Universul, mai 1905 (Anul 23, nr. 116-146)
1905-05-01 / nr. 116
Evenimentele din Iașia ( Telegramele Agenției Române) încercare de atentat Duminecă ! Maiu 1905 — Uita, d-k, s’a strivit cu mâncările d-lui șef. — Cum îi merge ? — De, știu și eu, are vărsături și diaree ; nu poate să mănânce nimic ; abea se dau puțin lapte. — Va trimis mâncări d-na Drăghiceanu ? — Nu, dar Margareta, fiica sa, care e d'o vîrstă cu Lina, invită adesea pe fetele de seama ei acasa și le dă o masă aparte. Așa s’a Întâmplat și in ziua aceea. Lina mea a mâncat din toate și iat-o in ce hal a ajuns. — Cred că se va face’bine. — Să dea D-zcă, dar" toți acei cari au mâncat din gelatina aia Jiu s'au mai sculat. Uite Lina mea niu mai poate umbla de loc, puterile au părăsit-o cu totul. — Mare noroc am avut, întrerupse o femeie din vecinătate, care intră in odae. Tocmai in ziua aceea, am plecat la Râmnic. Altfel fetița mea, care e prietenă cu Margareta, era să fie oprită la masă și era s’o pățească rea. Bogdaprosti Doamne, bogdaprosti. La, Costieni Costienii e situat la vr’o 5 km de gara Zoița. Pe o cărare țărmurită de câmpiile înverzite ce se pierdeau in zare, trec pe lângă cătuna Zoița mergând spre Costieni. Drumul e solitar. Din când în când întâlnesc câte o țărancă intorcându-se ia sat cu uneltele pe spete. Costienii e un sat foarte drăguț, are o biserică frumoasă, drumuri bune și căsuțe cu o oarecare eleganța rustică. Satul e aproape deșert, locuitorii fiind plecați la munca câmpului , se văd, pe ici pe colo, câteva bătrâne cari păzesc casa și copiii cari se joaca voioși. In apropiere de ’sat întâlnesc o fetiță ca de vre-o 8—9 ani care merge pe același drum cu mine. — In cotro, fetițo ? o întreb. — La școală. Și într’adever văzui că are niște caete într’un gheozdan rupt. — Ai întârziat, e să se bată d-șoara. — N’o să mă bată, știu că mama e bolnavă rea și că íoáia am întârziat. — A cui fată ești ? — Anichie Ionescu. Mama ține cârciuma din fața gărei. — Ești fata aceleia care s’a otrăvit cu mâncările d-lui șef ? — Da, d-le. — Cum se face că n’am mâncat și mata din mâncările alea ? — Nu eram acasă. — Unde erai ? — Eram la horă. Ajunsesem in dreptul școalei comunei. Mica mea interlocutoare ’și luă rămas bun de la mine și intră în curtea școalei ștergându-și lacrimile. La primărie Pe o clădire cu aparența unui han vechi, era scris, cu litere mari, negre : „Primăria“. Intrând am găsit acolo pe secretarul comunal și pe mai mulți țărani cari veniseră pentru diferite treburi. Ei vorbeau despre chestia zilei care îi consternase până în ultimul grad. Toți îl plângeau pe nenorocitul acar Meșca. Un bătrân cu plete lungi care scăldase cadavrul lui Meșca, povestește că tot corpul victimei era vânăt mai cu seamă în regiunea coloanei vertebrale. Primarul lipsea. Secretarul Trimise un bfteraș să i cheme. Dinsul nu întârzie de a sosi. — Câți bolnavi aveți în sat? — Nu mai avem nici unul. Adineaprea i-am trimis pe toți la spitalul din Rimnic cu căruța. Am avut mari greutăți până am isbutit să’i decid să plece. Toți aveau groază de spital. Puteau să moară acasă. A trebuit să intervină d. d-r Negrescu, medic primar al județului, ca să’î pot trimete. Cu această ocazie am descoperit un nou bolnav, o fată, care, de teamă de a fi trimisă la spital, se adăpostise într’o altă casă. Am felicitat pe primar, d. Verușca, pentru frumusețea comunei ce administra și m’am îndreptat înapoi spre gară. La cârciuma lui Lupu Slăjan Pe drum se află unica cârciumă, a lui Bălam acarul care fusese citat la parchet. In cârciumă se afla soția sa, o femee ca de 50 ani, șchioapă de un picior, care era îngrozită de cele întâmplate. — Ce mai noutăți ? — L-a chemat de procuror pe Bărbatul meu. — De ce ? — Pentru că dânsul a tăiat mieii de la masa d-lui șef, și domnul procuror bănuește că poate el a pus otrava în carne. — Ce fel de om era de șef ? —■ Cel mai bun om din lume. El apoi, bărbatul’ meu ținea mult în dânsul. Afară de asta bărbatul meu n’a tăiat mieii singur, ci împreună cu Meșca care a murit otrăvit. Cum se poate ca bărbatul meu să fie bănuit măcar ? îmbărbătai cât putui pe biata femee, spunându-i să nu aibă grijă de soarta bărbatului ei, căci adevărul se va descoperi. Intorcându-se in gara Zoița, de astă-dată întâlnit pe d. Alexandru Ion, impiegatul care luase parte la dejun și care era intoxicat. D. Ion e un tiner simpatic și chipeș, ca do 30 ani. După atroce suferințe indurate de mai multe zile, acum se simțea mai bine și părăsise patul spre a merge la Roman, in sânul familiei sale. Totuși, era foarte palid și erau momente in cari se clătina, părăsit de forțe. Drumul de la Zoița la Râmnice am făcut împreună. — Te felicit, d-le Ion, pentrucă văd că ai scăpat de ori ce primejdie. — Vă mulțumesc ; totuși simt că nu-s bine de tot. Vedeți, am călduri și sudoarea îmi inundă corpul in tot minutul. Din ziua aceea n-am putut mânca nimic, nu pot lua ie cât lapte. — Gând s'a manifestat intoxicația la d-voastră? — Sâmbătă seara am început, să simt primele simptome ale otrăvirei. Din fericire de multă vreme am obiceiul de a păstra lapte in camera mea. îndată ce m’am simțit otrăvit, am băut o cantitate de vre o jumătate chiar. de lapte ce mai aveam acasă. Apoi imediat am trimis în sat de mi s’a adus o mare cantitate de lapte. Nu pot să atribui scăparea mea de moarte decât faptului că am făcut imediat uz