Universul, noiembrie 1905 (Anul 23, nr. 301-326)

1905-11-02 / nr. 301

Miercuri 2 No­embrie 1005 dihanie, aia de pasăre galbenă precum a numit’o un țăran când am descins. Nu e vorbă, că pericolul nu e­­xista pentru balon, cari chiar dacă ar fi găurit, nu poate suferi urmări grave, insă se poate îm­­­timpla ca proectisele să n­ime­rească pe cine­va din aeronauți și apoi este întristător gradul de ig­noranță al țăranului nostru. C­ob­o­râre­a In timpul ascensiune! cea mai ridicată altitudine ce am atins a fost de 2500 de metri. In acest moment ne aflam a­­proape de Periș. La această înălțime era un ger simțitor. Temperatura era de 2 gr. sub zero. N­ c­arul îmbrăcat în paltoane, ne-am pus mănușile și tot sim­țeam bine gerul. La această înălțime prințul Bi­­bescu a destupat o sticlă cu șam­panie, pe care am sorbit-o cu nesaț. Șampania era rece, aproape în­ghețații. Era șampanie frappe ! Ne-am­ cobori­t la orele 5 și­ 40 m. Se­ înserase și apoi se­ răcise mult atmosfera. Aterisajul s'a făcut in condițiu­­nile cele mai splendide. Nici n am simțit aproape când ne-am lăsat pe parata 1. Am parcurs în trei ore și ceva vre-o 40 de clin­ometri. Atmosfera fiind­ foarte liniștită, voiajul nostru s'a făcut de ase­menea foarte încet.­­Cum se face coborirea Direcția balonului era spre Nord. Traversasem castelul d-nei Dar­­vari spre Buftea-Periș, când de­o­­dată ne văzurăm luând drumul sp­re Nord-Vest, direcțiunea Târ­­goviștei. Ne­ aflam la o înălțime consi­derabilă și ne era tare frig. In afară de aceasta începuse să se întunece. Camaradul Assaky luă toate preparativele pentru cobo­­rire. Erau orele 5 trecute când d-sa trase panoul de deschidere. .Manevrele pentru aterisarea unu­i balon­­ sunt foarte delicate și ele­ trebuesc îndeplinite de o persoană indemânatecă­ și stă­până pe mișcări. In această privință, locotenentul Assaky este singurul specialist di­n­ armata română și cel mai în­­demănatec maestru. Pentru a se coborî balonul, se trage de panoul ele deschidere un cordon care corespunde cu un ca­pac de fer ce se află la virful ba­lonului. Trăgând in jos acea frin­­ghie, capacul se deschide încet lăsând sa iasă gazul, care țișn­ește în afară cu putere. Atunci balonul are o coborire bruscă care nu se oprește de­cât in momentul când capacul se în­chide din nou­. Aterisajul de era de pildă l’am făcut in maximul 4 minute de la o înălțime de 800 metri, ceea ce înseamnă că ne-am coborit cu o viteză de 200 metri și ceva minut. In timpul acestei căderi noi nu sirattam de­cât un vînt format in jurul nacelei de viteza mare a balonului pe când acesta despica aerul căzând. Se întunecase de a binelea și cu toate acestea caramadul nos­tru care zărise, cu ochiul lui de­prins, un teren neted și propriu pentru atingere, nu s-a sfiit a produce căderea imediată a balonului de la acea înălțime. La o distanță,de câți­va metri d. Assaky, cu o mișcare abilă opri deodată balonul, lansandu-l să­­ se coboare încet. Nacela se așează pe pământ iar balonul cade la o parte. Căzusem­ la mar­ginea satului Poenarî, unde nu­meroși săteni, și nu primarul cum au publicat unele ziare, ne au­ ajutat la strângerea balonului. Eram­ la o depărtare de 3 khn. de gara I’eriș. La ora 9 și jum., ne urcarăm in primul tren ce trecea, iar la 10 d­escindeam in gara de Nord. Eram tare obosiți și­ cu toate acestea­­. Assaky nu­ se îndură a-șî părăsi balonul până ce mai Inaite nu-1 examina cu deame­­n­an­tul.­­GreuLUile unei ascensiuni Ascensiunea unui balon nu e atât de ușoară pe cât o crede pu­blicul. Preparativele ei, dată mult de lucru persoanei care se ocupă cu umflarea balonului și apoi ele treime,>e făcute cu scrupulos­itate și interes pentru a se evita o e­­venit’unu­ nenorocire. Pe de altă parte, ea este foarte costisitoare. Fie­care ascensiune costă intre 600—800 și 1000 de lei, diferite cheltueli. 14 foarte probabil că majorita­tea publicului consideră aceste ascensiuni ca urmare a unei plă­ceri originale de satisfăcut. Scopul acestor asensiuni e cu totul altul. Prin ele se fac expe­riența cu porumbie, călători, de fotografierea și studiarea terenu­rilor, a forturilor, a topografiilor cari au o deosebită importanță pentru armată. De asemenea as­censiunile de baloane sunt foarte folositoare și absolu­t neqesabft pentru studii meteorologice și alte experiențe științifice. Prințul Bibescu când a luat ho­­tărirea să suporte însemnatele cheltueli pe care le necesită un balon, a avut ca scop tocmai partea explorări tecnico-științi­­fice a cărei aprofundare are drept rezultat practic foloase considera­bile și pentru geografie, militârie, meteorologie și chiar pentru agri­cultură. Iată deci importanța adevărată a aeroclubului român, care, me­rită atențiunea și simpatia pu­blicului. A fiscensiun­e la regimentul de ger,iîi Tot erî s’a făcut o ascensiune în reg. de geniu­. Ministerul de război și, a coman­dat, pentru necesitățile armatei, un balon militar captiv, Drachen- Ballon, balon-zmeu, la fabrica din Augsburg (Bavaria). Acest balon are forma cilindrică 0 capacitate de 050 de m. cubi și a costat 17.000 lei. 141 a confecționat din aceeași calitate de mătase ca­­ și balonul «România». Nacela lui e simplă, militărească și îngustă. In ea nu pot lua loc de­cât 2 persoane. Cablul— de