Universul, iunie 1905 (Anul 23, nr. 147-176)
1905-06-01 / nr. 147
Miercuri 1 iunie 1905 prin care se dă in administrația primăriei comunei Bârlad, averea Casei obștiei, a lansat azi apeluri către cetățenii berladeni, prin care se pune în cunoștință, votarea acestei legi, modul de administrare a primăriei asupra Casei obștiei, precum și respectarea tuturor drepturilor locuitorilor și a urmașilor lor, cu privire la dreptul depășirile a vitelor ce s au în baza trișorului. Comitetul executiv al partidului conservator arată de asemenea cum că nici un proprietar de pe moșia Bârladului nu va fi lipsit de dreptul ce-l are după hrisov și ne va întocmi o listă regulată de toți acei ce au asemenea drepturi și că la întocmirea acestei liste nu va domni nici o părtinire și nici o asuprire — toate drepturile ■Vor fi respectate. Veniturile averei obștiei vor fi de aci Înainte întrebuințate după cum glăsuește hrisovul, la nevoile orașului Bârlad și la Înfrumusețarea lui, întocmindu-se totodată un budget deosebit de venituri și cheltueli, care va fi adus in fiecare an la cunoștința tuturor, arată deci că legea votată de Corpurile legiuitoare, are următoarea cuprindere : Averea Casei obștiei trece în dministrația primăriei orașului ériad cu respectarea tuturor drepturilor locuitorilor și a urmașilor lor cu privire la drepturile de pășune ce le au prin hrisovul Domnesc din 1816. CĂLĂRAȘI. — Furt.— Necunoscuți au spart casa lui Ioan R. J Budu, din Ograda, furându-i 300 lei și mai multă mobilă. Din port. — In port au sosit vapoarele „Mihai Viteazul“ și „Brâncoveanu“ cu marfă pentru oraș. Urmările beției.—Florea Gh .Neagu, din Jegălia, după ce s’a turmentat de băutură la o cârciumă, s’a dus acasă și după ce s'a Încuiat, a dat foc casei crezând că va arde și el, însă vecinii observând, au spart ușa și l’au scos afară. A ars numai mobila. Pungaș prins.— A fost prins cunoscutul pungaș Dumitru Cili— siță, din București, care a făcut mai multe furturi in orașul nostru. Comis iundt comunilâ a recensămintului general pentru orașul nostru va lucra in modul următor : In dispărțirea I: Strada Viitorul in ziua de 32 Iunie ; str. Slobozia la 23—25 Iunie ; str. Rahova la 26— 27 Iunie ; str. Mihaiü-Viteazu 28—29 Iunie ; str. Plevnei la 30—1 Iulie; str. Eliade Rădujescu la 2—4 Iulie ; str. Grivița la 5 Iulie str. Dobrogea la 6—8 Iulie ; str. București la 9—13 Iulie ; str. Sf. Nicolae la 14—20 Iulie; str. Știrbei-Vodă la 21 — 26 Iulie ; str. Valter Mărăcineanu la 27 Iulie; str. Independența 28—30 Iulie ; bulev. Traian la 31 Iulie ;str. Măgurele la 1—8 August; str. Stolului la 4 August ; str. Abator la 6 August; cătunul Măgurea 7—8 August. In despărțirea II: Strada Viitorul la 9— 11 August; str. Dorobanților la 12—13 August ; strada Rahova la 14—15 August; strada T.Vladimirescu la 16 August; str. Plevna la 17—18 August ; str. G. Lazar la 19 August; str. Grivița la 20—22 August; str. Ștefan-cel- Mare la 23 August ; calea București. 24—25 August; Sf. împărați 26—27 August; str. Vinătoriior la 8 August ; str. Călărașilor la 29 August; str. Spitalului la 30—31 August; Știrbei-Vodă la 1 Sept. ; strada Independența la 3 Sept.; bulev. Independenței la 3 Sept. CÂMPIRA.—înecat. — Pădurarul Gheorghe Coman Georges«1 *., din Șoterle, în virată de 33 ani, și în serviciul prințului Știrbei, voind să treacă spre Voiio, s’a Înecat în Doftana. Cadavrul lui a fost găsit aruncat la mal. Societate.—Aseară, la orele 9, s’a ținut adunarea generală extraordinară a elitiriii funcționarilor «ocietățeî „Steaua Română“. In noul comitet a fost ales d. dr. L. Eisemann președinte; G. Braun, vicepreședinte ; D. Poliak, secretar; I. Iosepovici, casier ; administrator Eugen Grünfeld , bibliotecar Schönfeld, consor d-nîi dr. Naitan și Koller. In comitetul de excursiune și petreceri au fost aleși d-nîi ingineri Barbacioru și Oteteleșeanu. Efectul ploilor. Din cauza multor ploi, ral Doftana s’a umflat, astfel că 100 stânjeni de lemne ale prințului Știrbei au fost luate de curentul apei. PLOEȘTI.Moartea Principelui MichollernzOllern. — In canon de doliu neutru moartea principelui de Hohenzollern, fratele i. S. Regelui și tatăl A. S. R. Principelui Ferdinand, toate autoritățile din orașul nostru îți o parte din particularî au arborat drapelul național îndoliat. D. G. C. Dobbrescu, primarul orașului, a expediat astăzi două telegrame de condoleanțe, una M. 3S. Regelui și alta Prințului Ferdinand. Iată acele telegrame: i ¥. A’. Regelui București: „Consiliul comunal al orașului Ploești, făcându-se interpretul viului sentiment de durere pe care toți cetățenii acestui oraș l-au simțit față de pierderea ireparabilă ca M. V. a indurat prin moartea Augustului său Frate, mă autoriză a depune la picioarele tronului respectoase condoleanțe și asigurarea celui mai nestrămutat devotament“. .Cea adresată, la Berlin, A. S. R. Principelui Ferdinand spune : „Vestea dureroasei pierderi ce A. V. a încercat prin moartea Augustului Vostru părinte, a găsit un adine ecou ce durere în sufletele cetățenilor orașului Ploești. In numele consiliului comunal al acestui oraș ne facem dureroasa datorie a transmite A. V. respectoase condoleanțe“. (ss) G. C. Dobrescu, Primarul Ploeștului. Des»«în citirea unor vechi furturi.