Universul, decembrie 1905 (Anul 23, nr. 330-357)
1905-12-01 / nr. 330
Join 1 Decembrie 1905 Ca și ca :la alte brigăzi, agenții au couut vs.-: ami.-.. romii trenu fierari le uitâriesu și slaviunile la cari se opreau, supraveghind pe pasagerii suspecți. Galați animi pungașilor voiajori In raportul făcut de ofițerul de poliție care a comandat aceasta brigadă se spune intre altele : «Galați este refugiul tuturor pungașilor voiajori din întreaga țară. In nu comit furturi acolo la oraș,și de aceea sunt lăsați in pace ic autorități. Ei săvârșesc însă furtun pe aiurea și apoi se duc acolo de mănâncă banii in liniște. Un sef de tren complice cu hoții «La orele 3 și luni, noaptea, am ajuns in stația Făurei. Aci se încrucișează trei trenuri,șeful unui tren ce pleca spre Moldova, s’a adresat agentului I. I. cu cuvintele : — «Ce, ai vr’o gâscă de jumulit !». Iar mie mi-a spus cu un ton prietenesc : — Prietene, merge, merge ? Incătro ?»" «Din toate acestea precum și din atitudinea altor șefi de tren, rezultă că unii din aceștia sunt blap cu hoții. (Blatt în limbajul pungașilor Însemnează cei cari iau parte din produsul unui furt). «Am cercetat și mi s'a spus că conductorul se numește Constantin Niculae și are No. 147. «Pungașul’ Leontescu, pe care îl am arestat în gara Golești, mi-a spus că voia să plece la București, dar cum n’avea bani în deajuns, căuta pe șeful de tren ce să se înțeleagă cu el. «Am arestat pe indivizii Gh. Leontescu, zis Leon, pungaș voiajor, urmărit de poliția din Pitești pentru un furt de bani ; «Pe cunoscutul pungaș voiajor Ion Georgescu, contra căruia exista un mandat de arestare emis din Slatina pentru 3 luni închisoare ; «Carol Osmanovici, urmărit de poliția noastră de siguranță cu diferite mandate». Brigada 111.—Buz&n.— Mărașesti-Tecuciu-Galați » » . Brigada III-a era compusă din 1 ofițer și 3 agenți. Ea a plecat din gara de Nord la orele 6.30. Iată ce spune, între altele, șeful acestei brigăzi : Un pungaș deghizat țărănește «La ora 1 noaptea ’am ajuns în stația Mărășești. Cum era timp, ne-am dus in dosul stației, la o ceinărie. Aci e un adevărat cuib de pungaș.i In mijlocul unui grup de 20—30 țărani, cari așteptau trenul, agentul «I. B.» care avea o fotografie a pungașului Gh. Blidărescu, din Brăila, a recunoscut pe acest pungaș intr’unul din țărani. «In Morărești am arestat pe 2 pungași necunoscuți nouă, C. Ștefănescu și C. Rogoza, ambii din com. Budești jud. R.Sărat. La ei am găsit nr.te bilete de vite, a căror proveniență n’au putut-o justifica.Au fost predați amândoui poliției din Tecuciu. Pungașii din Panciu. — Un țăran jefuit Orășelul Panciu și împrejurimile sale sunt bogate în pungași voiajori. In fiecare zi sunt in Mărășești 5 — 6 pungași cari jefuesc pe pasageri sub ochii personalului. «In stația Mărășești am găsit muritor de foame pe un biet țăran, Ion Negoiță, căruia i se furase în tren 21 de napoleoni.I-am cerut semnalmentele pungașilor, dar ei nu sunt cunoscuți în Capitală. «In albumul poliției din Galați însă, am găsit 2 fotografii a două pungași voiajori bulgari, cari seamănă perfect cu aceia ale căror semnalmente ne-au fost date de țăranul jefuit Ion Negoiță. Acești 2 pungași bulgari sunt Tănase A. Zmesinsky și Sfetodor Ivanovici, zis Petre Mamnedin, ambii din Vidin, arestați in antul 1903 la Galați pentru furt de buzunare. «Pe distanța Galațî-București, la întoarcere,’ n’am găsit nimic. In Mărășești