Universul, octombrie 1905 (Anul 23, nr. 269-299)
1905-10-01 / nr. 269
RJoșia primăriei lisa Lipsea.— (Vezi explicația) asuna București, 30 Septembrie. Chestiunea terenurilor petrolifere Deși s’a anunțat că guvernul are gata o soluțiune în chestiunea terenurilor petrolifere ale Statului, până acum nu s’a făcut cunoscut în mod oficial în ce ar consta ; această soluțiune. Un chip de informațiuni fără caracter oficial s’au dat însă unele indicațiuni cari, întru cât n’au fost nici desiințite nici contrazise, merită să fie relevate. Se pare așadar că hotărirea la care sa oprit guvernul ar fi ea să se despartă, chestiunea explorării terenurilor petrolifere ale Statului de chestiunea exp nuferilor, cea din leid rezervându-se a se face în regie, și numai după aceasta să se treacă la rezolvarea chestiunii concesionărilor pentru exploatare. Până acum se știe că ofertele ce se făcuseră Statului, atât aceea a băncilor streine cât și a societății «România», constituită acum câteva luni, cuprindeau propuneri privitoare în primul rînd la explorare, și numai pe temeiul rezultatelor explorării și la exploatare. Aceasta presupunea o concesionare in bloc a terenurilor Statului sau cel puțin a unei mari întinderi a lor, din cari concesionarii să-și aleagă, în urma studiilor și acercetărilor ce se obligau a face într’un anumit timp, porțiunile anume de exploatat. In declarațiunile pe cari primul ministru le-a făcut la Senat, răspunzând cunoscutei interpelări a d-lui D. Sturdza, d-sa a pus însă principiul ca să se evite o monopolizare a terenurilor petrolifere ale Statului și soluțiunea ce e vorba a se da acum chestiunii n’are să fie decât o consecvență a acestui principiu. E vorba dar ca explorările să se facă Statul însuși și tot el, pe temeiul acestor explorări, să-și împartă terenurile in loturi, pe cari să de concesioneze nu în bloc ci pe rând, poate prin licitație publică sau poate pe baza unor condițiuni fixe de el hotărîte, — în privința aceasta nu se afirmă încă nimic pozitiv. Sistemul nostru este întrucâtva analog cu acela pe care l-a urmat Statul rusesc cu concesionarea terenurilor sale petrolifere. Chestiunea, în tot cazul, este întețitoare. Se știe în ■deajuns că tocmai acum este un moment din cele mai favorabile de a se căuta să se dea un avînt cât mai puternic industriei noastre petrolifere. N’ar fi deci de cât de dorit ca guvernul nostru să pună cât mai curând la ordinea zilei această chestiune și să caute a-i da o rezolvare cât mai grabnică și mai potrivită interesului obștesc, național. Oarecari studii pregătitoare se spune că au dat la iveală niște rezultate cari fac să apară în lumina celor mai frumoase speranțe lucrarea aceasta a punerii în valoare a terenurilor noastre petrolifere neexploatate încă. E vorba de niște isvoare de venituri de o așa însemnătate, încât ar putea să determine o ridicare și o înflorire economică de natură a înlesni Statului o propășire abia sperată până mai era, pe toate terenurile. Numai să nu uităm, nici în această împrejurare, sfatul acela pe care de mult înțelepciunea popoarelor l-a scos din îndelungată ei experiență, a bate fierul până e cald, al copiilor, vor mai fi astfel alcătuite incât să corespundă priceperii aproximative a categoriilor de vârstă. Astfel câte o dată pe săptămână se vor da reprezentațiuni pentru copii între șoapte și none ani, între nouă și unsprezece și între douăsprezece și patrusprezece ani. . Din fiecare dată se va face cunoscut în mod special despre ce categorie este vorba, pentru ca părinții să fie în clar în această privință. Școlarilor li se va pune la dispoziție un număr de cărți de intrare cu prețul redus, cii lupta. ----—M«a«*ssae G2K3- ■&*-+■ -- AL 4-LEA CONGRES peste înaintarea și respân^teea șfii înțaîoa* ZIUA II-a (Prin poștă de la corespondentul nostru particular) Craiova, 26 Septembrie. Ședința de dimineață Ședința de dimineață, ca și în ziua precedentă, este rezervată comunicărilor în secții. Prezidează d. dr. Kurmuzescu. Prima comunicare o face d. Murgoci in numele d-luî profesor Negreanu. A doua comunicare e făcută de d. Murat in numele d-lui A. Golescu, sub titlul de «Distribuțiunea pinului silvestru in munții Muscelului",. D. Hepites, din numele d-luî Șt. Popescu, face biuroului o comunicare despre «Localizarea industriilor in România». Băzându-se pe 6 considerare: abundența materiei prime, existența forței de transformare, putința desfacerea, facilitatea procurarea elementelor prime transformărea, intervenția Statului ,și elementul personal, d. Popescu crede că într’un viitor apropiat, morăritul, rafinăria, fabricarea zahărului, a cherestelei, a hârtiei ; tăbăcăria și industria textilă vor lua o mare desvoltare, mărind astfel mișcarea comercială și industrială a țarei. 