sârmă— care are o lungime de 600 metri, vine oblic iar nacela este atârnată spre mar­gine. Balonul acesta e întotdeauna captiv și nu servește decât numai la explorări militare. El se umfla cu hidrogen, care este păstrat în tuburi de aramă, de o capacitate de 6 și jum. c. m­., fie­care. Pentru umflarea acestui balon se întrebuințează 100 de tuburi cu hidrogen condesat. El i s'a­­ făcut prima experiență pe curtea cazărmei regimentului 1 de geniu, sub Îngrijirea și con­­ducerea tot a d-lui locotenent As­saky. Balonul a fost înălțat la <ți­$ » d. «­ Eveipien­fele din Rusia (t­elegramele Agenției Române) Noul ministru de interne Petersburg, 31. — Agenția «Westnik» spune că d. Dur­­no­vo, ajutorul ministrului de interne, a fost numit girant al ministerului de interne. Liniște Petersburg, 31. — Deși se răspândise svonul că masacre antisemite ar fi iminente, li­niștea a fost ieri desăvârșită. Din provincie vin știri cari spun că liniștea este complect restabilită, în majoritatea ora­șelor. In Varșovia circulau sv­onuri despre nouă masacre antisemite proiectate, dar până seara nimic nu s’a întâmplat. Liniște la Tifl­is și Batum Tiflis. 31.— La Tiflis și în districtul Tiflis ordinea a fost restabilită. Starea de asediu a fost suspendată. Batum, 31.—Serviciul dru­mului de fier a reînceput. «SiswJWSBiKSWiawar *raaej (Telegramele particulare ale ziarului «Universul») Un­ articol justificativ al lui Maxim tell Berlin, 31.—Telegramă din Petersburg : Maxim Gorki pu­blică în ziarul său «Revoluțio­­nara Prossia» un articol, în care zice că masacrarea evreilor este o rușine pentru Rusia și provoacă o revoltă generală. Oameni, cari’și zic creștini asa­sinează pe membrii poporului din care și trage origina Isus Christos. Pentru adevărații oa­meni nu există evrei și creș­tini, ci numai frați și oameni. Prin acest articol se des­­minte știrea despre antisemi­tismul lui Gorki. Ch­iar­ puși osîniiți la moartă și înpașsad­ Paris. 31. — «Journal» află din Petersburg că tribunalul de războiu a osîndit la moarte pe câ­ți­va ofițeri de la Cron­­st­adt cari se imbrăcasera civil spre a fugi. Imediat după da­rea sentinței ofițerii au­ fost îm­pușcați. ’ Istior­iev ca marele duca Gifil Paris. 31.—Un redactor al ziarului «Echo de Paris» a in­tervievat la Cannes pe marele duce Ciril. Acesta a spus ur­mătoarele : «Trăesc fericit cu nevastă­­mea. Aceea care a intrigat în special ea să fiu­ exilat a fost țarina, dar mie nu’mi pasă. «Sunt indignat de libertatea acordată presei rusești. «Witte are acum totul în mână ; nu cred în acuzarea că el ar vrea să dețină prezi­da­ntul republicei de­oare­ce devotat țarului. «Urez ca liniștea să se re­întoarcă în Rusia și să se re­organizeze armata și marina». Consternarea polonezilor Berlin. 31.— Telegramă din Varșovia : Toată lumea aci și întreaga Polonie e consternată de res­pingerea aspră a cerereî de au­tonomie și de proclamarea stă­­rei de asediu. Pentru evreii ruși Viena, 31. — In cursul ser­viciului divin oficial era în bi­serica ambasadei ruse de aici pentru evreii din Rusia, s’a organizat o colectă care a pro­dus 1500 coroane. Ambasado­rul rus a dat 1000 coroane, un parlament prealabil Berlin. 31.­ Se anunță din Petersburg că toate ziarele cer lui Witte să fie întrunit con­gresul zemstvourilor, care se a­d­u­n­ă săptămâna viitoare, până la începutul Dumei. Până atunci,congresul zemst­­vurilor să exercite drepturi parlamentare, ca un parlament prealabil. to furt de praf Berlin. 31.— Se telegrafiază din Petersburg că la depozitul de praf s’a descoprit un furt de 300 kgr. de praf. Fap evreilor d­i­n Viena. 31. — Se anunță din Lemberg că fuga în masă a e­­vreilor din Sudul Rusiei con­tinuă. Toate trenurile sunt în­cărcate și sosesc cu întârzieri. Printre fugari sunt și mulți creștini. Ataar e­vreia ssă Viena. 31.— La Ernem­ s’a ținut o întrunire de evrei care a hotarit să înceapă o acțiune de ajutor pentru victimele ma­sacrelor din Rusia. Câți vor fi executațî la KronsM Berlin. 31. — La Kronstadt, consiliul de războiu lucrează cu mare severitate. Ori­cine e dovedit că a luat parte activă la tulburări, e osândit la moarte prin împușcare. Pionerii sapă morminte plincolo de întăritu­­rile orașului pentru executați. Numărul soldaților și mate­­loților cari vor fi executați se va ridica probabil la vr’o 600. Consiliul a primit ordin să pro­cedeze energic contra elemen­telor nesigure din garnizoană. 8 m­ailit«s0­ 18 setasieris» Londra, 31.—In marea sală «Queensball» a fost o paradă a unui batalion de copii re­crutați din poporațiunea evre­iască a Londrei. Au asistat pe lângă rabinul suprem Adler, ministrul de război și Forster, generalisimul Roberts și apărătorul Ladys­­mithului, mareșalul White. După ce batalionul de copii a făcut diferite exerciții, au­ rostit discursuri ministrul de războiu și Witte vorbind de cruzimile din Rusia și spunând că e a­­proape de necrezut că s’au pe­­trecut fapte așa de rușinoage într’o țară care se numeră prin­tre cele civilizate. Mișcarea agrara.