fuseseră cu o seară înainte alți 5 pungași din Panciu, dar s’au luat după 3 țărani pe cari i-ai simțit cu bani și cari plecaseră pe jos spre o comună din apropiere. Pungașii nu se mai întoarseră până la plecarea noastră». Brigada IV. — București-Fetești- Ciulmița - Constanța și ramificațiile Calmași și’ Ciul nii ari« arci Brigada aceasta era compusă din 1 ofițer și 4 agenții. Ea a plecat din gara de Nord la orele 4 p. m. Din raportul șefului brigăzei rezultă că partea frecventată de pungași e Eăurei-Fetești, unde se refugiază pungașii din Brăila și Galați când sunt urmăriți. In special pe linia Giulnița— Călărași au fost găsiți mulți indivizi cari călătoresc gratis, în schimbul unui bacșiș ce o dau conductorilor. Ineheere Roadele acestei razzi au fost cât se poate de bune. Echipele care s-au întors în Capitală, parte Duminecă seară și parte în cursul zilei de Luni. Ar fi nemerit să se trimeată cât mai des agenți secreți pe toate liniile drumului de fer,căci in chipul acesta f ar pune mâna pe mulți pungași cari operează prin trenuri mai reți ca un codru. Numai așa s’ar putea pune capăt șirului nesfirșit de furturi ale căror victime sunt călătorii din întreaga țară. Persia in O CV GE TA. UE JPJET ZI Proștii au in lume superioritatea aceasta, că nu le-e frică de dobitoace. Evenimentele din Mesia (Telegramele Agenției române) Corespond cuța telegrafcă Copenhaga. 29.—După o comunicare a biuroului telegrafic, serviciul telegrafic între Nystadt și Petersburg a fost din nou întrerupt. Depășile pentru Petersburg se transmit nunta.* prin Finlanda. illemîsie pri Miii.fi ffeningfors. .29. — Demisiunea ajutorului guvernatorului general Durassow a fost primită.Telegramele particulare ale ziarului « Universul») Noua amSiiume asupra revoltei din Rusia Iași, 29.In ultimul moment primesc știri din sorginte sigură că satele și târgurile din împrejurimile orașului Elisabetgrad, de lângă Odessa, sunt în plină anarhie. Multe sate a fi fost incendiate. Țăranii declinesza și pradă totul. Moșiile proprietarilor Limancoff și general Karasonoff au fost luate in stăpânire de țăranii furioși. Ei au incendiat satele Gavriliofka și Enikeetka. Cauza turburărilor este că un cazac a împușcat pe rezervistul revoluționar Puchin. Trupele din Kișimin au fost chemate spre a restabili ordinea. Trenurile între Charcoff și Nicolaeff. Orenburg și Tașkend nu circulă. Gimnaziul real din Kișhmi a fost închis, din cauza agitației elevilor. Revoltă iitră o închisoare Berlin, 29. La Petersburg a sosit cadavrul generalului Sacharov. Se zice că în închisoarea in care a fost închisă autoarea atentatului contra generalului Sacharow a isbucnit revolta, prizonierii cerând liberarea arestarei. Au intervenit trupele cari au potolit tumultul. Rezerviști licențiați Berlin. 29.—Din Varșovia se anunță că în fortăreața de la graniță, Brest-Litovsk, ar fi fost licențiați 1000 de rezerviști spre a se evita o iminentă răzvrătire. Rescoală la Charkov Berlin, 29.—O știre din Petersburg, spune că fugarii din Charkow afirmă că plebea s-a răzvrătit și a prădat casele și prăvăliile. A fost adus un regiment de infanterie, care însă a refuzat să meargă contra plebei, ba încă s’a unit cu devastatorii. Și un al doilea regiment a făcut același lucru. Numai dragonii și cazacii izbutiră să restabilească ordinea după o luptă teribilă, în care au fost mulți morți și răniți. Interview cu contele Witte Londra. 