Universul, decembrie 1905 (Anul 23, nr. 330-357)

1905-12-01 / nr. 330

­ Join 1 Decembrie 1­905 Ca și ca :­la alte brigăzi, agenții au cou­­ut vs.-: ami.-.. romi­i tre­nu fie­rari le uitâri­esu și sla­­viunile la cari se opreau, supra­veghind pe pasagerii suspecți. Galați animi pungași­lor voiajori In raportul făcut de ofițerul de poliție care a comandat aceasta brigadă se spune intre altele : «Galați este refugiul tuturor pungașilor voiajori din întreaga țară. In­ nu comit furturi acolo la oraș,­­și de aceea sunt lăsați in pace­­ ic autorități. Ei săvâr­șesc însă furtun pe aiurea și apoi se duc acolo de mănâncă banii in liniște. Un sef de tren complice cu hoții «La orele 3 și luni, noaptea, am ajuns in stația Făurei. Aci se încrucișează trei trenuri,­­șeful unui tren ce pleca spre Moldova, s’a adresat agentului I. I. cu cu­vintele : — «Ce, ai vr’o gâscă de jumu­lit !». Iar mie mi-a spus cu un ton prietenesc : — Prietene, merge, merge ? In­­cătro ?»" «Din toate acestea precum și din atitudinea altor șefi de tren, rezultă că unii din aceștia sunt blap cu hoții. (Blatt în limbajul pungașilor Însemnează cei cari iau parte din produsul unui furt). «Am cercetat și mi s'a spus că conductorul se numește Constan­tin Niculae și are No. 147. «Pungașul’ Leontescu, pe care îl am arestat în gara Golești, mi-a spus că voia să plece la Bu­curești, dar cum n’avea bani în de­ajuns, căuta pe șeful de tren ce să se înțeleagă cu el. «Am arestat pe indivizii Gh. Leontescu, zis Leon, pungaș vo­iajor, urmărit de poliția din Pi­tești pentru un furt de bani ; «Pe cunoscutul pungaș voiajor Ion Georgescu, contra căruia e­­xista un mandat de arestare emis din Slatina pentru 3 luni închi­soare ; «Carol Osmanovici, urmărit de poliția noastră de siguranță cu di­ferite mandate». Brigada 111.—Buz&n.— Măra­șesti-Tecuciu-Galați » » . Brigada III-a era compusă din 1 ofițer și 3 agenți. Ea a plecat din gara de Nord la orele 6.30. Iată ce spune, între altele, șe­ful acestei brigăzi : Un pungaș deghizat țărănește «La ora 1 noaptea ’am ajuns în stația Mărășești. Cum era timp, ne-am dus in dosul stației, la o ceinărie. Aci e un adevărat cuib de pungaș.i In mijlocul unui grup de 20—30 țărani, cari așteptau trenul, agentul «I. B.» care avea o fotografie a pungașului Gh. Blidă­­rescu, din Brăila, a recunoscut pe acest pungaș intr’unul din țărani. «In Morărești am arestat pe 2 pungași necunoscuți nouă, C. Ște­­fănescu și C. Rogoza, ambii din com. Budești jud. R.­Sărat. La ei am găsit nr.­te bilete de vite, a căror proveniență n’au putut-o justifica.Au fost predați amândoui poliției din Tecuciu. Pungașii din Panciu­. — Un țăran jefuit Orășelul Panciu­ și împrejuri­mile sale sunt bogate în pungași voiajori. In fie­care zi sunt in Mărășești 5 — 6 pungași cari je­­fuesc pe pasageri sub ochii per­sonalului. «In stația Mărășești am găsit muritor de foame pe un biet ță­ran, Ion Negoiță, căruia i se fu­rase în tren 21 de n­apoleoni.I-am cerut semnalmentele pungașilor, dar ei nu sunt cunoscuți în Ca­pitală. «In albumul poliției din Galați însă, am găsit 2 fotografii a două pungași voiajori bulgari, cari seamănă perfect cu aceia ale căror semnalmente ne-au fost date de țăranul jefuit Ion Negoiță. A­­cești 2 pungași bulgari sunt Tă­­nase A. Zmesinsky și Sfetodor Ivanovici, zis Petre­­ Mamnedin, ambii din Vidin, arestați in a­­ntu­l 1903 la Galați pentru furt de buzunare. «Pe distanța Galațî-București, la întoarcere,’ n’am găsit nimic. In Mărășești fuseseră cu o seară înainte alți 5 pungași din Panciu, dar s’au luat după 3 țărani pe cari i-ai­ simțit cu bani și cari plecaseră pe jos spre o comună din apropiere. Pungașii nu se mai întoarseră până la plecarea noas­tră». Brigada IV. — București-Fe­­tești- Ciul­mi­ța - Constanța și ramificațiile Calm­ași și’ Ci­ul n­ii a­ri« arci Brigada acea­sta era compusă din 1 ofițer și 4 agenții. Ea a ple­cat din gara de Nord la orele 4 p. m. Din raportul șefului brigăzei re­zultă că partea frecventată de pungași e Eăurei-Fetești, unde se refugiază pungașii din Brăila și Galați când sunt urmăriți. In special pe linia Giulnița— Călărași au fost găsiți mulți in­divizi cari călătoresc gratis, în schimbul unui bacșiș ce o dau con­ductorilor. Ineheere Roadele acestei razzi­ au fost cât se poate de bune. Echipele care s-au întors în Capitală, parte Duminecă seară și parte în cursul zilei de Luni. Ar fi nemerit să se trimeată cât mai des agenți secreți pe toate li­niile drumului de fer,căci in chipul acesta­­ f ar pune mâna pe mulți pungași cari operează prin tre­nuri mai reți ca un codru. Numai așa s’ar putea pune ca­păt șirului nesfirșit de furturi ale căror victime sunt călătorii din întreaga țară. Persia in O CV GE TA. UE JPJET ZI Proștii au in lume superiorita­tea aceasta, că nu le-e frică de dobitoace. Evenimentele din Mesia (Telegramele Agenției române) Corespond cu­ța telegra­fcă Copenhaga. 29.—După o co­municare a biuroului telegra­fic, serviciu­l­ telegrafic între Nystadt și Petersburg a fost din nou­ întrerupt. Depășile pentru Petersburg se transmit nunta.* prin Finlanda. illemîsie pri Miii.fi ffeningfors. .29. — Demisiu­­nea ajutorului guvernatorului general Durassow a fost pri­mită.­­Telegramele particulare ale ziarului « Universul») Noua amSiium­e asupra re­­voltei din Rusia Ia­și, 29.