Universul, noiembrie 1905 (Anul 23, nr. 301-326)
1905-11-02 / nr. 301
Miercuri 2 Noembrie 1005 dihanie, aia de pasăre galbenă precum a numit’o un țăran când am descins. Nu e vorbă, că pericolul nu exista pentru balon, cari chiar dacă ar fi găurit, nu poate suferi urmări grave, insă se poate îmtimpla ca proectisele să nimerească pe cineva din aeronauți și apoi este întristător gradul de ignoranță al țăranului nostru. Coborârea In timpul ascensiune! cea mai ridicată altitudine ce am atins a fost de 2500 de metri. In acest moment ne aflam aproape de Periș. La această înălțime era un ger simțitor. Temperatura era de 2 gr. sub zero. N carul îmbrăcat în paltoane, ne-am pus mănușile și tot simțeam bine gerul. La această înălțime prințul Bibescu a destupat o sticlă cu șampanie, pe care am sorbit-o cu nesaț. Șampania era rece, aproape înghețații. Era șampanie frappe ! Ne-am coborit la orele 5 și 40 m. Se înserase și apoi se răcise mult atmosfera. Aterisajul s'a făcut in condițiunile cele mai splendide. Nici n am simțit aproape când ne-am lăsat pe parata 1. Am parcurs în trei ore și ceva vre-o 40 de clinometri. Atmosfera fiind foarte liniștită, voiajul nostru s'a făcut de asemenea foarte încet.Cum se face coborirea Direcția balonului era spre Nord. Traversasem castelul d-nei Darvari spre Buftea-Periș, când deodată ne văzurăm luând drumul spre Nord-Vest, direcțiunea Târgoviștei. Ne aflam la o înălțime considerabilă și ne era tare frig. In afară de aceasta începuse să se întunece. Camaradul Assaky luă toate preparativele pentru coborire. Erau orele 5 trecute când d-sa trase panoul de deschidere. .Manevrele pentru aterisarea unui balon sunt foarte delicate și ele trebuesc îndeplinite de o persoană indemânatecă și stăpână pe mișcări. In această privință, locotenentul Assaky este singurul specialist din armata română și cel mai îndemănatec maestru. Pentru a se coborî balonul, se trage de panoul ele deschidere un cordon care corespunde cu un capac de fer ce se află la virful balonului. Trăgând in jos acea fringhie, capacul se deschide încet lăsând sa iasă gazul, care țișnește în afară cu putere. Atunci balonul are o coborire bruscă care nu se oprește decât in momentul când capacul se închide din nou. Aterisajul de era de pildă l’am făcut in maximul 4 minute de la o înălțime de 800 metri, ceea ce înseamnă că ne-am coborit cu o viteză de 200 metri și ceva minut. In timpul acestei căderi noi nu sirattam decât un vînt format in jurul nacelei de viteza mare a balonului pe când acesta despica aerul căzând. Se întunecase de a binelea și cu toate acestea caramadul nostru care zărise, cu ochiul lui deprins, un teren neted și propriu pentru atingere, nu s-a sfiit a produce căderea imediată a balonului de la acea înălțime. La o distanță,de câțiva metri d. Assaky, cu o mișcare abilă opri deodată balonul, lansandu-l să se coboare încet. Nacela se așează pe pământ iar balonul cade la o parte. Căzusem la marginea satului Poenarî, unde numeroși săteni, și nu primarul cum au publicat unele ziare, ne au ajutat la strângerea balonului. Eram la o depărtare de 3 khn. de gara I’eriș. La ora 9 și jum., ne urcarăm in primul tren ce trecea, iar la 10 descindeam in gara de Nord. Eram tare obosiți și cu toate acestea. Assaky nu se îndură a-șî părăsi balonul până ce mai Inaite nu-1 examina cu deamenantul.GreuLUile unei ascensiuni Ascensiunea unui balon nu e atât de ușoară pe cât o crede publicul. Preparativele ei, dată mult de lucru persoanei care se ocupă cu umflarea balonului și apoi ele treime,>e făcute cu scrupulositate și interes pentru a se evita o evenit’unu nenorocire. Pe de altă parte, ea este foarte costisitoare. Fiecare ascensiune costă intre 600—800 și 1000 de lei, diferite cheltueli. 14 foarte probabil că majoritatea publicului consideră aceste ascensiuni ca urmare a unei plăceri originale de satisfăcut. Scopul acestor asensiuni e cu totul altul. Prin ele se fac experiența cu porumbie, călători, de fotografierea și studiarea terenurilor, a forturilor, a topografiilor cari au o deosebită importanță pentru armată. De asemenea ascensiunile de baloane sunt foarte folositoare și absolut neqesabft pentru studii meteorologice și alte experiențe științifice. Prințul Bibescu când a luat hotărirea să suporte însemnatele cheltueli pe care le necesită un balon, a avut ca scop tocmai partea explorări tecnico-științifice a cărei aprofundare are drept rezultat practic foloase considerabile și pentru geografie, militârie, meteorologie și chiar pentru agricultură. Iată deci importanța adevărată a aeroclubului român, care, merită atențiunea și simpatia publicului. A fiscensiune la regimentul de ger,iîi Tot erî s’a făcut o ascensiune în reg. de geniu. Ministerul de război și, a comandat, pentru necesitățile armatei, un balon militar captiv, Drachen- Ballon, balon-zmeu, la fabrica din Augsburg (Bavaria). Acest balon are forma cilindrică 0 capacitate de 050 de m. cubi și a costat 17.000 lei. 141 a confecționat din aceeași calitate de mătase ca și balonul «România». Nacela lui e simplă, militărească și îngustă. In ea nu pot lua loc decât 2 persoane. Cablul— de sârmă— care