21. — Corespondentul lui «Daily Telegraph» din Petersburg a intervievat pe contele Witte care s-a plâns de lipsa de spirit social printre ruși, precum și de ingratitudinea lor către’Imperat, care a acordat Constituția sacrificând propriiile lui privilegii. Witte a mai spus că este necesară o alianță a tuturor partidelor de ordine. Acum societatea este foarte împărțită : unii vor să se suspende Constituția și să se readucă în locul ei la putere birocrația ; acest partid este dușmanul atât al guvernului cât și al anarhiei. Alții vor suspendarea vremelnică a Constituției; și aceștia sunt contrarii atât guvernului cât și anarhiei. Alții vor lărgirea drepturilor constituționale, alții autonomia naționalităților nerusești, alții, în sfârșit, vor egalizarea evreilor. Toți aceștia condamnă revoluția, totuși refuză să se reunească spre a o împiedica. Asupra egalizării evreilor Witte a spus că e cu neputință guvernului să o proclame acum, căci aceasta ar provoca măceluri groaznice. Witte a încheiat astfel : «Cu ajutorul moral al tuturor, cu măsuri oportune ale guvernului, se va putea pune ordine în totul , fără ajutorul moral al societăței anarhia va continua până când națiunea va cere reprimarea revoluției chiar cu violența ; nu este cu neputință să se suspende atunci toate principiile fundamentale anunțate prin manifestul țarului». Marile lupte de la Charbin Londra, 29. «Daily Telegraph» află din Charbin (Manciuria) că generalul Manciurilov, când a sosit acolo, a ordonat să se evite luptele cu soldații răzvrătiți și să se constrîngă revoltații să’și părăsească ascunzetorile. S’au trimis în scopul acesta prin oraș, oameni cu torțe aprinse, cari au dat foc caselor și cazarmelor. ’ Locuitorii, terorisați, crezând că au a face cu soldații răsvrătiți, și-au părăsit casele. Revoltații, apucați pe neașteptate, au sărit pe ferestre. Cavaleria a ucis 300 din ei. Incendiul s’a propagat in tot orașul. Confesiunea era teribilă. Soldații credincioși nu mai știau care era amic și care dușman. In sfârșit, tragéndu-se cu mitralierele, s’a isbutit a se decima și înconjura resvrătiții. Insă în vremea asta au sosit întăriri revoltaților. Resultatul luptei nu se cunoaște încă. Papa pentru pacificarea Rusiei Roma, ,29.«Osservatore Romano», ziarul Vaticanului, publică o scrisoare a Papei către episcopii catolici din Polonia rusească, invitându-i să contribue la pacificarea Rusiei, primind noua constituție. Furtul de la fabrica Rosen Se știe că, după declararea in stare de faliment a lui C. Rosen, marea sa fabrică de mobile din București a fost închisă punându-se două custozi. In lipsa acestor custozi, un însemnat furt de mobile s’a comis din fabrică. Facându-se cercetări, s’a constatat că autorii furtului sunt Marcu Zinebe), fost logofăt al fabricei, Lazăr Hornstein, Weinberg, Pascu Stan, Pană Dumitru și Dumitru Ștefan. Cu instrucția afacerei e însărcinat d. judecător Pană de la cab. 4, care a și depus eli pe furt la Văcărești. t. ®>c <*3>-%f«SX B S m sa caion»»~— Oborul din Capitală — Marți, 29 Noembrie — Tirgul animat. Prețul cerealelor Griul de calitate superioară s’a vindut cu 73—76 Pi kila. Cel de calitate mai inferioară cu 60—70 lei kila. Orzul cu 45—52 lei kila. Orezul cu 37—44 Iei kila. Porumbul cu 59 —.6 lei kila, după calitate. Prețul nutrețului Finul de calitate bună, se vinde cu 60 — 66 lei mia de kgr. Cea de calitate mai inferioară cu 45—55 