­I­n ultimul moment primesc știri din sorginte sigură că satele și târgurile din­­ îm­prejurimile orașului Elisabet­­grad, de lângă Odessa, sunt în plină anarhie. Multe sate a fi fost incendiate. Țăranii de­clines­za și pradă totul. Moșiile pro­priet­arilor Limancoff și ge­neral K­arasonoff au fost luate in stăpânire de țăranii furioși. Ei au incendiat satele Gavri­­liofka și Enikeetka. Cauza turburărilor este că un cazac a împușcat pe rezer­vi­s­t­u­l re­volu­­­ți­onar Puchin. Trupele din Kișimin au fost chemate spre a restabili or­dinea. Trenurile între Charcoff și Nicolaeff. Orenburg și Tașkend nu circulă. Gimnaziul real din Kișhmi a fost închis, din cauza agitației elevilor. Revoltă ii­tră o închisoare Berlin, 29.­ La Petersburg a sosit cadavrul generalului Sacharov. Se zice că în închisoarea in care a fost închisă autoarea a­­tentatului contra generalului Sacharow a isbucnit revolta, prizonierii cerând liberarea a­­restarei. Au intervenit trupele cari au potolit tumultul. Rezerviști licențiați Berlin. 29.—Din Varșovia se anunță că în fortăreața de la graniță, Brest-Litovsk, ar fi fost licențiați 1000 de rezer­viști spre­ a se evita o iminen­tă răzvrătire. Rescoală la Charkov Berlin, 29.—O știre din Pe­tersburg, spune că fugarii din Charkow afirmă că plebea s-a răzvrătit și a prădat casele și prăvăliile. A fost adus un regiment de infanterie, care însă a refuzat să meargă contra plebei, ba încă s’a unit cu devastatorii. Și un al doilea regiment a fă­cut același lucru. Numai dragonii și cazacii iz­butiră să restabilească ordinea după o luptă teribilă, în care au fost mulți morți și răniți. Interview cu contele Witte Londra. 21. — Coresponden­tul lui «Daily Telegraph» din Petersburg a intervievat pe con­tele Witte care s-a plâns de lipsa de spirit social printre ruși, precum și de ingratitu­dinea lor către’Imperat, care a acordat Constituția sacrificând propriiile lui privilegii. Witte a mai spus că este ne­cesară o alianță a tuturor parti­delor de ordine. Acum societatea este foarte împărțită : unii vor să se suspende Constituția și să se readucă în locul ei la putere bi­rocrația ; acest par­tid este dușmanul atât al gu­vernului cât și al anarh­iei. Alții vor suspendarea vremel­nică a Constituției; și aceștia sunt contrarii atât guvernului cât și anarh­iei. Alții vor lărgi­rea drepturilor constituționale, alții autonomia naționalităților nerusești, alții, în sfârșit, vor egalizarea evreilor. Toți aceș­tia condamnă revoluția, totuși refuză să se reunească spre a o împiedica. Asupra egalizării evreilor Witte a spus că e cu nepu­tință guvernului să o proclame acum, căci aceasta ar provoca măceluri groaznice. Witte a încheiat ast­fel : «Cu ajutorul moral al tuturor, cu măsuri oportune ale guver­nului, se va putea pune ordine în totul , fără ajutorul moral al societăței anarh­ia va con­tinua până când națiunea va cere reprimarea revoluției chiar cu violența ; nu este cu nepu­tință să se suspende atunci toate principiile fundamentale anunțate prin manifestul ța­rului». Marile lupte de la Charbin Londra, 29.­­ «Daily Tele­graph» află din Charbin (Man­ciuria) că generalul Manciuri­­lov, când a sosit acolo, a or­donat să se evite luptele cu soldații răzvrătiți și să se con­­strîng­ă revoltații să’și pără­sească ascunzetorile. S’au trimis în scopul acesta prin oraș, oameni cu torțe a­­prinse, cari au dat foc caselor și cazarmelor. ’ Locuitorii, terorisați, crezând că au a face cu soldații răs­­vrătiți, și-au părăsit casele. Revoltații, apucați pe neaș­teptate, au­ sărit pe ferestre. Cavaleria a ucis 300 din ei. Incendiul s’a propagat in tot orașul. Confesiunea era teribilă. Sol­dații credincioși nu mai știau care era amic și care dușman. In sfârșit, tragéndu-se cu mitralierele, s’a isbutit a se de­cima și înconjura resvrătiții. Insă în vremea asta au sosit întăriri revoltaților. Resultatul luptei nu se cu­noaște încă. Papa pentru pacificarea Rusiei Roma, ,29.­«Osservatore Ro­mano», ziarul Vaticanului, pu­blică o scrisoare a Papei către episcopii catolici din Polonia rusească, invitându-i să con­­tribue la pacificarea Rusiei, primind noua constituție. Furtul de la fabrica Rosen Se știe că, după declararea in stare de faliment a lui C. Rosen, marea sa fabrică de mobile din București a fost închisă punân­­du-se două custozi. In lipsa acestor custozi, un în­semnat furt de mobile s’a comis din fabrică. Facându-se cercetări, s’a con­statat că autorii furtului sunt Marcu Zinebe), fost logofăt al fa­bricei, Lazăr Hornstein, Wein­berg, Pascu Stan, Pană Dumitru și Dumitru Ștefan. Cu instrucția afacerei e însăr­cinat d. judecător Pană de la cab. 4, care a și depus eli pe furt la Văcărești. t. ®>­c <*3>-%f«SX B S m sa caion»»~­— Oborul din Capitală — Marți, 29 Noembrie — Tirgul animat. Pre­țul cer­ealelor Griul de calitate superioară s’a vindut cu­ 73—76 Pi kila. Cel de calitate mai inferioară cu 60—70 lei kila. Orzul cu 45—52 lei kila. Orezul cu 37—44 Iei kila. Porumbul cu 59 —­­­.6 lei kila, după calitate. Prețul nutrețului Finul de­ calitate bună, se vinde cu 60 — 66 lei mia de kgr. Cea de calitate mai inferioară cu 45—55 lei mia de krg. Paele de mere păsăresc se vind cu 65—70 lei mia­ de kgr. Cele­l­alte feluri de pae cu 24-34 lei mia de kgr. Prețul vitelor In ce privește prețul vitelor e acelaș ca și săptămâna trecută. Prețul lemnelor Lemnele de cer cojite se vînd cu 24—25 lei mia de kgr. Cele necojite cu 22—24 leî mia de kgr. Lemnele de șleau se vind cu 19—20,50 leî mia de kgr. Prețul legumelor Cartofii se vind cu 10 — 11 lei suta de kgr. Ceapa cu 9-11 50 lei suta de klgr. Varza cu S—12 lei suta de că­­pățîni. ______ UTa SJFA.T JPjE 21 An contra, roșețeî nasmluz se recomandă următoarea unsoare­: Pomadă de oxid