1). Tsalapatini face două comunicări : «Câteva observațiuni asupra reactivului Na. Gl. saturat», și «Despre o reacțiune colorantă a chininei față de chinidină». D. dr. Minovici vorbește despre localizarea arsenicului in organism în cazurile de intoxicație. O importantă comunicare este aceea făcută de d.Miron Niculescu, intitulată : «O pagină din geografia și istoria căilor ferate române». D. profesor Niculescu spune : «Istoricul construirea căilor ferate române după casele prin care a trecut se poate împărți in trei perioade și anume: a) perioada proectărilor, 1) perioada companiilor streine și în fine a căilor ferate ale statului. începutul proiectărilor construiri de căi ferate este anul 1842, când un inginer Marin din Cernăuți propuse construirea unei căi ferate de alungai Siretului. Pe atunci domnea in Moldova Mihail Sturchza, care înțelegând importanța propunere, susținu proectul dar din diferite cauze nu reuși. S’au făcut încercări în Muntenia sub Alexandru Chira tot in acelaș timp și sub barba știrbei mai târziu, dar n’au reușit. După 1859 in timpul domniei lui Alexandru Ion Guza, se propuse de către Mihail Kogălniceanu și Ion Ghica, studierea construirea de căi ferate. Adevărata dată a înființarea căilor ferate in România este anul 1868 in timpul M. S. Regelui Carol I. După ce vorbește de perioada companiilor române, indice vorbind de perioada actuală și arătând îmbunătățirile aduse acestei ramuri de bogăție a țarei. D. profesor I. Păsăreanu depune biuroului o comunicare cu privire la botanica aplicată. D-sa după ce explică mai înteia efectele otrăvitoare ale tutunului, spune că această plantă poate fi înlocuită cu succes in fumat de alte 3 plante și anume de muștar, de ridiche și de potbealul. Foile acestor plante sunt proprii pentru fumat și avantagiul ar fi că nu sunt toxice ca tutunul. D. Sava Atanasiu, in numele profesorului Simionescu, face o comunicare asupra vârstei păturilor de Claus din Carpații de Sud și din Serbia și asupra vârstei conglomeratelor de la monumentul din Tulcea. D. dr. A. Daniel vorbește «Despre alimentațiunea copiilor la țară primirea găsită în Botoșani, felicitând pe d-nii Văsescu și Isăcescu, ele modul cum au știut să organizeze serbările, iestigeai» CARNETUL MEU Komáliul și Ungurul István, «moghior» baci porcar, Mustăcios și pintenat, Cu o pipă lungă 'n dinți Se plimba înfumurat!.. Și în cale sa oprit Țanțoște! ca un stăpân Căci în drumul întâlni Un cioban voinic, român... — Ionopol3), — îi zise el Tot scoțând din pipă fum ! .—Plecăciune !.. i-a răspuns Românului dând la drum, — No, stai, baratom puțin «Te, un țire se vorbim, «Căci un vorbe, de-om vorbi, «Noi pe loc ne îndrăgim... «Spune tu, un adevărat, — «,o la tine atât cer, — «Cum ehe limbe maghice «Cum la îngerii din cer ?!.» llomoinastul i-a răspuns : —Ce să h spui?.. Cum ești boer, «/i de îngeri limba tal «Dar de cei... căzuți din cer /.» Martim. Calendar pe anul 1005 Ortodox Vineri,30 Septembrie.—Sf. Cuv. Grigorie Episcopul Armeniei ralcisc Vineri, 13 Octombrie.—Eduart^ Soarele răsare 6.29, apune 5.35 ..."«fr * ^am turcia (Corespondență particulară a „Universului“ Constantinopol, 26 Septembrie. Controlul financiar* In momentul când se scriu, nouăi agenți ai controlului financiar trebue să fi sosit toți la Salonic și poate că combitut,ea s’a și constituit. Se știe că Puterile’ cazând de acord asupra principiului controlului și numind fiecare delegați, • au făcut o serie de demersuri zadarnice spre a obține ca Sultanul să recunoască noua instituție internațională: încă de acum două săptămâni, ambasadorul austro-ungar remitea Portei o notă semnată de reprezintanții tuturor marilor puteri. Nota spunea că întârzierea aplicărei controlului în cele trei vilaete are de datara a aduce complicații grave. Ce a făcut Sultanul ? Este ușor de