­Țarul «aîhs mâhnit Berlin, 31. — Telegramă, din Petersburg: Apariția mar.Nfefi Sahit Iar­ul­ui a provocat nouî răscoale la câte­va loc­uri, din cauză că agitatorii ai răspân­dit falsa știre că mani­festul adevărat a fost în­locuit cu un altul și că prin cel adevărat țarul prost îi­ea țăranilor să le dăruiască pămînt mari. Din causa acestei știri false s’a produs o nouă șî periculoasă mișcare a­­grară. Disposiția curtenilor e foarte oprimată. Țarul arată foarte rău.­lîs’e galben la față și nu se preumblă de cât’ sin­gur prin grădinile caste­lului. In Petersburg e liniște complectă. in stradele principale apar din când in când niște indivizi cari strigă : «Omoruți pe evrei și pe studenți în insă dânșii dispar re­pede. Jot» feriseră între Lucrători Berlin. 31.—Depeșă din Pe­tersburg : Intre lucrători domnește o nouă fericere. Ei voiesc să facă cu sila a se stabili ziua de lucru de opt ore în toate fa­lnicele mari din Petersburg. Ofițeri de marină fricoși Berlin. 31.— Telegramă din Kronstadt. Revoltele sunt intra totul potolite. Rebelii sunt arestați! Armele lor au­ fost luate de a­­utorități.­ Se dau pe față amenunțe minunate în privința purtării ofițerilor de marină. In timpul revoltelor, dinșii s’au arătat foarte fricoși.­ Comandantul portului se ba­ricadase în locuința sa. Când subalternii veniaf­ să'i ceară ordine, dînsul se vorbia prin mica gaură de sus a ușe­i. Comandantul fortăreței se ba­ricadase și dinsul deși în fața locuinței sale erau garde pu­ternice cu mitraliere. Dînsul nu voia să vadă nici să audă nimic. N’a răspuns la nici una din­tre întrebările ce i­ se făceau­. Sensaționalifâ declara fii aia imul mars­­dhuse rus Paris. 31. — In intervievat unui redactor de la «Echo de Paris» cu marele duce rus Ci­­ril și din care v’am telegrafiat azi o parte, dînsul a mai zis : «Acum sunt exilat însă mei bucur încă de multe simpatii în Rusia. La început țarul îmi retrăsese și titlul de mare duce însă a trebuit să mi-l înapoieze căc­e așa retragere, după lege, nu se poate face de­cât prin hotărârea unanimă a consiliu­lui de familie. Acum însă nu mai am nici o funcție și cu toate rugămințile părinților mei am fost și exilat». In privința situației di­n Ru­sia, marele duce a zis : «Evenimentele de azi sunt urmarea logică a greșelilor gu­vernului. «Tatăl meu, marele duce Vladimir, a demisionat din cauză că nu voia să ia asupră-și nici o sarcină de încredere în vreme ce eu sunt exilat și deo­sebit de asta dînsul sufere de nervi. «...Witte va forma acum ca­binetul însă ar fi fost mai bine ca să nu se acorde constituția în timpul tulburărilor. «Țarul nu are simpatie pen­tru Witte însă l-a chemat la putere din causă că e azi sin­gurul om care poate să domine situația». Insalarea u­nss’niel la căile ferate austro-ungare Viena. 31.—Conferințele de­legaților ministerului de căi­ ferate cu reprezentanții impie­gaților obstrucționiști de la căile ferate, au­ avut ele rezul­tat că impiegații au primit con­cesiunile ministerului. De mâine serviciul pe căile ferate va fi normal. Impiegații de la căile ferate particulare vor înceta de asemenea ob­­strucțiunea de­oare­ce delegații ministerului vor avea mâine o conferință cu directorii acelor căi ferate spre a­ î­­ndemna să facă și­ cnuști concesiuni. Nari îngrijiri pentru viața lui Witte Berlin. 31. — Telegramă din Petersburg : E mare îngrijire pentru viața lui Witte. El e neîntrerupt su­prav­eg­hiat de agenți secreți. Se zice că Witte a amânat alegerile pentru Duma până să se lucreze o nouă procedură electorală. Cinci sute d­e persoane u­cise la un i’Mii| Berlin, 31.—Se telegrafiază din Reval că s’a ținut acolo un meeting care a avut un sfîrșit sângeros. Meetingul­ injusi a mers bine și liniștit, insă d­’o dată au­ a­­părut’ cazacii pentru a risipi întrunirea și au­ tras focuri tre­când cu caii peste mult­ime. Cină sute de persoane, intre cari multe femei, au fost ucise. — «.«wrawze*, K. I.Tr­ama ■ O CXJ G­ IITZIME Cel care are mai multă inimă, cunoaște mai multă durere.­ Deraiarea de pe linia fe­ral­i­ Gisu­giîl-Sm­ârda (Prin fir tetrografic de la cores­pondentul nostru particular) Giurgiu, 31 Octombrie. Azi, la orele 10 și 5 m. di­mineața, o groaznică ciocnire s’a întâmplat pe linia Giurgiu- Smârda, în dreptul cantonu­lui 28. Trenul de marfă No. 667 sosind din București la orele 10 și 10 a fost trecut ca de o­­biceiu pe linia Smârda. Sosind și trenul de pasageri la orele 10.30 m. în gara Giurgiu, ma­șina acestui tren cu 2 vagoane a plecat la tri­unghi­u spre a întoarce. Cum aici e o cu­r­să și mașina avea forță mare s’a ciocnit cu trenul de marfă de pe acea linie, care pornise din­spre magazia gării din Giur­giu. Cantonierul a dat semnal de oprire însă mecanicul Te­meseu­ de pe mașina trenului de pasageri n’a mai putut opri trenul. Trenurile s’au ciocnit. Frâ­­narul Vidrașcu a fost tampo­nat ușor. Frânarul trenului de marfă, Bârsan, a sărit jos scă­­pând cu viață. Un alt frânar a fost lovit la picior. Un vagon distrus și 5 au­ deraiat. La orele 4 a venit mașină de ajutor din București. Mecanicul trenului de pasa­geri a fost suspendat până la facerea anchetei. „Universul“ în provincie (De la coresp. noștri part.) Luni, 31 Octombrie. GIURGIU. — Slarca poriis­ lui.­­ Azi în portul Ramadan au fost 8 vapoare dintre care 4 re­morchere. In canalul Sf. Gheorghe încarcă cereale șlepurile : «Silvia-Pasara­­qua», «Cornelia», «Tasmania», «Olga-Fulga», «Fiii», «Marceli», «Leo» pentru Brăila și Sulina. Șlepul «Copais» a încărcat 480.375 kgr. grâu dat de Casele Cristo­­dulo și Razis și a plecat pentru Sulina. Concert.