Universul, iulie 1905 (Anul 23, nr. 183-207)

1905-07-07 / nr. 183

l Apostol No. 5» păr a greșea,?», tocnátor fierari No. 18, a fost era lovit de un cal nărăvaș, făcându-i mai­ multe le­ziuni pe corp, față și cap. El are o leziune mai puternică la ante­brațul stâng. A fost dus la spi­talul Filantropia unde i s'au dat ajutoare. Bîi taia din str. izvor, D. Gheorghe Ton­­ escu si soția sa, din str Isver 15, in urma ui­nul scaur1­.­.! ne care l’au avut cu ■ ..-ina Constantinescu, 'Vi­na, au luat-o la bă- ** *, acripgia a anchetat sântul. Kit e Wexler ______ 4ui str. Fi­ > tsu. 2, scărvâiul ier, un drug ie fier peste piciorul drept și-a rupt osul piciorului, șI a fost dus la spitalul Filan­­teropi­a. CÄzi*t Sn­­strad­a. Alexandru Tufescu, de M din orașul Buzen, fiind apucat era în stradă de un­ acces de epilepsie, a căzut jos, rănindu-se grav la față. A fost transportat la spitalul Colțea, spre a fi pansat. Crunt bătut Griigwe Oprescu, din str. Petru Rareș (f. n.), intorcându-se di­­n­­casă, a fost linvt de un necunos­­cut, facându-i o puternică plagă la cap și mai multe paiață. Numit»! a fost due la spitalul Mavrogheni. Circumscripția respectivă­ a des­chis o anchetă­ fÂlcală de­ d­uuMut Mihail Tax, cauatonieT la C. ff. R., a călcat erî cu camion«­ pe fata Eterna Stănasca, din co­muna Măgurele, j«ff. Ilfov, re­mind­ © grav. Fata a fost transportată l«t. spi­talul Colțea, un­de i­ sta a dat aju­toarele necesare. Acest teubil muereclt fit» st*». Sdf. Apod­oW Em d. a., pe e«*noi lucrătorul treichigui Gestică Ntedor din str. Jareateți No. 32 teoret­ie, acoperi­șul cu tablă a unei case din str. Sf. Apostoli No. 20, a căsat jos o bucată de tablă, loind grav in ©ap pe d. Gh. Simionescu, din casea Șerban Vodă 51, rapiindu-i pălăria și spărgându-i capul. Dispămt ton Nițulescu, băiat în prăvălia lui Costică Teodorov­ici, din șo­seaua Filantropia No. 6, a dis­părut de câte­va zile de la stă­­pânul său, furând suma de 30 de ei și alte obiecte. Micul pungaș e urmărit. Dun vite­jie contrabandă A fost arestat era Carol Vili, di­n str. Teilor 229, care venind din com.­­Pantelimon a vroit să intre pe barieră cu vite fără acte de legitimație. Vitele sunt bănuite a fi de furat. Accideratul nenorocit fie la falii-«la Aissas» Pe când vagonetele transportau erî în curtea fabrici Assam dife­rite mărfuri din fabrică, lucrăto­rul Dumitru Marin fu apucat în­tre vagonete, rupându-i mâna dreaptă. Nenorocitul lucrător fu transportat plin de sânge te spi­talul ‘Colantir», unde fu operat. IVe eroéire ,elfă, d#a«te. Zatevski­i erî o grindă peste ei, i’a ve­nit grav te ambele Baââa* și caș> In stare gravă, numitei a fost transportat te spitalul Ma­­vrogheni.­­Moarte siaforă Muncitorul Niculae Călin, din 1 str. Puțul Nicolae din Țes, 135, a încetat erî din viață, subit, in casa sa. El avea ca la 56 ani. Vecinii spun că se afla de mai racht timp suferind. Cadavrul a fost transportat la a­morgă, rîe îndal­te tramvaiul electric Păun Georgescu, era era beat mort. Voind a ajunge mai repede acasă, el se urcă in tramvaiul e­­lectric. Aci se luă la ceartă cu conduc­torul și cu mai mulți pasageri. La prima stație de tramvai el fu dat jos și încredințat sergen­tului, care îl duse la circum­scripție. Copil abaiulonat Erî noapte sergentul cu No. 1115 a găsit abanonat in Fundă­tura Duzilor, lângă uluci, o fetiță ca de 4 luni, îmbrăcată in­tr’o că­mașă albă și Înfășurată într’o pînză neagră de umbrelă. Poliție, urmărește pe denaturata mamă. Diferite are­stări Au fost arestați pe ziua de ieri : Nae Ion, de 42 ani, care a fu­rat un portmoneu cu 26 lei de la d. Iosef Codreanu, mecanic de fa­brica de tricotaje. Țiganii Ion Anton, de 46 ani și Florea Anton, de 38 anii, urmăriți de jandarmii din com »•‘Dănești (Vlașca) pentru furt. Mihail Suciu, de 1 tor , a furat 23 lei din cafeneaua Dru’ cafea Gri­viței. Solomon Golds pantofar și Nae ani, amândouî e Servi? T­ic %1 ziar­­­ ti” IMI ale zi rsuri Piața - tucheza JSrăi Jmă. Grâ­nele t­i, obicinui­tele­­/o­ Corpuri atla;­zurile 64 cu 16- staționar. fi­ve; s’au încheiat p? ,una curentă și o grele prompte, t­rezându-se lipsa urile sunt in ur­­vapoare. ace ancheta direc­­t gara Ianca, în ac­torului Aron Mihail,­­ pus în