de acest puternic antidot. De altă parte am luat un purgativ care mi-a făcut mult bine. Totuși, Duminecă seara eram într’o stare de disperare. Aveam o sete cumplită pe care nu o puteam stinge de fel cu toate că am băut mai multe carafe de apă rece. Simțeam dureri atroce mai cu seama pe piept, și pe șira, spinul ei. Capul meu’par’ca era in flăcări. Eram chinuit nu numai de soarta mea, ci și de a familiei d-lui șef. Erau, intr’adevăr, niște momente teribile, îmi aduc aminte că veni la mine d-na Drăghiceanu, cuprinsă de durerile agoniei și-mi ceru ajutor. Ii dădui ultimul pahar de lapte ce mai aveam și cu care plecă in odaia sa. Ah, dacă d. șef s’ar fi gândit să ne ducă imediat pe toți la spital. Poate că nenorocirea, n’ar fi luat proporții așa de mari. Proba cea mai evidentă e scăparea mea de moarte imediată, căci, mărturisesc că am mâncat cu abundență din toate mâncările. Ajutoarele au sosit prea târziu, după ce otrava își făcuse ravagiul în organismul intoxicaților. — Cum explicați ’ prezența otravei in alimente ? — Nu pot să-mi explic deloc, cu toate că am căutat mult să dezleg enigma. In tot cazul, după părerea mea, ipoteza existenței unei crime monstruoase trebue exclusa.. Șeful era omul cel mai gentil posibil și n’avea nici un vrăjmaș. De ce ar fi căutat cineva să-i omoare și împreună cu el și pe noi. Nu, la mijloc nu poate fi nici o crimă. Trebue să fie o întâmplare nenorocită care poate se va descoperi mai târziu. Ajunsesem la Râmnic unde am descins, spre a vizita pe bolnavii din Costieni internați la spital. Mestugean. O CUGETARE PE ZI Ca să faci lucruri mari nu e destul ca să te agiți, ci trebue să și te gândești. "■---—iwirninut( minimum CiusLovif guvernămintul Lomza), 29.—Patru oameni au fost surprinși pe când încercau să arunce în aer pulberăria regimentului 4 de cazaci. Cu toate măsurile luate, ei au scăpat. Excesele antisemite Shitomir, 29 .Ordinea a fost restabilită și magazinele redeschise. S-a constatat 15 evrei morți și 8 creștini. 81 evrei și 8 creștini sunt grav răniți. Doar creștini au fost asasinați în momentul când eșad din restaurant. Asasinul a fost arestat. (Telegramele particulare ale ziarului ,,Universul“) Asupra turburărilor antisemite din Shilomir Berlin, 29.— Telegramă din Petersburg. „Mesagerul imperiului“, oficial, scrie că se datorește măsurilor luate de guvern, dacă evreii uciși și răniți în turburările de la Shitomir nu au fost în număr mai mare. Deja de la 21 Aprilie st. n. evreii luaseră o atitudine provocătoare trăgând până și la țintă în contra portretului Țarului. Ministerul de interne are detalii asupra atacurilor și insultelor evreilor în contra creștinilor. Evreii, influențați de propaganda revoluționară, au făcut dificile măsurile autorităților, care au sfătuit pe evreii bine cugetători să influențeze asupra evreilor revoluționari spre a înceta provocările periculoase. Tarul vrend să meargă la Petersburg Berlin. 29. — „Frankfurter Zeitung“ află din Petersburg că țarul a hotărit să se ducă în fiecare săptămână, cel puțin de două ori, la Petersburg. Până acum poliția l-a împiedicat, declarând că nu-și poate lua asemenea răspundere. Țarina-mamă a plecat la Gatschina, unde va petrece vara. GoîgîisIm in dram Berlin, 29.—Telegramă din Petersburg : La Nijni Novgorod locot,colonelul Greschner a fost ucis cu focuri de revolver pe când se întorcea acasă de la teatru. Portarul a fost și el grav rănit. Ucigașul se ascunsese lângă poartă și a fost arestat. El este nobilul Nikiforov. Mentat contra unei pulberării Berlin, 29.Din Petersburg se telegrafiază că la Schutschviehin, lângă Lonscha, s’a făcut încercarea de a se arunca în aer pulberăria. Jandarmii au descoperit fitilul și l’au stins. Bi’sctop de poliție asasinat v Berlin. 29.— Telegramă din Petersburg. Din Schitomir se telegrafiază că directorul poliției, Fujarov, a fost ucis cu focuri de revolver, pe când eșea dintr’un restaurant, Asasinul Sidorschuk, a fost arestat. O nenarccire la Zarskaje-Selo Berlin,29.— Telegramă din Petersburg. La Zarskojeselo, un tiner elev din liceul militar al nobililor se urcase din curiositate pe zidul parcului imperial, spre a se uita înăuntru. Sentinela, supunîndu-se asprului consemn, a tras într’însul rănindu-l mortal la piept, străpungîndu’i plămînul. Alte turburări antisemite Berlin, 29.— Din Varșovia se telegrafiază că și la Winnica, Podola și Greiadz s-au petrecut grave excese antisemite, fiind morți, răniți și devastări. Arestarea unei consilier de Stat Berlin, 29.— Telegramă din Petersburg. Consilierul de stat Kasperow a fost arestat la Helsingfors, unde trăia sub numele de Bergmann. El este acuzat de a fi furat de la ministerul de finanțe 400.000 de mărci. Respinnise in favoarea evreilor ruși Londra, 29.—.,Jewish Chronicle“, organul evreilor englezi, anunță că în Rusia sunt iminente mari înlesniri pentru evrei, cari vor putea să circule prin toată Rusia și să se stabilească oriunde, afară de sate. ** * A se citi alte amănunte în Ultima Oră. (De la coresp. noștri part.) Vineri, 29 Aprilie. CONSTANȚA. - Examenul secretarilor sairali s’a ținut in localul prefecturei, In zilele de 26, 27 și 28. Din 23 candidați, au reușit următorii : George Firsinescu, D-trie Munteanu, Șt. Moldoveanu, G. Codrescu, Ariton Nalbant, Ion Șerbănescu, Ion Voiculescu, P. Bălnescu, Ilie Vasiliu, Nicolae Frangell, Ștefan Grecu, Emil Dracopol, S. Nichita, Panait Bănică, G. Stegărescu, Matei Lumezeanu, Zaharia T. Șerban și G. Radu. Examenul va mai dura două zile, înscriși fiind 43. Arestare. — In urma intervenției serviciului de siguranță din București, agentul Udrea a arestat pe cunoscutul pungaș și dezertor Rusu Costică. Incendiu.