—Jandarmii din Inotești instruesc acum afacerea unor vechi furturi săvirșite de către frații măcelari Nicolache și Isaia Nicolescu, din Mizil. Iată cum se savirșiau aceste furturi: Cei douî măcelari având prăvălia în același corp de case cu lipscanul Chirițescu, de mai mulți ani, prin pivniță, intrau noaptea In prăvălia numitului lipscan, furând diferite mărfuri, pe cari le vindeau pe la diferiți cărciumari din județul nostru. Faptul adeverindu-s«, s'a reclamat parchetului de Buzcu, care —prin jandarmeria rurală — face cercetări pe la comercianții dinudețul nostru,, cărora frații* Nicoescu le-au dat mărfuri furate. Miliare.— Aseară 2 companii din batalionul 9 de vinători au făcut un marș până la Valea Călugărească, iar alte două până la titusxax — D. general Iarca a terminat astăzi inspecția trupelor din garnizoană, rămânând pe deplin mulțumit, în special de regimentul Prahova No. 7. Crima din Ștefești.—Am comunicat căi fiind bănuieli că locuitorul Ioniță Simion, din Stoiești, ar fi fost omorit, d. procuror D. M. Oprescu a deschis o anchetă. In adevăr, din cercetările făcute, d-sa a stabilit că numitul locuitor a fost omorit de către Dumitru Alecu, Oliver Antonio, și alți douî, cari au dispărut. Cei două criminali au fost depuși astăzi. Arestare.—Serviciul siguranței a arestat aseară pe cunoscutul pungaș Iordan Dumitru, găsit cu mai multe obiecte de furat. Accident. — Surpându-se un mal peste copilul Ilie Paraschiv, din Rahova, el a fost zdrobit grav, din care cauză a încetat din viață. Furturi. — Poliția a cerut urmărirea unei bande de țigani, care — după ce a savirait mai multe furturi în oraș — s'a făcut nevăzută. Diverse.—Primăria va publica zilele acestea licitația pentru darea în antrepriză a curățitului orașului. Teatru. — Trupa dramatică de sub conducerea d-lui G. D. Dimitriu, artist al Teatrului Național din București, dă in fiecare seară reprezentații pe scena teatrului Grivița. LA SFAT*PE ZI Salută de lăptuci.—Curățim capă ținu de frunzele cele bătrâne, apoi rupem foaie de foaie și le spălăm in Mai multe ape; după ce s’a scurs apa, le punem Intr’un castron adânc. Mestecăm intr'o ulcică oțet, sare și unt-delemn, si, turnând peste salată, mestecam bine._______ omni Mimscris (TRIBUNALELE CIVILE) Cu orice preț casier comunal N. I.Rădulescu, secretarul comunei Slăvești din jud. Teleorman, voia cu orice preț ca să cumuleze pe lângă funcțiunea sa de secretar și pe aceea de casier comunal. Cum însă la aceasta se opune legea, Rădulescu plăsnuiește o încheiere ca din partea consiliului comunal prin care îl însărcinează să ocupe în mod provizor și funcțiunea de casier. Pe această Încheiere el falsifică semnăturile primarului și consilierilor comunali. Faptul descoperindu-se, tribunalul de Teleorman la condamnat la un an închisoare. Această sentință a fost confirmată de Curtea de apel din București. Rădulescu nemulțumit a făcut și recurs, care i-a fost respins ori de secția 2-a a Curții de casație. Condammnarea unei proxenete Secția II-a a Curții de casație, a respins ori recursul proxenetei Pepi Grimblat din Brăila, condamnată de Curtea de apel din Galați la 7 luni Închisoare. Ea ademenea fete minora în casa sa și le deda desfrâului. Cu ocazia unei perchiziții ce s’a făcut la domiciliul ei s’au găsit ascunse le, dînsa două fete mai mici de 14 ani. Grafi oii. pentru examinarea absolvenților școalelor normale de învățători și învățătoare Mâine,i Iunie, încep examenele de absolvire la școalele normale de învățători și învățătoare din întreaga țară. In acest scop au fost constituite următoarele, comisioni examinatoare : Pentru, supravegherea teatelor București. — Azilul „Elena Doamna“’, d-niî . C. V. Praja și A. Mănescu. Școala normală pentru învățătura poporului, d-nîi: B. Hanganu și Nicolaescu. Iași.— Școala normală de fete, d-nii C. V. Praja și Atănescu. Școala normală „Vasile Lupu“, d-nîi T. Nicolau și Em. Constantinescu. Craiova. — Școala normală de băeți, d-nii I. Nicolescu și A. Gioroceanu. C.Lung.— D-niî A. Aricescu și T. Aguletti. Beriad. — D-niî D. Pompeiu și Gr. Negură. Pentru cercetarea tezelor* D-niî Ovid Densușianu, A. Davidoglu, D. Bunghețianu și Th. Speranță. Oral Bucvijfști. — La Azil și școala pentru învățătura poporului, d-niî B. Mangant și D. Bunghețianu. Craiova și C.Lung. — D-ni. V. Borgovan și A. Aricescu. Iași.—La băeți și fete, d-niî A. Mănescu și G. V. Praia. Galați și Berind.— D-niî Davidoglu și O. Densușianu. «»in minm üM&mä Ședința de la 30 Maiu 1905 Ședința se deschide la orele 2 și 15 m. sub preșidenția d-ntii Toma Cămărășescu, vice- președinte. Prezenți 97 d-nî .deputați. Pe banca ministerială d-nnî general Manu, Take Ionescu, M. Vlădescu. Conform regulamentului, d. Emil Lahovari, raportor, dă citire pentru a doua oară raportului și proedului pentru modificarea art. 89 din regulamentul Adunărea deputaților. Se repetă votul remascul in ședința precedentă asupra indigenatului d-luî A. Papper și se admite: Se dă citire raportului și proiectului de lege din inițiativă parlamentară prin care se înființează o catedră de chimie technologică și agricolă la Universitatea din Iași. Proiectul se admite fără discuție. Se votează proiectul de lege prin care ministerul de finanțe este autorizat a ceda ministerului cultelor și instrucțiunei publice, localul fostei monetarii a Statului de pe șoseaua