ghicit. A numit o comisiune de data aceasta, însă puterile au trecut peste acest subterfugiu prea cunoscut. Desigur că printre guvernele europene este unul sau două, cari sunt ferm hotărîte să ducă lucrurile până la capăt. Desigur iarăși, că opinia publică, bine informată azi asupra celor ce se petrec în Macedonia, trebue să fi influențat asupra hotărî’ iilor luate ici și colo. Fapt este că comisarii sunt în funcție. Aceea ce mai este de relevat e că se substitue sistemului de control a două națiuni «cele mai interesante», controlul națiunilor desinteresate. Și aceasta este importantul. De remarcat iarăși sunt două fapte: întâiul că Austria și Rusia nu au numit controlori financiari speciali, că agenții lor civili vor cumula duble funcțiuni, d. Oppernheim pentru Austria și d. Demerkc pentru Rusia. Al douilea că atribuțiile controlorilor financiari nu par a fi fost bine definite. Va fi deci vorba de un organizm noui în care se vor contopi atribuțiile agenților civili. Intrarea, in funcțiune a comisiunei este deci un mare eveniment pentru Macedonia, unde lucrurile pot fi modificate cu mult. Și acei din Macedoneni cari nu au cerut Europei decât să intervină în favoarea umanităței și a dreptului, vor recunoaște că o sforțare considerabilă s’a făcut in favoarea lor. stop. CRONICI FEMININE Un teatru pentru copii Ziarele dieneze anunță că in capitala Austriei se va deschide la începutul Iurtei Noembrie, un teatru pentru copii. Arena experimentelor o vor forma așa numitele «satele Nestroy», din Praterstrasse. Autoritățile au dat deja concesiunea cuvenită pentru deschiderea acestui teatru pentru copii. Acum se lucrează la compunerea ansamblului pentru scenă. Acesta va fi jucat numai de actori de carieră. Reprezentațiile se vor da de trei ori pe septemână după amiazi și adică in zilele, in cari nu sunt cursuri în școale, ele vor începe la ora 3, iar în zilele de școală, după terminarea instrucțiuniei. Piesele ce se vor reprezintă, si cari vor fi potrivit oferei de idei după Meusa, pe la nord de Verdun și-ar veni, să pătrundă prin Argona, repetând astfel faimoasa invasie a ducelui de Brunsvig din 1793. Pentru a termina cu generalitățile, ce compun in această primă cronică asupra manevrelor noastre, dau mai la vale și idea specială a fiecărei divizii, cu toate, că voi reveni asupra ei, cu ocazia discuții manevrelor pe zile. Idea specială a celor două divizii este următoarea : Divizia 7-a, detașată din armata de Est, in scopul de a proteja concentrarea armatei sale, primește ordine înainta de la Hârlău spre Botoșani și a respinge trupele inamice, ce vin din acea parte. Ca prescripțiune de detaliu se indica divisia 7-a, ca in seara de din Septembrie , să fie concentrată la Hârlău, și in împrejurimi. Divisia 8-a, detașată din armata de Vest, înaintează de la Dorohoi spre Sârlău, cu intențiunea de a respinge trupele inamice, despre care se știe că se găsesc intre Hârlău și Tg.Frumos și a se uni apoi cu armata sa. Iarăși ca prescripțiune de detaliu se indică divisia 8-a să se adune în regiunea Bucecea-Leorda pentru seara de 25 Septembrie. In timpul tulburărilor au fost mai mulți răniți, dar nici un mort. , Isbândă tipografilor Moscova. 29. — Toți editorii de ziare au decis să satisfacă cererile tipografilor. (Telegramele particulare ale ziarului «Universul») Teribilă situație la Moscova Berlin, 29.— Telegramă din Constantinopol : Din Moscova se anunță că domnește acolo anarhic. In toate stradele se clău lupte. Mișcarea revoluționară are un caracter hotărit politic. De o săptămână circulația tramvaelor e încetată. De cinci zile nu apare nici un ziar. La biuroul telegrafic s’a dat o luptă crâncenă între trupe și răsculați. Aceștia voiau să pună stăpînire pe telegraf spre a împiedeca trimiterea de depeși către guvernatorul Petersburgului. Mai la urmă infanteria a isbutit să închidă toate stradele cari duc la localul telegrafului. Telegrafiștii lucrează sub protecțiunea soldaților. Insă soldații, neputend să doarmă me zi nici noapte, sunt prăpădiți de oboseală. Toate fabricele și atelierele sunt goale. Numărul greviștilor trece de 200 de mii. Cele mai groaznice turburări au fost acelea din str. Tverskaja de la brutăria lui Filipon lângă care se află și o cafenea. Lucrătorii brutari greviști s’au baricadat în