— Ein noapte un incendiu violent s’a declarat la cusa lui Vasile Nicolae din Gherim-Veresi, păgubindu-1 cu 950 lei. . GIUJIGIU.—Banie gravă. — 6 săteni din Pasiceni-Buturugari (Ilfov), cari au locuri de muncă pe teritoriul com. Gâstești-Români (Vlașca), reclamând d-lui inspector comunat Bălănescu, la Obedeni, că li se distrug grânele și cele l’alte semănături, d-sa insărcină pe jandarmii rurali Filip Hariton și Cristeanu Negri a trece la localitate și a ancheta. Prezintându-se alaltă ori la primăria Gâstești, împreună cu reclamanții, sătenii din această comună, Înarmați cu ciomege și parte cu arme, au intrat in localul primăriei, au ultragiat pe jandarmi și pe primar, iar cei ce reclamaseră contra lor au fost scoși afară și bătuți grav. Jandarmii au fost siliți a părăsi primăria și localitatea. Primarul com. Babele, venind la Gâstești, a constatat stricăciunile, găsind intr’adevăr grânele reclamanților stricate și cosite. Agresorii au procedat astfel voind a forța pe locuitorii din Prisiceni a se lipsi de locurile lor. Capii acestei bătăi grave sunt Gh. Pencu și Ștefan Popescu, învățător. D. inspector comunal Al. Boerescu a făcut o nouă anchetă, mai găsind vinovați și pe locuitorii Anghel Velcia, Banu T. Popescu, Petre Ion și Velcia Stoian, cari au fost dați judecăței. Societatea pentru protecția animalelor. Azi, in localul gimnaziului,s’au Întrunit membri fondatori ai societății pentru protecția animalelor și au votat statutele și următorul comitet administrativ : Președinte d. D. G. Petrescu, prefectul jud. Vlașca ; vice-președinți d-ni. P. G. Parisianu, primarul orașului și deputat, și N. Droc-Barcian, directorul gimnaziului ; casier d. Nic. Panțu, farmacist ; secretar d. I. Gheorghiu, avocat; membri d-nni: N. Algiu, președ. trib. Vlașca ; dr. Ion Popescu, medic al județului; S. Bănescu, medic veterinar al județ. ; colonel A. Băjescu, N. Bălănescu, avocat; C. Toroceanu, inginer ; E. Eftimescu, profesor ; Sc. Stăncescu, direct prefecture ; preotul Gr. Popescu și I. Fabini, farmacist. PLOEȘTI.-^Crîma «lui Dragane.șlift — Azi dimineață a fost găsit pe teritoriul com. Drăgănești cadavrul unui țigan din acea comună, prezintând mai multe răni pe corp. Ne maifiind îndoială că la mijloc există o crimă, d. procuror Steriu a plecat la fața lui In cercetare. Furt.—Serviciul siguranței a arestat astăzi pe cunoscutul pușcăriaș N. Gh. Hirjoagă, de fel din Ghirdoveni, găsit cu un armăsar de furat. Luat de scurt, el a mărturisit că acel armăsar l’a furat de la pășunea de pe teritoriul comunei Sălcuța (Dâmbovița), împușcat. — In marginea comunei Tătărani a fost găsit împușcat un necunoscut. Diverse. — Astăzi urmând să se judece procesul perceptorului G. Petrini, acuzat de delapidări de bani publici, din causa lipsei avocatului apărărei, procesul s’a amânat la 9 Mai. — M. S. Regele a conferit d-lui Ebert, șeful muzicei regimentului Prahova No. 7, medalia Bene- Merenti clasa II-a, iar d-lu căpitan Victor Șaicariu, tot din acelaș regiment, comandantul companiei care a făcut gardă pe timpul șederei familiei regale la Sinaia, Coroana României in gradul de cavaler. Astăzi, in tabăra Târgșoreanca, d. general Hârjeu a prezentat reg. Prahova No. 7 pe d. colonel D. Cocea, noul comandant, cum și pe d. maior I. Dumitrescu, comandantul batalionului al II-lea din același regiment. Arestări. — Astăzi au fost depuși Costică Stanciu și Panait Constantinescu, pentru escrocherii ; Zaharia Vasile, pentru omor prin imprudență și Radu Iacob pentru abuz de încredere. Furi.—Acum 3 săptămâni, precupețul Costică I. Turtureanu și servitorul său Nică Andrei furind o bicicletă de la Victor Boris, din sf. Dumitru, cel dintâi, impreună cu soldatul Dochioiu Constantin, a vindut bicicleta pentru 20 lei comerciantului de vechituri R. Constantinescu, din Obor. Făptul fiind dovedit, toți au fost arestați. EV5»era rí.—Tudose Frat, implicat in furtul de piei de la d. Râmniceanu, a fost liberat astazi pe cauțiunea de 200 lei. De asemeni a fost eliberat Radu Stoica Dogaru, din Stefești, implicat intr’un omor, stabilindu-se a fi nevinovat.Kotmunam TIRGOVIȘTE.—Sinucidere. Azi noapte, Gh. Voicu Iorga din Petrești, atins de alienație mintală, s’a spinzurat cu o funie de grinda casei. Furt.—Prin spargere, necunoscuți s’au introdus in cârciuma lui Andrei Nițescu, din cât. Nucetu, com. Cazaci, furându-i mai multe tingiri de aramă și alte obiecte în valoare de câteva sute de lei. — Prin moslă — Capitularea orașului Samaa din Yemen (Arabia) in mâna răsculaților e oficial confirmată. Garnizoana și funcționarii turci au căpătat voia să plece. Insurgenții au luat 30 tunuri, 20 mii de puști și o mare cantitate de munițiuni. La Baku a isbucnit o grevă generală a servitorilor. Poliția a arestat 175 greviști, dintre cari multe femei. ,*. D. Propper, directorul „Gazetei Bursei“ din Petersburg, a fost dat judecăței pentru „ațâțare la ură și răsturnarea guvernului“. Ziarele vieneze anunță că Șahul Persiei va sosi în Viena la 20 iunie 1t. n. spre a consulta pe medici ca să facă cură la Carlsbad sau