Kiseleff. D. gen. Manu, ministru de războiu, depune următoarele proecte de legi: 1) relativ la autorizarea ministerului de interne de a pune la dispoziția Creditului agricol, suma ce eventual va rămâne din Creditul acordat de 7.850.900 lei, ca avans pentru plățile ce are de făcut pentru porumbul distribuit sătenilor ; 2) proectul votat de Cameră și amendat de Senat prin care se ratifică convenția încheiată între P. S. S. Episcopul de Buzău și Primăria acestui oraș, relativ la spitalul Gârlași. D-sa mai depune proiectul prin care se face un schimb de terenuri între ministerul de război și și cel de instrucție și proiectul prin care ministerul de domenii este autorizat a ceda celui de instrucție localul fostului penitenciar Dobrovăț. Se cere și se admite urgența. D-sa anunță că va mai depune și un proiect de lege" prin care „Cercul militar“este autorizat a sî îțistrăina localul unde se află instalat spre a se strămuta intr’altul mai propriu. Se voteaza indigenatele d-lor Toma Diniscriotu, Sp. Davidescu, G. Heberling, doctor Văideanu, Marcu Kaprolic și recunoașterile d-lor Corneliu Mărgineanu, Bogdan Raicovici, B. Ghenciu, G. Georgescu și M. Almășeanu. Sunt nule voturile pentru impămîntenirea d-lor I. Locuîschi, ie. Olivenbaum, I. Sterian, L. luster și Gh. Dinescu. Ședința se ridică la orele 4 și 25 minute. SENATUL. Ședința de la 30 Maiu 1905 Ședința se deschide la orele 2 și 10 m. d. a. Prezidează d. Ghica -Deleni. Pe banca , ministerială d-nii :G. Cantacuzino, gen. Lahovary, A. Bad&rty și Ioan Lahovary. Prezenți 98 d-nî senatori. Se depun mai multe cereri pentru recunoașteri și indigenare. D. președinte citește o telegramă a principesei Antonia de Hohenzollern, adresată Senatului, prin care mulțumește pentru condoleanțele trimise, cu ocazia morței prințului Leopold de Hohenzollern. D. ministru gen. Lahovary depune două proecte de lege prin care se cere 1) înființarea unei case de credit și economii pe lângă ministerul de finanțe și 2) anularea unui credit de 1 milion. D-sa cere urgența și se admite. D. ministru A. Bädaran depune un proect relativ la modificarea mai multor articole ale legii pentru judecătoriile de ocoale. D. ministru general Lahovary roagă Senatul să intervertească ordinea zilei și să voteze convenția de arbitraj incheiată între România și Belgia. D. Disescu, raportor, citește proiectul convenției, care este admis cu majoritate de voturi. D. Ion Grădișteanu depune proiectul de lege prin care se cere creiarea unui foud special pentru asigurarea vaselor maritime. D. prim-ministru Cantacuzino depune următoarele proiecte de lege : 1) pentru modificarea legei poliției; 2) pentru un împrumut al orașului Pitești de 100.099 lei; 3) autorizarea comunei Craiova de a contracta Un împrumut de 7 milioane lei; 4) idem comunei T.Jiu de 300.000 lei și 5) relativ la înființarea unor taxe in folosul comunei Sinaia. D. Iosif T. Oroveanu citește proiectul pentru modificarea unor dispoziții din legea timbrului și înregistrărei. D. Vasile Lascar declară că legea aceasta aduce o atingere a unei alte legi, legea judecătoriilor de pace. Ar trebui, zice d-sa, să se voteze mai lat din cealaltă lege și pe urmă să se discute aceasta. D. ministru Ioan Lahovary declară că prin această lege nu se aduce nici o atingere, căci legea contenciosului administrativ admite dispozițiile cuprinse in acest proiect. Ne mailuând cineva cuvintul, legea este admisă cu majoritate de voturi. D. ministru M.Vlădescu depune proiectul de lege prin care se cere recunoașterea ca persoană morală a societăței „Țesătoarea“. D. Moise Pacu își desvoltă interpelarea adresată d-luî ministru de domenii pentru scumpirea peștelui. Toată lumea știe că toate soiurile de pește s’au scumpit. Fiecare se întreabă oare este cauza ? După toate datele ce am cules din dosarele ce mi s’au pus la dispoziție, am constatat că această scumpire se datorește diferitelor taxe comunale, județene și taxe pentru drumuri. Aceste taxe sunt in contra nonei producții, cu toate căci. Antipa, în raportul său, ne-a declarat că producția peștelui este mare. Pe lângă această cauză a scumpirei peștelui, trebue să mai notăm și asta. Este um regulament al serviciului sanitar, care oprește pescuirea în lunile Martie, Aprilie și Main. Acest regulament cuprinde și dispoziții ilegale. In aliniatul 5, de sub art. 15, se zice că se vor arunca in bălți chiar pești morți, cari sa vor pescui în lunile de mai sus. In multe rânduri ni s’a spus că pricina scumpirea peștelui a fost și seceta. Seceta poate să aibă o influență asupra peștilor de la aftaip, pe când celel’alte’ bălți ale Statuiui, au canale, care stabilesc legătură între Dunăre, mare și bălți. Așa că argumentul acesta’este neîntemeiat. O altă cauză a scumpirei peștelui este și exportul lui. Marea cantitate de pește exportată tinde a scumpi peștele remas în țară, căci cel remas aci nu poate satisface trebuințele locuitorilor. Datoria Statului este să preteagă cât se poate mai mult această exploatare, așa de importantă pentru hrana tuturor locuitorilor, atât bogați cât și săraci, înainte vreme erau legi, cari proibeau taxe mai mari de 50 °/o. Așa că arendașul, care percepea mai mult, era condamnat la restituirea sumei percepute, in plus. Legile astea n’au ființă, acum, căci statul s’a constituit