cel mai de sus etaj și pe acoperișul cafenelei și de acolo au deschis o bombardare cu pietre, cărămizi și focuri de revolver asupra polițiștilor și cazacilor care voiau să ia casa cu asalt. In sfirșit brutarii, siliți de focurile cazacilor, trebuiră să capituleze. Ei fură arestați, duși în curtea prefecturei de poliție și bătuți crunt cu nagaicele. XMO V IBMS 7P137X Muștele se duc la calul slab. . Crima din Baiuigeni (Ilfov) Erî seară locuitorii Gheorghe Tosif V. Iile și Dumitru Radu Preseeanu, din com. Baiumgenî (Ilfov), fiind beți s’au luat la ceartă iu cârciuma lui Const. Ionescu din localitate. Cearta degenerând în bătie, Gh. Iosif Ilie a înfipt un cuțit in pântecele adversarului seu omorindu-l pe loc. Gazul fiind adus la cunoștința parchetului, d. prim-procuror a însărcinat pe d. inspector comunal cu anchetarea cazului, iar pe d. medic legist cu facerea autopsiei cadavrului. Criminalul se află arestaț ii—IUMMIÎfrO - — — --- și mijloacele de a combate gastroenterita». D. Petrescu, institutor din Caracal, face o comunicare relativă la manuscrisul său cu cele 4.500 de probleme de aritmetică și geometrie, toate cu raționamentele lor făcute prin metoda reducere la unitate. D. Ghermani, inginer, face ultima comunicare cu privire la higiena tehnică in orașe. Ședința se ridică la ora 1 d. a. Vizitarea gimnaziului Militar La orele 2 d. a., toți membrii congresului, în urmă invitațiunea făcută de directorul gimnaziului militar, d. maior Sava Dimitriu, se duc să visiteze această instituțiune. Congresiștii sunt intimpinați de directorul școalei și de cei două sub-directori, cei de studii, d. căpitan Manolescu și cel al companiei d. căp. Lupescu, cari urează oaspeților bună venire. Rind pe rind vizitatorii trec prin toate sălile admirând pretutindeni curățenia și buna ordine. In sala’ de gimnastică elevii școalei s’au produs perfect indanțuri naționale și coruri vocale. " In refectorul elevilor s’a servit congresiștilor sandvișuri și vin lâmnoasă. Cu această ocazie d. Hepites a închinat pentru comandantul școalei și pentru ofițeri, iar d. Kurmuzescu pentru corpul profesoral. Răspunzând d. maior Dumitriu, mulțumește pentru onoarea ce se face școalei prin această vizită și termină închinând pentru M. S. Regele și pentru Dinastie. A Stârnit ședința congresului Pe o ploaie torențială—și-mi amintesc de o glumă a unui congresist care zicea că rouă care pică la Craiova e cam abundentă— pe o ploaie torențială zic, distinșii oaspeți ai Olteniei s’au îndrumat către liceul Carol I unde avea să se țină ultima ședință a celui d’al 4-lea congres. Cel dintâi care ia cuvântul e d. dr. Teodor Mironescu, care vorbește despre «Bazele științifice ale alimentațiunei», înscris să vorbească după d. dr. Mironescu e d. dr. Murgel, ,care se dezistă ; d. D. Alexandrescu, profesor universitar, inscris și d-sa, lipsește. Atunci ia cuvintul d. Căruntu, agronom, care vorbește despre «maeteorologia agricolă». In continuare, d. Minovici, chimist legist, vorbește despre «Metoadele chimico-legale in caracterizarea sângelui). Conferința sa, ca și cea de erî, a fost însoțită de numeroase proecțiuni și ascultată cu viu interes de un public numeros, înainte de a termina d. profesor Minovici arată cum știința contabile la moralizarea societatei, căci de când cu nouile descoperiri făcute in grafologie și în chimia legală, falsificatorii și criminalii inefip să dispară, împrejurările nemai fiindu-le favorabile. Cu cuvintarea d-lui dr. Minovici seria conferințelor se sfirșește, închiderea congresului" D. Șt. Hepites, președintele asociațiunea pentru înaintarea și răspândirea științelor,declară congresul închis și mulțumind publicului care a urmărit cu atâta atenție diferitele comunicări de tot felul, tratate de conferențiari, precum și conferențiarilor, își exprimă convingerea că prosperarea științei este asigurată in țară la noi, dată fiind dragostea cu care se lucrează pentru aceasta. Banchet Somptuosul banchet oferit de prefectura județului in sala «Imperial», a fost ultimul motiv de a mai ține pe membrii congresului alături cu o parte din publicul craiovean, căruia pare că nu-i venea să se despartă așa de repede, încă câteva ore. Despre acest banchet și toasturile ridicate am vorbit in telegrama ce v’am trimis. 