la o stațiune balneară din Franța. Sultanul va fi reprezintat la căsătoria principelui de coroană al Germaniei prin ministrul Turkan Pașa și mareșalul Abdullah- Pașa. .. Ziarului „Berliner Tageblatt“ i-se telegrafiază din New-York . Imigrațiunea crește colosal. Intr’o singură zi au sosit cu zece vapoare 12.039 emigranți, dintre cari cea mai mare parte Poloni din Rusia și Italieni! íjív provéníT pe a Jrouăzeci de treburi pe jumătate făcute nu preluesc cât una bine făcută. Prima Ședința de la 29 Aprilie iOOS Ședința se deschide la orele 2 și 30 m. sub președinția d-lui Gr. Triandafil. Prezenți 97 d-ne deputați. Pe banca ministerială d-nn general Manu, I. Grădișteanu, M. Vlădescu și Al. Bădărău. D. B Iepurescu anunță d-lui ministru de domenii o interpelare cu privire la unele ilegalități ce s’ar fi săvirșit de președintele corporației grupului I din Giurgiu. D-sa cere să i se pună la disposiție dosarul, relativ la această corporație pentru a-i servi la desvoltarea interpelărei. D. general Manu, ministrul de resboiu, depune un proiect de lege relativ la niște expropieri de terenuri necesare ministerului de resboiu. D. C. Rădulescu-Mehedinți cere d-lui ministru de domenii ca să se prelungească peste 1 Maiu, adica și lunile Maiu și Iunie, termenul până când se va permite vitelor țăranilor să pășuneze în pădurile Statului. Această măsură, spune d-sa, e necesară deoarece vitele sunt tot lipsite de nutreț și de altfel pădurile nu mai sufere nimic acum când mugurii sunt mari și arborii bine hrăniți. Mai cere d-lui ministru de domenii să ia măsuri ca să nu se mai permită proprietarilor de moșii ca să aibă pe moșii păzitori turci. Cea mai mare parte din proprietarii din Oltenia, zice d-sa, întrebuințează pentru paza moșiilor turci; acești oameni, streini de neamul și obiceiurile noastre, pot produce dezordini la sate. Citează un caz întâmplat era pe o moșie dintr’un județ din Oltenia unde un turc a ucis doui țărani cari se opuneau să le globească vitele prinse in islaz. Cere d-lui ministru de domenii să ia măsuri in această cestiune, deoarece legea poliției oprește formal întrebuințarea păzitorilor streini armați. D. Tașcă se asociază la cererea d-lui C. Rădulescu în ce privește pășunatul în pădurile Statului și cere d-lui ministru să impună arendașilor Statului să arendeze islazurile și imașurile la țărani pe același preț cu care le-au arendat și ei. Se repetă votul rămas nul în ședința precedentă asupra indigenatului d-lui A. Freud și votul e iarăși nul (42 pentru și 34 contra). La ordinea zilei proiectul de lege pentru separarea și înființarea de noui catedre la Universitățile din București și Iași, D. B. Iepurescu, in chestie de regulament, spune că nu s’a procedat regulat cu aducerea in discuție a acestui proiect de lege. Cere să se amâne discuțiunea. D. Președinte răspunde că această lege a fost adusă în limitele regulamentului, deoarece a mai fost odată votată de Cameră și modificată de Senat. D. președinte consultă apoi Adunarea asupra cererei de amânare făcută de d. R. Iepurescu. Camera respinge cererea. D. P. Negulescu, raportor, dă citire proectului, care se ia in considerare fără discuție. Se votează art. 17 fără discuție. La art. 8, d. V. Buțureanu declară că nu voește să combată cu orî ce preț legea d-lui ministru de instrucție, dar prin art. 8 al legei se dă o lovitură instituțiunilor culturale ale Iașului prin Înființarea numai la București a două catredre de chimie tehnologică și agricolă. Iașul este un oraș care a făcut adevărate sacrificii pentru Capitala țarei și deci trebue să i se dea importanța din punctul de vedere cultural. Cere ca să se înființeze și la Iași o catedră universitară de chimie tehnologicăși agricolă. D. M. Vlădescu, ministrul instrucțiunei, spune că înființarea acestor catedre noui la Universitatea din București a fost introdusă in lege de Senat pe cale de amendament. Regulamentul Camerei nu permite a se modifica o lege amendată de alt corp legiuitor. Cu toate acestea vom căuta, zice d-sa, ca in orîce ocazie să dau probă de dragostea ce am pentru orașul Iași. Roagă pe d-nii deputați să voteze legea așa cum a fost modificată de Senat. D. Caton Lecca spune că regulamentul este precis, că legea votată de Camera și amendată de Senat nu se poate reamenda de Cameră. Nu putem prelungi la infinit discutarea legei. Insă, dacă Camera e pentru înființarea unei catedre de chimie tehnologică si agricolă, putem presinta in acest sens un proiect de lege din inițiativă parlamentară. D-ni. C. Popovici și B. Păltineanu vorbesc in acelaș sens. D. M. Vlădescu declară că primește și sprijină cu plăcere orice lege adusă spre a da satisfacție lașului. Se pune la vot articolul 8 așa cum a fost modificat de Senat și se admite. Se votează fără discuție articolele 9 și 10. Se pune la vot legea în total și se admite cu 55 voturi contra 8. Se votează apoi fără discuție un proces de lege pentru prelungirea pe un nou period de patru ani a legei din 1895, relativă la aprovizionarea de la fabricile din țară a postavurilor și păturilor necesare anual armatei. D. Al. Bădărău, ministru de justiție, depune un proces de lege pentru modificarea unor articole din legea de organizare a înaltei Curți de casațiune, (contenciosul administrativ). ’(Aplauze). D-sa cere urgența. Camera admite. Mai depune un procet de lege prin care se autoriză