de zinc 20 gr., pudră de orez, S gr., sulfur, 2 gr. Dacă omul e scrofulos i se va da untură de pește. CORPURILE LEIÎÎNI­OARE CAMEHA Ședința de la­­ 29 Noembrie Ședința se deschide la orele 2 și 15 m., sub preșidenția d-lui Gr. Triandafil. Prezenți 135 d-ne deputați. Pe banca ministerială se află d-ni­ miniștri general Lahovary, I. Grădișteanu și M Vlădescu. D Verona roagă a se interveni pe lângă ministerul domeniilor ca să satisfacă cererea meseriașilor din Dorohoiu , mai cere de la­ mi­nisterul lucrărilor publice dosarul construirea liniei ferate Dorohoie- Vasluiu. Discuția Mesagiului Discursul d-lui Emil Costi­­nescu D. Emil Costinescu vorbește în discuția la Mesagiul tronului. Zice că discuțiile la Mesagiu,așa cum se fac la noi, constitue o notă originală pe care e bine să o păstrăm , ea permite a se exer­cita un control care nici alt­fel nu e eficace. Ziua discuției Mesa­­giului este ziua scadenței actelor guvernelor. Acum două ani, zice d-sa, opo­ziția a făcut cu această ocaziune declarațiuni violente, cu amenin­țări de stradă. Vom uza de reci­procitate, fără amenințări însă, căci partidul liberal n’are nevoe de ele. Me vom­ ține strict de fapte, referindu-me numai la faptele să­vârșite și me vom­ servi de actele oficiale pentru a uza de preroga­tiva constituțională a controlului în Stat. Se unește cu întreaga Cameră a exprima M. S. Regelui recunoș­tința pentru tot ce a făcut pentru țară, urându-I sănătate grabnică și deplină. Vorbind despre actele guvernu­lui, zice că va deduce din ele ceea ce se poate aștepta de la guvern in viitor. In privința relațiunilor internaționale, opoziția trebue să tacă în împrejurările actuale, de­oare­ce nu trebue să influențăm de loc acțiunea ce guvernul poate avea asupra situației fraților noș­tri din Macedonia. Trebue a se ști că sentimentul național vi­brează în floate piepturile, și că nu este om care să nu sufere la suferințele fraților macedoneni Procesul deschis ieri de d. I. Th. Florescu în această chestie nu era oportun. Mulțumește pentru omagiul a­­dus muncei partidului liberal prin pasagiul din mesagiu, care arată că finanțele țerei se află în stare înfloritoare. Această stare a finan­țelor este opera partidului liberal. Pentru prima oară își face apa­riția la această dată principiul că trebue să avem budgete înteme­iate pe excedente. Sistemul l’a i­­naugurat la 1903 partidul națio­­nal-liberal. Partidul conservator se laudă cu conversiunea , pe când această conversiune este cea mai dezas­­troasă reformă pe care a avut-o țara. Spune că reforma impozitelor fonciare anunțată este bazată pe cel mai monstruos recensămint. Reforma anunțată cu inamovibi­litatea în magistratură, este o re­formă electorală. La ministerele de finanțe, in­strucție și justiție nu vede alt sistem de­cât acela de a se fa­voriza partizanii și a’î atrage. Și e vorba de partizani personali, iar nu de partizani politici, ten­dința aceasta s’a manifestat mai cu seamă la ministerul de finanțe. Aci era încă de sub guvernul lui Lascar Catargiu (1893), o lege de organizare, care punea pe miniș­tri în poziție de a respecta ordi­nea și drepturile funcționarilor. Aceasta adusese o stabilitate de fapt, care ne bucura, căci prin moravuri se asigura inamovibili­tatea. Legea, care era opera lui Ghermani, au respectat-o toți mi­niștrii, afară de actualul titular. De ce s’a făcut acest act,care este tot ce poate fi mai neconservator ? Pentru a se caza agenții electo­rali și partizanii personali. Ast­fel a fost direcția statisti­cei, cu 46 funcționari, al cărei di­rector s’a desființat pentru că vrea să dea afară ps directorul care era în ființă. In locul lui s’a numit un șef de serviciu, fiind-că acesta n’a­­vea titlu academic. In schimb, s’a crei­at o direcție la timbre, unde erau 13 funcționari. Aceasta fiind­că era vorba iar de un amic, dar care temtndu-se de nestabilitate, a preferat să intre in magistratură. Ast­fel urmând, s’au făcut di­rector, sub-directori controlori la regie, avocați, casieri, etc., cari reprezintă o cheltuială de 160.000 lei pentru sinecare. Era de făcut recensăminte­, deci a fost o ocazie de a pune în pâine pe toți agenții electorali din țară. Toate acestea nu erau suficiente, au început înlocuirile și mutările cari nu s’au mai făcut de 30 ani. Sunt 1220 de numiri. Dacă adu­nați toate cele­l’alte numiri de pe la alte ministere, nu veți găsi a­­tâtea la un loc. D. Mișu Can­tăcu­zi­no:—Ați putea să spuneți dacă la Creditul rural nu s’au numit mai mulți custozi? D. Emil Costinescu : — Nu a­­tâția. Ați înlocuit oameni îmbă­trâniți in­ slujbe și i-ați lăsat pe drumuri pentru a numi și avansa la interval de câte­va zile numai pe toți agenții regimului. Oratorul este întrerupt de I. D. Costinescu continuă, citând câte-va cazuri de funcționari cari au fost numiți și înaintați de 4-5 ori iritr’o lună și altele de func­ționari înlocuiți intr’o zi și nu­miți din nou după câte-va zile. Citează de asemenea câte-va nu­miri de inspectori la ministerul de finanțe și numiri de avocați. Zice­ că pentru numirea d-lui Go­din Crăsnaru la Curtea de apel din Craiova, s’a făcut o adevărata babilonie prin mișcarea ocazio­nată atunci, " vorbește de noul serviciu pentru urmărirea contrabandelor, de alțî avocați, de schimbările fă­cute la fabrica Belvedere, etc. Nu­mirile și schimbările făcute au creiat legenda că totul este la dis­poziția partizanilor Cu recen­să­min­tul s’au numit 97 agenți salariați, toți recrutați din agenți electorali. S’a făcut cu a­­ceastă ocazie o circulară