupat in special in această direc­ție,, este acela al lui Lowel, din Flagstaff (Arizona); el dispune nu numai de un puternic telescop, ci e așezat și foarte bine din punct de vedere climateric , ce­rul e senin, vântul liniștit și ast­fel se poate observa bine planeta Marte. Pe discul acestei planete, ori­ce observator e isbit de pe­tele relativ mari și întunecate, căci discul e galben și roșatie. In general, petele in cestiune sunt considerate ca întinderi de apă, deci ca mări ale planetei Marte. Dar afară de aceste mari pete în­tunecate, se mai află și alte punc­te negre mai m­ic­i, ce în general sunt considerate tot ca lacuri, de cât de mult era îndoială, dacă a­­ceste pete sunt de apă și dacă nu de vegetație.­­Telegramele Agenției Române) Tokio, 29 Aprilie. Se afirmă aci că două vase de războiu­ rusești, probabil „Roșia“ și„Gromoboi“ au fost zărite în dreptul punctului An­­mori. (­Telegrame­­ particulare ale ziarului ,, Universul 11) Forțele japoneza in manciuria Berlin, 29 — „Lokalan­zei­­ger“ află din Petersburg că mareșalul Oyama dispune de 380 mii de oameni infanterie; rușii ar trebui să aibă în Manciuria, spre a f­i siguri de victorie, cel puțin 600.000 oameni. Respingerea unui atac rusesc Londra. 29.—Din Tokio se anunță oficial că în dimineața zilei de 9 Mai, a. c. două re­gimente ruse de infanterie, 5 sotnii de cazaci și o baterie de artilerie au atacat pe japonezi aproape de Jengtschenk, dar au fost respinși. Rușii au lăsat pe teren 60 de morți și 160 de răniți. Dintre morți și răniți mulți erau­ îmbrăcați în costume chi­neze. Ramnouirsa tratatului anglo-japonez Londra. 29.—Din Tokio se telegrafiază că anul acesta ex­pirând tratatul de alianță Anglo- Japonez, el va fi r­evi­z­uit. A se d­li­mite amănunte la Ultima Ora. II.­ SFAT PE ZI Spălarea voalurilor albe.— întrebuințează o soluțiune de săpun alb, clătește bine voalul apoi trece'l printr'o altă apă adițională cu două sau trei picături de scrobeală albastră. In sfârșit strânge și bate'l între mâini până ce se usucă. SF^1T Alergări la București ZIUA III Duminecă, 1 (14) Maiü Orele S d. a. pred­a La orele 3. Premiul Eoie. — Lei 2.000. Distanța 1.600 metri. 1) G. Negropontes, Edition, 5 ani, 61 kilogr. ; 2) Alex. Marghiloman, Dafina, (lei 2.000), 3 ani, âSPa k. ; 3) căpitan Paianu, Pricina, 4 ani, 64 k. ; 4) locotenent Gr. Soutzo, Sarténe, (lei 2.000), 6 ani, 58 k.; 5) sub-locotenent Silny, Mărgea, (lei 2.000), 3 ani, 48V2 k. La orele 31/1. Premiul Izei.— Lei 2.000, lei 200. Distanța 2.200 metri. 1) locotenent G. Mor­uzi, Mignonnette, 3 ani, 58 k. ; 2) Al. Marghiloman, Stânca, 3 ani, 54 k.; 3) locotenent G. Moruzi, Jacom­et, 3 ani, 55 kilogr. La orele 4. Premiul Domni­șoarelor. (Gentlemen-riders). — Lei 1.000, lei 65u/o din intrări, lei 35 °/c­idem. Distanța 2.300 metri. 1) B. Catargi, Lavender, 6 ani, 761/j;­­ kilogr. ; 2) căpitan Paianu, Antinous, 4 ani, 73 k. ; 3) locot. Angelescu, Tambergar, in vârstă, 81 k.; 4) Al. Zănescu, Bon Genie, in vârstă, 74 k.; 5) G. Bădescu, Teleorman, (lei 600), in vârstă, 70­3 kilogr. ; 6) Herghelia Cislan, Ponte Bonheur, 4 ani, 711/2 k.; 7) Herghelia Cislan, Ponte Euxin, 4 ani, 73 k. ; 8) Herghelia Cislan, Păianjen, 4 ani, 73 k. La orele 41/a- Premiul Bristol. — Lei 2.000, lei 200. Distanța 2.200 metri. 