ca proprietar-și pe bălțile particulare. El arendează aceste bălți aceluia care oferă mai mult. Este clar natural ca și arendașii să sub-arendeze la alți pescari mai mici și să perceapă o taxă cu mult mai mare decât cea plătită de el. Oratorul termină rugând pe d. ministru să ia măsuri de bună administrație. D. ministru Ioan Lahovary spune că de la o vreme încoace se duce o campanie înverșunată în contra administrației pescăriilor statului, însăși Camera de comerț din Galați a prezintat un memoriu in contra administrației in regie a bălților, de către Stat. Ca să vă dau o pildă de cauza pentru care se duce o astfel de campanie, vomu aduce in fața d-voastre două cifre foarte elocvente in această privință. înainte vreme, când bălțile erau arendate la particulari, venitul total al peștelui,pentru, stat, era de 590990 lei. Acum însă venitul se ridică la 2.090.000 lei. Diferența de venit, de 1.500.000 lei, era luată înainte de către arendași. Și de aceea nu văd cu ochi buni administrația in regie a peștelui, de către stat. Astea sunt cauzele pentru care s’a dus o astfel de campanie. Chiar concluzia memoriului Camerei de comerț din Galați tinde in acest rezultat. O cauză principală a scumpirei peștelui dtin anul acesta, este și seceta din anul trecut. ■ Este o lege naturală aceasta. Gând seacă bălțile, mor și peștii dintre insele. Campania dusă in contra administrației în regie a Statului este neîntemeiată , căci nu se poate admite ca un arendaș administrează mai bine bălțile, decât un funcționar. Este clar un sofism al acelora cari duc campania, pentru că li s’a luat din mână un venit sigur de 1.500.000 lei. Toată lumea știe că arendașii de orice fel ar îi ei, sunt o plagă pentru toți muncitorii. Cum se poate clar susține, că arendașii au mai multă milă de bieții pescari și nu percep atâta, cât percepe Statul ? Nu vedeți că sunt numai hinchinațiî de ale lor ? Ca să ve faceți o idee exactă de procedeele acestor arendași, vă toiü citi o scrisoare de amenințare, adresată! d-lui Antipa, de către unul din ei. Prin această scrisoare d. Antipa este amenințat cu moartea, dacă va îndrăzni să facă o inspecție la Brăila sau în altă parte. Se spune că principala cauză a scumpirei peștelui sunt taxele și dijma ce se percep. Toți câți afirmă lucrul acesta nu fac deosebire între bălțile din Dobrogea, care formează secția 7, și bălțile din alte părți ale României1. Dijma la noi se fixează după cantitatea peștelui. Cu cât peștele este mai mult, cu atât și dijma crește. Creșterea dijmei se datorește și faptului că Statul a făcut foarte multe cheltueli pentru exploatarea bălților. In multe bălți s’au construit plase artificiale, cari au costat sute de mii de lei. Pescarul in aceste bălți nu face altceva decât să transporte pe barca lui tot peștele ce se scoate. Vedeți clar că munca pescarului este cât se poate de mică și ca remunerație are 40 la sută din peștele scos. Eu am văzut pescari din aceștia cari in 4 luni de zile au câștigat 3.000 până la 5.000 lei. Cât pentru taxele de comision și taxele de cântar, nu se poate aduce nici o învinuire Statului , căci înainte aceste taxe erau înzecit mai mari. Prin administrația noastră pescarii sunt scăpați din ghiarele comisionarilor și ale cârciumarilor. Căci trebue să vă spun și lucrul acesta, spre a se lua in seamă considerațiile noastre. Înainte pescarii erau ținuți și amânați de către comisionari, care erau intermediari între producători și comercianți. După ce marfa cădea în mâinile comisionarilor, o lasau la câtrciumarii cu cari erau învoiți din ante. Bietul pescar era nevoit să cheltuiască, să i se deprecieze marfa, să plătească atâtea și atâtea cheltueli cu comisionarii. De aceea ei sunt de părere ca de aci înainte să se înființeze o secție la minister, care să distribue peștele la toți comercianții de toată mâna. Așa numai, vom pune capăt abuzului ce se comite. Ni s’a zis că exportul este o cauză a scumpirea peștelui. Trebue să se știe, că în străinătate nu se exportă decât peștele de lux, pește ce nu se consumă de către populația săracă. Eu cred că n’ar fi nimerită ideea d-lui Pacu de a se sinti de taxa pentru cantar, căci această taxă este minimă, 10 bani la sută. Cred că am arătat destul de limpede că toată campania dusă pe această temă este neîntemeiată. D. Moise Pacu, iu replică, spune că intr’adevăr unele taxe sunt necesare, dar altele sunt o sarcină grea pentru circulația peștelui și taxele ar trebui să se desființeze. Se cere închiderea discuției și se admite. D. Mih. Vlădescu depune două proiecte de legi, prin care se cere recunoașterea ca persoană morală a societăței „Carmen“ și cedarea terenului monetăriei Statului câte ministerul de culte. In același timp roagă Senatul să intervertească ordinea zilei și se votează proiectul de lege pentru introducerea unui articol (40 bis) in legea asupra invățământului secundar și superior. Se încuviințează cererea și proiectul este admis cu majoritate de voturi. D. I. Oroveanu citește proectul pentru modificarea unor dispozițiuni din legea de urmărire. Legea este admisă. Se votează proectul de lege pentru legitimarea tabloului adițional de patentări. Se citește proectul pentru modificarea art. 7 și 97 din legea consiliilor județene precum și adiționarea Câtorva articole noul. D. V. Lascar