are o lungime de 600 metri, vine oblic iar nacela este atârnată spre margine. Balonul acesta e întotdeauna captiv și nu servește decât numai la explorări militare. El se umfla cu hidrogen, care este păstrat în tuburi de aramă, de o capacitate de 6 și jum. c. m., fiecare. Pentru umflarea acestui balon se întrebuințează 100 de tuburi cu hidrogen condesat. El i s'a făcut prima experiență pe curtea cazărmei regimentului 1 de geniu, sub Îngrijirea și conducerea tot a d-lui locotenent Assaky. Balonul a fost înălțat la <ți$ » d. « Eveipienfele din Rusia (telegramele Agenției Române) Noul ministru de interne Petersburg, 31. — Agenția «Westnik» spune că d. Durnovo, ajutorul ministrului de interne, a fost numit girant al ministerului de interne. Liniște Petersburg, 31. — Deși se răspândise svonul că masacre antisemite ar fi iminente, liniștea a fost ieri desăvârșită. Din provincie vin știri cari spun că liniștea este complect restabilită, în majoritatea orașelor. In Varșovia circulau svonuri despre nouă masacre antisemite proiectate, dar până seara nimic nu s’a întâmplat. Liniște la Tiflis și Batum Tiflis. 31.— La Tiflis și în districtul Tiflis ordinea a fost restabilită. Starea de asediu a fost suspendată. Batum, 31.—Serviciul drumului de fier a reînceput. «SiswJWSBiKSWiawar *raaej (Telegramele particulare ale ziarului «Universul») Un articol justificativ al lui Maxim tell Berlin, 31.—Telegramă din Petersburg : Maxim Gorki publică în ziarul său «Revoluționara Prossia» un articol, în care zice că masacrarea evreilor este o rușine pentru Rusia și provoacă o revoltă generală. Oameni, cari’și zic creștini asasinează pe membrii poporului din care și trage origina Isus Christos. Pentru adevărații oameni nu există evrei și creștini, ci numai frați și oameni. Prin acest articol se desminte știrea despre antisemitismul lui Gorki. Chiar puși osîniiți la moartă și înpașsad Paris. 31. — «Journal» află din Petersburg că tribunalul de războiu a osîndit la moarte pe câțiva ofițeri de la Cronstadt cari se imbrăcasera civil spre a fugi. Imediat după darea sentinței ofițerii au fost împușcați. ’ Istioriev ca marele duca Gifil Paris. 31.—Un redactor al ziarului «Echo de Paris» a intervievat la Cannes pe marele duce Ciril. Acesta a spus următoarele : «Trăesc fericit cu nevastămea. Aceea care a intrigat în special ea să fiu exilat a fost țarina, dar mie nu’mi pasă. «Sunt indignat de libertatea acordată presei rusești. «Witte are acum totul în mână ; nu cred în acuzarea că el ar vrea să dețină prezidantul republicei deoarece devotat țarului. «Urez ca liniștea să se reîntoarcă în Rusia și să se reorganizeze armata și marina». Consternarea polonezilor Berlin. 31.— Telegramă din Varșovia : Toată lumea aci și întreaga Polonie e consternată de respingerea aspră a cerereî de autonomie și de proclamarea stărei de asediu. Pentru evreii ruși Viena, 31. — In cursul serviciului divin oficial era în biserica ambasadei ruse de aici pentru evreii din Rusia, s’a organizat o colectă care a produs 1500 coroane. Ambasadorul rus a dat 1000 coroane, un parlament prealabil Berlin. 31. Se anunță din Petersburg că toate ziarele cer lui Witte să fie întrunit congresul zemstvourilor, care se adună săptămâna viitoare, până la începutul Dumei. Până atunci,congresul zemstvurilor să exercite drepturi parlamentare, ca un parlament prealabil. to furt de praf Berlin. 31.— Se telegrafiază din Petersburg că la depozitul de praf s’a descoprit un furt de 300 kgr. de praf. Fap evreilor din Viena. 31. — Se anunță din Lemberg că fuga în masă a evreilor din Sudul Rusiei continuă. Toate trenurile sunt încărcate și sosesc cu întârzieri. Printre fugari sunt și mulți creștini. Ataar evreia ssă Viena. 31.— La Ernem s’a ținut o întrunire de evrei care a hotarit să înceapă o acțiune de ajutor pentru victimele masacrelor din Rusia. Câți vor fi executațî la KronsM Berlin. 31. — La Kronstadt, consiliul de războiu lucrează cu mare severitate. Oricine e dovedit că a luat parte activă la tulburări, e osândit la moarte prin împușcare. Pionerii sapă morminte plincolo de întăriturile orașului pentru executați. Numărul soldaților și mateloților cari vor fi executați se va ridica probabil la vr’o 600. Consiliul a primit ordin să procedeze energic contra elementelor nesigure din garnizoană. 8 mailit«s0 18 setasieris» Londra, 31.—In marea sală «Queensball» a fost o paradă a unui batalion de copii recrutați din poporațiunea evreiască a Londrei. Au asistat pe lângă rabinul suprem Adler, ministrul de război și Forster, generalisimul Roberts și apărătorul Ladysmithului, mareșalul White. După ce batalionul de copii a făcut diferite exerciții, au rostit discursuri ministrul de războiu și Witte vorbind de cruzimile din Rusia și spunând că e aproape de necrezut că s’au petrecut fapte așa de rușinoage într’o țară care se numeră printre cele civilizate. Mișcarea agrara.