comuna Galați a contracta un împrumut. La orele 4 Adunarea trece în secții și ședința publică se ridică. SENATUL Ședința de la 29 Aprilie 1905 Ședința se deschide la orele 2 și 10 m. d. a. Prezidează d. Const. Boerescu. Pe banca ministerială d-nnî gen. Lahovary, A. Bădărău și Ioan Lahovary. Prezenți 84 d-ne senatori. Se depun mai multe cereri pentru recunoașteri și indigenare. D. Grigore Ștefănescu iși desvoltă interpelarea adresată d-lor miniștri de finanțe și domenii. D-sa’arată că până acum n’a fost încă coz oficial, și din această cauză se produce o perturburațiune in comerț și pagube pentru finanțele țarei. Mai acum un an, zice d-sa, am avut ocazia să constat, că din 7 vase de comerț, patru n'at fost, bine cotite. La unul din ele s'a găsit, cu 80 de decalitri mai puțin la 400 de decalitrii de tonagiți, iar la un altul cu 40 dei’localuri mai puțin. Toate acestea se întâmplă din cauza lipsei de cot oficial. Interpelatorul roagă pe d. mininistru de domenii să stabilească, cu calcule minuțioase, adevăratul cot care să servească la toate cotiturile. Pe de altă parte, constructorii de vase să fie riguros observați la construcția vaselor și incă de la început să se arate cotul general. In fine, sa fie pedepsit foarte aspru acela care se va sustrage de la datoria de a coti cu cotul oficial stabilit de minister. D. ministru Lahovary declară că, nu avem un cot oficial. Să nu se creadă că nu s’a gândit de mult să creeze un cot oficial. Dar așa cum i-au prezintat proiectele, lăsau mult de dorit. Ministerul de domenii trebue să institue o comisie care să stabilească un cot precis. Prin acest cot, este adevărat că se va putea pune capăt multor fraude. Cu toate astea trebuie să recunoaștem că e foarte greu să se cotească un vas. Căci un matematic care va fi însărcinat să facă volumul unui vas, prin diferite formule va găsi maximul volumului. Insă este un mijloc de a avea o măsură mai exactă. Ar trebui ca vasele ce se vor întrebuința în România să aibă aproximativ acelaș volum și încă de la început să li se arate cotul lor. Cu modul acesta, după mai multă experiență, vom avea un cot oficial. Cred că interpelarea d-lui Gr. Ștefănescu va avea de efect să se institue o comisie care să se ocupe cu cotitul vaselor. D. dr. Severeanu declară că e mulțumit cu răspunsul d-lui ministru. Ea ași fi propus ca fiecare fabricat să arate in fundul vasului întregul volum al vasului și după aceea să fixeze in mod oficial cotul Statului. Cu modul acesta in 6 ani de zile vom putea avea un cot oficial. D. Gr. Ștefănescu se arată satisfăcut de răspunsul d-lui general Lahovary. Nu găsește dun mijlocul propus de d. ministru, adică să se construiască vase după forme determinate, căci nu se poate ști dinainte din ce lemn va fi construit un vas. D. loan Lahovary declară că aci in țară nu sunt decât trei sisteme de cotit, al lui Galoti, Hepites și Fălcoianu. Din aceste sisteme cel mai bun este al lui Caloti, căci este mai simplu ca operații matematice. Prin urmare nu se poate zice că nu avem un cot. Trebue numai să le învestim cu o putere legală. Lucrul acesta nu se poate stabili prin regulament, căci ne punem in conflict cu legea. Va trebui deci să vin cu un proiect de lege pentru cot. Cât despre părerea că ar trebui să se construiască vase cu o capacitate determinată dinainte, nu găsesc nimerită din moment ce noi vom stabili un sistem de cât oficial. Căci prin operații ulterioare se poate stabili volumul oricărui vas,, mare sau mic. Lipsind domnul ministru al cultelor, interpelarea d-lui A. Constantinescu relativ la numirea unui epitrop la așezamintele Nifon se amână pentru astăzi. D. gen. Bengescu-Dabija, raportor, citește proectul de lege privitor la modificarea art. 34 din legea asupra burselor de comerciu. Neluând nimenea cuvintul, proectul este admis cu majoritate de voturi. Prin acest proect se decide că mijlocitorii oficiali, înainte de a intra in funcție, trebue să depue o cauțiune, la ministerul de domenii, variind intre 20.000 pentru mijlocitorii de schimb și 5.000 pentru ceilalți. D. N. Negri, raportor, citește proectul de lege relativ la Înființarea unei a doua secții la tribunalul Putna. Prin această lege se decide ca în viitor ca și in trecut să fie tot un singur judecător de instrucție, un procuror și un substitut. Neluând nimeni cuvintul proectul este admis cu unanimitate de voturi. D. D. Alexandrescu, raportor, citește proectul de lege prin care se reînființează postul de ajutor de judecător la judecătoria ocolului 1 din Iași. Legea este admisă cu majoritate de voturi. D. M. Băbeanu citește proectul de lege pentru reînființarea postului de ajutor de judecător la ocolul Urlați, jud. Prahova. Neluând nimenea cuvântul, legea este admisă cu unanimitate de voturi. D. dr. Severeanu, raportor, citește proectul de lege prin care se recunoaște ca persoană morală și juridică „Societatea femeilor române“. Legea s’a admis cu unanimitate de voturi. D. Ioan Lahovary propune ca Senatul să se ocupe cu recunoașteri și indigenare pentru ca să nu le răpească timpul in ședințele viitoare când parlamentul va avea de discutat legi importante. Se votează recunoașterea calitate de cetățeni români d-lor Ion Irimir Bodeanu, din orașul Fâlciu, loan Lupu Lupescu, loan Dumitrescu, români din Transilvania, Costea Dimitriu, Cristodor Papadide și Aurel Pop. Votul’ împământenire