libertate pe i Dinescu­ Șelarilor. — Frau­­a la reg­. Siovime S. — Măcelarii din Ie­­nevoind să primească o impusă de primărie,­­ia proclamărei unei greve, asfătuirea pe care au a­­vut-o o parte din ei, s’a hotărât în principiu greva rămânând să adereze și cei-1­­­ ăcelarî cari au lipsit de­­ 'e. Câțî­ vi» vor sus­penda ' ntru că prin orirea p . gene­­u&u­rî pe n­­eufere lipsă. ,i afacerea frați­­. Rovine. Me. 26 au f­ie o săptămână de corului de pa lângă con­­„e răxboin­ al corp. I de ar­­totuși instrucția căpitanului . inea Niculescu n’a inceput de «ăreazi, întârzierea provine, fiind-că va sosise avizul d-lui general V. »Ogruiel, j^a Bandant Bl­u ! O esesrsie per­iculoasă. — Coeneresan­ții israeli, re­fugiații dl« Odessa.— Aface­­rea rapid­î copiilor d-lui Em. Temeri «le teisardarea satu­lui AxacSăii j Galați. 5.—Astă­zi au sosit aci venind’ din Budapesta pe Dunăre, d-nii doctori Paui Predle, Beyta Gasner, Alex. Magyar, Antonie Lucaci și Rudolf Seida. D-ior au făcut ’ această curea într’o barcă îngustă servindu-se de 4 lopețî. Cursa a făcut-o până aci in timp de 10 zile. Au preîn­tâmpinat până acum mari intem­perii, din care cauză de 3 ori au fost amenințați cu înecul. Mâine dim. d-ter vor pleca la Sulina și de aGi se vor reîntoarce la Buda­­dapeste tot cu barca. D-niî doctori sunt mem­hri ai soc. nautice «Neptu­m» din Buda­pesta. — 4 dintre comercianții izrae­liți refugiați aci din Odessa, au fost chiemați astă­zi telegrafie de către colegii lor spre a-și asigura avutul lăsat acolo în vederea a­­propia­tei revolte ce se pregătise pentru săptămâna aceasta în O­­dessa. Faptul a fost confirmat și de către pasagerii vaporului rus Bul­garia care a sosit azi aici. —• In legătură cu afacerea ră­­pirei copiilor d-lui M. de aci un viu conflict s’a ivit intre prefec­tul de tetsan­ care a fost aci în anchetă și Intre autoritățile din­­ Remi. Brin această cauză primarul și alți funcționari au demisionat. D. M. a fost avansat și mutat la Basaov» ca agent al soc. ruse­i le »»vigație iar procesul care tre­buia să se judece astă­zi la Cur­tea de apel a fost amânat. — Mâine se judecă la Curtea de a­pel cererea de eliberare pe campmie a inginerului Maori. În­ chestia bamkírtsiaim­­­­er. Vliesdatwa la nitAsists Sfin ©. — líRjirmmitul «««trivial I«și. 5.—După cum a «va­luptat banda tâlharilor iBânorî a fost depusă la penitenciar, in urma lansărei mandatelor de arestare de către d. judecător de instrucție Emil Dimitrescu Lefter. Unul singur din membrii ban­dei a fost pus în libertate ; acesta este G. Iechi­m. Cei-l’alți vor fi de­ținuți până in Septembrie, când se va judeca procesul. — Mitropolitul Moldovei a reî­­noit circulara din anul trecut dată tuturor mânăstirelor din eparhie, prin care se interzice stabilirea familiilor în mănăstiri. — S’au subscris actele necesare pentru contractarea împrumutului de 13 mil­ioane j­.m., necesar co­­mu­niei, pentru lucrările de alimen­tare a orașului cu apă. Aceste lucrări se vor începe ne­greșit la evreul lunei acesteia. Î n«eu«Iiu ia ospicidi So­col­a —B-na Șendrea la ls»t­«r«­­gekorî»i Iu$. l­.— La dependințele ospi­ciu­luî de alienați Socola a izbuc­nit azi un incendiu, care a con­sumat in parte acoperișul spălă­­­toaiei. Focul a fost stins cu aju­torul oamenilor de serviciu. — D-na Bălașa Șendrea, casiera •societăței «Reuniunea femeilor ro­mâne», a fost chemată azi la în­terogator de către primul-pro­­curor. timare ainîi nm Bii STBSIKATATE A I'Biif Stițiu New-York, 5.­—Q depeșă din Libertad (San Salvador) spune că armistițiul va începe mâine dimineață, iar tratatul de pace va fi semnat pe bordul cruci­șătorului «Marblehead» al Sta­­telor­ Unite. Timim r AlnusE ale zim-ulu ,,Universul1 Bia stroiaarata Atentatul de pe linia Cob­lenz-Trier Berlin. 5. — Cu privire le pretinsul atentat contra mare­lui duce Vladimir, «Tageblatt» află că marele duce a plecat cu automobilul său de la Hom­burg la Coblenza. Aci află că, din causa unor atare serbări corale ce se dedeau la Mosel, drumurile sunt pline de lume ; atunci marele duce părăsi au­tom­obilul și luă trenul poștal sosind la Trier la orele 7 și jum. Atentatul contra trenului accelerat s-a întâmplat mult mai târziu­, pe la orele 10 și jumătate. Nimeni nu știa de hotărîrea neprevăzută a marelui duce; din urmare versiunea că aten­­etul fusese urzit contra per­­soanei sale e neîntemeiată. Viitor fericit eveniment Londra. 