1) G. G. Plessea, Prim Master, 3 ani, 52­2 k.; 2) Alex. Marghiloman, Pitar Mosu, 3 ani, 55 kilogr. Caraghiosu nu mai este calificată. La orele 5. Premiul Handicap Optional.—Lei 3.000, lei 300, lei 200. Distanța 2.100 metri. 1) că­pitan Paianu, *Myrtis, 4 ani, 62 kilogr. ; 2) căpitan Paianu, "Pri­cina, 4 ani, 541/s­k. ; 3) Alex. Marghiloman, Edda, 3 ani, 501/2 k. ; 4) Alex. Marghiloman, Cobi­­lița, 3 ani, 451/a k. ; 5) Alex. Marghiloman, Alouette II, 4 ani, 56 k. ; 6) G. Negropontes,­­Flag, 5 ani, 63 k. ; 7) G Negropontes, Thérése, 8 ani, 49 k. ; g) loco­tenent G. Moruzi,­­Caraghioșii, 3 ani, SH/s k. ; 9) locotenent G. Moruzi, Kom­­e o Keil­er, 4 ani, 60 k. ; 10) locotenent G. Moruzi,­­Lady Egerton, 3 ani, 55 kilogr.; II) locotenent G. Moruzi, Mig­­nornette, 8 ani, 52­/2 k. ; 12) lo­cotenent G. Moruzi, Fruit Picker, 4 anî, 52 kilogr. * Cuprinzându-se 31/2 kilograme supra greutate. La orele 51/2. Premiul Arse­nalului. — Lei 1.500, lei 300, lei 200. Distanța 2.500 metri: 1) co­lonel Gărdescu, Jarne, 6 ani, 78­2 kilogr. ; 2) locotenent Gr. Soutzo, La Duse, in vârstă, 78 k.; 3) lo­cotenent Gr. Soutzo, Byron, 5 ani, 791/2k. ; 4) locotenent M. G. Motaș, Ager, 4 ani, 75 k. ; 5) sub­locot. Economu, Ileana­, 5 ani, 76 k. ; 6) Herghelia Cislan, Para Focului, 4 ani, 711/2 ; 7) Herghelia Cislan, Prudenta, 4 ani, 731/2 k. ; 8) Her­ghelia Cislan, Presa Română, 4 ani, 711/2 kilograme. ) SAMBATA. ♦ La 1 Maiu, urmând a se închide subscriptiunea ce sun deschis pentru aju­torarea țăranilor în lipsă, rugăm toate persoanele care au bine-voit să se ocupe cu strângerea ba­nilor in acest scop, să-i înainteze mai in grabă la administrația ziarului Universul. ♦ Aflăm cu mare părere de réa încetarea din viață a d-lui Gr. I. Lahovary, fost preșe­dinte la înalta Curte de casație. Trimitem condoleanțele noas­tre întristatei familii. ■* S’a conferit medalia Bene- Merenti cl. I următorilor mem­bri ai Academiei Române, d-ni: Ion Pușcariu, At. M. Marie­­nescu, Ion M. Moldovanu, P. Florian și N. Teclu. ♦ Un ziar guvernamental a­­nunță că in curând Parlamen­tul român va fi chemat să se pronunțe asupra unui caz unic. O femee licențiată în drept a cerut să­ fie împământenită. In Senat, d. Dimitrie Ale­xandrescu, prof. universitar, va susține această cerere. * Comisiunea a IV a Came­rei deputaților din Budapesta s’a întrunit in ziua de 27 Apri­lie sub președinția deputatului Th­aly, spre a continua discu­ția asupra cererei de invalidare a alegerei protopopului român Vasile Damian ca deputat. Apărarea a fost susținută de avocatul Simeon Damian, din Brașov, iar reclamanții de avo­catul dr. Rogaly Lajos. Pro­nunțarea hotăr’îrei s’a amânat pentru a doua zi seara. * La 25 Maiü a. c. se va inau­gura la Constanța cablul Con­­stanța-Constantinopol. Vor asista mai mulți miniștri români, d. de Kiderlen Wae­­chter, ministru plenipotențiar al Germaniei și Kiazim­ Bey, ministru plenipotențiar al Tur­ciei. " * Miliardarul Carnegie a tri­mis M. S. Reginei Elisabeta 40.000 lei pentru ca să le în­trebuințeze în scopuri filan­tropice.’ M. S. Regina a împărțit a­­cești bani între mai multe in­stitute caritabile din Capitală. * Din cauza abundenței de materie, suntem nevoiți a sus­penda pentru azi rubrica Presa noastră. * Un incendiu violent a izbuc­nit noaptea trecută, la ora 1, la fabrica de cherestea a d-lui G. lonescu, din cătunul Ne­­chitu, com­. Mestecani (Neamț), așezată în creerii munților. întreaga fabrică a fost dis­trusă, împreună cu 1200 metri cubi de lemn brut în butuci. Au mai ars 5 case, niște ham­bare și șuri. Un păzitor al fabricei, anu­me Samuel Schulk­er, a fost ars de vin și găsit ora carbo­nizat. Nu se știe încă dacă focul a fost pus de criminali sau se datorește vre­unei imprudențe. Pagubele se ridică la 124 mii de lei. * Eri Senatul a votat recu­noașterea ca persoană morală a „Soc. Femeilor Române“. * Eri s­ a distribuit la Came­ră proiectul de lege pentru cre­­­area unei „Case de credit, e­­conomie și ajutor“ a întregu­lui personal superior și inferior pendinte de administrația poș­telor, telegrafelor și telefoa­nelor. * lată rezultatul alegere­ col. II județean de Vlașca : Înscriși 734. Votanți 360. A­­nulate 114. Au fost proclamați aleși d-nii Ion M.Zaharof, Nae Mincu, Gh­iță Georgescu, Ion Udrescu, Mihalache lonescu și Haralambie Burilescu. * D. Ștefan Dan a fost nu­mit, secretar al consiliului ju­dețean de Constanța, în locul d-l’ui Masteru. * Universul literar, No. 18, care apare mâine dimineață Du­minecă, 1 Maiü, are următorul variat și interesant cuprins : Martirii, inimei, nuvelă de Du­mitru Câmpulungeanu.— Cân­tec, versuri, de Rigo Pol.— Noaptea Sf. Andrei, nuvelă, de Marioara Brunetti.—Ce ríași da, versuri, de Mitică Mă­­nescu. — Originile spiritismu­lui, de A.—Cronica modei, de Baba-Vișa. — 1 Maiü, cronică în versuri, de Marion.— Visul, după H. Heine, de Amedeu Georgescu.­—O, mamă, versuri, de I. P . Rudiți.— Una’i Chir­­culeasa și una fata ei, viața veselă, de Marion. — Diverse, Cartea vieței, etc., etc., precum și o frumoasă ilustrație colo­rată pe pag. 1 represintând în­tâlnirea între contele Golu­­chowsky si Tittoni. Mai publică și urmarea sen­­sationalului roman Insula Pro­scrișilor. Universul Literar se vinde cu 5 bani numărul în toată țara. — Abonamentul pe an 2 iei și 60 bani.—Cererile la ad­ministrația ziarului, str. Bre­­zoianu, 11. * M. S. Regina va asista deseară la reprezentația piesei Manasse, dată la teatrul Liric. D-ra Anicuța Cârjă va juca rolul Leliei. * Am anunțat era că „Uniu­nea studenților Români“ va organiza o­­ escursie în comuna Măgurele jud. Ilfov. Escursio­­niștii vor pleca în două gru­puri : un grup cu trenul la o­­rele 8.10 din gara de Nord, sau 8.40 din gara Filaret, un alt grup cu bicicletele la orele 6 jum. dim. din piața Episco­piei, în fața localului „Uniunei studenților Români“. Ambele grupe se vor întâlni la parcul din Măgurele, proprietatea A­­cademiei române, la orele 10 a. m. unde se află și orfeli­natul Oteteleșanu. D. Ion Slavici, cunoscutul scriitor și academician, va con­duce pe escursioniști în lo­calitățile mărginașe pentru a se vizita, iar