Țarul «aîhs mâhnit Berlin, 31. — Telegramă, din Petersburg: Apariția mar.Nfefi Sahit Iarului a provocat nouî răscoale la câteva locuri, din cauză că agitatorii ai răspândit falsa știre că manifestul adevărat a fost înlocuit cu un altul și că prin cel adevărat țarul prost îiea țăranilor să le dăruiască pămînt mari. Din causa acestei știri false s’a produs o nouă șî periculoasă mișcare agrară. Disposiția curtenilor e foarte oprimată. Țarul arată foarte rău.lîs’e galben la față și nu se preumblă de cât’ singur prin grădinile castelului. In Petersburg e liniște complectă. in stradele principale apar din când in când niște indivizi cari strigă : «Omoruți pe evrei și pe studenți în insă dânșii dispar repede. Jot» feriseră între Lucrători Berlin. 31.—Depeșă din Petersburg : Intre lucrători domnește o nouă fericere. Ei voiesc să facă cu sila a se stabili ziua de lucru de opt ore în toate falnicele mari din Petersburg. Ofițeri de marină fricoși Berlin. 31.— Telegramă din Kronstadt. Revoltele sunt intra totul potolite. Rebelii sunt arestați! Armele lor au fost luate de autorități. Se dau pe față amenunțe minunate în privința purtării ofițerilor de marină. In timpul revoltelor, dinșii s’au arătat foarte fricoși. Comandantul portului se baricadase în locuința sa. Când subalternii veniaf să'i ceară ordine, dînsul se vorbia prin mica gaură de sus a ușei. Comandantul fortăreței se baricadase și dinsul deși în fața locuinței sale erau garde puternice cu mitraliere. Dînsul nu voia să vadă nici să audă nimic. N’a răspuns la nici una dintre întrebările ce i se făceau. Sensaționalifâ declara fii aia imul marsdhuse rus Paris. 31. — In intervievat unui redactor de la «Echo de Paris» cu marele duce rus Ciril și din care v’am telegrafiat azi o parte, dînsul a mai zis : «Acum sunt exilat însă mei bucur încă de multe simpatii în Rusia. La început țarul îmi retrăsese și titlul de mare duce însă a trebuit să mi-l înapoieze căce așa retragere, după lege, nu se poate face decât prin hotărârea unanimă a consiliului de familie. Acum însă nu mai am nici o funcție și cu toate rugămințile părinților mei am fost și exilat». In privința situației din Rusia, marele duce a zis : «Evenimentele de azi sunt urmarea logică a greșelilor guvernului. «Tatăl meu, marele duce Vladimir, a demisionat din cauză că nu voia să ia asupră-și nici o sarcină de încredere în vreme ce eu sunt exilat și deosebit de asta dînsul sufere de nervi. «...Witte va forma acum cabinetul însă ar fi fost mai bine ca să nu se acorde constituția în timpul tulburărilor. «Țarul nu are simpatie pentru Witte însă l-a chemat la putere din causă că e azi singurul om care poate să domine situația». Insalarea unss’niel la căile ferate austro-ungare Viena. 31.—Conferințele delegaților ministerului de căi ferate cu reprezentanții impiegaților obstrucționiști de la căile ferate, au avut ele rezultat că impiegații au primit concesiunile ministerului. De mâine serviciul pe căile ferate va fi normal. Impiegații de la căile ferate particulare vor înceta de asemenea obstrucțiunea deoarece delegații ministerului vor avea mâine o conferință cu directorii acelor căi ferate spre a îndemna să facă și cnuști concesiuni. Nari îngrijiri pentru viața lui Witte Berlin. 31. — Telegramă din Petersburg : E mare îngrijire pentru viața lui Witte. El e neîntrerupt supraveghiat de agenți secreți. Se zice că Witte a amânat alegerile pentru Duma până să se lucreze o nouă procedură electorală. Cinci sute de persoane ucise la un i’Mii| Berlin, 31.—Se telegrafiază din Reval că s’a ținut acolo un meeting care a avut un sfîrșit sângeros. Meetingul injusi a mers bine și liniștit, insă d’o dată au apărut’ cazacii pentru a risipi întrunirea și au tras focuri trecând cu caii peste multime. Cină sute de persoane, intre cari multe femei, au fost ucise. — «.«wrawze*, K. I.Trama ■ O CXJ G IITZIME Cel care are mai multă inimă, cunoaște mai multă durere. Deraiarea de pe linia ferali Gisugiîl-Smârda (Prin fir tetrografic de la corespondentul nostru particular) Giurgiu, 31 Octombrie. Azi, la orele 10 și 5 m. dimineața, o groaznică ciocnire s’a întâmplat pe linia Giurgiu- Smârda, în dreptul cantonului 28. Trenul de marfă No. 667 sosind din București la orele 10 și 10 a fost trecut ca de obiceiu pe linia Smârda. Sosind și trenul de pasageri la orele 10.30 m. în gara Giurgiu, mașina acestui tren cu 2 vagoane a plecat la triunghiu spre a întoarce. Cum aici e o cursă și mașina avea forță mare s’a ciocnit cu trenul de marfă de pe acea linie, care pornise dinspre magazia gării din Giurgiu. Cantonierul a dat semnal de oprire însă mecanicul Temeseu de pe mașina trenului de pasageri n’a mai putut opri trenul. Trenurile s’au ciocnit. Frânarul Vidrașcu a fost tamponat ușor. Frânarul trenului de marfă, Bârsan, a sărit jos scăpând cu viață. Un alt frânar a fost lovit la picior. Un vagon distrus și 5 au deraiat. La orele 4 a venit mașină de ajutor din București. Mecanicul trenului de pasageri a fost suspendat până la facerea anchetei. „Universul“ în provincie (De la coresp. noștri part.) Luni, 31 Octombrie. GIURGIU. — Slarca poriis lui. Azi în portul Ramadan au fost 8 vapoare dintre care 4 remorchere. In canalul Sf. Gheorghe încarcă cereale șlepurile : «Silvia-Pasaraqua», «Cornelia», «Tasmania», «Olga-Fulga», «Fiii», «Marceli», «Leo» pentru Brăila și Sulina. Șlepul «Copais» a încărcat 480.375 kgr. grâu dat de Casele Cristodulo și Razis și a plecat pentru Sulina. Concert.In frumoasa sală a Ateneului, tenorul Jose C. Aratz a dat aseară un frumos concert cu concursul d-rei Filoftea Popescu, soprană lyrică, și al d-lui T. Fuchs, pianist. Tot ce este mai distins din localitate a ținut să asiste. I>e la Atenei*.