bună semnată de d. Căpităneanu, secre­tarul general și alta­rea, semnată chiar de ministru , aceasta din urmă desființează pe cea d’intâiv. Dă citire circularei d-sale din 1903, care se dăduse atunci pe când era vorba a se face recensă­­mintul, precum și circularilor de azi ale ministerului de finanțe zice că efectele dezastruoase ale recensămintului se datoresc cir­cularei a Il-a semnată de d mi­nistru Take Ionescu. Circulara a redus valoarea locativă a pă­­mîntului țăranului. Ați făcut ca apelurile să fie ne­numărate. D. Take Ionescu . — Sub d-ta au fost mai multe. D. Emil Costinescu . — Țăranii nici nu știe să facă apeluri, căci dacă ar fi știut, numerul acestor apeluri ar fi fost colosal. D. ministru trebue să desfiin­țeze toate evaluările cari sunt mai urcate la țărani de­cât la proprie­tari. La conversiune vom­ arăta unde duce această silință de a urca ve­niturile. Pentru casa creditului agricol s’a luat cu chirie de 12.000 leî o casă particulară, când era așa de încăpător localul casei de depu­neri. Asemenea s’a făcut cu închi­rierea unei case cu 10.000 lei a­­nual pentru cazarma corpului gră­nicerilor. Revenind asupra rezultatului re­­censămintului, mai adaogă că pentru a șterge pe alegătorii libe­rali de pe listele electorale la col. I, a redus evaluarea veniturilor, cum a fost la Olt La orele 4 și 10 m. ședința se suspendă Ședința se redeschide la orele 4.20 Í). Emil Costinescu continuă: Tot asupra recensămintului, zice că în țară sunt 166.000 apeluri contra evaluărilor Grație siste­mului adoptat, recensămîntul ge­neral a costat până acum 800.000 leî, din cari 100.000 leî sunt luați de la portofoliu. D-sa citează câte­va nume de persoane cari au luat sume de bani din acest fond: căl­carea legei, zice d-sa, se combină cu risipa banului public iu mo­dul cel mai discreționar. La întreruperile majorității că s’a făcut și sub regimul liberal ast­fel, oratorul zice : în nici un par­lament din lume nu veți găsi a­­semenea mod de argumentare, cum că ați mai făcut și alții a­­celași lucru. Enumera sumele de bani man­datate de ministerul de finanțe diferitelor persoane, pentru dife­rite însărcinări și plătite de la ca­pitolul transporturilor și al recen­­sămîntului. Zice că s’a dat d-lui Cam­an de la «Roumänisch­e poli­tische Correspondenz» 7000 lei, tot dela cap,transporturilor ca să scrie articole contra țerei, afirmând că țara e contra nemților și de aceea nu a acordat concesia petrolului societăților de capitaliști germani. Mai citează alte persoane care au primit sume de bani din fondul transporturilor. Se ocupă de capitolul pentru publicațiuni la ziare, în sumă de 300000 lei, enumărând sumele a­­cordate : 33000 lei tipografiei, zia­rului «Țara» , la ce a servit Tfteștî bani dați ziarului «Țara» când el face astă­zi servicii negative gu­vernului ? Acelaș sistem, zice oratorul, il vedem și la ministerul instrucți­­unei. Comisia budgetară a refu­zat un mare număr de inspectori propuși de d. ministru, dar d-sa tot i-a numit, ba a numit și peste număr, plătindu-i din fondurile casei școalelor. Arată sumele a­­cordate avocaților, în afară de cei din minister, precum și altor per­soane. N’a fost in schimb nici o su­praveghere a școalelor și a învă­­țămîntului. Vorbește de risipa biletelor de liber parcurs, pe când la 1901 d-sa suprimase aceste bilete CU desăvir­­șire. S’au emis bilete în sumă de 671 mii lei in timp de 9 luni,afară de transporturi pentru armată, pentru veterani, etc., și afară de cele eliberate de ministerul lucră­rilor publice și cari sunt fără fără plată. Ministerul instrucțiu­nei a luat bilete de 131.000 lei , ministerul de finanțe de 41.000 lei, afară de permisele perma­nente. C. ministru al lucrărilor pu­blice, era indignat de acest abuz și încercase să retragă creditul, căci biletele erau neplătite in mare parte, dar n’a putut rezista. Critică cheltuelile făcute de mi­nisterul lucrărilor publice pentru cantoanele duble in trei etaje. Aceste cantoane nu mai sunt case țărănești pentru cantonieri, ci sunt case boerești. De asemenea și produrile mici cu fondații ex­traordinare, etc. Exemplul este molipsitor , așa cădem ia exagerările din trecut și așa ajungem la ruină. Vă rog să eșiți din această ră­tăcire. Când am plecat de la min. de finanțe, zice d. Costinescu, am predat multe acte d-lui ministru Take Ionescu, între cari și actele pentru contractarea unui împru­mut intern. Mi s’a propus și mie o conver­siune, dar n’am găsit-o utilă. Am început să negociez contractarea unui împrumut intern.­­Mai mulți deputați cer conti­nuarea discuției pe mâine. Se de­cide prelungirea ședinței după orele 6). D. Costinescu continuă, dând explicații asupra tratativelor sale in chestia contractarea împrumu­tului de 30 milioane. Citește actul predat d-lui mi­nistru de finanțe în momente­ când partidul conservator a venit la guvern, asupra proiectului de împrumut intern. Hotărirea noastră era să rupem cu desăvirșire cu împrumuturile străine, ca să ferim țara de tot felul de încurcături pe cari le a­­d­uc aceste Împrumuturi. Chestiunea fiind insă prea com­plexă și Camera obosită, oratorul își întrerupe cuvântarea spre a continua mâine. Ședința se ridică la orele 6 d.a. SENATUL Ședința de la 29 Noembrie Ședința se deschide la orele 2 și 35 m­., sub președinția d-lui C. Ghica-Deseni, vice-președinte. Prezenți 92 d-ni senatori. Pe banca ministerială d­-mi ge­neral Manu și Ion Lahovari, D. C. Disescu pune guvernului următoarele trei întrebări, la cari, spune d-sa, guvernul nu este ți­nut să