4 ' * , înainte de a încheia seria articolelor privitoare la acest congres, nu pot să nu relevez aprecierile bine-voitoare ale multora dintre congresiști pentru ziarul «Universul». Elogii i’au adus acestui ziar în privința modului cum își servește cititorii din punctul de vedere al exactitate și al repedei comunicări. Ca să nu citez multe nume, e destul să menționez pe al ilustrului nostru profesor, d. dr. Gr. Marinescu. i.uciiius. o cogje sca.iij £. jeaezi Muzica e tot deodată nebună și crudă, căci ea împinge totdeauna la extreme. Manevrele Regale (Prin poștă de la trimisul nostru special) Botoșani, 29 Septembrie. Primirea făcută M. S. Regelui în Botoșani era cu adevărat grandioasă. ’ Pana nici o dată nu va putea reda entuziasmul ce domnea pe vasta piață a gărei în momentul când Suveranul a luat loc în trăsură și a pornit in galopul cailor către reședință. Aclam’ațiunile n’au contenit pe întregul parcurs. Era mișcătoare in deosebi, manifestația veteranilor încărunțiți sub povara anilor și cu piepturile acoperite de decorații și care plângeau de bucurie revăzând pe bravul căpitan care i-a condus din isbândă în isbândă în luptele de pe câmpiile Bulgariei. Explozia asta sinceră de nesfirșită bucurie, populația botoșăneană și-a manifestat’o in cursul zilei și până noaptea târziu defilând în grupuri pe dinaintea cuartirului regal și isbucnind în nesfârșite uraie. Chiar era, cu tot timpul urit, mii de persoane erau înșirate d’alungul drumului in momentul când Suveranul a plecat pe câmpul de manevre.* In graba cu care v’am expediat depeșa relativă cu sosirea M. Sale, am omis de a menționa o mulțime de alte persoane cari au asistat la recepție pe peronul gărei. Intre invitați mai erau d-nii St. Canea, Th. Silvan, Laurențiu Dilat, magistrat, Șvelț, farmacist și fost ajutor de primar, Jean Ciulei, Ioan Niculescu, directorul liceului Lauricxn, etc. Banchetul de uscari Ascară s’a dat un alt banchet la palat. Au asistat toți atașații militari străini, d. general Marliade, șeful casei militare regale, general Iarca, general Tătărescu, Culcer, Tell și ceil’alțî" domni generali aflători la manevre, și I P. S. S. Mitropolitul Partenie. Din notabilitățile orașului erau invitați d-nii Gr. Goilav, Const. Codrescu, Hie Ciolac, Jean Mavrocordat, C. Giolac, I. Costiner, G. Bottez, Spaner, președintele comunitatei evreești, precum și d-nii colonel Percy N. N. Massy și James Burciier, redactori militari la ziarul «Times» din Londra, veniți în țară spre a urmări manevrele regale. După banchet, Suveranul și A. S. R. Prințul Ferdinand au ținut cerc cu invitații, până la orele 10 jum. seara. I’îoaii Rai se poate vedea un timp mai oribil ca acela care a fost erî, aci. Nu numai că timpul era foarte rece, dar ploaia era așa de abundentă încât orbea privirea și pătrundea prin hainele cele mai groase. Nourii groși se coborîseră până la pământ formând o perdea groasă prin care ochiul nu putea pătrunde. Noroiul era așa de mare pe câmp, încât trăsurile înaintau cu greutate pe șosea. M. S. Regele și A. S. R. Prințul Ferdinand i-au eșuat însă, pe acest timp oribil, a vizita pozițiile trupelor pe câmp și a urmări mersul luptei, stăruind astfel o adevărată admirație,printre asistenți. ‘ Lupta a hhuat sfirșit la amiaza din ordinul Suveranului. Soldații, muiați până in oase s’au retras prin cuartierele lor. Au avut mult a suferi și ofițeri cari n-avuseseră prevederea de a'și aduce haine de rezervă așa incât aceștia, ca și soldații, am rămas cu uniformele pe ei. Vizitarea orașulu. După cum v’am depeșat, azi, Miercuri, M. S. Regele a vizitat mai multe instituții culturale, militare și filantropice din oraș. Vizitând biserica Popăuți, clădită de Ștefan-cel Mare, Suveranul a admirat inuit sculpturile ce se văd pe turnul din apropierea bisericei. Aci, Majestatea Sa a fost primit de întregul cler al bisericei. La liceul «Laurian», de asemenea, Suveranul a găsit o frumoasă primire. Acest liceu se numără printre cele diniéul din țară și are un local mare, cu fațada monumentală. La sosirea Suveranului, elevii, înșirați pe ambele părți ale coridoarelor, au isbucnit in urale, pe când corul, acompaniat de fanfara liceului, a intonat imnul regal. In capul seărei adă sta corpul profesoral, în frunte cu d. Ion Niculescu, harnicul director al liceului. După