lei mia de krg. Paele de mere păsăresc se vind cu 65—70 lei mia de kgr. Celelalte feluri de pae cu 24-34 lei mia de kgr. Prețul vitelor In ce privește prețul vitelor e acelaș ca și săptămâna trecută. Prețul lemnelor Lemnele de cer cojite se vînd cu 24—25 lei mia de kgr. Cele necojite cu 22—24 leî mia de kgr. Lemnele de șleau se vind cu 19—20,50 leî mia de kgr. Prețul legumelor Cartofii se vind cu 10 — 11 lei suta de kgr. Ceapa cu 9-11 50 lei suta de klgr. Varza cu S—12 lei suta de căpățîni. ______ UTa SJFA.T JPjE 21 An contra, roșețeî nasmluz se recomandă următoarea unsoare: Pomadă de oxid de zinc 20 gr., pudră de orez, S gr., sulfur, 2 gr. Dacă omul e scrofulos i se va da untură de pește. CORPURILE LEIÎÎNIOARE CAMEHA Ședința de la 29 Noembrie Ședința se deschide la orele 2 și 15 m., sub preșidenția d-lui Gr. Triandafil. Prezenți 135 d-ne deputați. Pe banca ministerială se află d-ni miniștri general Lahovary, I. Grădișteanu și M Vlădescu. D Verona roagă a se interveni pe lângă ministerul domeniilor ca să satisfacă cererea meseriașilor din Dorohoiu , mai cere de la ministerul lucrărilor publice dosarul construirea liniei ferate Dorohoie- Vasluiu. Discuția Mesagiului Discursul d-lui Emil Costinescu D. Emil Costinescu vorbește în discuția la Mesagiul tronului. Zice că discuțiile la Mesagiu,așa cum se fac la noi, constitue o notă originală pe care e bine să o păstrăm , ea permite a se exercita un control care nici altfel nu e eficace. Ziua discuției Mesagiului este ziua scadenței actelor guvernelor. Acum două ani, zice d-sa, opoziția a făcut cu această ocaziune declarațiuni violente, cu amenințări de stradă. Vom uza de reciprocitate, fără amenințări însă, căci partidul liberal n’are nevoe de ele. Me vom ține strict de fapte, referindu-me numai la faptele săvârșite și me vom servi de actele oficiale pentru a uza de prerogativa constituțională a controlului în Stat. Se unește cu întreaga Cameră a exprima M. S. Regelui recunoștința pentru tot ce a făcut pentru țară, urându-I sănătate grabnică și deplină. Vorbind despre actele guvernului, zice că va deduce din ele ceea ce se poate aștepta de la guvern in viitor. In privința relațiunilor internaționale, opoziția trebue să tacă în împrejurările actuale, deoarece nu trebue să influențăm de loc acțiunea ce guvernul poate avea asupra situației fraților noștri din Macedonia. Trebue a se ști că sentimentul național vibrează în floate piepturile, și că nu este om care să nu sufere la suferințele fraților macedoneni Procesul deschis ieri de d. I. Th. Florescu în această chestie nu era oportun. Mulțumește pentru omagiul adus muncei partidului liberal prin pasagiul din mesagiu, care arată că finanțele țerei se află în stare înfloritoare. Această stare a finanțelor este opera partidului liberal. Pentru prima oară își face apariția la această dată principiul că trebue să avem budgete întemeiate pe excedente. Sistemul l’a inaugurat la 1903 partidul național-liberal. Partidul conservator se laudă cu conversiunea , pe când această conversiune este cea mai dezastroasă reformă pe care a avut-o țara. Spune că reforma impozitelor fonciare anunțată este bazată pe cel mai monstruos recensămint. Reforma anunțată cu inamovibilitatea în magistratură, este o reformă electorală. La ministerele de finanțe, instrucție și justiție nu vede alt sistem decât acela de a se favoriza partizanii și a’î atrage. Și e vorba de