—De Luni,7 Noembrie, se va deschide seria conferințelor la Ateneu. Prima conferință anunțată este a d-lui Haralamb G. Leca : «Noi, Românii». TÂRGOVIȘTE.—încetul H*.— Erî noapte, un incendiu a distrus patru clăi de ten, de pe moșia Statului «Cărbunari-Țigănia»,—pendinte de comuna Ocnița, arendată d-lui T. P. Măinescu. Paguba cauzată se ridică la 500 lei. Focul se presupune a fi pus de reü-voitori. S’au luat măsuri pentru prinderea lor. Timpul se menține frumos, dar friguros ; noaptea cade brumă groasă. mam judiciar (TRIBUNALELE CIVILE) Fiuncționari incoreeni Secția II-a a Curtei de casație a respins era recursul lui Anastase Velicescu, fost agent fiscal la percepția circ. 16 din com. Atârnați, jud. Teleorman, condamnat de Curtea de apel din București, pentru delapidare de bani publici, la trei ani închisoare. El in calitate de agent a încasat de la mai mulți contribuabili o sumă de 2552 lei pe care nu a vărsat-o în casa Statului, ci și-a insușit-o. Tot el, Curtea de casație a respins și recursul lui Gh. Vlahu, fost funcționar la serviciul tehnic al jud. Roman, condamnat pentru escrocherie la o lună închisoare. Vlahu profitând de împrejurarea că un coleg al său, anume I. Gh. Popescu, avea credit la un tutungiu, s-a dus la acel tutungiu cu un bilet ca din partea colegului sefi și a luat cinci lei. Procesul lui D. R. Plopșoreanuu Se știe că secția IlI-a a trib. Ilfov a condamnat la 2000 lei amendă pe D. R. Plopșoreanu, proprietar din jud. Gorj, fiindcă a plăsmuit un înscris ca din partea defunctului bogătaș Naum Gheorghiu și prin care acesta i se recunoștea dator cu suma de peste 900 napoleoni. In baza acestui înscris apoi el a chemat în judecată pe d-na Elena Sava Șomănescu, moștenitoarea lui Gheorghiu. Contra sentinței condamnatoare, Plopșoreanu a făcut apel, care s’a judecat era de secția III-a a Curții din București. Curtea, după lungi desbateri, a respins apelul lui Plopșoreanu. Procesul d-lui avocat Ion lován cs ministrul «Ic Interne Am publicat că d. advocat Ion lovan a dat in judecată pe ministerul de interne fiindcă, deși a reușit la concursul pentru posturile de inspectori comunali, totuși ministerul nu l’a numit ci din contra ar fi numit inspectori comunali persoane cari n’aveaut dreptul a fi numite și pentru că l’a revocat din funcția de comisar polițienesc fără să aibă vre o vină. Judecarea acestui proces a venit era înaintea contenciosului administrativ (secția 3-a a Curții de casatiol......" ~ AT. adv. Sachelarie, reprezintantul ministerului de interne, pe cale de incident, a cerut respingerea recursului d-lui Iovan, deoarece e făcut fără plată de taxă, ci numai pe baza unui act de paupertate. D. Sachelarie a susținut căj advocații plătind patentă, nu se pot folosi de acte de paupertate. Curtea găsind întemeiat acest incident, a respins recursul d-lui Iovan ca inadmisibil. In urma acestui incident,Curtea a respins și procesul ce d. Iovan a intentat ministerului de justiție fiindcă ar fi revocat pe nedrept din funcțiunea de ajutor de judecător. Grefier. SBIBBSbb5 UM1J IN TOATA LUMEA Originalitatea în reclame.Când e vorba de reclame originale, desigur ca impresarii americani sunt cei mai ingenioși. Exemplul următor e cea mai bună dovadă . Directorul unui teatru din Brooklyn era disperat că o piesă de care legase multe speranțe, nu avea succes. Steaua trupei sale, era din fericire, o excelentă înotătoare. In schimbul unei sume însemnate, directorul a decis-o să încerce o întreprindere îndrăzneață. Exact la amiazi, la ora când circulația era mai activă pe podul Brooklyn, inotătoarea s’a aruncat de la înălțimea podului în apă. O lume imensă a urmărit cu interes și neliniște peripețiile salvărei artistei și când a fost întrebată asupra cauzelor, cari au impins’o la acest act de disperare, ea a răspuns : «Sunt d-rag.. joc la teatrul Brooklyn și n’am mai voit să apar în fiecare seară în fața băncilor goale într’o piesă,, care e © capo d’operă». Din acea zi teatrul Brooklyn a fost mereu plin și piesa a rămas în asistat de Ioan Lahovari, ministrul de domenii, general Cukcer, secretarul general al ministerului de războiu, Prințul Valentin Bibescu, colonel Valeanu și întreg corpul ofițeresc al regimentului. Formatul acestui balon este mai original și mai impozant. El va rămâne înălțat câteva zile în care timp ofițerii regimentului vor face diferite experiențe. . iiBacs»c«zigBa-«g JO.