prezentațiunile făcute de d. prefect Văsescu, d. director Niculescu a ținut o scurtă curutare relevând roadele date de această instituție pe filamul cultural. Majestatea Sa s’a întreținut o parte cu fiecare din profesorii liceului felicitându-i pentru munca ce depun spre propășirea elevilor încredințați îngrijirea lor. Apoi, Majestatea Sa a vizitat clasele făcând elevilor diferite întrebări relative la cursuri. In urma dorinței exprimată de Suveran, fanfara școalei dirijată de d. prof. Fleury, a intohat mai multe bucăți muzicale foarte dificile ceea ce i-a atras laudele Majestăței Sale. Suveranul a plecat de la liceu sub cea mai frumoasă impresie urmat de uralele elevilor și a imnului ce răsuna. M. S. Regele a fost mulțumit și de cele văzute in celelalte școli. La școala Marchian, Suveranul a fost primit de d. director Popovici-Răcăciuni și de corpul didactic, pe când corul micilor elevi intonau imnul regal. Suveranul a vizitat cu amănuntul și cazarma reg. 8 călărași și pe aceea a batalionului de vinători, interesându-se în mod amănunțit de tot ce se referă la traiul ostașului. De asemenea s’a interesat cu o vie solicitudine de spitalul militar și de spitalul Sf. Spiridon pe cari de asemenea le-a vizitat in mod minuțios. La spitalul militar Suveranul a fost întâmpinat de d. general dr. Demostene. In cursul vizitei d. dr. a făcut cunoscut Majestățea Sale că în una din secțiunile spitalului se află 5 bolnavi de tifos. Totuși Suveranul a bine voit să viziteze și pe acești bolnavi atinși de o boală contagioasă atât de primejdioasă. După amiază, Suveranul și-a continuat vizita în oraș. La eșirea de la palat mai mulți veterani i-au înaintat petițieni pe cari Suveranul le-a primit cu extremă bună-voință. La școala de meserii Suveranul s’a interesat de aproape de metoadele de predare a meșteșugurilor ce se învață in această școală și a vizitat toate atelierele de tinichigerie, tâmplărie, ferărie și mecanică ale școalei. La externatul de fete din bulevard, d-pa directoare Gheorghiu a dat Suveranului toate explicațiile relative la mersul acestei școli. M. La a rămas mulțumit pe deplin de buna ordine și progresul școalei, felicitând pe directoare și pe membrii corpului invățătoresc. In această vizită Suveranul a fost însoțit de A. S. R. Prințul Ferdinand, general Manu, general Wartiade, S. Văsescu, prefectul județului și S. Isăcescu, primarul de Botoșani. E locul de a spune că Suveranul a rămas, foarte satisfăcut de TRIBUNA MILITARĂ Manevrele regale . Manevrele noastre regale de anul acesta, ca si acelea ce au avut loc in anii din urmă se reduc la o luptă de divizie contra divisie. Pentru a spori puțin importanța lor se mai obișnuește să se alăture pe lângă divizia ce este proiectată să învingă și divizia de roșiori. «Universul», care în mai mulți ani d’a rândul a făcut dări de seamă asupra manevrelor noastre regale, a avut deja ocasiune să semnaleze neajunsul acestui dispositiv, arăturii între altele, că prin acest mod de a proceda marele nostru stat major și cel de corp de armată nu are niciodată; ocasiunea să se exerciteze în serviciul așa de greu și de delicat, al funcționărilor. Manevrele mari nu sunt făcute nici pentru trupă, nici pentru ofițeri in subordine, care nu ști alt profit decât acela, al unei osteneli mai mari și ,atâta, tot. Manevrele mari se fac și se practică, în toate țările, pentru instrucția înaltului comandament, începând de la comandanții de brigadă in sus și mai ales pentru practica serviciului de stat-major, care are nevoie să se deprindă și el cu îndatoririle sale multiple, privitoare la staționarea, mișcarea, lupta și hrana trupelor. A satisface toate aceste nevoi pentru o divizie e un lucru foarte ușor, în raport cu dificultățile materiale si tehnice, ce intîmpină comandamentul și statul-major, când e vorba de două ori trei corpuri de armată. Drept vorbind, nimic nu justifică modul nostru de a proceda, căci cheltuiala tot se face, deoarece toate corpurile de armată fac manevre in regiunea lor, in acelaș timp, așa că mi există alt motivele cât numai bănuiala că nu e teamă, să facem manevre de corpuri de armată ca să nu le încurcăm. Experiența de acum emțiva ani a dat rezultate slabe, o recunosc, dar din momele lui, ce avem o armată de 9 divizii, trebue sa ne obișnuim cu