spune că împreună cu guvernul va vota acest proect precum și legea consiliilor comunale. Eă nu fac deosebire de vederi politice când este vorba de o lege bună. Sunt sigur că in urma acestei legi se va pune capăt clientelei politice. Nu putem tolera acele clici care se declară în contra guvernului pentru că n’au fost personal mulțumiți. D. ministru gen. Manu felicită pe d. Lascar pentru declarațiile făcute în discuția acestei legi. •Partidul liberal, zice d-sa, prin repro.inlanții se ne-a declarat că tot ce vom face noi vor desființa când vor fi la guvern. Acum constat cu mare plăcere că tot din membrii opoziției, ni se fac declarații mai bune. Menirea unui guvern nu este să desființeze tot ce a produs partidul adversar, ci să continue să clădească întregul edificiu prin toate mijloacele. . I. Lascar, in replică, spune că mai toți membrii partidului liberal au aceleași idei. Și că de act iinatete, când liberalii vor constata că conservatorii au votat legi salutare pentru interesele țarei, le vor menține sau imbunătăți, dacă se va putea. D. general Manu. — Suntem de acord. Discuția se închide. Legea este admisă cu unanimitate de voturi. Se votează: împământenirea cu dispensă de stagiu a d-lui Iuliu Pop, directorul ziarului „Bukareste/ Tagblat“. Se votează proiectul de lege pentru modificarea unui articol din legea consiliilor comunale. Prin această lege consilierii comunali sunt aleși pentru un period de 4 ani, socotit de la data confirmării. Se votează proectul de lege pentru deschiderea a două credite ,extraordinare in sumă totală de lei 203.550 bani 93 pe seama ministerului cultelor și instrucțiunei publice; din această sumă 120.000 lei sunt destinați la construcția uinei moschee la Constanța. Se votează recunoașterea calității de cetățean român a d-lui Iancu Dimitriadi, român din Macedonia. Ședința se ridică la orele 5 și 30.m., anunțându-se cea viitoare pentru azi, la ora 2, lucruri mam imm Alfii.— Vechii locuitori ai Suedo-Norvegiei își închipuiau că ori ce acțiune omeneasca se află sub presidența unei zeități, unui geniu bine-făcorior sau reafacător. Oamenii răi și perverși sunt slugile diavolului, care le inspiră fapte rele, până când sfirșește a-i lua incompleta lui stăpânire. Aceste zeități luate împreună alcătuesc Alfii propriu ziși, cari sa împart in mai multe categorii după calitatea supușilor, ce o au în stăpânire. Geniile așa numite Liosaltar sunt genii bine-făcătoare, ce inspiră oamenilor numai fapte bune. Oamenii, cari fac bine celor sărmani și protejează pe orfani și pe bătrâni in imposibilitate de a munci, se află sub stăpânirea uliilor așa numiți Liosalfar. Orice gândire bună vine de la Liosalfar, părintele luminei, geniul, care are in vedere binele și numai binele omenirea și fericirea ei. Geniile așa numite Dockalfar sunt protectorii hoților și ai casierilor cu mâna lungă, ce o șterg ln America. Ei fug de lumină cu dracul de tămâie, de aceea ei sunt gemurile întunerecului, ale infernului. O altă specie de gemuri așa numite Svartalfar sunt gemurile protectoare ăla oamenilor înguști la minte și cu inima perversă, cari fac atâte nedreptăți, de stă soarele in loc. Pentru acești oameni orice armă e bună, recurg la tot felul de mișelii, până când li se Înfundă. Gemurile Svartalfar atâta ispitesc categoria aceasta de oameni până când îi perei. „Ferește-te, zice un proverb scandinav vechili, de stăpânirea lui Svartalfar, că ți-am perdut sufletul pentru totdeauna dacă te lași să cazi in cursele ce ți le întinde“. In clasa aceasta mai intră oamenii fățarnici și lingușitori, cari trăesc pe socoteala celor ce li se arată prieteni, pe care slirșesc prin a-i compromite. In fine mai este o clasă de gemuri așa numită Myrkalfar, gemurile întunericului, protectorii hoților de noapte, cari atacă la drumul mare, jefuind și omorând pe nenorociții călători, ce trec prin vre-o pădure noaptea sau chiar ziua. I X PROVERB PE ZI Cine epidemic, se face de temut. INFOfI MAfttIM MARTI ♦ Trenurile de plăcere dintre Iași și ungheni vor incepe să circule la 15 iunie. ♦ Administrația spitalului „Xenocrat“, din București a fost autorizată să primească legatul lăsat de defuncta Elena Mihail, consistând din suma de 12.000 lei din venitul căreia se va întreține un pat în acel spital. ♦ Cu ocazia zilei de la Main, Regele a numit pe d. D. Donici, prefect de Vaslui ii. „mare ofițer“, iar pe d-ni. M. Raehti* van, secretar general al ministerului de interne și D. Petrescu, prefect de Vlașca, comandori ai ordinului ,,Coroana României1 ‘. ♦ Societatea „Virtutea Militară“, a ofițerilor inferiori veterani cari au făcut războiul din 1877—78 la întrunirea de orl 29 cor... au votat statutele cum și manifestul, cari după ce se vor imprima, se vor trimite tuturor ofițerilor inferiori veterani din toată țara. ^ Pentru ocaziunea curselor de cai din Brăila din zilele de Duminecă 5 și 12 Iunie a. e., organizate de „Loc de încurajare pentru îmbunătățirea rasei animalelor din țară“, ministrrul lucrărilor publice a acordat o reducere de 50 la sută asupra taxelor tarifare de pe liniile căilor ferate București- Buzău-Braila și Buzău-Maroșești - Tecuciu - Galați- Vadeni- Brăila,pentru călătoria la Brăila în zilele de 4, 5, 11 și 12 Iunie și înapoi in zilele de 5, 6, 12 și 13 Iunie, a persoanelor care