5. — Ziarul «Daily Telegraph» află din Madrid că un personagiu din intimitatea perechei regale a declarat că trebue să se conteze pe un e­veniment fericit in familia re­gală. Regele Alfons ar fi foarte vesel, de­oare­ce e asigurat că va avea un moștenitor. Retragerea trupelor ru­sești din Peking Berlin. 5.—Lui «Frankfurter Zeitung» i se comunică din Tientsin că, în Octombrie vii­tor, Rusia își va retrage tru­pele cari păzesc lega­țiunea rusă din Peking, lăsând­­ acolo nu­mai 25 de cazaci. Interpelare in Camera ungurească Budapesta. 5. — Deputatul naționalist șerb Polit a anun­țat Camera că-și va desvolta mâine interpelarea asupra răz­boiului vamal cu Serbia. In­­terpetetorul va întreba pe pre­ședintele consiliului dacă este dispus să profite de prima o­­cazie spre a interveni cu toată autoritatea guvernului ungu­resc­ ca să se aplaneze conflic­tul cu Serbia și să se încheie cu ea un tratat de comerț, precum și o convențiune ve­terinară. In afară de asta, interpela­­torul va întreba dacă guvernul unguresc" este informat că mi­nistrul austro-ungar la Bel­grad și consulii austro-ungari din Belgrad și Niș au părăsit deja Serbia, sub pretextul de a fi obținut concediu. Apropiata noua înaintare a lui Piquant Paris. 5. — Se asigură că generalul Piquart, numit co­mandant interimar al divizie a 10-a de infanterie din Paris, va fi în curând înaintat la gra­dul de general de divizie. ULTIMA 01A TEN­GMMBLE Jfipil» in­ Sissi ® la «isopii -mppi Sinn Häi­ i ten<les a S­oan­e Paris. 5. — Germanul Fis­cher, spune o depeșă a agen­ției Havas primită din Tripo­lis, a plecat în ziua de 9 Iu­­nie st. n­. în exfdmsare in regiunea lacului Ciad. Această plecare a dat naș­tere unor svonuri tendențioase cu privire la o acțiune a­ Tur­ciei în regiunea sahariană. Budgetul Macedoniei Constantinopole, 5.—Socote­lile fixând cota parte ce revine Porței din escedentul de înca­sări provenite din sporirea drepturilor vamale cu 3 la sută în folosul budgetului Ma­cedoniei, a fi fost făcute și vor fi supuse sancțiune­ Sultanu­lui. Desm­ințire Ce­tinie, 5.­— Oficial. — Este inexact că muntenegrenii au­ trecut fruntaria pe teritoriul turcesc, căci munții Zeletin și Vermoș se află pe teritoriul muntenegrean. Nu a fost nici o ciocnire cu trupele turcești. Dezmințirea împrumutului sârbesc Belgrad. 5.—Din izvor oficial se desminte știrea privitoare la un împrumut de 180 mili­oane. Guvernul nu va face ac­tualmente nici un împrumut. Arestări de ofițeri sârbi Belgrad. 5. — Știrea despre arestarea unor ofițeri pentru uneltiri politice e falsă. Ares­tările s’au făcut pentru că­ s’au comis delicte militare. Deces Londra. 5. — Lady Gurgen, soția ex-vice­ regelui Ind­iilor, a murit. Com­itetul interparlamensîar­­socialist Londra. 5.—Comitetul inter­parlamentar socialist a adop­tat o rezolu­țiune hotărind ca comitetul interparlamentar și biroul socialist international să se întrunească în caz de peri­col pentru a lucra în favoarea menținerei păcei. Membrul Dumei, Anikin, a făcut un raport asupra situa­tion­ei lucrătorilor în Rusia de­clarând că partidul lucrătorilor ruși va lucra in favoarea zilei de lucru de 8 ore și a desființa­rei drepturilor de război și și a pedepsei cu moarte, va cere încă amnistia generală, reforma a­­grară și sufragiul universal. Deputatul Anikin a făcut a­­pel tuturor țărilor civilizate spre a protesta­mentea crimelor ce se comit de guvernul rus. Vioera­n iulie 19US Partidul tînăr radical—sfâr­șește Stoianovici—va împedica pe viitor, prin ori­ ce m­ijl­oc, asemenea disolvări și aseme­nea alegeri. Ministrul de interne, d. Pro­­tici, respinge acuzarea că gu­vernul s’ar fi amestecat în a­­legeri și declară că alegerile «fi fost cu totul libere. _____ ULIGIASM PAEMIA ale zierzuiri „Universul*1 Sosit» La timpul Rănire din impr­udența t Buzău. 5.