conducerea lor, căci altminteri riscăm surprinderi foarte neplăcute pentru cazul când am avea să aliniam toată oștirea noastră, pe acelaș câmp de bătae. Ideea generală a manevrelor regale, ce execută corpul 4 de armată e următoarea : «O armată de Vest înaintează intre Fălticeni și Tirgu Neamțu contra unei armate de Est, ce se concentrează intre Iași, Vaslui și Negrești». Pentru stabilirea unei teme de manevră toate ipotezele sunt permise, mai ales că la stabilirea ei,, intră o mulțime de considerațiuni privitoare la înlesnirea de transport și de hrană a trupelor, peste care nu se poate trece; îmi permit cu toate acestea o întâmpinare privitoare la stabilirea acestor teme de manevră, care mi se pare că’și are importanța ei . In armata noastră, ca in toate țările, se discută în cercurile competente și chiar de masa ofițerilor, unele idei privitoare la rolul armatei noastre intr’un caz problematic de războiu cu unul sau altul din vecinii nostril. Multe din aceste idei ar putea fi studiate, complectate și controlate prin manevrele anuale. Așa de pildă manevra trupelor noastre de acoperire, in caz când ele ar fi surprinse și atacate de o forță venind dinspre Prut, e o chestiune foarte importantă pentru noi, dar care nu s’a studiat niciodată pe teren. Tot așa s’ar putea studia acțiunea unei mase din forțele naționale, care ar avea să ocupe sau să mascheze Iașii, fie pentru a acoperi o desfășurare a noastră spre Est, ori un marș spre Nord. Ar a citat aceste exemple, fiind-că este vorba de manevrele corpului 4 de armată; ele se pot găsi pentru teritoriu fiecăruia din celelalte corpuri de armată, căci toate ating frontierele noastre. Acesta obiecțiune mi-a fost sugerată și prin nevoile noastre, și prin cele ce se petrec în alte armate. Germani au luat ca temă pentru manevrele lor din anul acesta, idea unei invaziuni franceze, care strecurându-se prin spărtura Saarbruckului dintre Metz și Strasburg, ar reuși să vină să ataceApaiența pe Rin. Această ipoteză nu e o invențiune, ci e o esperimentarea a proiecului, ce a avut Napoleon al III-lea la începutul răsboiului din 1870. Tot asemenea și francezi au luat ca subiect al manevrelor mari din 1905, idea unei invaziuni germane, care ar ocoli perdeaua defensivă franceză 1) Temă. 2) Ionopol, bună ziua. ȘTIM m STRĂXATATE — Prin poștă — Regina Charlotta de Würtemberg a împlinit alaltă ori vârsta de 41 ani. Cu această ocaziune regina a împărțit sume mari pentru scopuri filantropice, mai cu seamă pentru țărani ale căror recolte au fost compromise de grindină. Consiliul comunal al orașului Hamburg a votat suma de 5000 mărci pentru victimele cutremurului din Italia sudică. Ziarele germane anunță că în urma ploilor torențiale din zilele trecute, s'a revărsat râul Ems, pe o mare întindere a districtului Osnabrück. Alaltă ori a încetat din viață, la Berlin, soția generalului baron Trotha, comandantul șef al trupelor germane din Africa de sudvest.. Partidul radical al muncitorilor din Barcelona a hotărât să proclame greva generală, în caz dacă vor fi condamnați anarhiștii al căror proces incepe la 4 Octombrie., Cuirasatul «Renown» a plecat .Luni dimineață din Portsmouth la Genova, unde trebue să îmbarce, pe prinții moștenitori ai Angliei cari se vor duce in India și de acolo, zice-se, în Japonia. Prinții se vor îmbarca la 6 Octombrie, iar vasul «Renowo» va părăsi Genova la 8. .*. Ziarul «Czas» din Cracovia publică un articol in care se recomandă următoarea soluție pentru rezolvarea crizei ungare : «Să se introducă pentru întreaga armată austro-ungară,, în locul limbei germane, limba maghiară de comandă. In modul acesta ungurii ar ajunge la comanda lor ungurească, fără ca unitatea armatei comune să sufere vre-o sguduire. Germanii și Slavii cu greu se vor opune, ca cele 90 cuvinte de comandă să fie ungurești. In ceie-il alte poate să rămână limba armatei, ca și până acuma, cea germană«. .. Regina Angliei se va întoarce din Danemarca la 1 Octombrie, iar regele din Scoția la 2. .. Se anunță din Belgrad ziarului «New-York American» că s’ar fi descoperit in acel oraș un complot pentru asasinarea regelui Petre al Serbiei și a prințului Ferdinand al Bulgariei.." La 25 Octombrie st. n. se va judeca înaintea tribunalului arbitrar din Lipsea chestia succesiunea tronului principatului Lippe Detmold. Desbaterile vor fi secrete. ----~...