­In frumoasa sală a Ateneului, tenorul Jose C. Aratz a dat aseară un frumos concert cu concursul d-rei Filoftea Po­­pescu, soprană lyrică, și al d-lui T. Fuchs, pianist. Tot ce este mai distins din lo­calitate a ținut să asiste. I>e la Atenei*.—De Luni,7 No­­embrie, se va deschide seria con­ferințelor la Ateneu. Prima conferință anunțată este a d-lui Haralamb G. Leca : «Noi, Românii». TÂRGOVIȘTE.—încetul H*.— Erî noapte, un incendiu a distrus patru clăi de ten, de pe moșia Sta­tului «Cărbunari-Țigănia»,—pen­dinte de comuna Ocnița, arendată d-lui T. P. Măinescu. Paguba cau­zată se ridică la 500 lei. Focul se presupune a fi pus de reü-voitori. S’au luat măsuri pentru prin­derea lor. Timpul se menține frumos, dar friguros ; noaptea cade brumă groasă. mam judiciar (TRIBUNALELE CIVILE) Fiuncționari incoreeni Secția II-a a Curtei de casație a respins era recursul lui Ana­s­­tase Velicescu, fost agent fiscal la percepția circ. 16 din com. A­­târnați, jud. Teleorman, condam­nat de Curtea de apel din Bucu­rești, pentru delapidare de bani publici, la trei ani închisoare. El in calitate de agent a înca­sat de la mai mulți contribuabili o sumă de 2552 lei pe care nu a vărsat-o în casa Statului, ci și-a insușit-o. Tot el, Curtea de casație a res­pins și recursul lui Gh. Vlahu, fost funcționar la serviciul teh­nic al jud. Roman, condamnat pentru escrocherie la o lună în­chisoare. Vlahu profitând de împrejurarea că un coleg al său, anume I. Gh. Popescu, avea credit la un tutun­giu, s-a dus la acel tutungiu­ cu un bilet ca din partea colegului sefi și a luat cinci lei. Procesul lui D. R. Plopșo­­reanuu Se știe că secția IlI-a a trib. Ilfov a condamnat la 2000 lei a­­mendă pe D. R. Plopșoreanu, pro­prietar din jud. Gorj, fiind­că a plăsmuit un înscris ca din partea defunctului bogătaș Naum Gheor­­ghiu și prin care acesta i­ se recu­noștea dator cu suma de peste 900 napoleoni. In baza acestui înscris apoi el a chemat în judecată pe d-na E­­lena Sava Șomănescu, moșteni­toarea lui Gheorghiu. Contra sentinței condamnatoare, Plopșoreanu a făcut apel, care s’a judecat era de secția III-a a Curții din București. Curtea, după lungi desbateri, a respins apelul lui Plopșoreanu. Procesul d-lui avocat Ion lován c­s ministrul «Ic Interne Am publicat că d. advocat Ion lovan a dat in judecată pe minis­terul de interne fiind­că, de­și a reușit la concursul pentru postu­rile de inspectori comunali, totuși ministerul nu l’a numit ci din contra ar fi numit inspectori co­munali persoane cari n’a­veaut drep­tul a fi numite și pentru că l’a revocat din funcția de comisar polițienesc fără să aibă vre­ o vină. Judecarea acestui proces a ve­nit era înaintea contenciosului ad­ministrativ (secția 3-a a Curții de casatiol­­......" ~ AT. adv. Sachelarie, reprezintan­­tul ministerului de interne, pe cale de incident, a cerut respin­gerea recursului d-lui Iovan, de­oare­ce e făcut fără plată de taxă, ci numai pe baza unui act de paupertate. D. Sachelarie a susținut căj ad­­vocații plătind patentă, nu se pot folosi de acte de paupertate. Curtea găsind întemeiat acest incident, a respins recursul d-lui Iovan ca inadmisibil. In urma acestui incident,Curtea a respins și procesul ce d. Iovan a intentat ministerului de­ justiție fiind­că­­ ar fi revocat pe nedrept din funcțiunea de ajutor de jude­cător. Grefier. SBIBBSbb5 UM1J IN­ TOATA LUMEA Originalitatea în­ reclame.­Când e vorba de reclame origi­nale, de­sigur ca impresarii ame­ricani sunt cei mai ingenioși. E­­xemplul următor e cea mai bună dovadă . Directorul unui teatru din Brooklyn era disperat că o piesă de care legase multe speranțe, nu avea succes. Steaua trupei sale, era din fericire, o excelentă înotă­toare. In schimbul unei sume în­semnate, directorul a decis-o să încerce o întreprindere îndrăz­neață. Exact la amiazi, la ora când circulația era mai activă pe podul Brooklyn, inotătoarea s’a aruncat de la înălțimea podului în apă. O lume imensă a urmărit cu interes și neliniște peripețiile salvărei artistei și când a fost în­trebată asupra cauzelor, cari au­ impins’o la acest act de disperare, ea a răspuns : «Sunt d-ra­g.. joc la teatrul Brooklyn și n’am mai voit să a­­par în fie­care seară în fața băn­cilor goale într’o piesă,, care e © capo d’operă». Din acea zi teatrul Brooklyn a fost mereu plin și piesa a rămas în­ asistat de Ioan Lahovari, ministrul de domenii, general Cukcer, secretarul general al mi­nisterului de războiu, Prințul Va­lentin Bibescu, colonel Valeanu și întreg corpul ofițeresc al regi­mentului. Formatul acestui balon este mai original și mai impozant. El va rămâne înălțat câte­va zile în care timp ofițerii regimen­tului vor face diferite experiențe. . iiBacs»c«zigBa-«g JO.