—Sergentul de stradă Neagu Uzu, umblând azi noapte cu un revolver încărcat, din im­prudență a împușcat pe evreul Marcu Avram, d­e-asupra țâței stângi. Nenorocitul, grav rănit, a fost dus la spitalul comunal. Crima unui fost ocmaș Craiova, S. — Preda Michirel, domiciliat în str. Obor, fo­st odată condamnat la 5 ani pentru fra­t de vite și la 7 ani pentru omor, a ucis azi cu leuca, în strada Cuza-Vodă, pe săteanul Pi­n­d­u Mihaiu Preda, din Popantolești, pentru­ că acesta nu voise să-i lase o pereche de pui cu 50 de bani. Criminalul dispărind a fost prins acum in pădurea Teiș din apro­pierea orașului. Ministrul domeniilor la Craiova Craiova,­­>■ — Azi dimineață a sosit aci ministrul domeniilor, d. Lahovary. D-sa a plecat imediat la Calafat, însoțit de inspectorii silvie Galerin. Seara, ministrul s’a reîntors aci. Primarul Kintescu a oferit un banchet in parcul Bibescu, la care au luat parte ministrul Lahovary, inspectorul Galeriu, consilierii co­munali, d-ni: Bindley, Litareek, deputat Ță­pârdea, Grecescu, efo­­­­rii de la Madona Dudu, etc. Au­ ridicat toasturi primarul,­ ministrul și alții. Banchetul s’a sfârșit la ora P1. La ora 12 și jam. noaptea, mi­­­nistrul a plecat spre București. 1 Relațiile dintre ex-împă­­­răteasa Eugenia și Finanz-. Josef Vima. 5. —»Zeii» desminte. știrea dată de ziarele pariziene, cum că vizita ex-împăratesei Eugenia la împăratul Franz- Iosef s’ar fi­ făcut spre a se obține originalul scrisoarei scrisă la vreme de Franz-Io­­sef lui Napoleon III și conți­­­nând întrebarea ce atitudine ar fi avut Austria în iminen­tul răsboiu franco-prusian. , «Zeii» zice că vizita se da­­torește exclusiv vechei simpa­tii existente între ex-împără­­teasa Eugenia și împăratul Franz-Iosef. La 1878, împărăteasa Euge­nia a rugat pe împărat să per­mită fiului său, principele Litiu, să intre ca ofițer în armata aus­triacă; împăratul ar fi vrut să consimtă și, cu părere de răui, a cedat insistențelor ministru­lui de externe, contele Andrassy care, pentru motive politice, a despovăruit pe monarh de la acea idee. Principele Lulu, neputând intra în armate austriacă, se hotărî să plece în Africa de Sud, unde, la 1879, în țara znturâror, își găsi moartea. Faptul acesta a întristat și mai mult pe împărat, care se gândi că dacă ar fi permis prin­­țelui să intre în armata aus­triacă, nu ar fi pierit atât de mi­zerabil în Africa. Legăturile de simpatie din­tre ex-impărăteasa Eugenia și Franz-Iosef au devenit și mai strânse la moartea ar­hidu­ce­­lui Rudolf. Amândouă fuseră atinși de aceiași soartă, fie oare­ce amândouî pierduseră pe fii lor în care -și puseseră atâtea speranțe. Mani manifestații anti­­atecești la Vali­n Sofia. 5. — Populația din Var­na este încă foarte întărî­­tată contra grecilor. Această întărită nu este acum alimentată de svonul cum că mitropolitul Neofitos va încerca pentru a treia oară să debarce la Balcsk. Svonul acesta a făcut să a­­lerge ieri în port o mare mul­țime, care s’a împrăștiat nu­mai când prefectul a declarat că mi va permite în inel un caz debarcarea. Mulțimea spre a’i împiedica instalarea, a luat apel cu a­­salt biserica grecească Sf. Ni­colae, instalând te dânsa un preot bulgar și dându-i nu­mele de Sf. Gini și Metodiu­ Preoții bulgari improvizară un serviciu religios solemn, care dură până la ora 2 noap­ Poliția nu s’a amestecat. Doui preoți greci au fost bă­tuți.Azi dimineață populațiunea a asistat la alt serviciu în bi­serica cucerită. Guvernul a ordonat să nu se ia ni­ci­o măsură represivă contra demonstranților de la Varna. Conflictul repu­blicelor Americei­ Centrale Londra. 5.— Telegramă din New­ York. Republicele Salvador și­ Gua­­temala au semnat u­n armisti­țiu în așteptarea mediațiunii pentru pace a Statelor­ Unite. Șahull Persiei bolnav Londra, 5.— Se telegrafiază din Teheran că șahul Persiei ar fi avut acum ele curând mai multe atacuri ușoare de epilepsie. Starea sa­ ar fi îngrijitoare. Anturajul șahului încearcă să-l înduplece a institui o re­gență sub președinția moște­nitorului tronului și el să plece în timpul acesta să se recreeze în Europa. Conflictul austro-sârb Belgrad. 