-IKMKIBn»*»TM-—-ti. Valign’. Buletinul atmosferic al Iîssiitaiîilisi Meteorologie Iată buletinul atmosferic al institutului meteorologic din București pe ziua de Luni, 31 Octombrie, b*w-«î-« O descoperire înîeresneîi In județul Dâmbovița, in niște terenuri petrolifere aparținând d-lui inginer Cucu Starostescu, s’a facut in zilele din urmă o descoperire pe atât de curioasă pe cât de interesantă. E vorba de niște emanațiuni de gaz cari provin probabil de la zăcămintele de petrol aflate in sânul pămîntului. Acest gaz are mare asemănare cu cel aeriform și s’ar putea utiliza pentru iluminat. D. Starostescu, studiază in mod amănunțit această descoperire, o adevărată comoară, precum și modul de utilizare al gazului. Partea principală a acestor cercetări e de a stabili cantitatea gazului cuprins in aceste terenuri. Dacă această cantitate ar fi destul de mare, orașele din imprejurimele terenului in chestiune și chiar cele depărtate ar putea să aibă lumină cu gaz aerian, fără a avea nevoe de a face cheltueli enorme cu construirea uzinelor. Pentru a transmite gazul n’ar fi nevoe de cât de țevi prelungite in orașe și totul ar fi gata, deoarece fabricațiunea gazului se face chiar în subsol. Această descoperire, deși cu totul nouă în România, e frecventă în alte țări care posedă terenuri petrolifere. Astfel, în America și alte țări bogate in mine de petrol, s’a intimplat de multe ori ca să iasă la iveală aceste emanațiuni de gaz, cari au fost utilizate cu un succes deplin. De altfel, d. Starostescu, despre care am spus că se ocupă de această chestie, va face în curînd experiențe spre a ilumina cu gazul descoperit orașul Târgoviște. Mai târziu, dacă s’ar dovedi că acele terenuri sunt o sursă insecabilă de gaz aeriform, conductele s’ar putea aduce chiar și până în Capitală. sies. AparCOLTURA ȘI COMERȚ București, 31 Octombrie, Cereale Ultimele operați și cota cerealelor pieței Brăila pe ziua de 29 Oct. Grafi de VD 1-75 k. cu 12—14 °/C corpuri streine hect. 11000 cu lei 14.90—15 °/ kg. șlep Brăila. Grâu de Oflia—79 k. cu 5—22 °/ corpuri streine vag. 55 cu lei 13.60—16.10 %/ k. Secară de 67—72 k. vag. 11 cu lei 13.40—13.75% k. Orz de 59 —59% kg. h. 5800 cu lei 11.30— 11.40% k. șlep Brăila și 40 vag. de 56-62 k. cu lei 10.50—11% k. Orzoaica de 63—70 kg. vag. 23 cu lei 12.15—14% k. Orez de 40—45 k. vag. 10 cu lei 11.40—11.65% k. Rapița sălbatecă de 70 k. h. 900 cu lei 13% k. șlep Brăila. La 29 au mai sosit 223 vagoane și 404 care cu diferite cereale. Aceste ultime s-au vindut la obor cu următoarele prețuri: Grâu lei 35—46.504 hecto. Secară » 35—38.— 4 » Rapiță » 30—34.50 4 » Orz » 21—26.50 4 » Ovăz » 18-19.50 4 » Porumb » 28—35.50 4 » Meia » 25— — — » Ultime depeșe (Telegramele noastre particulare) Cota cerealelor in străinătate Budapesta, 29 Octombrie. Grâu de Apr. cor. 17.26 urc. 4 h. Secară,, ,, „ 14.44 urc. 4 h. Ovez ,, „ „ 14.38 urc. 4 h. Porumb „ „ 44.14 urc. 4 h. Colza „ ,, 25.20 invariabil Berlin, 29 Octombrie. Grâu Dec.măr. 180.25 urc. 1— m. Secară 167.75 urc. 1% m. Paris, 29 Octombrie. Grâu Noemb. fr. 23.55 urc. 5 c. Făină „ 31.10 invariabil Ulei de colza ,, 54.— invariabil New-York, 29 Octombrie. Grâu disp. dt. 93% scă. Vs c. Grâu de Dec. c. 92% scă. % c. Grâu de Mai. 92% scă. % c. Porumb dispon. 59% scă. % c Porumb de Dec. 54% scă. 1% c. Porumb de Main 51% scă. % c. Chicago, 29 Octombrie. Grâu de Dec.m. 86% urc. % c Grâu de Mai cent. 88% urc. % e. Porumb de Dec. 44% um. % c. Porumb de Mai. 45% urc. % c. WMBWA.T JBM ZS Spalarea, flanelei, albe. — Flanelele albe se spală, bina cu apă călducică amestecată cu spirt de amoniac. După ce s’a curățit bine, se clătește de mai multe ori în apă curată. INFOMAIliJM MARTI. ❖ Torpilorul «Smeul» patrulează brațul Chilia,pe care este Ismailul. ^ Epidemia de dizenterie din Babadag, s’a stins. In comuna Măcin și satul Smârdamii-Nou s’au ivit 3 cazuri de scarpură. ❖ Azi sa întrunește comitetul central al Asociațiunei generale farmaceutice din țară sub preșidenția d-lui farmacist dr. Frank. _ i> Toți absolvenții gimnaziului Enăchiță Văcărescu, din Târgoviște, începând de la 1875—76 și până la 1904—905, sunt rugați. In vederea istoricului acestui gimnaziu, ce se face pentru expoziția națională din 1906, a comunica direcțiunea zisului gimnaziu, până la 1 Decembrie a. c. , studiile ce au mai urmat, funcțiunile ce au ocupat și ocupă și ori ce deslușiri vor crede necesare in această privință. ♦ Corespondentul nostru din Cernăuți (Bucovina), ne-a telegrafiat la timp despre manifestația făcută în ziua de 29 Octombrie, la consulatul rusesc de acolo. Intr’o scrisoare cu aceeași dată, primită era, corespondentul ne mai comunică următoarele: Astăzi, la orele 4 p. m. a avut loc în sala meseriașilor din localitate, un parastas pentru evreii asasinați în Rusia în urma evenimentelor petrecute, organizat de către societatea academică evreiască «Zephira». După săvîrșirea serviciului, participanții — lucrători și studenți — au demonstrat în fața consulatului rusesc, spărgând mai multe geamuri. Intervenind poliția, a împrăștiat mulțimea care demonstra. Alte incidente nu au fost de semnalat. ♦ D. Mihail Vlădescu, ministrul cultelor și instrucțiunei publice, a lucrat era la departamentul d-sale cu d. Sabba Stefanescu, secretarul general iRlutic al acestui xinister. ♦ D. Gh. Carpus, de la vama Burdujeni, a fost mutat la vama Mihăileni, în locul agentului N. Stoenescu, care trece la vama Burdujeni. ^ M. S. Regele a semnat decretul pentru acordarea pensiunilor. Azi sau mâine va apare în «Monitorul Oficial» tabloul nouilor pensionari. ♦ Comisiunea de experți de pe lângă direcțiunea generală a vămilor a lucrat era, pronunțându-se asupra mai multor contestațiuni făcute cu privire la aplicarea tarifului vamal. ♦ In urma intervenirea legațiunei italiane, ministerul lucrărilor publice a aprobat a se face o reducere de 30 la sută pentru transportul pe căile ferate persoanelor ce vor vor a merge la Milano, spre a participa la congresul de asistență publică și privată, ce va avea loc in acel oraș de la 23—27 Mai 1906,—congres la care a fost invitat și guvernul român. ♦ Ministerul lucrărilor publice a trimis d-lui Miclescu, directorul general al căilor ferate împuternicirea semnată de M. S. Regele pentru a negocia, încheia și semna o convențiune privitoare la modificarea convențiunei internaționale, relativă la transportul de mărfuri pe căile ferate. ♦ Ministerul lucrărilor publice, în urma avizului consiliului tehnic superior, a aprobat proectul noului pod, ce urmează a se face peste Teleajen, la Hanu Roșu, pe linia ferată Ploești-Vălenii-de-Munte. O Sâmbătă seară s-a ținut la seminarul pedagogic universitar, sub preșidenția d-lui C. Demetrescu-Iași, o consfătuire la care au participat 40 persoane și anume profesori din toate gradele de invățămînt. Cu această ocaziune s’au pus bazele unei societăți pedagogice, al cărei scop este educația națională pe baza principiilor pedagogice moderne. Societatea se va ocupa cu chestiuni privitoare la învățământ și va face să apară cu începere de la 1 Noembrie cor. o revistă sub direcțiunea d-lui Demetrescu-Iași, al cărei scop va fi discuția principiilor de pedagogie și filosofie. Din această societate fac parte toți profesorii grupați în jurul seminarului pedagogic. La 10 Noembrie, Asociația generală a studenților universitari români va da o mare serbare studențească, urmată de dans, în saloanele Liedertaffel, sub patronagiul d-lui P. Sfetescu, prefect al jud. Ilfov ♦ S’a acordat un concediu de 15 zile d-lui Al. Catargi, ministrul țării la Londra. ♦ Doctoral D. D. Niculescu, docent la facultatea de medicină din București pentru boalele de dinți și gură, își va începe cursul său liber asupra acestor boale Joul, 3 Noembrie c. , orele 4 și un sfert. p. m. în amfiteatrul de medicină operatorie din palatul facultăței de medicină. Lecția de deschidere va fi : «Despre accidentele provocate de evoluțiunea măselelor de minte». ♦ Cea mai reușită operă a li Jules Verne,neîntrecutul romancier fantezist, operă care a fost tradusă în toate limbile și a avut pretutindeni un succes neasemănat de mare, Michel Strogoff, începe a fi publicată în Ziarul Călătoriilor ce a apărut azi, Marți 1 Noembrie. Ziarul Calătoriilor , 16 pagini mari, conține, în afară de asta, materia cea mai variată și aleasă, precum și numeroase și artistice ilustrații. Ziarul Călătoriilor a deschis și un abonament cu premii gratuite pentru abonații săi. Ziarul Călătoriilor se vinde cu 10 bani exemplarul în toată țara. ♦ D. maior Topoloveanu de la reg. Argeș No.4 și raportor special, a dat era ordonanța definitivă în afacerea fraudelor de la manutanța din Târgoviște,în care sunt împlicați după cum se știe, adjunctul cl. I, maiorul Nicolae Ghirovici, și administratorul cl. III Theodor Poenaru. Zilele acestea, decisia de punere sub acuzare va fi supusă spre aprobare A. S. Regale Principelui Ferdinand, comandantul corp. II de armată. Era a avut loc la ministerul afacerilor streine o Ere multa recepție diplomatică. ♦ D. M. Vlădescu, ministrul instrucțiunei publice și al cultelor, întorcându-se din concediu, interimul acestui departament cu care fusese însărcinat d. I. Grădișteanu, ministrul lucrărilor publice, a încetat cu începere de erî. ♦ D. Take Ionescu, ministrul finanțelor și ad-interim la justiție, care se află la Sinaia se va înapoia mâine în Capitală. ♦ D. Al. Bădărău, ministrul justiției, care se află încă la Paris, este așteptat în Capitală Vineri sau Sâmbătă. ♦ Ministerul afacerilor et»ine va anunța în curînd un examen de atașat de legație. E probabil că acest examen să aibă loc la 15 Noembrie viitor. ♦ Consiliul tehnic al pădurilor a aprobat amenajamentele următoarelor păduri particulare : Dunia Bacau, proprietatea Aurel și N. Agemolu; Caputa și Banca Bacau, proprietatea căp. Ursachi; Clăbucetu-Baiului-Prahova, proprietatea Elena D. Casianu, născută principesa Bibescu. Consiliul a aprobat scoaterea de sub regimul silvic a pădurei Consta-nce, din jud. Fabéii, cu avisul ministerului de război ș, deoarece această pădure fusese introdusă sub regimul silvic, pentru apărarea fruntariei. ♦ Un consiliu de miniștri se va ține mâine, în Capitală, sub președinția d-lui G. Gr. Cantacuzino, prim ministru și ministru de interne. o Duminecă, a avut loc la R.Vâlcea, în sala Adrian, un banchet de o sută de tacâmuri, dat de liberalii din localitate în onoarea d-lor Sturdza și Brătianu. Muzica militară a cântat în tot timpul mesei. A vorbit d. Sturdza pentru unire, apoi d. Brătianu a recomandat ca șefn contestat pe d. Sturdza. La orele 4 banchetul s’a terminat. Se scrie din Ohrida Macedonia. In mahalaua Sf. George, unde locuește Riheon, trădătorul de nație, s'a organizat sub