partizani personali, iar nu de partizani politici, tendința aceasta s’a manifestat mai cu seamă la ministerul de finanțe. Aci era încă de sub guvernul lui Lascar Catargiu (1893), o lege de organizare, care punea pe miniștri în poziție de a respecta ordinea și drepturile funcționarilor. Aceasta adusese o stabilitate de fapt, care ne bucura, căci prin moravuri se asigura inamovibilitatea. Legea, care era opera lui Ghermani, au respectat-o toți miniștrii, afară de actualul titular. De ce s’a făcut acest act,care este tot ce poate fi mai neconservator ? Pentru a se caza agenții electorali și partizanii personali. Astfel a fost direcția statisticei, cu 46 funcționari, al cărei director s’a desființat pentru că vrea să dea afară ps directorul care era în ființă. In locul lui s’a numit un șef de serviciu, fiind-că acesta n’avea titlu academic. In schimb, s’a creiat o direcție la timbre, unde erau 13 funcționari. Aceasta fiindcă era vorba iar de un amic, dar care temtndu-se de nestabilitate, a preferat să intre in magistratură. Astfel urmând, s’au făcut director, sub-directori controlori la regie, avocați, casieri, etc., cari reprezintă o cheltuială de 160.000 lei pentru sinecare. Era de făcut recensăminte, deci a fost o ocazie de a pune în pâine pe toți agenții electorali din țară. Toate acestea nu erau suficiente, au început înlocuirile și mutările cari nu s’au mai făcut de 30 ani. Sunt 1220 de numiri. Dacă adunați toate celel’alte numiri de pe la alte ministere, nu veți găsi atâtea la un loc. D. Mișu Cantăcuzino:—Ați putea să spuneți dacă la Creditul rural nu s’au numit mai mulți custozi? D. Emil Costinescu : — Nu atâția. Ați înlocuit oameni îmbătrâniți in slujbe și i-ați lăsat pe drumuri pentru a numi și avansa la interval de câteva zile numai pe toți agenții regimului. Oratorul este întrerupt de I. D. Costinescu continuă, citând câte-va cazuri de funcționari cari au fost numiți și înaintați de 4-5 ori iritr’o lună și altele de funcționari înlocuiți intr’o zi și numiți din nou după câte-va zile. Citează de asemenea câte-va numiri de inspectori la ministerul de finanțe și numiri de avocați. Zice că pentru numirea d-lui Godin Crăsnaru la Curtea de apel din Craiova, s’a făcut o adevărata babilonie prin mișcarea ocazionată atunci, " vorbește de noul serviciu pentru urmărirea contrabandelor, de alțî avocați, de schimbările făcute la fabrica Belvedere, etc. Numirile și schimbările făcute au creiat legenda că totul este la dispoziția partizanilor Cu recensămintul s’au numit 97 agenți salariați, toți recrutați din agenți electorali. S’a făcut cu această ocazie o circulară bună semnată de d. Căpităneanu, secretarul general și altarea, semnată chiar de ministru , aceasta din urmă desființează pe cea d’intâiv. Dă citire circularei d-sale din 1903, care se dăduse atunci pe când era vorba a se face recensămintul, precum și circularilor de azi ale ministerului de finanțe zice că efectele dezastruoase ale recensămintului se datoresc circularei a Il-a semnată de d ministru Take Ionescu. Circulara a redus valoarea locativă a pămîntului țăranului. Ați făcut ca apelurile să fie nenumărate. D. Take Ionescu . — Sub d-ta au fost mai multe. D. Emil Costinescu . — Țăranii nici nu știe să facă apeluri, căci dacă ar fi știut, numerul acestor apeluri ar fi fost colosal. D. ministru trebue să desființeze toate evaluările cari sunt mai urcate la țărani decât