5. — Ziarul radical «Odjek» reproșează lui Pa­și­ci de a fi capitulat față de Aus­tria în timpul primului său regim. El asigură totuși pe guvern de sprijinul tinerilor radicali cât timp vor rezista atacurilor austriace în contră în depen­den­ței Serbiei. Serbia trebuia să ambițio­neze la liberarea economică și a scăpa de jugul vecinului ne­leal cu prețul ori­cărui sa­­crificiu­. ■ Mon­­u­mmen­tul lui Lascar Catargi Roma. 5. — Ziarele din Flo­rența anunță că sculptorul Ro­­manelli a isprăvit de modelat monumentul lui Lascar Ca­targi. In partea de mijloc a­ monu­mentului se află două figuri reprezintând unirea Moldovei cu Muntenia. Altă parte a monumentu­lui reprezintă pe Catargi a­­­­nunțând principelui Carol a­­­ceastă unire, care dă noui forțe României și prestigiu casei domnitoare române. In jurul bazei monumentu­lui se află un țăran român care lucrează la arăt și doai des­­cărcători din portul Galați cari lucrează pe descărcatul vapoa­relor. Ziarul «Nassione» Spune că monumentul­­ este minunat de frumos. Sculptorul Ițomanelli a ter­m­inat fie asem­enea și monu­mentul funebru al soției sena­torului român Poroineanu. Acțiunea de»apartiștiiop Londra. 6. — Ziarul «Daily News» află din Turin că con­siliul familiei Bonaparte a ho­­tărît ca principele Ludovic să mai rămână câteva timp în ar­mata rusă. Prințul Victor se va întoarce la Bruxelles ca șef al partidu­lui bonapartist. Asup­ra alegerilor sârbești Belgrad. 5.—Scupcina.— Se citește telegram­a prin care Scupcina e invitată să ia parte la conferința interparlamentară de la Londra. Asupra acestei participări se va lua mâine hotărîte. Se discută raportul comisiei de verificare a titlurilor nouilor aleși. Fostul m­inistru președinte Stoianovici, spune că nu erau­­ necesare noui alegeri, de­oare­ce regele consimțise la trecerea l­a pensie a con­juraților pe când­­ cabinetul Grușici demisionase t­ocmai din cauza neînțelege­­rei cu regele asupra trecere­ lor la pensie. Repetându-se asemenea ca­pricioase disolvări ale Scupcn­­nei, se va reîntoarce epoca O­­brenovicilor. Guvernul a împiedicat liber­tatea votului, numind și disti­­tuind mii de funcționari și fă­când felurite făgădueli (Sgo­­mot­te stînga). Stoianovici spune că cu chi­pul acesta se introduce corup­ția funcționarilor. Un exemplu al unei aseme­nea corupțiuni este numirea lui Bategcici ca secretar de legațiune la Constantinopol. ale­­ Telegramele particulare ziarului «University) Luptă intre trupe și țărani Berlin. 5.’— Telegramă din Petersburg. Din interiorul Rusiei se a­­nunță repedea creștere a miș­­cărei agrare. Multe familii au fost asasinate. Trupele dau adevărate lupte cu țăranii răzvrătiți. Alte răzvrătiri de trupe Berlin, 5. — Telegramă din Petersburg. In regimentul gardei călărețe de pe Krasnoe-Selo au izbucnit dezordine. Primul escadron a refuzat să facă serviciu, punând unele condiții, intre cari îndepărtarea comandantului și sergentului escadronului-Schimba­rea reședin­ței Curței Berlin. 5. — Telegramă din Petersburg. Generalul Trepoff va pleca în primele zile ale lui August din Crimeea. Această călătorie este pusă în legătură cu știrea apropiatei plecări a familiei imperiale la Livadia. Cercetări ale ministerului de război. Berlin. 5. — Telegramă din Petersburg. Ministerul de războiu a a­­dresat tuturor statelor majoare o circulară secretă, însărcinân­­du-le să alcătuiască liste de soldații cu culoare politică mai pronunțată și să le transmită ministerului. Lucru suspendat într-o mare administrație Berlin, 5. — Telegramă din Petersburg. Din Odesa se anunță că ad­ministrația minelor de nafta ale fraților Nobel di­n Baku a informat pe guvernator că a hotărât să suspende lucrul și să licențieze 10.000 de lucră­tori, neputându-le satisface ce­rerile. Agitațiuni contra evreilor și a Dumei Berlin. 5. — Telegramă din Petersburg. Știri din Odesa spun că în districtul Tiraspol preoții di­vulgă proclamații tipărite în tipografia statului-major al dis­trictului militar Odesa, conți­nând insinuări infame contra evreilor și contra Dumei. Deputatul Kowalewsky a fost rugat să ridice chestiunea în Dumă. . Cazărmi incendiate de cazaci Berlin, b. — Telegramă din Petersburg. Cazărmile de cazaci din Werșnedneprowsk au fost dis­truse de un incendiu sfeptă­­mâna trecută. Guvernul a fost informat că cazacii au dat ei înșiși foc ca­zărmilor fiind nemulțumiți că au fost trimiși la Verșnedne­­provsk spre a apăra orașele și proprietățile din împrejurimi. Asupra asasinărei amira­lului Ciuknin Berlin. 