cu dispensă de stagii a d-lui Leon Mayer a rămas nul. Se mai votează împământenirea d-lor Rudolf Haas și Dimitrie A. Mavride. D. I. Găvănescu citește o cerere semnată de profesorii de la Iași, pentru înființarea a două catedre de chimie tehnologică și agricolă la facultatea din Iași. Cererea a fost trimisă fără discuție la secții. Ședința se ridică la orele 4 și 30 m., anunțându-se cea viitoare pentru ozi la orele 2. Despre apele planetei Marte.De la memorabilele descoperiri ale lui Schiaparelli asupra planetei Marte, aceasta a devenit mai mult ca oricând obiectul observațiunilor continue și stăruitoare ale astronomilor. Dintre observatoarele cari s’au ocupat in special in această direcție,, este acela al lui Lowel, din Flagstaff (Arizona); el dispune nu numai de un puternic telescop, ci e așezat și foarte bine din punct de vedere climateric , cerul e senin, vântul liniștit și astfel se poate observa bine planeta Marte. Pe discul acestei planete, orice observator e isbit de petele relativ mari și întunecate, căci discul e galben și roșatie. In general, petele in cestiune sunt considerate ca întinderi de apă, deci ca mări ale planetei Marte. Dar afară de aceste mari pete întunecate, se mai află și alte puncte negre mai mici, ce în general sunt considerate tot ca lacuri, de cât de mult era îndoială, dacă aceste pete sunt de apă și dacă nu de vegetație.Telegramele Agenției Române) Tokio, 29 Aprilie. Se afirmă aci că două vase de războiu rusești, probabil „Roșia“ și„Gromoboi“ au fost zărite în dreptul punctului Anmori. (Telegrame particulare ale ziarului ,, Universul 11) Forțele japoneza in manciuria Berlin, 29 — „Lokalanzeiger“ află din Petersburg că mareșalul Oyama dispune de 380 mii de oameni infanterie; rușii ar trebui să aibă în Manciuria, spre a fi siguri de victorie, cel puțin 600.000 oameni. Respingerea unui atac rusesc Londra. 29.—Din Tokio se anunță oficial că în dimineața zilei de 9 Mai, a. c. două regimente ruse de infanterie, 5 sotnii de cazaci și o baterie de artilerie au atacat pe japonezi aproape de Jengtschenk, dar au fost respinși. Rușii au lăsat pe teren 60 de morți și 160 de răniți. Dintre morți și răniți mulți erau îmbrăcați în costume chineze. Ramnouirsa tratatului anglo-japonez Londra. 29.—Din Tokio se telegrafiază că anul acesta expirând tratatul de alianță Anglo- Japonez, el va fi revizuit. A se dlimite amănunte la Ultima Ora. II. SFAT PE ZI Spălarea voalurilor albe.— întrebuințează o soluțiune de săpun alb, clătește bine voalul apoi trece'l printr'o altă apă adițională cu două sau trei picături de scrobeală albastră. In sfârșit strânge și bate'l între mâini până ce se usucă. SF^1T Alergări la București ZIUA III Duminecă, 1 (14) Maiü Orele S d. a. preda La orele 3. Premiul Eoie. — Lei 2.000. Distanța 1.600 metri. 1) G. Negropontes, Edition, 5 ani, 61 kilogr. ; 2) Alex. Marghiloman, Dafina, (lei 2.000), 3 ani, âSPa k. ; 3) căpitan Paianu, Pricina, 4 ani, 64 k. ; 4) locotenent Gr. Soutzo, Sarténe, (lei 2.000), 6 ani, 58 k.; 5) sub-locotenent Silny, Mărgea, (lei 2.000), 3 ani, 48V2 k. La orele 31/1. Premiul Izei.— Lei 2.000, lei 200. Distanța 2.200 metri. 1) locotenent G. Moruzi, Mignonnette, 3 ani, 58 k. ; 2) Al. Marghiloman, Stânca, 3 ani, 54 k.; 3) locotenent G. Moruzi, Jacomet, 3 ani, 55 kilogr. La orele 4. Premiul Domnișoarelor. (Gentlemen-riders). — Lei 1.000, lei 65u/o din intrări, lei 35 °/cidem. Distanța 2.300 metri. 1) B. Catargi, Lavender, 6 ani, 761/j; kilogr. ; 2) căpitan Paianu, Antinous, 4 ani, 73 k. ; 3) locot. Angelescu, Tambergar, in vârstă, 81 k.; 4) Al. Zănescu, Bon Genie, in vârstă, 74 k.; 5) G. Bădescu, Teleorman, (lei 600), in vârstă, 703 kilogr. ; 6) Herghelia Cislan, Ponte Bonheur, 4 ani, 711/2 k.; 7) Herghelia Cislan, Ponte Euxin, 4 ani, 73 k. ; 8) Herghelia Cislan, Păianjen, 4 ani, 73 k. La orele 41/a- Premiul Bristol. — Lei 2.000, lei 200. Distanța 2.200 metri. 1) G. G. Plessea, Prim Master, 3 ani, 522 k.; 2) Alex. Marghiloman, Pitar Mosu, 3 ani, 55 kilogr. Caraghiosu nu mai este calificată. La orele 5. Premiul Handicap Optional.—Lei 3.000, lei 300, lei 200. Distanța 2.100 metri. 1) căpitan Paianu, *Myrtis, 4 ani, 62 kilogr. ; 2) căpitan Paianu, "Pricina, 4 ani, 541/sk. ; 3) Alex. Marghiloman, Edda, 3 ani, 501/2 k. ; 4) Alex. Marghiloman, Cobilița, 3 ani, 451/a k. ; 5) Alex. Marghiloman, Alouette II, 4 ani, 56 k. ; 6) G. Negropontes,Flag, 5 ani, 63 k. ; 7) G Negropontes, Thérése, 8 ani, 49 k. ; g) locotenent G. Moruzi,Caraghioșii, 3 ani, SH/s k. ; 9) locotenent G. Moruzi, Kome o Keiler, 4 ani, 60 k. ; 10) locotenent G. Moruzi,Lady Egerton, 3 ani, 55 kilogr.; II) locotenent G. Moruzi, Mignornette, 8 ani, 52/2 k. ; 12) locotenent G. Moruzi, Fruit Picker, 4 anî, 52 kilogr. * Cuprinzându-se 31/2 kilograme supra greutate. La orele 51/2. Premiul Arsenalului. — Lei 1.500, lei 300, lei 200. Distanța 2.500 metri: 1) colonel Gărdescu, Jarne, 6 ani, 782 kilogr. ; 2) locotenent Gr. Soutzo, La Duse, in vârstă, 78 k.; 3) locotenent Gr. Soutzo, Byron, 5 ani, 791/2k. ; 4) locotenent M. G. Motaș, Ager, 4 ani, 75 k. ; 5) sublocot. Economu, Ileana, 5 ani, 76 k. ; 6) Herghelia Cislan, Para Focului, 4 ani, 711/2 ; 7) Herghelia Cislan, Prudenta, 4 ani, 731/2 k. ; 8) Herghelia Cislan, Presa Română, 4 ani, 711/2 kilograme. ) SAMBATA. ♦ La 1 Maiu, urmând a se închide subscriptiunea ce sun deschis