răspundă imediat, dacă va crede de cuviință Prima între­bare : dacă omorurile și torturile la cari sunt seduși frații noștri din Macedonia de către bandele grecești se urmează cu aceeași in­tensitate sau situația s’a mai a­­meliorat ! A doua Este adevărat ministrul nostru la Viena ar fi făcut o vizită M 3 Regelui Greciei ? A treia ? Este adevărat că guvernul grecesc a demisionat ? La aceste întrebări delicate, spune d-sa., nu silesc guvernul să respire da direct și aș primi chiar și răspunsul că situația cere ca să mai așteptăm i­ interesul chest­­unei D genera! Mânu spune că dacă d Di »esc« voe­ște numai de­cât un răspuns categoric,ar putea pre­veni pe d-niî miniștri de interne și de externe pe cari ii privesc aceste chestiuni, dar că d-sa e de părere ca d Disescu să m­ai aș­tepte, de­oare­ce e încredințat că timpul va aduce ameliorări sim­țitoare în situația românilor ma­cedoneni. D­­isescu spune că și acesta fiind un răspuns di­n care se pot trage concluzii, se declară mul­țumit. D R. Porumbaru­ cere să i se pună la dispoziție, pe lângă do­sarele cerute ln ședința prece­dentă și dosarele fondului milioa­nelor din 1897, 1898 și 1899 al co­munei Iași, pentru alimentarea cu apă a Iașilor, spre a-i servi la o interpelare. D. dr. Severeanu roagă pe d. președinte ca, de­oare­ce d. mi­nistru de finanțe e ocupat și va mai fi ocupat încă câte­va zile, interpelarea d-sale asupra modului cum s’a făcut anul acesta recen­­sămintul,tsă fie amânată pentru mai târziu­. Guvernul consimte și interpe­larea se amână pentru­ o dată ne­­determinată. D. general Manu depune un proiect de lege pentru recunoaș­terea ca persoană morală a socie­tăței «Solidaritatea» și mai multe proiecte de indigenare. Roagă apoi pe d-niî senatori să treacă in secții spre a studia pro­iectul de lege pentru darea in concesiune a terenurilor petroli­fere ale Statului. Ședința se ridică la orele 2 și 50 m. LU­CRIII IN TOATA LUMEA Un congres al hoților. — Ziarul «Ruska Gazeta» din Mos­cova scrie următoarele : La 22 Noembrie s’a ținut în orașul nos­tru un congres neobicinuit. Hoții din Moscova au ținut o întrunire pe o piață publică dintr’o mahala, pentru ca să se înțeleagă asupra diferitelor «chestiuni de meserie». Au fost prezente vre-o 600 per­soane. Decursul congresului a fost demn, numai din când in când se întimpla pe lângă schimbări de păreri și mici bătăi. După o lungă desbatere orașul a fost împărțit in circumscripții, ast­fel incât fie­care­­ și are «câmpul seu de acti­vitate». Toți oratorii și-au mani­festat mulțumirea asupra «mer­sului afacerilor» in Mo­scova. M A. Z — E om cu vază Tăndală, are slujbă mare, avere, dar e cam prost la cap. — Nu e de mirare, răspunde Păcală. La casele mari etajele de sus, sunt tot­deauna mai rău mo­bilate. feeva lucrătorilor —Imsarî do la atelier«­ de confecsii militare — NOUI AMENUNTE — Comitetul ales de lucrătorii de încălțăminte ai atelierului de con­­fecțiuni militare, cari s’au pus în grevă, s’a prezintat ori dimineață la atelier și au făcut cunoscut pa­tronilor cererile lucrătorilor. Patronii au declarat că primesc toate condițiunile lucrătorilor, in­tre cari și pe aceea de a depărta din serviete pe șeful de atelier Gheorghe Dinescu, care a bătut pe lucrători. Cu toate acestea comitetul lu­crătorilor a­ decis continuarea gre­vei până ce aceste condițiuni nu vor fi scrise și semnate de­ d. Emil Socec. La orele 8 lucrătorii greviști s'au întrunit la sediul societăței «înfrățirea» și au aprobat în totul felul de a vedea al comitetului ales de ei. Se crede că chiar astă­zi greva va înceta, prin depărtarea șefului de atelier Gh. Dinescu. pop. INFORMATICI MIERCURI. ♦ Primim numeroase plîn­­geri de la comercianți și indus­triași că sunt lovită în intere­sele lor din cauza lipsei de va­goane. Și administrațiunea ziarului nostru suferă din această ca­uză, neputîndu-se face la timp transportul hârtiei necesare pentru imprimarea ziarului. ♦ Din cauza abundenței de materie, suntem ne­voiți să în­­trerupem pentru astă­zi conti­nuarea scrierei Misterele cur­tei rusești. & In visita d-sale l­a Craiova, d. ministru Vlădescu a asistat și la o audițiune a societăței muzicale «Hora». O D. N. Tănăsescu a fost nu­mit directorul arestului preventiv din­­ jud. Ialomița, în locul d-lui M. Cucu, demisionat. D. N. Scordili, director cl. II, a fost înaintat director cl. I, în lo­cul d-lui Gh. Cârceanu, demisio­nat, și însărcinat a administra tot închisoarea Mislea. D. C. Cărbunescu a fost numit director cl. II, in locul d-lui N. Scordili, și însărcinat a adminis­tra închisoarea Slănic.­­ D. Dumitru Bădulescu, in­spector vamal, a fost însărcinat să funcționeze la circ. 4 vamală, Predeal, în locul d-lui Gh. Hal­­chiopol, trecut la circ. II vamală Galați. ♦ D. C. Marinescu, actual agent auxiliar in serviciul exterior ge­neral al vămilor, a fost numit impiegat cl. II în același serviete, iar d. C. Enculescu a fost numit agent auxiliar in serviciul exte­rior al vămilor, in locul d-lui G. Marinescu. Înaintat. * D. prim-ministru Gh. Gr. Cantacuzino va oferi mâine seară un ceai parlamentar. £ In locul decedatului Ion Pârlea a fost numit d. inginer G. Vidrașcu, șef al serviciului de economat ln direcția poș­telor. # D. Haralamb Lecca a fost numit, prin contract, pe 3 ani, director de scenă al teatrului național din Iași. ❖ D. C. Solz a fost numit im­piegat auxiliar cl. III în serviciul exterior al finanțelor, în locul d-lui D. Simionescu, demisionat. f. 4c A sosit în București o misiune de funcționarii unguri, compusă din a­gri Păși« Bene, consilier teh­nic de poștă și telegraf, Ber­nard Paskay, inginer de poștă și telegraf și George Ston, inspector telegrafo-poștal, ca să studieze toate instalațiile telegrafice, tele­fonice și poștale din București.