la proprietari. La conversiune vom arăta unde duce această silință de a urca veniturile. Pentru casa creditului agricol s’a luat cu chirie de 12.000 leî o casă particulară, când era așa de încăpător localul casei de depuneri. Asemenea s’a făcut cu închirierea unei case cu 10.000 lei anual pentru cazarma corpului grănicerilor. Revenind asupra rezultatului recensămintului, mai adaogă că pentru a șterge pe alegătorii liberali de pe listele electorale la col. I, a redus evaluarea veniturilor, cum a fost la Olt La orele 4 și 10 m. ședința se suspendă Ședința se redeschide la orele 4.20 Í). Emil Costinescu continuă: Tot asupra recensămintului, zice că în țară sunt 166.000 apeluri contra evaluărilor Grație sistemului adoptat, recensămîntul general a costat până acum 800.000 leî, din cari 100.000 leî sunt luați de la portofoliu. D-sa citează câteva nume de persoane cari au luat sume de bani din acest fond: călcarea legei, zice d-sa, se combină cu risipa banului public iu modul cel mai discreționar. La întreruperile majorității că s’a făcut și sub regimul liberal astfel, oratorul zice : în nici un parlament din lume nu veți găsi asemenea mod de argumentare, cum că ați mai făcut și alții același lucru. Enumera sumele de bani mandatate de ministerul de finanțe diferitelor persoane, pentru diferite însărcinări și plătite de la capitolul transporturilor și al recensămîntului. Zice că s’a dat d-lui Caman de la «Roumänische politische Correspondenz» 7000 lei, tot dela cap,transporturilor ca să scrie articole contra țerei, afirmând că țara e contra nemților și de aceea nu a acordat concesia petrolului societăților de capitaliști germani. Mai citează alte persoane care au primit sume de bani din fondul transporturilor. Se ocupă de capitolul pentru publicațiuni la ziare, în sumă de 300000 lei, enumărând sumele acordate : 33000 lei tipografiei, ziarului «Țara» , la ce a servit Tfteștî bani dați ziarului «Țara» când el face astăzi servicii negative guvernului ? Acelaș sistem, zice oratorul, il vedem și la ministerul instrucțiunei. Comisia budgetară a refuzat un mare număr de inspectori propuși de d. ministru, dar d-sa tot i-a numit, ba a numit și peste număr, plătindu-i din fondurile casei școalelor. Arată sumele acordate avocaților, în afară de cei din minister, precum și altor persoane. N’a fost in schimb nici o supraveghere a școalelor și a învățămîntului. Vorbește de risipa biletelor de liber parcurs, pe când la 1901 d-sa suprimase aceste bilete CU desăvirșire. S’au emis bilete în sumă de 671 mii lei in timp de 9 luni,afară de transporturi pentru armată, pentru veterani, etc., și afară de cele eliberate de ministerul lucrărilor publice și cari sunt fără fără plată. Ministerul instrucțiunei a luat bilete de 131.000 lei , ministerul de finanțe de 41.000 lei, afară de permisele permanente. C. ministru al lucrărilor publice, era indignat de acest abuz și încercase să retragă creditul, căci biletele erau neplătite in mare parte, dar n’a putut rezista. Critică cheltuelile făcute de ministerul lucrărilor publice pentru cantoanele duble in trei etaje. Aceste cantoane nu mai sunt case țărănești pentru cantonieri, ci sunt case boerești. De asemenea și produrile mici cu fondații extraordinare, etc. Exemplul este molipsitor , așa cădem ia exagerările din trecut și așa ajungem la ruină. Vă rog să eșiți din această rătăcire. Când am plecat de la min. de