5. — Telegramă din Petersburg-Se comunică din Sevastopol că niște proclamațiuni împrăș­tiate în public anunță că ami­ralul Ciuknin a fost asasinat în­ urma unei sentințe de moar­te pronunțată de către socia­liștii ruși. Soldați culți exilați Berlin. 5. — Telegramă din Petersburg. Mai mulți soldați de la for­tăreața Petru și Paul au fost trimiși în garnizoane depărtate. Aceștia sunt soldații culți­­vestraeaiete in Rusia (t­elegramele Agenției Române) Promulgarea unei legi .Petersburg. 5. — «Agenția Wostnik» comunică că era s’a publicat legea adoptată de Du­mă și fie Consiliul Imperiului, aprobată fie țar, cu privire la cele 15 milioane de ruble acor­date populațiun­ei ce sufere de foamete. Aceasta e prima lege făcută de când datează noua constituțiune. Desființarea starei de asediu Petersburg. 5.— Agenția Westwic că ministrul de interne, d. Stolypin, își propune să desființeze starea de asediu în multe guvernă­­minte ale imperiului, imediat ce recolta va fi strinsă. Atentat Sebastopol, 5. — In timpul­­ ședinței tribunalului maritim, o bombă a fost asvirlitâ de la cazarma marinei contra co­mandantului regim, «Brest», în momentul când cokmehii părăsea sate. N’a fost insă­­“atins. Trepow nu se retrage Petersburg. 5. — «Agenția Westnik» comunică că este cu totul nefondată știrea dată de unele ziare despre retragerea generalului Trepew din însăr­cinarea de comandant al pa­latului. Protestare­a țăranilor Petersburg. 5. — Mișcările agrare în câte­va guvernăminte devin neliniștitoare; multe mo­șii sunt jefuite, iar proprieta­rii și arendașii sunt uciși de către țărani ca un protest în contură’ proiectului agrar votat de către Duma. Greva puHitișilor Petersburg. 5.— Știrea că o parte din agenții de poliție s’au pas­ în grevă, se confirmă.­­Agenții de poliție dintr-un cartier—după alte știri agenții din patru arondismente, ar fi făcut reclamațiuni și ar fi de­clarat că se vor pune în grevă în caz când cererile lor nu ar fi satisfăcute. Concesiune marocană dată germanilor Paris. 5 .—Se depeșează din Tanger că sultanul Marocului și-a dat consimțimentui său concesiune­ acordate societăței germane din Tanger pentru construirea portului Laroche. Cercurile germane caută să facă a se crede că purtarea Germaniei este corectă, pentru că concesiunea a fost cerută de­numita societate înainte de conferința de la Algeairas. Incident ungaro-galițian Budapesta. 5. — Câți­va tu­riști unguri voiau să treacă ieri granița în Graliția aproape de Leutschau, însă au găsit baricadat podul de pe rîul Bialka. Ungurii cercând totuși să treacă podul. G­alițienii au luat o atitudine amenințătoare. A trebuit să intervină jan­darmeria. Turiștii s’au reîn­tors pe teritoriul unguresc și au adresat telegrafic plângere ministrului de interne. fez­ neotine SWTmanut «Sasomon £an<^mant&t LOGODIȚI Huși Ia si ’* WWvNAAAAAA'SAAAAAAA/W Bociarai C. Páffiöl Medic al Spitalului Pantelimon atorcând­u-se din străinătate, își reia consultațiunile de fengle sșr­­rome, insalile și electroterapie de la 5—7 p. m. Strada ROMM No. 938 1447 VG­ .v •" LUNI $ SULII a. c. PRIMA TRAGERE Loteriei Espozițiunei Generale Române 1906 cu diverse câștiguri in suma de­­ mi­n«a din cari câiMipi principal LEI 50.0000 Tragerile vor îl publice și vor avea loc în ARENELE ROMANE, începând de la orele 8 diniiq mMEA  cari aveau întîuire asupra ca­marazilor lor. Nimeni nu e îngăduit în interiorul fortăreței. Soldații capătă foarte rar concediu. Atentist contra comandan­tului Todtleben Berlin, 5.—Duminecă niște asasini au încercat să omoare pe comandantul batalionului de săpători al gardei impe­riale, Tod­t­leben. Comandantul Toltl­eben in­tra cu calul in fluviul îsena, în apropiere de­­ satul Kor­­cimino, când un om necu­noscut ieși dintr’un șanț și trase doar focuri de revolver asupra comandantului, földleben nu fu atins. Asa­sinul alergă de-a lungul Nevei. Todtliben îl urmări. Atunci asasinul se întoarse și trase un al treilea foc de revolver care nemeri pe comandant în frunte. Ucigașul scăpă într’o barcă vîslita de două oameni. Toptleben primise acum cât­va timp o scrisoare prin care i se anunța sentința sa de moarte. Identitatea asasinului ge­neralului Kostovo Berlin. 