pentru ajutorarea țăranilor în lipsă, rugăm toate persoanele care au bine-voit să se ocupe cu strângerea banilor in acest scop, să-i înainteze mai in grabă la administrația ziarului Universul. ♦ Aflăm cu mare părere de réa încetarea din viață a d-lui Gr. I. Lahovary, fost președinte la înalta Curte de casație. Trimitem condoleanțele noastre întristatei familii. ■* S’a conferit medalia Bene- Merenti cl. I următorilor membri ai Academiei Române, d-ni: Ion Pușcariu, At. M. Marienescu, Ion M. Moldovanu, P. Florian și N. Teclu. ♦ Un ziar guvernamental anunță că in curând Parlamentul român va fi chemat să se pronunțe asupra unui caz unic. O femee licențiată în drept a cerut să fie împământenită. In Senat, d. Dimitrie Alexandrescu, prof. universitar, va susține această cerere. * Comisiunea a IV a Camerei deputaților din Budapesta s’a întrunit in ziua de 27 Aprilie sub președinția deputatului Thaly, spre a continua discuția asupra cererei de invalidare a alegerei protopopului român Vasile Damian ca deputat. Apărarea a fost susținută de avocatul Simeon Damian, din Brașov, iar reclamanții de avocatul dr. Rogaly Lajos. Pronunțarea hotăr’îrei s’a amânat pentru a doua zi seara. * La 25 Maiü a. c. se va inaugura la Constanța cablul Constanța-Constantinopol. Vor asista mai mulți miniștri români, d. de Kiderlen Waechter, ministru plenipotențiar al Germaniei și Kiazim Bey, ministru plenipotențiar al Turciei. " * Miliardarul Carnegie a trimis M. S. Reginei Elisabeta 40.000 lei pentru ca să le întrebuințeze în scopuri filantropice.’ M. S. Regina a împărțit acești bani între mai multe institute caritabile din Capitală. * Din cauza abundenței de materie, suntem nevoiți a suspenda pentru azi rubrica Presa noastră. * Un incendiu violent a izbucnit noaptea trecută, la ora 1, la fabrica de cherestea a d-lui G. lonescu, din cătunul Nechitu, com. Mestecani (Neamț), așezată în creerii munților. întreaga fabrică a fost distrusă, împreună cu 1200 metri cubi de lemn brut în butuci. Au mai ars 5 case, niște hambare și șuri. Un păzitor al fabricei, anume Samuel Schulker, a fost ars de vin și găsit ora carbonizat. Nu se știe încă dacă focul a fost pus de criminali sau se datorește vreunei imprudențe. Pagubele se ridică la 124 mii de lei. * Eri Senatul a votat recunoașterea ca persoană morală a „Soc. Femeilor Române“. * Eri s a distribuit la Cameră proiectul de lege pentru crearea unei „Case de credit, economie și ajutor“ a întregului personal superior și inferior pendinte de administrația poștelor, telegrafelor și telefoanelor. * lată rezultatul alegere col. II județean de Vlașca : Înscriși 734. Votanți 360. Anulate 114. Au fost proclamați aleși d-nii Ion M.Zaharof, Nae Mincu, Ghiță Georgescu, Ion Udrescu, Mihalache lonescu și Haralambie Burilescu. * D. Ștefan Dan a fost numit, secretar al consiliului județean de Constanța, în locul d-l’ui Masteru. * Universul literar, No. 18, care apare mâine dimineață Duminecă, 1 Maiü, are următorul variat și interesant cuprins : Martirii, inimei, nuvelă de Dumitru Câmpulungeanu.— Cântec, versuri, de Rigo Pol.— Noaptea Sf. Andrei, nuvelă, de Marioara Brunetti.—Ce ríași da, versuri, de Mitică Mănescu. — Originile spiritismului, de A.—Cronica modei, de Baba-Vișa. — 1 Maiü, cronică în versuri, de Marion.— Visul, după H. Heine, de Amedeu Georgescu.—O, mamă, versuri, de I. P . Rudiți.— Una’i Chirculeasa și una fata ei, viața veselă, de Marion. — Diverse, Cartea vieței, etc., etc., precum și o frumoasă ilustrație colorată pe pag. 1 represintând întâlnirea între contele Goluchowsky si Tittoni. Mai publică și urmarea sensationalului roman Insula Proscrișilor. Universul Literar se vinde cu 5 bani numărul în toată țara. — Abonamentul pe an 2 iei și 60 bani.—Cererile la administrația ziarului, str. Brezoianu, 11. * M. S. Regina va asista deseară la reprezentația piesei Manasse, dată la teatrul Liric. D-ra Anicuța Cârjă va juca rolul Leliei. * Am anunțat era că „Uniunea studenților Români“ va organiza o escursie în comuna Măgurele jud. Ilfov. Escursioniștii vor pleca în două grupuri : un grup cu trenul la orele 8.10 din gara de Nord, sau 8.40 din gara Filaret, un alt grup cu bicicletele la orele 6 jum. dim. din piața Episcopiei, în fața localului „Uniunei studenților Români“. Ambele grupe se vor întâlni la parcul din Măgurele, proprietatea Academiei române, la orele 10 a. m. unde se află și orfelinatul Oteteleșanu. D. Ion Slavici, cunoscutul scriitor și academician, va conduce pe escursioniști în localitățile mărginașe pentru a se vizita, iar la amiazi se va servi masa în parcul școalei din Măgurele. Taxa de participare este de lei 2.50 de persoană în care se cuprinde masa și parte din transport. * D. V. Toncescu, delegat in întrunirea ținută de studențimea universitară la „Asociție“, în chestia plutonieratului și a bacalaureaților liberați soldați, s’a prezentat eroului general Lahovari. Comisiunea aleasă în întrunirea de la 16 Martie, este convocată pentru Mercur 4 Main, orele 9 seara, la Asociația studenților, pentru a redacta memoriul ce va fi înaintat d-lui general Manu, ministrul de război, și care va fi conform vederilor autorului lege, d. general Lahovari și dorinței studenților. * Știrea dată de un ziar din Capitală cum că d. Alexandru Algiu, fratele defunctului general Algiu, ar fi murit, este inexactă. E adevărat insă că d. Al. Algiu se află grav bolnav. • Era,la orele 5 jum. a fost la Palat, în apartamentele M. S. Reginei, o audițiune muzicală, la care fuseseră invitate un foarte mare număr de persoane din elita societăței. La această audițiune s’au produs, pe lângă obicinuiții artiști ai audițiunilor muzicale de la Palat, cunoscutul viorist Hartmann și tînărul și talentatul pianist Alfred C.’ Alexandrescu, elevul distinsei profesoare a conservatorului, d-na Saegiu. Tînărul Alfred Alexandrescu a executat Rapsodia II de Fr. Lizt și opera sa „Le feu Sacră“ (Meditation) dedicată M. S. Reginei. * în vitrina magazinului de muzică .Jean Feder, din calea Victoriei, sunt expuse originalele depeșilor serviciului nostru telegrafic particular din străinătate. ȘTIRI ARTISTICE .— Astă-seara se dă la teatrul Liric piesa „Manasse“ in beneficiul artiștilor Toneanu și Catopol. Persoanele, cari au luat bilete de la d. Catopol, vor achita costul lor d-lui Th. Petrescu, controlor general la casa teatrului Liric. ȘTIRI MILITARE ♦ Batalionul 6 de vinători, din București, a plecat erî o lună de zile la Dadilov, ca să execute tragerea de război. ♦ Erî, pe la orele 201^ s’a făcut, pe platoul Cotroceni, degradarea soldatului Petru Radu din reg. 30 Muscel, condamnat, de consiliul de război al corpului II de armată la 5 ani reclusiune pentru dezertare, punere de foc și furt. După citirea sentinței, condamnatul a fost dus la închisoarea militară de unde va fi trimis la Mărgineni pentru facerea pedepsei. ♦ D. căpitan M. Mărgăritescu a fost numit inspector general al muzicelor militare. ȘTIRI JUDICIARE ♦ Secția 3-a a Curței din București a respins eri apelul lui Andreiu Palada, fost perceptor al comunei Purani, jud. Vlașca, condamnat la un an închisoare pentru delapidare de bani publici. ♦ Curtea de apel, secția II-a din București, a amânat era la 3 iunie judecarea procesului vestitului escroc AfUs An. Se știe că el a escrocat pe o mulțime de naivi făcându-i să creadă că el prin ajutorul ierbei fiarelor poate descoperi comori. ♦ D. Braunstein, ceaprăzar din str. Lipscani, a reclamat parchetului ca comerciantul M. Mendel, din Capitală, l-a escrocat cu o sumă de bani lăsându-i în gaja recipisă a Casei de depuneri prin care se constată că el a lăsat in păstrarea acelei case un plic închis în care se găsesc bonuri în valoare de 200 mii lei. D. Braunstein susține că nu acel plic n’ar fi bonuri, după cum a declarat Mendel, ci hârtie albă. Parchetul a însărcinat pe d. judecător al cab. 4 să cerceteze dacă plângerea d-lui Braunstein e întemeiată. Buletinul atmosferic al destititului meteorologic Iată buletinul atmosferic al institutului meteorologic din București pe ziua de Vineri, 29 Aprilie’, orele 8 dimineața , înălțimea barometrului la 0(1759,8 mm., temperatura aerului 12 ° C, vântul tăricel de la NE, starea cerului acoperit. Temperatura maximă de era 21 °, temperatura minimă de astăzi De astă-noapte plouă încet in cea mai mare parte a Munteniei și pe unele locuri în Moldova. In Oltenia unde a plouat și era, s’au obținut cantități de apă de la 8 la 10 milimetri. Timpul este pretutindeni răcoros și închis ; în partea de câmpie bate vânt tare de la Est. Temperatura a variat intre 1- 22 ° la Huși, Alexandria și Roșiori și -1-6 ° la Godreni și Dorohoiu. Barometrul staționar. A plouat la : Costești, Botoșani, Fălticeni, Tg.-Neamț, Tg.-Frumos, Piatra-Neamț, Vasluiu, Călărași, București, Giurgiu, T.-Măgurele, Corabia, Slatina, Calafat, T.-Severin și Baia-de-Aramă. _____ BIBLIOGRAFII A Apărut, No. 224—225 din „Biblioteca pentru toți“, din editura Alcalay, cuprinzând Scrisori către Alexandri, de Ion Ghica. Prețul 60 bani. — „Săptămâna“, scrisă de George Panu, No. 105 de la 29 Aprilie. Prețul 50 bani. ♦ Expoziția de automobile din Budapesta, a obținut un mare succes și se fac vînzări numeroase. Aseară, la banchetul de la „Automobil-Club“, casa Dietrich a primit onorurile.____ ______ Agricultură și comerclü București, 29 Aprilie. Cereale In urma numeroaselor cumparări in acoperire de către hausiști cursurile americane ne sosesc azi cu o urcare de sub 11/8 c. la grâu și de 1/2—3/* la porumb. Tendința piețelor europene este neschimbata. Ultimul buletin al bursei Brăila notează următoarele operații și prețuri de la 21—26 Aprilie . Graü de 76—79x/2 k. h. 16050 cu lei 14.75—15.70 % k. pr. șlep Brăila. Graü de 78 k. h. 11800 cu lei 15.121/2 °/6 k. pr. șleji Sulina. Grala de 731/2—79s/4 kgr. vga. 90 cu lei 14.10—16.10 °/6 k. in magasie. Porumb roș de 79 k. vg. 4p2 leî 14 suta k. orz de 60V2 k. h. 1380 lei 10.60 suta k. și 10 juni. vag. orz tăiat de 68 juni. k. leî 11.90 suta k. Orez de 39 juni. k. h, 2600 cu leî 10.75 suta k. și 28 vg. de 44— 50 kg. cu 1. 11—12 suta kgr. Orzoaica de 64 k. vg. 1 cu 1. 11.55 suta k. și fasole 1 vag. jum. cu lei 14.10 suta k. La bursa București s’a vindut eri. Porumb vecii iu l. 899 cu lei 10.43 h. gara Dealu-Spirei și 1050 cu lei 11.70 h. pr. gara Periș și Fundulea. Ultime de pe.șî (Telegramele noastre particulare) Cota cerealelor în străinătate Budapesta. 28 Aprilie. Grâu de Oct. cór. 16.76 urc. 2 h Secară,, „ ,, 13.70 scă. 4 h. Ovăz „ „ ,, 11.82 urc. 12 h. Porumb „ ,, 14.64 urc. 26 h. Colza ,, ,, 23.70 invariabil Berlin. 28 Aprilie. Grâta de Maincent. 173.75 urc. 75 c. Secară , 151.50 urc. 75 c Paris, 28 Aprilie. Grâu de Iul. cent. 23.75 scă. 10 c. ...... .AlIA V K