finanțe, zice d. Costinescu, am predat multe acte d-lui ministru Take Ionescu, între cari și actele pentru contractarea unui împrumut intern. Mi s’a propus și mie o conversiune, dar n’am găsit-o utilă. Am început să negociez contractarea unui împrumut intern.Mai mulți deputați cer continuarea discuției pe mâine. Se decide prelungirea ședinței după orele 6). D. Costinescu continuă, dând explicații asupra tratativelor sale in chestia contractarea împrumutului de 30 milioane. Citește actul predat d-lui ministru de finanțe în momente când partidul conservator a venit la guvern, asupra proiectului de împrumut intern. Hotărirea noastră era să rupem cu desăvirșire cu împrumuturile străine, ca să ferim țara de tot felul de încurcături pe cari le aduc aceste Împrumuturi. Chestiunea fiind insă prea complexă și Camera obosită, oratorul își întrerupe cuvântarea spre a continua mâine. Ședința se ridică la orele 6 d.a. SENATUL Ședința de la 29 Noembrie Ședința se deschide la orele 2 și 35 m., sub președinția d-lui C. Ghica-Deseni, vice-președinte. Prezenți 92 d-ni senatori. Pe banca ministerială d-mi general Manu și Ion Lahovari, D. C. Disescu pune guvernului următoarele trei întrebări, la cari, spune d-sa, guvernul nu este ținut să răspundă imediat, dacă va crede de cuviință Prima întrebare : dacă omorurile și torturile la cari sunt seduși frații noștri din Macedonia de către bandele grecești se urmează cu aceeași intensitate sau situația s’a mai ameliorat ! A doua Este adevărat ministrul nostru la Viena ar fi făcut o vizită M 3 Regelui Greciei ? A treia ? Este adevărat că guvernul grecesc a demisionat ? La aceste întrebări delicate, spune d-sa., nu silesc guvernul să respire da direct și aș primi chiar și răspunsul că situația cere ca să mai așteptăm i interesul chestunei D genera! Mânu spune că dacă d Di »esc« voește numai decât un răspuns categoric,ar putea preveni pe d-niî miniștri de interne și de externe pe cari ii privesc aceste chestiuni, dar că d-sa e de părere ca d Disescu să mai aștepte, deoarece e încredințat că timpul va aduce ameliorări simțitoare în situația românilor macedoneni. Disescu spune că și acesta fiind un răspuns din care se pot trage concluzii, se declară mulțumit. D R. Porumbaru cere să i se pună la dispoziție, pe lângă dosarele cerute ln ședința precedentă și dosarele fondului milioanelor din 1897, 1898 și 1899 al comunei Iași, pentru alimentarea cu apă a Iașilor, spre a-i servi la o interpelare. D. dr. Severeanu roagă pe d. președinte ca, deoarece d. ministru de finanțe e ocupat și va mai fi ocupat încă câteva zile, interpelarea d-sale asupra modului cum s’a făcut anul acesta recensămintul,tsă fie amânată pentru mai târziu. Guvernul consimte și interpelarea se amână pentru o dată nedeterminată. D. general Manu depune un proiect de lege pentru recunoașterea ca persoană morală a societăței «Solidaritatea» și mai multe proiecte de indigenare. Roagă apoi pe d-niî senatori să treacă in secții spre a studia proiectul de lege pentru darea in concesiune a terenurilor petrolifere ale Statului. Ședința se ridică la orele 2 și 50 m. LUCRIII IN TOATA LUMEA Un congres al hoților. — Ziarul «Ruska Gazeta» din Moscova scrie următoarele : La 22 Noembrie s’a ținut în orașul nostru un congres neobicinuit. Hoții din Moscova au ținut o întrunire pe o piață publică dintr’o mahala, pentru ca să se înțeleagă asupra diferitelor «chestiuni de