la amiazi se va servi masa în parcul școalei din Măgurele. Taxa de participare este de lei 2.50 de persoană în care se cuprinde masa și parte din transport. * D. V. Toncescu, delegat in întrunirea ținută de studenți­mea universitară la „Asociție“, în chestia plutonieratului și a bacalaureaților liberați soldați, s’a prezentat ero­u­lui general Lah­ovari. Comisiunea aleasă în întru­nirea de la 16 Martie, este convocată pentru Mercur­ 4 Main, orele 9 seara, la Asocia­ția studenților, pentru a re­dacta­ memoriul ce va fi înain­tat d-lui general Manu, minis­trul de război, și care va fi conform vederilor autorului le­ge­, d. general Lah­ovari și do­rinței studenților. * Știrea dată de un ziar din Capitală cum că d. Alexandru Algiu, fratele defunctului ge­neral Algiu, ar fi murit, este inexactă. E adevărat insă că d. Al. Algiu se află grav bolnav. • Era,la orele 5 jum. a fost la Palat, în apartamentele M. S. Reginei, o audițiune muzi­cală, la care fuseseră invitate un foarte mare număr de per­soane din elita societăței. La această audițiune s’au produs, pe lângă­­ obicinuiții artiști ai audițiunilor muzicale de la Palat, cunoscutul viorist Hartmann și tînărul și talen­tatul pianist Alfred C.’ Alexan­drescu, elevul distinsei profe­soare a conservatorului, d-na Saegiu. Tînărul Alfred Alexandrescu a executat Rapsodia II de Fr. Lizt și opera sa „Le feu Sacră“ (Meditation) dedicată M. S. Reginei. * în vitrina magazinu­lui de muzică .Jean Feder, din calea Victoriei, sunt expuse originalele depe­­șilor serviciului nostru telegrafic particular din­ străinătate. ȘTIRI ARTISTICE .— Astă-seara se dă la teatrul Liric piesa „Manasse“ in beneficiul artiști­lor Toneanu și Catopol. Persoanele, cari au­ luat bilete de la d. Catopol, vor achita costul lor d-lui Th. Petrescu, controlor general la casa teatrului Liric. ȘTIRI MILITARE ♦ Batalionul 6 de vinători, din București, a plecat erî o lună de zile la Dadilov, ca să execute tra­gerea de război. ♦ Erî, pe la orele 201­^ s’a fă­cut, pe platoul Cotroceni, degra­darea soldatului Petru Radu din reg. 30 Muscel, condamnat, de con­siliul de război al corpului­ II de armată la 5 ani reclusiune pen­tru dezertare, punere de foc și furt. După citirea sentinței, condam­natul a fost dus la închisoarea militară de unde va fi trimis la Mărgineni pentru facerea pedepsei. ♦ D. căpitan M. Mărgăritescu a fost numit inspector general al muzicelor militare. ȘTIRI JUDICIARE ♦ Secția 3-a a Curței din Bu­curești a respins eri apelul lui Andreiu Palada, fost perceptor al comunei Purani, jud. Vlașca, con­damnat la un an închisoare pen­tru delapidare de bani publici. ♦ Curtea de apel, secția II-a din București, a amânat era la 3 iunie judecarea procesului vestitului es­croc AfUs An­. Se știe că el a escrocat pe o mulțime de naivi făcându-i să creadă că el prin ajutorul ierbei fiarelor poate descoperi comori. ♦ D. Braunstein, ceaprăzar din str. Lipscani, a reclamat parche­tului ca comerciantul M. Mendel, din Capitală, l-a escrocat cu o sumă de bani lăsându-i în gaj­a recipisă a Casei de depuneri prin care se constată că el a lăsat in păstrarea acelei