-IKMKIBn»*»TM-—-­ti. Valign’. Buletinul atmosferic al Iîssiitaiîilisi Meteorologie Iată buletinul atmosferic al in­stitutului meteorologic din Bucu­rești pe ziua de Luni, 31 Oc­tombrie, b*w-«­î-« O descoperire înîeresneîi In județul Dâmbovița, in niște terenuri petrolifere aparținând d-lui inginer Cucu Starostescu, s’a facut in zilele din urmă o des­coperire pe atât de curioasă pe cât de interesantă. E vorba de niște emanațiuni de gaz cari provin probabil de la ză­cămintele de petrol aflate in sâ­nul pămîntului. Acest gaz are mare asemănare cu cel aeriform și s’ar putea uti­liza pentru iluminat. D. Starostescu, studiază in mod amănunțit această descoperire, o adevărată comoară, precum și mo­dul de utilizare al gazului. Partea principală a acestor cer­cetări e de a stabili cantitatea ga­zului cuprins in aceste terenuri. Dacă această cantitate ar fi des­tul de mare, orașele din impreju­­rimele terenului in chestiune și chiar cele depărtate ar putea să aibă lumină cu gaz aerian, fără a avea nevoe de a face cheltueli enorme cu construirea uzinelor. Pentru a transmite gazul n’ar fi nevoe de cât de țevi prelungite in orașe și totul ar fi gata, de­oare­ce fabricațiunea gazului se face chiar în subsol. Această descoperire, de­și cu to­tul nouă în România, e frecventă în alte țări care posedă terenuri petrolifere. Ast­fel, în America și alte țări bogate in mine de petrol, s’a in­­timplat de multe ori ca să iasă la iveală aceste emanațiuni de gaz, cari au­ fost utilizate cu un suc­ces deplin. De alt­fel, d. Starostescu, des­pre care am spus că se ocupă de această chestie, va face în curînd experiențe spre a ilumina cu gazul descoperit orașul Târgoviște. Mai târziu­, dacă s’ar dovedi că acele terenuri sunt o sursă inse­­cabilă de gaz aeriform, conduc­tele s’ar putea aduce chiar și până în Capitală. sies. AparCOLTURA ȘI COMERȚ București, 31 Octombrie, Cereale Ultimele operați și cota cerealelor pieței Brăila pe­­ ziua de 29 Oct. Grafi de VD­ 1-75 k. cu 12—14 °/C corpuri streine hect. 11000 cu lei 14.90—15 °/­ kg. șlep Brăila. Grâu de Ofli­a—79 k. cu 5—22 °/­ corpuri streine vag. 55 cu lei 13.60—16.10 %/­ k. Secară de 67—72 k. vag. 11 cu lei 13.40—13.75% k. Orz de 59 —59% kg­. h. 5800 cu lei 11.30— 11.40% k. șlep Brăila și 40 vag. de 56-62 k. cu lei 10.50—11% k. Orzoaica de 63—70 kg. vag. 23 cu lei 12.15—14% k. Orez de 40—45 k. vag. 10 cu lei 11.40—11.65% k. Rapița sălbatecă de 70 k. h. 900 cu lei 13% k. șlep Brăila. La 29 au mai sosit 223 vagoane și 404 care cu diferite cereale. A­­ceste ultime s-au vindut la obor cu următoarele prețuri: Grâu lei 35—46.50­4 hecto. Secară » 35—38.— 4 » Rapiță » 30—34.50 4 » Orz » 21—26.50 4 » Ovăz » 18-19.50 4 » Porumb » 28—35.50 4 » Meia » 25— — — » Ultime depeșe (Telegramele noastre particulare) Cota cerealelor in străinătate Budapesta, 29 Octombrie. Grâu de Apr. cor. 17.26 urc. 4 h. Secară,, ,, „ 14.44 urc. 4 h. Ovez ,, „ „ 14.38 urc. 4 h. Porumb „ „ 44.14 urc. 4 h. Colza „ ,, 25.20 invariabil Berlin, 29 Octombrie. Grâu Dec.măr. 180.25 urc. 1— m. Secară 167.75 urc. 1% m. Paris, 29 Octombrie. Grâu Noemb. fr. 23.55 urc. 5 c. Făină „ 31.10 invariabil Ulei de colza ,, 54.— invariabil New-York, 29 Octombrie. Grâu disp. dt. 93% scă. Vs c. Grâu de Dec. c­. 92% scă. % c. Grâu­ de Mai. 92% scă. % c. Porumb dispon. 59% scă. % c­ Porumb de Dec. 54% scă. 1% c. Porumb de Main 51% scă. % c. Chicago, 29 Octombrie. Grâu de Dec.m­. 86% urc. % c­ Grâu de Mai cent. 88% urc. % e. Porumb de Dec. 44% um. % c. Porumb de Mai. 45% urc. % c. WM­BWA.T JBM ZS Spalarea, flanelei, albe. — Flanelele albe se spală, bina cu apă călducică amestecată cu spirt de amoniac. După ce s’a curățit bine, se clătește de mai multe ori în apă curată. INFOMAIliJM MARTI. ❖ Torpilorul «Smeul» patru­lează brațul Chilia,pe care este Ismailul. ^ Epidemia de dizenterie din Babadag, s’a stins. In comuna Măcin și satul Smârdamii-Nou­ s’au ivit 3 cazuri de scarpu­r­ă. ❖ Azi sa întrunește comite­tul central al Asociațiunei ge­nerale farmaceutice din țară sub preșidenția d-lui farmacist dr. Frank. _ i> Toți absolvenții gimnaziului Enăchiță Văcărescu, din­­ Târgo­­viște, înce­pând de la 1875—76 și până la 1904—905, sunt rugați. In vederea istoricului acestui gim­naziu, ce se face pentru expoziția națională din 1906, a comunica direcțiunea zisului gimnaziu, până­ la 1 Decembrie a. c. , studiile ce au­ mai urmat, funcțiunile ce au ocupat și ocupă și ori­ ce deslușiri vor crede necesare in această pri­vință. ♦ Corespondentul nostru din Cernăuți (Bucovina), ne-a te­legrafiat la timp despre mani­festația făcută în ziua de 29 Octombrie, la consulatul ru­sesc de acolo. Intr’o scrisoare cu aceeași dată, primită era, corespondentul ne mai comu­nică următoarele: Astă­zi, la orele 4 p. m. a avut loc în sala meseriașilor din localitate, un parastas pen­tru evreii asasinați în Rusia în urma evenimentelor petre­cute, organizat de către socie­tatea academică evreiască «Ze­­phira». După săvîrșirea serviciului, participanții — lucrători și stu­denți — au­ demonstrat în fața consulatului rusesc, spărgând mai multe geamuri. Intervenind poliția, a împrăș­tiat mulțimea care demonstra. Alte incidente nu au fost de semnalat. ♦ D. Mihail Vlădescu, minis­trul cultelor și instrucțiunei publice, a lucrat era la depar­tamentul d-sale cu d. Sabba Stefanescu, secretarul general iRlutic al acestui xinister. ♦ D. Gh. Carpus, de la vama Burdujeni, a fost mutat la vama Mihăileni, în locul agentului N. Stoenescu, care trece la vama Burdujeni. ^ M. S. Regele a semnat de­cretul pentru acordarea pen­siunilor. Azi sau mâine va apare în «Monitorul Oficial» tabloul noui­­lor pensionari. ♦ Comisiunea de