vor dori să asiste la sus zisele alergări. Cursele vor începe la orele 4 d. a. precis. ♦ Universul caută un corespondent destoinic la Oltenița. Ofertele se vor trimite redacției. ♦ Duminecă, 5 Iunie coreul, d-na Smara va ține la Iași în aula Universităței, în profitul Ligei Culturale, conferința sa. De la București la Capul-Nord, schițe și impresiuinx de călătorie (Danemarca, Suedia - Norvegia) cu 42 proecțiuni electrice. ♦ După cum am anunțat la timp, Duminecă s’a ținut adunarea societății higieniștilor hidropați. D. profesor I. P. Florantin a ținut o conferință despre „fericire“ și a oferit vizitatorilor câte un exemplar din lucrarea d-sale pedagogică „Cheea Luminei“. Apoi inițiatorul societății, hidropatul I. C. Iorgulescu, a arătat vindecările la boli din cele mai periculoase, prin metoda simplă, și naturală a hidropatiei. S’a citit apoi expunerea de motive pentru planul societăței, cum și proiectul de statute. S’au înscris numeroși membri noul. ♦ Se știe că între 15 și 30 August vor fi la Sibiu mari serbări culturale naționale românești. In vederea acestor serbări s’a format la Pitești un comitet care propagă ideia ca cu acel prilej să se facă la Sibiu o escursiune impunătoare de mii de Români. ♦ AbdlUieral între stațiile Hălăucești și Miricești, a deraiat un vagon de la trenul de marfă No. 852, pe când cobora o pantă. ♦ D. locot.-colonel Aurel Demetrescu, comandantul reg. 3 Dâmbovița No. 22, al cărui proprietar era Prințul Leopold, fratele M. S. Regelui, a plecat în străinătate spre a asista la înmormîntare. ♦ D. Dim. Kimbritis, consulul general al Greciei la Galați, a plecat în străinătate. ♦ La 1 iunie cor. va apare in București primul număr din „Revista generală a învățămăntului“, fundată de un grup de institutor si profesori de toate gradele. Revista va fi condusă de un comitet compus din d-nii: Spiru C. Haret, A. Lupu-Antonescu, Petru Gârboviceanu, Ioan Bianu, E. A. Pangrati, S. Mehedinți, Spiridon Popescu, Const. Litzica, Adela Proca, Dim. Constantinescu, A. Linișteanu și Gr. Teodosiu. Direcțiunea revistei o va avea d. Spiru C. Haret, iar secretariatul de redacție d. A. Lupu- Antonescu. ♦ In locul d-lui C. Maiorescu, demisionat, a fost numit d. Sc. Poenaru, inspector comunal în jud. Ilfov. ♦ D. căpitan E. Căplescu a fost numit comandant al jandarmilor rurali din jud. Dîmbovița, în locul d-lui căpitan Șerbănescu, care a fost transferat comandant al companiei din jud. Tutova. ♦ Consiliul de miniștri a aprobat executarea în regie a lucrărilor de reconstrucție în mod definit a podului peste Bahlui pe șoseaua Iași — T.Frumos, în sumă de 40.000 lei. ♦ Prefectura Prahova, a fost autorizată a construi în regie magazia pentru linia Ploești— Vălenii-de-Munte la gara Ploești—Nord, în sumă de 15.424 de lei. ♦ A apărut „Ziarul Cicl&toriilor” A o- 4LI cu următorul interesant și variat cuprins : O partidă de baba oarba la antropofagi, cu o mare și frumoasă ilustrație pe pagina î; Eschimoșii cu o mare ilustrație a j Medicii și medicina în China ; Un om atacat de Vulturi în Caucaz, cu o prea frumoasă ilustrație ; Un popor care nu mai bea șampanie, cu ilustrație ; In zăpezile eterne ale Himalayei, cu o mare ilustrație; Pompierii în Japonia cu ilustrație ; Fakilii indieni; Cascada de la Kerke, cu ilustrație ; Moravuri indiene; Supliciul fluxului cu splendidă ilustrație; Isprăvile unui trăsnet; Elefantul vegetal ; CuR» intr’im craniu; Floarea păpușă etc. etc., cu numeroase ilustrații Ziarul Călătoriilor mai publică și continuarea celor trei interesante și pline de peripeții romane: Mistenle Mexicului sau Logodnica Mexicană; Stapânul Lionel și Prințul de Tours, toate cu frumoase ilustrațiuni de text. Ziarul Călătoriilor, cel mai răspuntit ziar de acest gen, îs 16 pagini, apare in editura „Universului“ in fiecare Marți dimineața și se vinde mimul cu în bani numeral în toată țara. Abonamentul pe an leî a. ♦ D. loan Gr. Paucescu, dr. în drept, a fost numit inspector al corporațiilor de meseriași, post creat din nou. ® Contrariu celor anunțate, d. dr. Râmniceanu n’a plecat din București în vilegiatură. ♦ A. S. R. Principele Ferdinand a răspuns în termeni căldurosi d-lui G. Assan, mulțumind Camerei de comerț ilin Capitală,pentru condoleanțele exprimate cu ocazia încetărei din viață a A. S. R. Principelui Leopold. ♦ Primarul orașului Bulina a adresat Suveranului următoarea telegramă de condoleanță: M. S. Regelui Carol I București, îndeplinesc o dureroasă datorie exprimând Majestățea Voastre adânca durere ce a pătruns orașul Bulina la știrea crudei lovituri care atinge pe Majestatea Voastră și Augusta Voastră Familie. Permiteți-mî Majestate, a ve transmite expresiunea neclintitului nostru devotament, respectuoasele condoleanțe ale consiliului comunal și ale locuitorilor Sulinei. Steri Ionescu, Primarul Sulinei ♦ In urma ploilor dese, riul Ialomița,s’a revărsat, inundând mai multe comune și parte din orășelul Urziceni. D. locot. G. Manu, care a făcut parte din suita A. S. R. Prințul Ferdinand la căsătoria prințului imperial al Germaniei,’ a fost numit cavaler al ordinului „Vulturul roșu“. ♦ M. S. Regele a semnat următorul dacret: Plecând pentru un scurt timp în streimătate, era decretat și decretăm cele ce urmează: Art. 1. — In timpul absenței Noastre din țară toate lucrările administrațiunei publice, care cer întărirea Regală, vor fi supuse aprobărei Consiliului Nostru de miniștrii de către fie care ministru în parte, și li se va da curs sub rezerva sacționărei Noastre ulterioare. Art. II. — Numirile și destituirile de funcționari publici, care se vor face de Consiliul miniștrilor, vor fi cu titlu provizoriu, până la întoarcerea Noastră. Art. III.