5. —• Telegramă din Petersburg. Ziarul «Novoje Vremja» declară că identita­tea asasinului generalului Kos­­low e stabilită, dar că numele acestuia e ținut secret, din cauză că s’a descoperit o cons­pirație ai cărei membrii nu sunt încă arestați. m­amm Automorii din calea Victoriei Am dat pe larg aaientatele ac­cidentului de automebut întîmplat era la amiază pe calea Victoriei, in fața ziarului «L’Indépendance Roum­aine». Convorbire cu «l-na Didina Nestor D-na Didina Nestor se află la domiciliul său in căutarea d-lui dr. Cristodorescu. Intrebându-o despre accident, d-sa ne-a declarat că se ducea spre pasagiul român spre a lua pe o soră și a se înapoia apoi împreună acasă, cănd s’a întâm­plat accidentul. Cu toate durerile ce simte, d-na Nestor se bucură de a fi scăpat cu viață din acea groaznică în­tâmplare. Dacă nu aveam preve­derea să sar jos din trăsura, imi găseam sfârșitul acolo, zise fitosa. Am simțit durerea coastelor rupte după câte­va momente. In mo­mentul când m’am lovit, n’am simțit de­cât o lovitură puternică în partea stângă. Bietul tata, zicea dînsa, voise­a mă reține acasă, ca să plec eu dinsul, dar eu nu l’am ascultat. Ce bine făceam dacă ii ascultam ! Convorbire cu mecanicul Am găsit la poliție pe mecani­cul Andrei N. Troșculescu, șofe­rul automobilului. Nu are de­cât 17 ani. Este ori­ginar din com­. Viișoara. Intrebându-l despre accidentul întâmplat, mi-a răspuns că nu e vinovat, căci văzându-se față în față cu trăsura a strâns frâna pe loc, dar automobilul a patinat câți­va pași. Găsește vinovați pe birjari cari, zice el, nu și-au stăpânit caii. Arată că de abia sosise de la mo­șia Alfixieni împreună cu d. Sa­­moil Beligrădeanu, fratele d-lui Moscu, proprietarul automobilu­lui, și cu guvernanta copiilor săi. A condus pe d. Samuel Beligă­­deanu la hotel Bulevard și apoi pe guvernantă in calea Grivițeî. In momentul când s’a întâmplat accidentul se întorcea din calea Grivițeî. Zice că tot­deauna merge cu vi­teză mare, dar nici odată nu i s’a mai întâmplat asemenea accidente. Proprietarul automobilului va fi dat judecăței, dimpreună cu me­canicul care-i conducea. ȘTIRILE NOPȚEI Hoț de biciclete Individul Ghiță Filipescu a fu­rat o bicicletă de la sergentul Radu Constantin din comp. 2, pe când acesta se afla în cancelaria companiei. Căzut la stradă Sergentul cu No. 242 a condus la circ. I pe individul Vasile An­drei, în etate de 56 ani, fost ser­vitor la Bragadiru, care a fost găsit în str. Teilor, căzut în ne­simțire, a fost transportat la spitalul Golțea Parcel Otetsieșanu Compania lirici rămână, zestere C. Bîrje la Joia, 6 iulie, 1906 După cererea generală se va juca „îăâ«« veselă“ (Die Lustige­ Witwe) In curînd : Gloreta în concen­trare, Studentul cerșetor și Mascota________ M­ălina EâȘCA Artiști Ascuiiți ai Teatral»! talknul — Joui, 6 iulie .— Se va juca pentru a treia oară Jastinete astrasiM“ Comedie in 3 acte localizată de d. Emil D. Fagure In actul I Cânteciri «Profîoresei In actul II Mar­șu­l luî și Dan­swl*Serpe»0»rî«r GRADINA BUNDUZIEI­­- Azi Jouî, 6 luRc ISiKj— — Se va cânta —■ Cu concur­sul d-rei P. Moor și al d-M P. Ghimpeleanu VA © AJONZH (Die Landstreicher) Operetă în 3 acte, de Ziehrer ZAHE SUCCESS .A. 31T 33 25: .A. I Parcuhü DTMASIMO | || In fie­care zi de la orele g> £* 7 în sus ! Man Mat€Hnri | S • " de g intre celebrele echipe ^ * ANtiLO AMERICANE g < sub direcțiunea profesorilor || •3 Pftssy și St. flair g Unirii în toată lumea || Distracție pentru familii "MARE SUCCES! întristații : Elena L Mavrodin, Sofia D. Mavrodin, Maria, Alexan­dru Dimancea și Eufemia Cor­­beanu, au nemărginita durere a va face cunoscut perderea prea iubitului :«» soț, fiu, frate și ginere Ioai D. Mavrodin­ fost magistrat, advocat încetat din viață după o scurtă suferință la băile Bălțătești și vă roagă să bine-voiți a lua parte la serviciul religios ce va avea loc azi, Jouî, 6 iulie, orele 10 a. m. in capela cimitirului Șerban-Vodă (Bellu­). Amicii și cunoscuții sunt rugați a considera aceasta ca invitațiune.