experți de pe lângă direcțiunea generală a vămilor a lucrat era, pronun­­țându-se asupra mai multor contestațiuni făcute cu privire la aplicarea tarifului vamal. ♦ In urma intervenirea lega­­țiunei italiane, ministerul lu­crărilor publice a aprobat a se face o reducere de 30 la sută pentru transportul pe căile fe­rate persoanelor ce vor vor a merge la Milano, spre a parti­cipa la congresul de asistență publică și privată, ce va avea loc in acel oraș de la 23—27 Mai­ 1906,—congres la care a fost invitat și guvernul român. ♦ Ministerul lucrărilor pu­blice a trimis d-lui Miclescu, directorul general al căilor fe­rate împuternicirea semnată de M. S. Regele pentru a negocia, încheia și semna o con­vențiune privitoare la modificarea con­­vențiunei internaționale, relati­vă la transportul de mărfuri pe căile ferate. ♦ Ministerul lucrărilor pu­blice, în urma avizului consi­liului teh­nic superior, a apro­bat proectul noului pod, ce ur­mează a se face peste Telea­­jen, la Hanu Roșu, pe linia ferată Ploești-Vălenii-de-Munte. O Sâmbătă seară s-a ținut la seminarul pedagogic universitar, sub preșidenția d-lui C. Deme­­trescu-Iași, o consfătuire la care au­ participat 40 persoane și anume profesori din toate gradele de in­­vățămînt. Cu această ocaziune s’au pus ba­zele unei societăți pedagogice, al cărei scop este educația națională pe baza principiilor pedagogice moderne. Societatea se va ocupa cu ches­tiuni privitoare la învățământ și va face să apară cu începere de la 1 Noembrie cor. o revistă sub direcțiunea d-lui Demetrescu-Iași, al cărei scop va fi discuția prin­cipiilor de pedagogie și filosofie. Din această societate fac parte toți profesorii grupați în jurul se­minarului pedagogic.­­ La 10 Noembrie, Asociația generală a studenților univer­sitari români va da o mare serbare studențească, urmată de dans, în saloanele Lied­er­­taffel, sub patronagiul d-lui P. Sfetescu, prefect al jud. Ilfov ♦ S’a acordat un concediu de 15 zile d-lui Al. Catargi, ministrul țării la Londra. ♦ Doctoral D. D. Niculescu, docent la facultatea de medi­cină din București pentru boa­­lele de dinți și gură, își va în­cepe cursul său liber asupra acestor boale Joul, 3 Noembrie c. , orele 4 și un sfert. p. m. în amfiteatrul de medicină ope­ratorie din palatul facultăței de medicină. Lecția de deschidere va fi : «Despre accidentele provocate de evoluțiunea măselelor de minte». ♦ Cea mai reușită operă a li Jules Verne,­­neîntrecutul romancier fantezist, operă care a fost tradusă în toate limbile și a avut pretutindeni un suc­ces neasemănat de mare, Mi­chel Strogoff, începe a fi publicată în Ziarul Călăto­­riilor ce a apărut azi, Marți 1 Noembrie. Ziarul Calătoriilor , 16 pagini mari, conține, în afară de asta, materia cea mai va­riată și aleasă, precum și nu­meroase și artistice ilustrații. Ziarul Călătoriilor a des­chis și un abonament cu premii gratuite pentru abonații săi. Ziarul Călătoriilor se vinde cu 10 bani exemplarul în toată țara. ♦ D. maior Topoloveanu de la reg. Argeș No.4 și raportor special, a dat era ordonanța de­finitivă în afacerea fraudelor de la manutanța din Târgo­­viște,în care sunt împlicați după cum se știe, adjunctul cl. I, ma­iorul Nicolae Ghirovici, și ad­ministratorul cl. III Theodor Poenaru. Zilele acestea, de­­cisia de punere sub acuzare va fi supusă spre aprobare A. S. Regale Principelui Fer­­dinand, comandantul corp. II de armată.­­ Era a avut loc la ministe­rul afacerilor streine o Ere m­ulta recepție diplomatică. ♦ D. M. Vlădescu, ministrul instrucțiunei publice și al cul­telor, întorcându-se din conce­diu, interimul acestui departa­­ment cu care fusese însărcinat d. I. Grădișteanu, ministrul lu­crărilor publice, a încetat cu începere de erî. ♦ D. Take Ion­escu, minis­trul finanțelor și ad-interim la justiție, care se află la Sinaia se va înapoia mâine în Capi­tală. ♦ D. Al. Bădărău, ministrul justiției, care se află încă la Paris, este așteptat în Capi­tală Vineri sau Sâmbătă. ♦ Ministerul afacerilor et»i­­ne va anunța în curînd un e­­xamen de atașat de legație. E probabil că acest examen să aibă loc la 15 Noembrie viitor. ♦ Consiliul tehnic al pădu­rilor a aprobat amenajamen­­tele următoarelor păduri par­ticulare : Dunia Bacau, proprietatea Aurel și N. Agemolu; Caputa și Banca Bacau, pro­prietatea căp. Ursachi; Clăbu­­cetu-Baiului-Prahova, proprie­tatea Elena D. Casianu, năs­cută principesa Bibescu. Consiliul a aprobat scoaterea de sub regimul silvic a pădu­rei Consta-­nce, din jud. Fab­éii, cu a­visul ministerului de război ș­, de­oare­ce această pă­dure fusese introdusă sub re­gimul silvic, pentru apărarea fruntariei. ♦ Un consiliu de miniștri se va ține mâine, în Capitală, sub­­ președin­ția d-lui G. Gr. Cantacuzino, prim ministru și ministru de interne. o Duminecă, a avut loc la R.­Vâlcea, în sala Adrian, un banchet de o sută de tacâmuri, dat de liberalii din localitate în onoarea d-lor Sturdza și Bră­­tianu. Muzica militară a cântat în tot timpul mesei. A vorbit d. Sturdza pentru unire, apoi d. Brătianu a recomandat ca șe­­fn contestat pe d. Sturdza. La orele 4 banchetul s’a terminat. Se scrie din Ohrida Mace­donia. In mahalaua Sf. George, unde locuește Riheon, trădătorul de nație, s'a organizat sub con­ducerea acelui nelegiuit o bandă de asasini mai toți păstori din călivele de la Istoc. Ei au­ înce­put să amenințe pe români, dar aceștia nu ți-au­ luat în serios, și au glumit pe socoteala lui Piheon și a grecismului.