—Dacă în acest interval de timp înaintarea lucrărilor parlamentare va cere ca un proiect de lege să se treacă de la unul din Corpurile Legiuitoare la cel l’alt, Mesagiu va fi contrasemnat de Președintele Consiliului Nostru de Miniștri și de Ministrul respectiv și se va semna de Noi la întoarcere. Art. IV. — Consiliul Nostru de Miniștri este însărcinat cu îndeplinirea dispozițiunilor acestui decret. Dată în București la 30 Maiu 1905. (ss* CAROL. ♦ D. Gh Gr. Cantacuzino, prim-ministru și ministru de interne, care trebuia să întreprindă în primele zile ale lunei Iunie o călătorie în Dobrogea, a amânat această călătorie până după întoarcerea M. S. Regelui de la Sigmaringen ■ ♦ „La Roumanie“ anunță că împăratul Wilhelm va asista la Sigmaringen la înmormîntarea prințului Leopold de Hohenzollern.’ ♦ Comunitatea israelită din Capitală a decis să se oficieze Vineri, în ziua funeraliilor, prințului Leopold, un serviciu funebru la marele templu din str. Sf. Vineri. ♦ Seara trecută, pe când trenul de marfă cu No.852 venea din stația Pașcani, se rupse pe drum osia de la un vagon. Vagonul deraia stricându-se. Alte trei vagoane deraiază de asemeni. Din această cauză expresul de Berlin a trebuit să stea trei ore in stația Mircești. și mașcmARE ♦ Școala de arte frumoase precum si muzeele etnografic și de I artă tațională din București vor fii instalate în fostul local al monetăriei Statului, de la șosea, local cedat de ministerul finanțelor celui de instrucțiune publică. ♦ Ministerul de finanțe a încheiat contractul pentru furnizarea monedei de nivel perforate de 7.000.000 lei cu monetăria regală a Belgiei și monetăria din Hamburg. ȘIîIU JUDICIARE ♦ In urma promulgarea legei prin care se desființează posturile permanente de procuror general la Curțile de apel, delegându-se de ministerul de justiție consilieri spre a împlini această funcțiune, s’a făcut următoarea mișcare din magistratură : DA Măinescu, prim-președinte al tribunalului Dolj, a fost Innaintat consilier la Curtea de apel din Crcova; D. Roman, actual președinte de secție la trib. Dolj, a fost înaintat prim-președinte al aceluiași tribunaî, in locul d-lui Măinescu. D. Brailoiu, actual președinte al tribunalului Gorj, a fost transferat președinte de secție la trib. Dolj, în locul d-lui Roman. ♦„Secția I a Curții din București a respins erî apelul pungașului C. Cornățeanu, condamnat de trib. Ilfov la cinci ani inchisoare, fiindcă a spart prăvălia d-lui I. Goldstein, din str. Olteni. ♦ Tribunalul Ilfov a confirmat era mandatul de arestare al studentului Oistea Donic, care a atentat la viața d-rului Manolescu. ȘTIRI MILITARE . După noua organizare a marinei militare, budgetul acestei arme va fi de 3 milioane de lei. ■^TÎRrIAKn^mîr" ♦ D-ra doctor Ecaterina Ladico a fost numită medic secundar la spitalul din Botoșani. ♦ Societatea de chirurgie va ține ședință publică mâine Miercuri, 1 iunie a. c., la orele 9 seara, in amfiteatrul spitalului Colțea. ♦ Spitalul de pe Lagroși din Ungheni, se va deschide, mâine, 1 iunie.ȘTIRI ARTISTICE — Serbarea câmpenească a societății „Uniunea femeilor ” sărneîite din București, ce era să se dea in gradina Schiesstatt la 22 Stelă eor., se va da irevocabil în ziua de 6 Iunie a. c. în grădina cu Rossenl Oppler ; în caz de ploae, saloanele vor sta la dispozitiunea publicului. "Biletele vindute pentru 22 Marci sunt valabile. ♦ Revista Vie Woelk conține descrierea a serbărilor ce a avut loc la Berlin cu cas^sa căsătoriei Kronprințului de coroană al Germaniei. Prețul ținui immer 45 ele bani. De vânzare la librăria Ig. Hertz, Hotel de France, București. — Ieri, la curse, am fost foarte norocos ! — Am câștigat la pariuri? —' Nu, am fost norocos pentruca mi-am uitat punga acasă. ---—«m sora EBS*»-«* & -IV — — IMTâMPIial I Accidentul din str. Sf. Vasile O tînără fenien Ecaterina Puiu, în vârstă de 18 ani, din str. Sf. Vasile No.42, e.șind era din casă,îi veni deodată răs și căzu jos in stradă. Biata femee fu dusă imediat la spitalul Filantropia, un sergent de oraș priimuit de un hoț Un cunoscut pungaș, anume Chițu, al lui Marin Mitrali, zis și Flavin Hoții, din str. Mătăsarî No. 6, eliberat alaltă erî de la Văcărești, se apucă să facă scandal la nunta d-lui A. Carnabatu, din bulevardul Padre No. 97. D. Al. Niculescu, comisarul circumscripției 42, îl trimise la arest cu sergentul de oraș Saru, cu No. 1179. Când acesta voi să’l ridice, pun■gașul trase o palma sdravănă sergentului și o rupse d’a fuga. S’au trimes numai de cât agenți pentru prinderea indrăsnețului hoț. Famul de la Moși Gheorghe Târnoveanu, servitor la d. Paul. Catargi, din, str.. Surorilor No. 5,se duse erî la Moși, Împreună cu nevasta sa. Pe când se plimba prin tirgul Moților, un individ, se apropie de nevasta lui și-î fură portofelul din buzunar cu suma de 120 lei. Poliția a luat măsuri pentru descoperirea boțului. Rănirea din str. Păunilor Niște necunoscuți cari erau