­­ D N Pencovici a fost numit impiegat in direcțiunea comp­­a­­bilităței generale a Statului. « D C Gabrielescu a fost con­firmat pe ziua de 1 Decembrie in­­giner-șef al comunei Pitești. <5 D A­ Ionescu a fost numit conductor cî. IIJ in serviciul hi­draulic ♦ Copiștiî-grefierî ai cabinete­lor de instrucțiune din toată țara au­ înaintat d-luî ministru al jus­tiției și d-luî președinte al Came­rei o petițiune prin care cer să fie egalizați ca tratament cu ajutorii de grefă ai tribunalelor. Cererea e întemeiată pe faptul că sunt foarte încărcați cu lucru și­­ nu au nici sărbători nici vacanțe, trebuind de multe ori să se deplaseze chiar noaptea, in interesul serviciului. * Membrii societăței avoca­ților din București se vor în­truni Duminecă, 4 Decembrie, la orele 9 dimineața, în loca­lul școalei de baețe «Enăchiță Văcăresc­u» din calea Șerban- Voda No. 70, spre a vota sta­tutele Invitațiuni speciale nu s’au mai făcut. # Citiți «Veselia» de mâine Joia, care cuprinde pe lângă foarte variate bucăți hazlii, și un mare și frumos desemn în colori reprezentând : «Sultanul și reprezentanții marilor Pu­teri». „Veselia4* se vinde cu 5 bani în toată țara. Abonamentele se fac nu­mai la administrația ziarului „Universul 44 strada Brezo­­ianu. /1. Abonamentul pentru un an numai 2 lei și 60 bani. * Comitetul de evrei din Bu­curești pentru ajutorarea vic­timelor masacrelor din Rusia a adunat pe lista No. 6 suma de 2.344 lei 25. Totalul adunat până acum e de 19-359 lei 35. Comunitățile, societățile și persoanele din țară cari au co­lectat bani pentru acest scop, sunt rugate a înainta sumele adunate împreună cu lista sub­­scriitorilor, d-lui S. Halfon, casierul comitetului, București. ♦ Un mare număr de absol­venți ai școalelor comerciale, aflați in afaceri comerciale și industriale, au pus bazele unei societăți a absolvenților aces­tor școale. Societatea are de scop, în pri­mul rind, de a se ocupa cu re­organizarea școalelor comer­ciale. • Ministerul instructiunei a închis pe 4 zile școala primară mixtă din strada Lucaciu din cauza scarlatinei. In acest timp se va­ proceda la deșirifecția ra­dicală a localului. ♦ «Reuniunea israelită cul­turală» din București, a im­partit cărți la 42 elevi săraci din școala «Maria.» ȘT­IM JUDICIARE ❖ D. Vasile Dumitrescu, oficiant superior gr. I, a intentat proces ministerului de interne fiind­că l’a pus in disponibilitate din cauza unei boale incurabile, dar facân­­du-se bine n’a mai voit să’l nu­mească tot in funcțiunea ce o a­­vusese. D-sa cerea ca ministerul să fie condamnat să-i plătească leafa de la data punerei sale în disponi­bilitate precum și 300 mii lei daune. Această acțiune i-a fost respinsă ori de secția III-a a Curții de ca­sație (contenciosul administrativ) pe motiv că afacerea a fost defi­nitiv tranșată înainte de noua or­ganizare a­ Curții de casație, adică de înființarea contenciosului ad­ministrativ. ȘTIRI ȘCOLARE » * ❖ C. Ilie Ciocârlie, revizor șco­lar al jud. Brăila, a demisionat pe ziua de 1 Decembrie. • D. N. Balaria a fost numit profesor de l. română la școala comercială românească din­ Sa­lonic._____ ___ ȘTIRI ECONOMICE ȘI FUNCIARE # Eli s’a împărțit la Cameră următorul proiect de lege : Art. 1.—Ministerul finanțelor e autorizat să bată monetă de aur și de argint până la suma de lei 3.500.000, care va comemora ju­bileul de 40 anii de domnie a M. S. Regelui, și anume : a) Mo­netă de aur lei 200.000 în bucăți de câte 100 lei și lei 300.000 în bucăți de câte 20 lei; b) monetă de argint lei 500.000 în bucăți de câte 5 lei și lei 2.500.000 in bu­căți de câte 1 lei. ȘTIRI SANITARE ❖ D. dr. G. G. Ioanițescu a fost numit medic secundar al os­­piciului Pantelimon, secția boa­­lelor nervoase. ȘTIRI ARTISTICE — Marți, 6 Decembrie c., se va da la Teatrul Boulevard piesa: „Fetele lui Matache“, comedie în 3 acte. Reprezentația e sub patronagiul d-lui deputat I. A.­ Brătescîi, și în benefi­ciul d-lui C. Niculescu. Biletele cu data de Luni, 5 Decem­­­brie sunt valabile în acea seară. — La teatrul Edison în curând va debuta Larive celebra cântăreață. — In sala Circului Sidoli, Marți, 6 Decembre 1905 (Sf. Nicolae) la orele 2 p. m. va avea loc o reprezentație populară cu prețuri reduse, dată de artistul I. Montaureanu. Se vor juca „Hai să rîdem !“ și „A pățit-o Lachei“ SOCIETĂȚI — Erî la orele 4 p. m. s’au întru­nit la Camera de comerț membrii Ca­­merei de meserii. — La orele 8 seara s’au întrunit la clubul meseriașilor comitetele diferi­telor corporații din Capitală. — In strada Smârdan No. 51, s’a întrunit aseară la orele 8 comitetul societăței funcționarilor comerciali. — La orele 9 seara, la Bursa Man­cei, s’a întrunit comitetul corporației croitorilor. Buletinel atmosferic și instiiuhilnl meteoroloi fie Iată buletinul atmosferic al in­stitutului meteorologic, pe ziua de Marți 28 Noembrie : înălțimea barometrului la 0 °.770­9 m.; tem­peratura aerului­ 19.2 ; vântul po­trivit de la N.E. ; starea cerului acoperit; temperatura maximă de era 4 °, temperatura minimă de azi 1 °. Ninsoarea începută erî, a con­tinuat și peste zi in regiunea muntoasă, iar de astă-noapte, ea s’a întins și in toată Oltenia, con­tinuând și acum. In restul țărei cerul acoperit, iar in partea estică și pe litoral Crivățul bate tara. Btarea mitrei este rea. Timpul s a mai recit ziua ; cea mai ridicata temperatură fiindtia la Con­stanța. Noaptea prea puțin în­gheț numai in unele părți ale ța­rei­ ; temperatura cea mai cobo­­rita­ —la Câmpina și Sîucăr. Barometrul este foarte ridicat și a mai crescut in ultimele 24 ore cît aproape 5 milimetri. Apă din zăpadă, lapoviță sau pîiae, s’a obținut la : Ploești 2 mm., Câmpina 3, Rucăr 1, Câm­pulung 2, T.