conducerea acelui nelegiuit o bandă de asasini mai toți păstori din călivele de la Istoc. Ei au început să amenințe pe români, dar aceștia nu ți-au luat în serios, și au glumit pe socoteala lui Piheon și a grecismului.In curând s’au convins ai noștri că grecii nu glumesc, că ei începură să-și pun in aplicare la Ohrida infernalele lor planuri. Așa in ziua de 15 Oct. 3 palicari afi prins pe d. Brindu, care se ducea in mahalaua românească de sus, și era cât pe aci să-l împuște cu revolverul, dacă nu-i veți iasi în ajutor 2 turci, cari pentru norocul lui eșiaft dintr’o casă de alăturea. Abia afi trecut două zile de la acea dată și iată că la 17 c. seara pe la orele 2 și jumătate a la turca, pe când directorul școalei d. Dimonia se pregătea să se culce, se aud două detunături de pușcă și 2 gloanțe străbat in casă prin geamurile unei ferestre. Ca prin minune d. Dimonia, a scăpat teafăr, căci dușmanii l’ați zărit de afară și a fi tras văzându-1. După un sfert de ceas d-niî G. Jog și G. Mitea se duc la Primărie spre a înștiința poliția de ceea ce s’a întâmplat. Poliția, însoțita de acești buni români, a făcut perchiziție in casele unde locuesc cadauiii din Istoc cu gândul de-a găsi vre-un indice , dar această perchiziție s’a făcut numai de formă, deoarece autoritățile locale au început să protejeze pe giecomani. ȘTIRI ȘCOLARE . D. Leon, inspectorul general al învățământului secundar, s’a înapoiat din inspecțiunile făcute în Botoșani, Buzest și Focșani. ❖ Ministerul de instrucție a dat ordin ca toate răspunsurile relativ la chestionarul învățămîntului primar să fie trimise cel mai târziu până în ziua de 10 Noembrie. ❖ D. Th. Avr. Aguletti, inspectorul învățămîntului secundar, a fixat astfel lista monografiilor ce trebuesc făcute cu ocazia expoziției naționale : 1) Câte o monografie a fiecărei școli secundare (licee, gimnazii, școli secundare de fete, școli comerciale și seminare). 2) Câte o monografie in care să se arate istoricul seminariilor desființate cu redactarea cărora comisiunea expoziției a ministerului a însărcinat pe d. G. M. Ionescu. 3) O monografie cu istoricul școalelor secundare din Basarabia atâta vreme cât a fost sub stăpînirea românească (1878). 4) O monografie cu istoricul școalelor secundare românești din străinătate întreținute de Statul român. 5) Un «studiu general științific» asupra învățământului secundar, comercial,seminarial din Romînia. ❖ Ministerul instrucțiunei publice a acordat orariul și lista personalului didactic la următoarele școli particulare de fete : Institutul Lelsky, liceul Modern, școalei de fete «Elena Doamna» din Capitală și institutul Iulea Dranzis din T.Severin. ❖ Ministerul instrucțiunei publice, a autorizat pe pictorul și profesor la școala de Arte-Frumoase, d. Sp. Stambulescu să deschidă în Capitală o școală liberă de domnișoare, pentru studiarea practică a artelor plastice. ■ IMIIIIIUI fifililili «IIMI 1 Ilii gZ&BBIXsea»*»TMK* ȘTIRI JUDICIARE ❖ Secția I l-a trib. Ilfov a confirmat era mandatul de arestare a lui Ilie Balamac, care a comis în Capitală o mulțime de furturi. C Instrucția în afacerea societăței cooperative «România» s’a terminat. Farchetul, prin rechizitorul său, dă in judecata pentru fraude pe V. Paraschivescu, AL Candali și T. Balotescu, iar pe d. col. N. Costescu fiindcă în calitate de membru în consiliul de administrație, nu a observat dispozițiile codului comercial în ce privește conducerea societății. I. judecător de instrucție de la cab. I al trib. Ilfov, a terminat instrucția în afacerea practicantului Marin Popescu, zis Mălăianu, care a sustras timbre și dosare din grefa secției II-aa trib. Ilfov. Dosarul a fost înaintat erî d-luî prim-procuror spre a-șî da rechizitorul definitiv. ❖ Acum câteva zile a Încetat din viață femeea Jjliza Ruca din sir. 11 Imite din Capitală. Bănuindu-se că moartea ei ar fi provenit din cauza unui avort provocat de o persoană oarecare, parchetul a început sa facă cercetări. ❖ Parchetul de Ilfov a luat dispozițiuni ca să se confisce toate polițele luate prin fraudă de la tinarul Ștef. Buicliu, fiul d-lui dr. Buicliu. Chiar el a fost confiscată o poliță in valoare de 5.000 lei in ordinul d-lui Tauber din Odesa, poliță prezentată portăreilor Trib. comercial spre a fi protestată. ȘTIRI MILITARE .D. maior Simionescu, din geniu," a inspectat nouile pichete în construcție de pe brațul Chilia. e Prin viitorul budget al ministerului de războiu se va înființa o școală de tir pentru infanterie. SOCIETĂȚI Aseară la orele 7 a avut loc la la clubul meseriașilor întrunirea patronilor puțari. — La orele 8 seara în str. Lazăr No. 8 s’a întrunit comitetu corporației cismarilor. — La orele 9 seara a avut loc la clubul meseriașilor întrunirea cofetarilor Eu. BIBLIOti RAFII Au apărut: „Le Mottument économque",No. 12, revistă mensuală, sub direcțiunea d-lui N. Xenopol, deputat. Sumarul acestei interesante reviste este foarte variat. — „Seminarul pedagogic" : Notițe și propuneri de G. Bogdan-Duică, profesor: «© 90 înălțimea barometrului la 0 ° 742.6 mm.; temperatura aerului șr vintul liniștit de la NE; starea cerului ceață ; temperatura maximă de era 16 °; temperatura minimă de astăzi 49.Timpul prea frumos, liniștit și călduros, s’a menținut mai pretutindeni în tot cursul zilei de eră și în cea mai mare parte a nopței; în multe părți a fost bruma, iar la murite îngheț. Către dimineață a început a ploua în Moldova centrală și de jos, în Dobrogea și în estul Munteniei, în restul țarei cerul posomorât și ceață groasă. Acum pretutindeni timp închis, liniștit și umezeală mare. Temperatura a fost cuprinsă între 170 ziua la Giurgiu și — 2 ° noaptea la Sinaia, Rucăr și Câmpulung. Barometrul mult coborât, a descrescut de el, cu aproape 8 milimetri. A plouat la : Mărășeșli, Urziceni, Medjidia, Viziru, Huși, Vaslui, Berlad, Focșani, Tecuciu, Drăgușeni ,Covurlui et, Galați, Brăila, Constanța, R.Sărat și Buzău. .