­­In curând s’au convins ai noștri că grecii nu glumesc, că ei înce­pură să-și pun in aplicare la O­­hrida infernalele lor planuri. Așa in ziua de 15 Oct. 3 pali­cari afi prins pe d. Brindu, care se ducea in mahalaua românească de sus, și era cât pe aci să-l îm­puște cu revolverul, dacă nu-i ve­ți iasi în ajutor 2 turci, cari pen­tru norocul lui eșiaft dintr’o casă de alăturea. Abia afi trecut două zile de la acea dată și iată că la 17 c. seara pe la orele 2 și jumătate a la turca, pe când directorul școalei d. Dim­onia se pregătea să se culce, se aud două detunături de pușcă și 2 gloanțe străbat in casă prin geamurile unei ferestre. Ca prin minune d. Dimonia, a scăpat tea­făr, căci dușmanii l’ați zărit de afară și a fi tras văzându-1. După un sfert de ceas d-niî G. Jog și G. Mitea se duc la Primă­rie spre a înștiința poliția de ceea ce s’a întâmplat. Poliția, însoțita de acești buni români, a făcut perchiziție in ca­sele unde locuesc cad­auiii din Istoc cu gândul de-a găsi vre-un indice , dar această perchiziție s’a făcut numai de formă, de­oare­ce autoritățile locale au­ început să protejeze pe gi­ecomani. ȘTIRI ȘCOLARE . D. Leon, inspectorul general al învățământului secundar, s’a înapoiat din inspecțiunile făcute în Botoșani, Buzest și Focșani. ❖ Ministerul de instrucție a dat ordin ca toate răspunsurile rela­tiv la chestionarul învățămîntului primar să fie trimise cel mai târ­ziu­ până în ziua de 10 Noembrie. ❖ D. Th. Avr. Aguletti, inspec­torul învățămîntului secundar, a fixat ast­fel lista monografiilor ce trebuesc făcute cu ocazia expozi­ției naționale : 1) Câte o mono­grafie a fie­cărei școli secundare (licee, gimnazii, școli secundare de fete, școli comerciale și semi­nare). 2) Câte o monografie in care să se arate istoricul seminariilor desființate cu redactarea cărora comisiunea expoziției a ministe­rului a însărcinat pe d. G. M. Io­­nescu. 3) O monografie cu istoricul școalelor secundare din Basarabia atâta vreme cât a fost sub stăpî­­nirea românească (1878). 4) O monografie cu istoricul școalelor secundare românești din străinătate întreținute de Statul român. 5) Un «studiu general științific» asupra învățământului secundar, comercial,seminarial din Romînia. ❖ Ministerul instrucțiunei pu­blice a acordat orariul și lista per­sonalului didactic la următoarele școli particulare de fete : Institu­tul Lelsky, liceul Modern, școalei de fete «Elena Doamna» din Ca­pitală și institutul Iulea Dranzis din T.­Severin. ❖ Ministerul instrucțiunei pu­blice, a autorizat pe pictorul și profesor la școala de Arte-Fru­­moase, d. Sp. Stambulescu să deschidă în Capitală o școală li­beră de domnișoare, pentru stu­­diarea practică a artelor plastice. ■­­­­ IMIIII­IUI fifililil­i «IIMI 1 Ilii gZ&BBIXsea»*»TMK­­* ȘTIRI JUDICIARE ❖ Secția I l-a trib. Ilfov a con­firmat era mandatul de arestare a lui Ilie Balamac, care a comis în Capitală o mulțime de furturi. C Instrucția în afacerea socie­­tăței cooperative «România» s’a terminat. Farchetul, prin rechizitorul său­, dă in judecata pentru fraude pe V. Paraschivescu, AL Candali și T. Balotescu, iar pe d. col. N. Cos­­tescu fiind­că în calitate de mem­bru în consiliul de administrație, nu a observat dispozițiile codului comercial în ce privește conduce­rea societății. I­. judecător de instrucție de la cab. I al trib. Ilfov, a terminat instrucția în afacerea practicantu­lui Marin Popescu, zis Mălăianu, care a sustras timbre și dosare din grefa secției II-a­a trib. Ilfov. Dosarul a fost înaintat erî d-luî prim-procuror spre a-șî da rechi­zitorul definitiv. ❖ Acum câte­va zile a Încetat din viață femeea Jjl­iza Ruca din sir. 11 Imite din Capitală. Bănuindu-se că moartea ei ar fi provenit din cauza unui avort pro­vocat de o persoană oare­care, parchetul a început sa facă cer­cetări. ❖ Parchetul de Ilfov a luat dis­pozițiuni ca să se confisce toate polițele luate prin fraudă de la tin­arul Ștef. Buicliu, fiul d-lui dr. Buicliu. Chiar el­ a fost confiscată o po­liță in valoare de 5.000 lei in or­dinul d-lui Tauber din Odesa, po­liță prezentată portăreilor Trib. comercial spre a fi protestată. ȘTIRI MILITARE .D. maior Simionescu, din ge­niu," a inspectat nouile pichete în construcție de pe brațul Chilia. e­­ Prin viitorul budget al mi­nisterului de războiu se va înfi­ința o școală de tir pentru in­fanterie. SOCIETĂȚI Aseară la orele 7 a avut loc la la clubul meseriașilor întrunirea patronilor puțari. — La orele 8 seara în str. La­zăr No. 8 s’a întrunit comitetu corporației cismarilor. — La orele 9 seara a avut loc la clubul meseriașilor întrunirea cofetarilor Eu. BIB­LIOti RAFII Au­ apărut: „Le Mottument économ­que",No. 12, revistă mensuală, sub direcțiunea d-lui N. Xenopol, deputat. Sumarul acestei interesante reviste este foarte variat. — „Seminarul pedagogic" : Notițe și propuneri de G. Bogdan-Duică, pro­fesor: «©­ 90 înălțimea barometrului la 0 ° 742.6 mm.; temperatura aerului șr vin­tul liniștit de la NE; starea ce­rului ceață ; temperatura maximă de era 16 °; temperatura minimă de astă­zi 49.