turmentați de băutură, cântară din senin ceartă tâmplarului Albert Farin, din str. Păunilor No. 3. Bețivii nu se mulțumiră numai cu insultele, ci mai deteră și o puternică lovitură în cap, umplându-l de Sânge. Tâmplarul Albert a trebuit să fie dus la spital. Ultime informațiuni MARȚI. ♦ In oamerile rămase goale din ministerul de instrucție, în urma mutărei Administrației casei școalelor, va fi instalată comptabilitatea ministerului, iar jos, în locul comptabil țâței, se va muta direcția învățămîntului profesional și particular. ♦ Administrația casei școalelor mutându-se, cu începere, de erl, în str. Știrbey-Vodă, alături de internatul Sf. Șavare biurcuțile se vor deschide cu începere de Jou f. ♦ D. avocat Eugen B. Cretoiu, a fost numit în serviciul contencios al primăriei. Capitalei. ♦ In vederea stabilirea programului pentru examinarea elevilor pregătiți în particular, s’au întrunit erida„ în localul ministerului de instrucție, toți președinții comisiunilor examinatoare. Aceste programe vor fi afișate in localurile unde se țin examenele, localuri cari au fost anunțate în ziar. ♦ Școlile musulmane, bulgare și cele particulare din județele Tulcea și Constanța, vor fi inspectate in cursul acestei săptemâni de către d. V. Mahiu, inspector al învelâmițjtului particular. ♦ Consiliul sanitar superior, în ședința sa de astă seară, se va pronunța în privința concursului de medici veterinari de orașe, ținut zilele acestea. ♦ Azi după amiazi se întrisnește comisia de pensii de la primăria Capitalei. ♦ Primăria Capitalei va trimite zilele acestea mai multe serii de copiii, în colonii școlare, pe la diferitele stațiuni climaterice din țară. Pentru aceste colonii s’a prevegut în budget suma de 5000 lei. In curind se va numi comisia însărcinată cu organizarea acestor colonii. ♦ Azi, la orele 4 d. a. se va întruni consiliul comunal al Capitalei având la ordinea loi exproprierea imobilului Ciftilea din fața palatului regal, raportul d-lui consilier Bacudoglu asupra gestiunei socotelilor pe trecut ale fostei arotropii a bisericei armene, diferite transacții, procese, etc. ♦ In C.Lung simt 29 cazuri de tuse convulsivă, 5 de disenterie, 1 de febră tifoidă și 4 de angina difterică. ♦ Consiliul județean de Iași, a rugat pe d. prim-ministru &. Gr. Cantacuzino, să fie pa lângă M. S. Regele interpretat sentimentelor de profund regret al consiliului, pentru pierderea Augustului său frate, A. S. R. prințul Leopold de Hohenzollern. ♦ Primăria Capitalei a decis de a pava și canaliza stradele din câmpul Teilor. Em, d. M. Cantacuzino, primarul Capitalei, însoțit de d-ni. Ciurcu, ajutor de primar, Davidescu directorul serviciului tehnic și dr. Orleanu, medicul-șef al Capitalei, au inspectat toate acele strade. S’a mai decis ca deocamdată să se construiască 10 pompe pentru alimentarea cu apă portabilă a acestei părți a opisului. T . D. V. Mateescu, de la direcția personalului a ministerului de razboiu, a fost detașat ca șef al registraturii la direcția 7-a din acel minister. ♦ D. sub locot. Băicoianu G., din reg. ,5 Ialomița No. SȘ, a fost mutat pe ziua de 1 Iunie in reg. Cantemir No. 12. ♦ D. primar al Capitalei a luat dispoziția ca să se cumpere 2 automobile cari vor fi destinate pentru inspectarea serviciilor și instalațiilor primăriei situate în afară din oraș. ♦ In curind va fi gata și a doua șalupă ce se construește în șantierul de la T.-Severin, pentru direcția,general sanitară. A Această șalupă va fi trant,1 spoliata la Constanța, unde i-se va adapta aparatul de d0rsinfecție „Clayton“. 1 ♦ Prefectura județului Bacău a distribuit la 43 comune din județ 1649 kgr. sămînță de lucernă cu prețul de 1.86 kgr. S’a mai distribuit In mod gratuit 900 kgr. sămînță. Distribuirea s’a făcut prin serviciul veterinar. ♦ Astă-seară, la 8 jum., licențiații în drept vor ține întrunire în sala „Amiciția“ spre a proceda la alegerea comitetului societăței lor. ♦ Epitropia bisericei Amza Moldoveni din Capitală a fost autorizată să contracteze un împrumut de 25 mii lei pentru plata unor datorii xeroase din clădirea bisericei Amza. ♦ Comuna Corabia a fost autorizată să contracteze un împrumut de 15 mii lei spre a cumpăra porumb țăranilor în lipsă. ♦ Cu începere de la 1 iunie, birourile primăriei Capitalei vor fi descinse numai dim. de la 7 jum. până la 1 d. a. Casieria va fi deschisă în toate zilele de la 9—12 din zi și 4 jum. până la 7 jum. d. a. A doua zi de sărbători primăria se va deschide după ameazi. ♦ Duminecă, 5 Iunie, la orele 10 dimineața, se va deschide expoziția de lucru manual a secțiilor de croitorie,broderie și lingerie de la azilul „Elena Doamna“. La inaugurarea acestei expoziții va asista și d. ministru Vlădescu. ♦ D. colonel Ciiflea a consimțit să cedeze primăriei partea sa din imobilul situat pe calea Victoriei, în fața palatului regal, pentru suma de 200 mii lei. Primăria a intrat în tratative cu d. Ioanid, proprietarul celeilalte jumătăți a imobilului, căruia i se va oferi o sumă egală. Imobilul odată expropriat, va fi dărîmat și in locul lui se va deschide o piață frumoasă. Piața se va înființa până la toamnă. ♦ D. D. S. Văsculescu a fost numit agent de constatare pe lângă percepția din Craiova. ♦ D. D. Florea a fost numit agent auxiliar în serv. exterior al vămilor. EG0801 A71 m Capitală