­Măgurele 1, Caracal 2, Slatina 3, Gâești 7, Pitești 4, R.­Vâlcea 7, Călimăn­ești 3, Cra­iova 2, Calafat 3, Strehaia 7, T. Severin 12, Baia de Aramă 15, Balș 4, Costești­­ 7, Târgu-Jiu 3, Zatreuî 5, Celar 2 și Pucheni 2 milimetri de apă. Iată buletinul­ atmosferic al Ca­pitalei pe ziua de eri, Marți: Temperatura in grade centigra­de :—1 la miezul noptei; -1-2 la 7 dimineața, și -1- 4 la 12 ziua. Barometrul in scădere la 778,iar cerul brumă, a tre­a setosul Es­ta Marența Alabtă­ era trei nebuni din ospi­ciul Mărcuța «s’au înțeles» și noaptea, profitând de un moment când nu erau observați, au esca­ladat zidul și au luat-o la sanate sa peste câmp, așa cum se gaseau, in costumul ospiciului, cu hala­tul pe ei, in papuci și cu scufele pe cap. Fuga lor n’a fost observată de­cât a doua­ zi dimineața, când po­liția a fost înștiințată și s’au dat imediat circulări pentru prinde­rea lor. Cei trei nebuni, M. Drăghici, de fel din jud. Olt, in virstă de 26 ani, Fritz Moritz, de 35 ani și un altul al cărui nume îmî scapă, au mers cât­va timp împreună fără să se nască nici o discuție intre ei. Dar dacă noi, oameni întregi la minte, și nu ne putem înțe­lege, cum erau să se înțeleagă ei, trei nebuni ? Mihai Drăghici a fost acela care a provocat discordia. Acesta se crede om mare și zice că trebue să se însoare cu o fată de prin ministru «— Cum o să ve ias, cu mine ? le zise el: Tu, un ovrei, iar te, un bâlbâit, cum o să mergeți într’o casă de ministru, unde sunt eu așteptat ? Ducețî­ vg la dracu !» Fritz Moritz, care în nebunia lui se crede că e Dumnezeu și că a stat la masă cu toți sfinții, iî răspunse : — «Apoi dacă e așa, nici eu nu vé­iau cu mine in cer, unde mă așteaptă toți sfinții cu masa în­tinsă. Niște păcătoși ca voi n’a­­veți ce căuta acolo». Numai cel d’al treilea nebun, care nu poate vorbi de loc, nu luă parte la discuție. Drăghici și Fritz o pleacară u­­nul spre apus și cel­ l’alt spre ră­sărit, lăsând pe tovarășul lor în mijlocul câmpului. Acesta a rătăcit prin frig cât­va timp și a doua zi a fost prins prin raionul circumscripției 26-a, care l-a înaintat poliției. Cei­lalți două au putut fi ares­tați mai tirziu in diferite pun­cte ale Capitalei și duși în arestul poliției de siguranță. Pungașii le-au făcut o primire triumfală, când i-au văzut îmbră­cați­­in halat și cu scufele pe cap. Să fi văzut pe Drăghici făgă­­duindu-le slujbe când va deveni ginere de prim-ministru, iar pe Fritz făgăduind fie­cărui pungaș câte-o părticică din zate ! Petrecerea insă a fost de scurtă durată, căci nebunii au fost retri­miși la Mărcuța. Niște dușuri sdravene și înlă­­turabilele cămăși de forță le-au tăiat pentru multă vreme pofta de evadare. Pol>i»in. Fisante, agricultură si comercia București, 29 Noembrie. Finanțe Cota valorilor la bursa din Bucu­rești Renta de 185 de milioane din 1903 5 °/0 lei 103— 103­ ; idem de 32­­2 mii. 4 °/0 lei 931/a — 94; idem de 50 mii. 4% lei 941/*; id. de 274 mii. 4 ®/0 lei 95^—95V»; id. de 180 mii. 4 ®/0 lei 92 — 92Vâ; idem de 100 mii. 4% lei 921/4­ 921/3; id. convertit lei 92—921/4. Obligațiuni com. București 4«/» lei 96V2-91. Obligațiuni Credit: jud. și com­. 5% lei Func. rurale 5% lei 1035/g­ 1087/8; idem de 4 °/0 lei 973/4—98— ; urb. București 5 °/0 lei 99­ 65—99.85 ; id. Iași 5 °/0 lei 96V2—97. Acțiuni : Banca Națională 3090- 3100. Banca Agr. lei 405—407—­ Banca de Scont lei 183—185. So­cietatea de asigurare : Dacia-Ro­­mânia lei 732—735. Naționala lei 915-920. Banca Marmoroeck-Blank 900—910. Patria lei 210-212. Monede: Napoleonul lei 20.20. Marca germana lei 24.70. Coroana austr­­iei LOS1/«- Rubla lei 2.66. Sconturi și avansuri: Banca Națională 5—6%/„. Casa de depu­neri 5%. Devise cek Londra 25.46— ; cek Paris 101.— ; cek Berlin 124.50—; cek. Viena 105.65; cek Belgia 100.621/*. Trei luni: Londra 25.15 Cota valorilor române in străinătate Frankfort renta de 5% 101.60. Berlin renta de 1892—93 5°/fl 101.25 ; idem de 1890 4% 92.50 ; idem de 1894 4°/0 91.60 ; idem de 1896 4°;o 91.80, idem de 1898 4% —. Comunale București 98.25. Cota valorilor streine Consolidele engleze 895/s. Renta franceză 99.65; renta italiană 105.70; Banca otomană 599. Loturi otomane 135.50. Cereale Ultimele operațiuni și cota cerea­lelor ale pieței Brăila pe ziua de 2S Noembrie Grau de 781/a kgr. cu 11 k­­m/0 cor­puri streine, hect. 3900 lei 16.406»/ kgr. șlep bordo Sulina. Grâu de 64—79 kgr. cu 4—12 °/0 cor. str. vag. 120 lei 12.05—15.80 % kgr. Secara de 68Va—70 kgr. vag. 2 lei 13.05—13.30 1/2 % kgr. Orz de 56—62 la k. vag. 20 lei 10.50-11.90 %/o k. Orzoaica de 64—65 ° 10 kgr. vag. 2 cu lei 12—12.30 % kgr. Ovăz de 38 — 49 kgr. vag. 14 lei 10.90—12.25 °/0 kgr. Porumb roșu de 77— 78 kgr. vag. 10 cu lei 13.85—14.50 °/o kgr. Cincuantina de 80 — 80­2 kgr. vag. 51/« lei 14.60—14.87%/a °/0 k. La 28 Noembrie au sosit în port vagoane 258, la obor 34 care și la Docurî 910 tone de diferite cere­ale. Ultime depeși (Telegramele noastre particulare) Cota cerealelor în străinătate Berlin, 2S Noembrie. Grâu de Dec.m­ci 182.— invariabil Secară 170.