­­Timpul prea frumos, liniștit și călduros, s’a menținut mai pretu­­tindeni în tot cursul zilei de eră și în cea mai mare parte a nop­­ței; în multe părți a fost bruma, iar la murite îngheț. Către dimi­neață a început a ploua în Mol­dova centrală ș­i de jos, în Do­­brogea și în estul Munteniei, în restul țarei cerul posomorât și ceață groasă. Acum pretutindeni timp închis, liniștit și umezeală mare. Temperatura a fost cu­­prinsă între­­­­ 170 ziua la Giur­giu și — 2 ° noaptea la Sinaia, Rucăr și Câmpulung. Barometrul mult coborât, a descrescut de el, cu aproape 8 milimetri. A plouat la : Mărășeșli, Urzi­­ceni, Medjidia, Viziru, Huși, Vas­lui, Berlad, Focșani, Tecuciu­, Dră­­gușeni ,Covurlui et, Galați, Brăila, Constanța, R.­Sărat și Buzău. .■ ■... M­ik. z Un român se înțelege cu un ar­hitect neamț să’i facă o casă. — Ca să’mi fiad o casă cum s« cade. Neamțul, înțelegând în alt­fel vorba răspunse ■ — Ba io fac un case cum na se cade. Să s © Mâ ®i?© a numit mol­d și legfală D. dr. M. Minovici, medic legist și profesor universitar, și-a reîn­ceput erî cursul de medicină le­­gală. D-sa a vorbit erî despre : im­portanța medicinei legale și isto­ricul eĭ. Prelegerea a ținut-o erî in lo­calul instituii medico-legal. Afi asistat pe lângă studenți și d-ni. D. Moruzzi, prefectul poli­ției Capitalei, primul procuror Th. Ciuflea, R. Voinescu, șeful siguranței, mai mulți magistrați și advocați, etc. După curs toți cei de față au­ vizitat mazăul­ institutului me­­dico-legal care cuprinde mai multe secțiuni. Așa, în secțiunea anatomico­­patologică sunt expuși creeri atinși de emoragii cerebrale, creeri atinși de ramolisment, etc. etc. Intr’altă secțiune sunt expuse schelete omenești așezate în viriini și talie. In secția antropologică sunt expuse cranii și creeri de ai criminalilor mai vestiți. In secția stabilirea identității sunt expuse diferite tipuri de cranii, fotografii, etc. Afară de aceasta mai sunt ex­puse în muzeu diferite arme de cari criminalii s’au­ folosit la co­miterea crimelor, fringhii și alte lucruri pe cari mulți nenorocițî le-au­ întrebuințat spre a’șî pune capăt vieței lor. .. -----—1» -•­«» ----­N­ ROC GEN DE PUNGĂȘIE E cât­va timp de când în Ca­pitală s’afi pripășit câte­va fete. Intre 15 și 42 ani, cari, sub pre­textul că voesc să intre în ser­viciu pe la diferitele case din Ca­pitală, fură de sting pămîntul ori­ce le cade în mâini. Iată cum procedează ele : Află că intr’o casă,—în care sunt de mai înain­te sigure că vor găsi ceva de furat,—e nevoie de o ser­­vitoare. Frumușețe, curate și deștepte cum sunt, ele se prezintă și sunt repede angajate. Zelul cu care muncesc, le fac imediat iubite și lăsate în voia lor. Lor insă nici nu le trebue mai mult. Pândesc ocazia favorabilă, pun mâna pe bijuterii, bani, sau­ alte obiecte de valoare ce le sunt la îndemână și se fac nevăzute. E nemărginită seria de furturi săvârșite de aceste fete. Șe­fa lor este o tineră și fru­­mușică fată, în vârstă de 15 ani, anume Elena Dumitrescu, zisă și Georgescu. Ea are ochii mici, că­­pru­ , părul castaniu, fața smeadă, bărbia ascuțită, fruntea, nasul și gura potrivite. E fiica naturală a femeei Neaga Dumitrescu, din,, com. Grădiștea, jud. Vlașca. E­ fugită de mult de acasă și n’are­ acum nici un domiciliu. Ea e deținută în arestul poliției; și are la activ © sumedenie ’de furturi. A furat ast­fel d-lui și d-nei Cezarini, din Giurgiu, obiecte in valoare de peste 3(0) lei; a furat o brățară în valoare de 300 lei de­­ la d. Cherente, directorul peni­tenciarului din Giurgiu­ , a furat inele, ceasornice și alte multe lu­cruri de pe la diferiții stăpâni pe la cari a putut intra. De regulă poliția înaintează pe aceste pungașoaice parchetului, care le punea în libertate până la judecarea procesului lor. Ele profită însă de această li­bertate pentru ea să caute noui victime. Atragem atențiunea publicului să ia bine seama când angajează vr’o servitoare și ca să poată scăpa de grije, să nu ia pe nimeni în serviciul dacă n'are condiență în regulă liberată de poliția Ca­­pitalei.____ __ 1*. Ultime is­foriafiiuiâ ♦ Procesul școalelor grecești din Galați, Brăila, Constanța, Sulina și Tulcea se va judeca în mai multe ședințe ale con­siliului permanent. Prima ședință va fi, după cum am anunțat, Vineri 4 No­embrie. Vor fi câte 2 ședințe pe săptămână. ❖ Comisia de anchetă a in­­vățămîntului agricol s’a întru­nit era d. a. la ministerul de instrucție. * Cu începere de azi, intra­rea publicului nu va mai fi permisă în ministerul de ins­trucție, de­cât la biuroul de registratură, de unde se vor da toate informațiunile. ^Locotenentului Lerescu G., din jandarmii călări din Bu­curești, i s-a acordat un conce­diu de un an în străin­ătate pentru interese familiare, tre­­cându-se pe ziua de 1 Noem­brie în poziție de disponibili­­­tate. ♦ Mai multe ziare din Ca­pitală au dat știrea cum că ministerul de finanțe ar fi ho­­tărît să ridice măsurile de o­­prirea exportului porumbului. Cercetând la ministerul de finanțe dacă este exactă acea­stă știre, ni s’a afirmat cum că ministerul n’a­­ hotărît și nici nu va hotărî nimic în această privință de­cât nu­mai atunci când se va ter­mina ancheta începută și când se va constata în mod MARȚI­­R

Next