­­ întristatele familii: Zottu, Gane, Colescu, Căp. G. Plesnite, Pancit, Vălsăno­iu, Dum­itrescu și N. Băr­­cănescu, au durerea de a anunța încetarea din viață a prea iubitei lor fiică, nepoată și vară Ortansa F. Zottu in edație de 19 nsi. Ceremonia funebră se va face azi, Jouî, 6 iulie, orele 5 p. m. în capela cimitirului Bellu, unde sunt­ depuse rămășițele pământești. Aceasta ține loc ori­cărei alte imm­itațiuni­ de viizmi cu preț avantagios un foc rîrnit la Predeal, care a aparținut Do­meniilor Coroanei 1130 metri pă­trați, pe frontieră lângă Vila­­ Fa­che Petropopescu ; asemenea ,ca­sele din București, strada Lucaci No. 33, compuse din 7 camere c­u instalație de gaz, calorifer, bac,etc. Doritorii se vor adresa la d-na avocat M- N. Doicescu, Calea Că­lărașilor No. 152, București. , 1129 m mmză CASA DIN PLOEȘTI b­ulevardul i^pep^CB^i 8 A se adresa : Calea Călărașilor No. 32, București. 1126 MMMmm — DENTIST — IT S­ tI M­U­T­A­T lângă Palaiul Ilegal, colț strada Sf. Ionică cu strada Gât»$­ille<uiu. m3 pl­f­ Se aduce la cunoștința d- lor că, în sala de 10 Iul­ie orele 4 p. m­. se va ține țiune publică pentru darea treprindere a construcției locale de spitale rurale « Carol I» și anume : în corn Gu­rbanești, din județul Ilfov comuna Filipești-Târg, din si țul Prahova. Această licitațiune se va ț în ziua și la orele sus indic­atât la Direcția Sanitară cât i Prefectura județului­­ Prahova, din acela din com. Filipesti-T Licitați­unea se va țină pri ferte sigilate, conform legei co­tabilităței generale a Statuia concurenții, spre a fi admit licitațiune, vor trebui să dei odată cu oferta și recipisa­ți de Depuneri și Consemnat sau a altei adm­inistrațiuni fi­ciare, cuprinzând garanția p­rorie de 4 °­ C, din valoarea 1 a lucrărilor de pe deviz și să creze că sunt ingineri sau “feecți cărora li s’au recurs­ dreptul de liberă practică a c­alităței lor în țară, sau să­tifice prin acte sau ’certificat tentive, emanate de la autori publice, că au executat li publice importante în frmd știincios și satisfăcător. Aprovizionarea de mată precum și lucrările în ger vor începe imediat, după se­tea contractului, care, nu mai târziu de 10 zile de la aprobărei adjudecațiuneî, adjudecat­orul va trebui să de pe lângă garanția provizorii 20­0 din valoarea totală a tii­lor de pe deviz, care vfta­ garanția definitivă, ce se daza antreprizei la terminar crărilor, după aprobarea i țim­ei provizorie. Lucrurile de roșu vor trei fie terminate cel mai târziu la 1 Octombrie 1906, iar lui definitive până la 1 Iulie . Toate lucrările trebuesc <­tate in cele mai bune cont­ de soliditate și cu maturi cea mai bună calitate. Plaza lucrărilor se va fi minister, pe baza situațiuni tocmite de arhitect, treptat provizionarea și înaintarea din cuantumul­­ cărora se­­­­ține 6% pentru garantarea execuțiuni a lucrărilor p provizoriu și cari nu se vor de­cât după un an de la di­repțiunea provizorie, când face recepția definitivă ; ma­terialele până la intrebul lor în clădire, se vor trece luațiune cu un scăzământ­­ la prețurile respective. Planurile, devizurile, câi­nile din prezenta publicații nouile condițiuni generale întreprinderi, caetele de­­ și condițiunile pentru bun­cotare a lucrărilor de ar baza cărora se va ține licite și cari vor face parte vite din contract, se pot vedea care zi de lucru, la Direcți Generală a Serviciului Sa­­ S­rrviciul Spitalelor și Osițic și la Prefectura jud. Prahov Dispozițiunile art. 73—83 legea comptabilităței publice obligatorii pentru ținerea i­nim­ei. Director general al serv. sa Dr. Chi’eqîn No. 11975. 30 Iunie „Folositorul" la treci Numai cu aparatul «Folosit este posibil a treera grânt lave, umede, po lite, scăzute cu uscate fără nici o visil boabe și fără să spargă, bo. Costul unui aparat com­ple 150 franco Ungaria. Aplicabil la ori­ce siste­ batoze, indicând la comant putere al batozei. Inginer Emerich de leleni Sf. Apostoli 29, București. 1144 ¥ sfî <ie Mag. SLANIC- Mokloi Apropiere Casino, băi, tării, 12 camere mobilat dresa C. Smerea, Steni;­ 1151 ^ mmmm m <le vi*stimt’ tram­-care, cai hamuri, pentru Expoziție, ga vit numai tram-care. A se o strada Lueaeî No. 1§. 1153 cu prețul avantag Locomobi­l vlnz 10 și 8 cai putere puțin însă’ făcute ca noui, perfect de funcțiune, fabricațiune Schmidt-A se adresa Strada Brutus (fyzigă Circul Lideii), Buc 1452 Itin Ceasorni LUCRATOR, CAÜ OEASORNICABIA ,00 ISLCUREȘTĂ Oferte­­ sie- adresa .

Next