case un plic în­chis în care se găsesc bonuri în valoare de 200 mii lei. D. Braunstein susține că nu acel plic n’ar fi bonuri, după cum a declarat Mendel, ci hârtie albă. Parchetul a însărcinat pe d. ju­decător al cab. 4 să cerceteze dacă plângerea d-lui Braunstein e întemeiată. Buletinul atmosferic al destit­itului meteorologic Iată buletinul atmosferic al in­stitutului meteorologic din Bucu­rești pe ziua de Vineri, 29 Apri­lie’, orele 8 dimineața , înălțimea barometrului la 0(1759,8 mm., tem­peratura aerului 12 ° C, vântul tări­­cel de la NE, starea cerului aco­perit. Temperatura maximă de era 21 °, temperatura minimă de astă­zi De astă-noapte plouă încet in cea mai mare parte a Munteniei și pe unele locuri în Moldova. In Oltenia unde a plouat și era, s’au obținut cantități de apă de la 8 la 10 milimetri. Timpul este pretutindeni răco­ros și închis ; în partea de câm­pie bate vânt tare de la Est. Tem­peratura a variat intre­­ 1- 22 ° la Huși, Alexandria și Roșiori și -1-­6 ° la Godreni și Dorohoiu. Barometrul staționar. A plouat la : Costești, Botoșani, Fălticeni, Tg.-Neamț, Tg.-Frumos, Piatra-Neamț, Vasluiu, Călărași, București, Giurgiu, T.-Măgurele, Corabia, Slatina, Calafat, T.-Se­­verin și Baia-de-Aramă. _____ BIBLIOGRAFII A Apărut, No. 224—225 din „Biblio­teca pentru toți“, din editura Alcalay, cuprinzând Scrisori către Alexandri, de Ion Ghica. Prețul 60 bani. — „Săptămâna“, scrisă de George Panu, No. 105 de la 29 Aprilie. Pre­țul 50 bani. ♦ Expoziția de automobile din Budapesta, a obținut un mare succes și se fac vînzări numeroase. Aseară, la banche­tul de la „Automobil-Club“, casa Dietrich a primit onoru­­rile.____ ______ Agricultură și comerclü București, 29 Aprilie. Cereale In urma numeroaselor cum­pa­­rări in acoperire de către hausiști cursurile americane ne sosesc azi cu o urcare de su­b 11/8 c. la grâu și de 1/2—3/* la porumb. Tendința piețelor europene este neschimbata. Ultimul buletin al bursei Bră­ila notează următoarele operații și prețuri de la 21—26 Aprilie . Graü de 76—79x/2 k. h. 16050 cu lei 14.75—15.70 % k. pr. șlep Bră­ila. Graü de 78 k. h. 11800 cu lei 15.121/2 °/6 k. pr. șleji Sulina. Grala de 731/2—79s/4 kgr. vga. 90 cu lei 14.10—16.10 °/6 k. in magasie. Po­rumb roș de 79 k. vg. 4p2 leî 14 suta k. orz de 60V2 k. h. 1380 lei 10.60 suta k. și 10 juni. vag. orz tăiat de 68 juni. k. leî 11.90 suta k. Orez de 39 juni. k. h, 2600 cu leî 10.75 suta k. și 28 vg. de 44— 50 kg. cu 1. 11—12 suta kgr. Or­zoaica de 64 k. vg. 1 cu 1. 11.55 suta k. și fasole 1 vag. jum. cu lei 14.10 suta k. La bursa București s’a vindut eri. Porumb vecii iu l­. 899 cu lei 10.43 h. gara Dealu-Spirei și 1050 cu lei 11.70 h. pr. gara Periș și Fundulea. Ultime de pe.șî (Telegramele noastre particulare) Cota cerealelor în străinătate Budapesta. 28 Aprilie. Grâu de Oct. cór. 16.76 urc. 2 h Secară,, „ ,, 13.70 scă. 4 h. Ovăz „ „ ,, 11.82 urc. 12 h. Porumb „ ,, 14.64 urc. 26 h. Colza ,, ,, 23.70 invariabil Berlin. 28 Aprilie. Grâta de Main­cent. 173.75 urc. 75 c. Secară , 151.50 urc. 75 c Paris, 28 Aprilie. Grâu de Iul. cent. 23.75 scă. 10 c. ...... .A­lIA V K

Next