■ ■... Mik. z Un român se înțelege cu un arhitect neamț să’i facă o casă. — Ca să’mi fiad o casă cum s« cade. Neamțul, înțelegând în altfel vorba răspunse ■ — Ba io fac un case cum na se cade. Să s © Mâ ®i?© a numit mold și legfală D. dr. M. Minovici, medic legist și profesor universitar, și-a reînceput erî cursul de medicină legală. D-sa a vorbit erî despre : importanța medicinei legale și istoricul eĭ. Prelegerea a ținut-o erî in localul instituii medico-legal. Afi asistat pe lângă studenți și d-ni. D. Moruzzi, prefectul poliției Capitalei, primul procuror Th. Ciuflea, R. Voinescu, șeful siguranței, mai mulți magistrați și advocați, etc. După curs toți cei de față au vizitat mazăul institutului medico-legal care cuprinde mai multe secțiuni. Așa, în secțiunea anatomicopatologică sunt expuși creeri atinși de emoragii cerebrale, creeri atinși de ramolisment, etc. etc. Intr’altă secțiune sunt expuse schelete omenești așezate în viriini și talie. In secția antropologică sunt expuse cranii și creeri de ai criminalilor mai vestiți. In secția stabilirea identității sunt expuse diferite tipuri de cranii, fotografii, etc. Afară de aceasta mai sunt expuse în muzeu diferite arme de cari criminalii s’au folosit la comiterea crimelor, fringhii și alte lucruri pe cari mulți nenorocițî le-au întrebuințat spre a’șî pune capăt vieței lor. .. -----—1» -•«» ----N ROC GEN DE PUNGĂȘIE E câtva timp de când în Capitală s’afi pripășit câteva fete. Intre 15 și 42 ani, cari, sub pretextul că voesc să intre în serviciu pe la diferitele case din Capitală, fură de sting pămîntul orice le cade în mâini. Iată cum procedează ele : Află că intr’o casă,—în care sunt de mai înainte sigure că vor găsi ceva de furat,—e nevoie de o servitoare. Frumușețe, curate și deștepte cum sunt, ele se prezintă și sunt repede angajate. Zelul cu care muncesc, le fac imediat iubite și lăsate în voia lor. Lor insă nici nu le trebue mai mult. Pândesc ocazia favorabilă, pun mâna pe bijuterii, bani, sau alte obiecte de valoare ce le sunt la îndemână și se fac nevăzute. E nemărginită seria de furturi săvârșite de aceste fete. Șefa lor este o tineră și frumușică fată, în vârstă de 15 ani, anume Elena Dumitrescu, zisă și Georgescu. Ea are ochii mici, căpru , părul castaniu, fața smeadă, bărbia ascuțită, fruntea, nasul și gura potrivite. E fiica naturală a femeei Neaga Dumitrescu, din,, com. Grădiștea, jud. Vlașca. E fugită de mult de acasă și n’are acum nici un domiciliu. Ea e deținută în arestul poliției; și are la activ © sumedenie ’de furturi. A furat astfel d-lui și d-nei Cezarini, din Giurgiu, obiecte in valoare de peste 3(0) lei; a furat o brățară în valoare de 300 lei de la d. Cherente, directorul penitenciarului din Giurgiu , a furat inele, ceasornice și alte multe lucruri de pe la diferiții stăpâni pe la cari a putut intra. De regulă poliția înaintează pe aceste pungașoaice parchetului, care le punea în libertate până la judecarea procesului lor. Ele profită însă de această libertate pentru ea să caute noui victime. Atragem atențiunea publicului să ia bine seama când angajează vr’o servitoare și ca să poată scăpa de grije, să nu ia pe nimeni în serviciul dacă n'are condiență în regulă liberată de poliția Capitalei.____ __ 1*. Ultime isforiafiiuiâ ♦ Procesul școalelor grecești din Galați, Brăila, Constanța, Sulina și Tulcea se va judeca în mai multe ședințe ale consiliului permanent. Prima ședință va fi, după cum am anunțat, Vineri 4 Noembrie. Vor fi câte 2 ședințe pe săptămână. ❖ Comisia de anchetă a invățămîntului agricol s’a întrunit era d. a. la ministerul de instrucție. * Cu începere de azi, intrarea publicului nu va mai fi permisă în ministerul de instrucție, decât la biuroul de registratură, de unde se vor da toate informațiunile. ^Locotenentului Lerescu G., din jandarmii călări din București, i s-a acordat un concediu de un an în străinătate pentru interese familiare, trecându-se pe ziua de 1 Noembrie în poziție de disponibilitate. ♦ Mai multe ziare din Capitală au dat știrea cum că ministerul de finanțe ar fi hotărît să ridice măsurile de oprirea exportului porumbului. Cercetând la ministerul de finanțe dacă este exactă această știre, ni s’a afirmat cum că ministerul n’a hotărît și nici nu va hotărî nimic în această privință decât numai atunci când se va termina ancheta începută și când se va constata în mod MARȚIR