— scă. 25 c. Paris, 28 Noembrie. Grâul anuar. fr. 23.90 urc. 5 c. Făină ,, 31.40 invariabil Ulei de colza „ 56.25 scă. 25 c. Budapesta, 28 Noembrie. _ Grâu de Apr. cor. 17.20 invariabil Secară,, ,*, „ 14.16 » Ovăz ,, „ „ 14.24 scă. 6 h Porumb „ ,, 13.60 scă. 2 h. Colza „ „ 26.—urc. 20 h. New-York, 28 Noembrie. Grâu­ disp. ct. 973l­ scă. 1k e Grâu­ de Dec. ct. 953/4 urc. */8 c. Grâu­ de Maiîi 935/g urc. 3/g c. Porumb dispon­­scă. ty3 c Porumb de Dec. 56— scă. p2 c. Porumb de Maiîi 503/s scă. 1/2 c Chicago. 28 Noembrie. Grâu­ de Decent. 8­ Pis invariabil Grâu de Mai cent. 89Vs urc. s/4 c Porumb de Dec. 443/4 scă. i/2 c Porumb de Mai. 445/„ scă­ lii c ÂF © sîns,ea mai Am publicat că femeia Rozalia N. Gh. Pârvulescu din Capitală, a reclamat parchetului că soțul șfiu înainte de a se divorța in mod formal de ea, s’a căsătorit din nou­ cu o fată anume Ecaterina Farcaș. Parchetul a însărcinat cu an­chetarea cazului pe d. judecător Slătineanu de la cat. 5. In urma cercetărilor făcute d-sa a constatat că P­â­r­v­u­lescu, pe lângă faptul de bigamie, a mai comis și o escrocherie, adică la prima căsătorie a prezentat ca părinți ai Rozaliei alte persoane străine, iar la a doua căsătorie, cu Ecaterina Farcaș nu a prezen­tat pe adevărații lui părinți, ci tot persoane străine. In urma acestor constatări, d. judecător a arestat ori pe Pârvu­lescu și l-a depus la Văcărești. Afară de aceasta vor fi date ju­­decăței persoanele cari au comis substituțiunea, precum și prima lui soție, care a avut cunoștință de prima escrocherie. Varnaslu — -----------1 -T transmi­ți I­I Ultime informați T: MIERCURI ♦ D. Florea Constantinescu, șef de vamă, a fost însărcinat cu conducerea sucursalei vamei poșta, în locul d-­ui Bădu­­lescu, trecut inspector vamal. ♦ D. locotenent Cotescu Gh. din reg. 6 roșiori, a fost îna­intat la gradul de căpitan în reg. 7 călărași, pe ziua de 28 Noembrie. ♦ D. sub­ locot­enent Nicu­­lescu D., din reg. 6 roșiori, a fost înaintat, pe ziua de 28 Noembrie, la gradul de loco­tenent în același regiment. ♦ D. G. G. Stoiceanu, impiegat cl. 2-a în direcția comptabilităței generale a Statului, a fost înain­tat la cl. l-iv. ♦ La examenul de maior, în corpul II de armată, au reușit definitiv d-nii căpitani Ionescu Dimitrie din reg. Tulcea 33 și Broșteanu Ernest din batalio­nul de grăniceri. ♦ D-nii Alex. Grebles, șef de secție cl. ,2-a la adminis­trația financiară din Constanța, și G. A. Polidor, șef de secție cl. I, în serviciul creditului a­­gricol din R.­Sărat, au fost mutați unul în locul altuia. ♦ D-nii I. Săndescu și V Marinovici, impiegați auxiliari cl. II-a în serviciul exterior general al finanțelor, au fost înaintați la cl. I. ♦ D. A. Teodosiu a fost numit impiegat auxiliar cl. 3-a în ser­viciul exterior general al finanțe­lor, în locul d-lui Eugeniu Ere­­mia, pus in disponibilitate. ♦ Pentru înlesnirea formărei de societăți de gimnastica, scrimă, tragere in țintă și jocuri cari să servească la desvoltarea zilnică a tinerelor generații, ministerul de instrucție a luat hotărirea să pue la dispoziția maeștrilor de gim­nastică, sălile și aparatele de gimnastică ale școalelor. In a­cest scop, ministerul a trimis o circulară directorilor de școli prin care îi invită să ia înțele­gere cu maestrul respectiv al școalei pentru instituirea unei a­­semenea societăți. Ministerul de instrucție a mai intervenit pe lângă ministerul de interne spre a îndemna toate au­toritățile locale să dea concursul lor rescriindu-se ca membri toți funcționarii localnici. De asemenea s-a intervenit pe lângă ministerul de războiu să pue la dispozițiunea societăților ce se vor înființa, arme și cartușe pen­tru tragerea redusă în timpul er­­nei, iar la primăvară să se facă tragere reală sub conducerea și supravegherea unui instructor mi­litar. Odată ifaințate ast­fel de so­cietăți în toată țara, se va forma o federațiune in București de unde să se dea instrucțiunile ne­cesare pentru mersul regulat al tuturor societăților. ♦ Contrar celor afirmate ole de către un ziar, suntem în m­ăsură de a desminți știrea că consiliul permanent’ s’ar fi pronunțat asupra pedepsei ce trebue aplicată școalelor co­­munităței elene din Sulina, Braila și Galați. Consiliul permanent s'a pro­nunțat până acum numai asu­­­­pra institutelor particulare gre­cești «Pilari­os» din Galați și «Panaitopol» din Brăila și lu­pra școalelor comunităților e­­ltice din Constanța și Tulcea, după cum se poate vedea în articolul de azi: «Sentința în procesul școalelor grecești din Tulcea.» ♦ Serviciul central veterinar a anunțat că s’a stins vărsatul la oi din Măstăcani (Covurlui) și pneumonia contagioasă a porcilor de pe domeniul Sa­dova (Dolj). Măsurile de poliție veterinară au fost ridicate.­­ Eli s-a întrunit din nou consiliul teh­nic superior în ședință suplimentară și a dis­cutat proiectul pentru concesia iluminatului Capitalei. Consiliul își va da avizul în cursul săptamanei curente. ♦ In cursul lunei Octombrie serviciul veterinar de la abatorul din Capitală a confiscat 10.554 kg. de carne și organe alterate de boale și parazite. Parte d in această carne era a­­tinsă de tuberculoză. In aceeași lună s’au tăiat în a­­batorul Capitalei 8713 vite cor­nute mari. Serviciul pentru controlul laptelui din Capitală a controlat în­ cursul lunei trecute 37861 litri de lapte, din cari a confiscat o cantitate de 1607 kgf. ca impro­priu alimentațiunei. Au fost dați judecatei 11 lăp­tari, cari au fost pedepsiți cu­­ a­menzî variind intre 100—200 lei. ♦ in Bucoveni (­Ilfov) s’au pus bazele unei asociații pen­tru asigurarea vitelor. O AVWte^BSOS ia r

Next