-o«aa«bsb» o s <* eman— Noua primărie din Lipsea — Vezi ilustrația — Ilustrația noastră de astăzi reprezintă fațada nouei primării a orașului Lipsea (Saxonia), clădită de arhitectul Hugo Licht, profesor la școala de bele-arte. as’ss farsa 208 © in Brainlaî Fsîresea Iftrgis Am publicat la timp că d-na Maria Muscalii, din strada Cotroceni, din Capitală, a reclamat parchetului de Ilfov și comandantului corpului II de armată că locotenentul de administrație Petrescu Virgil, in complicitate cu lucrătoarea Ghizela Ionescu de la pirotehnia armatei, au sedus pe o fiică a sa în etate de 13 ani. Parchetul de Ilfov constatând că reclamațiunea d-nei Muscalii e întemeiată, a deschis acțiune publică atât contra locotenentului cât și contra femeei Ghizela Ionescu, și a însărcinat cu instrucția afacerea pe d. judecător Lahovari de la cat. 3. Comandantul corpului II de armată pe de altă parte a dat și d-sn ordin de urmărire în contralocot. Petrescu, însărcinând pe d. raportor căpitan Poenaru-Bordea cu anchetarea faptului. D. raportor constatând vinovăția lui Petrescu, l-a arestat și l-a depus la închisoarea militară. Autoritățile militare insă, probabil, că se vor desesta de această afacere și vor trimite pe Petrescu arestat autorităților civile, întrucât e constatat că el a avut in comiterea faptului o complice civilă. ____ Tamasiu. Evenimentele din Rusia [Telegramele Agenției Române) Situația în Moscova Moscova. 29. — .Cartierele centrale ale orașului sunt liniștite, dar în celelalte se produc dese conflicte între greviști și poliție. O mie de lucrători al liniei ferate Moscova- Breslau s'au pus în grevă. Mișcarea lucrătorilor n’are un caracter economic, ci politic. Lucrătorii urmăresc scopul să manifesteze în favoarea participarealor la Duma imperiului. „Universul“ în prom (De la coresp. noștri part.) Joui, 29 Septembrie. BRXIU A.—l’iața pescă viei, —Pe ziua de azi a sosit 22.000 kgr. pește și anume: 1.300 kgr. ciortânărie proaspătă, 200 sărată, 10.000 kgr. știucă proaspătă, 250 sărată , 150 cegă, 400 șalău, 5.000 albitură, 2.500 somn de tot felul și 900 babușcă. Restul in mic! cantități celel’alte specii de pește. S’a vindut cu preț mediu crapul T18.50; ciortan proaspăt 70.50, sărat 26.50 ; ciortănica proaspătă 44.50 ; sărată 26; șalăul mic 58.50; avat 32; cosac 29; lin 50 ; știuca 19; sărată 30.50; caracuda 34; babușca 14.50; sărată 19.50 ; somn pană 128 ; sarma 122.50 ; somoteiu 29 ; biban 24 ; albitură 17 ; fusari 50; Tinctru 172; pastruga 128; cega 165 și icrele de nisetru cu 14 lei kgf. _____ NOROÎÎOSÎI.—Un caz extraordinar. — In satul Probotești (Tarnauca) din județul nostru s’a petrecut un caz ne mai inchipuitț o dramă, învăluită insă momentan în cel mai profund mister. Locuitorul Karalamb Th. Ilas, plecând alaltă seară la o nuntă, lăsă acasă pe nevasta sa Anica cu doue copilițe, una in etate de două ani și alta în etate de cinci luni. A doua zi, reintorcându-se acasă, găsi casa pustie. Nevasta si copilele nicăeri. Care nu-i fu surprinderea când eșind în grădină, observă plutind cadavrele celor două fetițe într’un piciu cu apă. Pe nevasta sa Anica o găsi de asemenea înecată într’o fântână din apropiere la locul zis «Buda lui Scripcariu»; întâmplarea aceasta a produs, cum e și natural, o senzație indescriptibilă, printre locuitorii satului. Nu se știe încă ce a putut determina pe Anica Ilaș să comită disperatul act. Parchetul a dispus o anchetă severă. Medicul primar de județ a fost delegat să facă autopsia celor 3 cadavre. Vom comunica rezultatul cercetărilor. GIURGIU.— Vizită. — Azi, cu trenul de 10 și 40 m., a sosit în localitate d. Wassa Lazarewitsch, inspectorul poliției regale din Belgrad. La gară a fost întâmpinat de d. C. Ionescu, polițaiul orașului nostru și I. Vestner, fotograful poliției, care a servit de interpret de limba germană, deoarece d. Lazarewitsch vorbea această limbă, necunoscând franceza. D-sa a vizitat politia, biuroul de servitori, serviciul de urmăriri precum și atelierul fotografic polițienesc unde s’a și fotografiat., Aci i s’au dat toate explicațiile de d. polițai. D-sa a rămas mulțumit, și a luat note de toate serviciile ce aparțin poliției. De aci a trecut la palatul ad-1ministratvujid^ a fost 5țșzi»t*ț