meserie». Au fost prezente vre-o 600 persoane. Decursul congresului a fost demn, numai din când in când se întimpla pe lângă schimbări de păreri și mici bătăi. După o lungă desbatere orașul a fost împărțit in circumscripții, astfel incât fiecare și are «câmpul seu de activitate». Toți oratorii și-au manifestat mulțumirea asupra «mersului afacerilor» in Moscova. M A. Z — E om cu vază Tăndală, are slujbă mare, avere, dar e cam prost la cap. — Nu e de mirare, răspunde Păcală. La casele mari etajele de sus, sunt totdeauna mai rău mobilate. feeva lucrătorilor —Imsarî do la atelier« de confecsii militare — NOUI AMENUNTE — Comitetul ales de lucrătorii de încălțăminte ai atelierului de confecțiuni militare, cari s’au pus în grevă, s’a prezintat ori dimineață la atelier și au făcut cunoscut patronilor cererile lucrătorilor. Patronii au declarat că primesc toate condițiunile lucrătorilor, intre cari și pe aceea de a depărta din serviete pe șeful de atelier Gheorghe Dinescu, care a bătut pe lucrători. Cu toate acestea comitetul lucrătorilor a decis continuarea grevei până ce aceste condițiuni nu vor fi scrise și semnate de d. Emil Socec. La orele 8 lucrătorii greviști s'au întrunit la sediul societăței «înfrățirea» și au aprobat în totul felul de a vedea al comitetului ales de ei. Se crede că chiar astăzi greva va înceta, prin depărtarea șefului de atelier Gh. Dinescu. pop. INFORMATICI MIERCURI. ♦ Primim numeroase plîngeri de la comercianți și industriași că sunt lovită în interesele lor din cauza lipsei de vagoane. Și administrațiunea ziarului nostru suferă din această cauză, neputîndu-se face la timp transportul hârtiei necesare pentru imprimarea ziarului. ♦ Din cauza abundenței de materie, suntem nevoiți să întrerupem pentru astăzi continuarea scrierei Misterele curtei rusești. & In visita d-sale la Craiova, d. ministru Vlădescu a asistat și la o audițiune a societăței muzicale «Hora». O D. N. Tănăsescu a fost numit directorul arestului preventiv din jud. Ialomița, în locul d-lui M. Cucu, demisionat. D. N. Scordili, director cl. II, a fost înaintat director cl. I, în locul d-lui Gh. Cârceanu, demisionat, și însărcinat a administra tot închisoarea Mislea. D. C. Cărbunescu a fost numit director cl. II, in locul d-lui N. Scordili, și însărcinat a administra închisoarea Slănic. D. Dumitru Bădulescu, inspector vamal, a fost însărcinat să funcționeze la circ. 4 vamală, Predeal, în locul d-lui Gh. Halchiopol, trecut la circ. II vamală Galați. ♦ D. C. Marinescu, actual agent auxiliar in serviciul exterior general al vămilor, a fost numit impiegat cl. II în același serviete, iar d. C. Enculescu a fost numit agent auxiliar in serviciul exterior al vămilor, in locul d-lui G. Marinescu. Înaintat. * D. prim-ministru Gh. Gr. Cantacuzino va oferi mâine seară un ceai parlamentar. £ In locul decedatului Ion Pârlea a fost numit d. inginer G. Vidrașcu, șef al serviciului de economat ln direcția poștelor. # D. Haralamb Lecca a fost numit, prin contract, pe 3 ani, director de scenă al teatrului național din Iași. ❖ D. C. Solz a fost numit impiegat auxiliar cl. III în serviciul exterior al finanțelor, în locul d-lui D. Simionescu, demisionat. f. 4c A sosit în București o misiune de funcționarii unguri, compusă din agri Păși« Bene, consilier tehnic de poștă și telegraf, Bernard Paskay, inginer de poștă și telegraf și George Ston, inspector telegrafo-poștal, ca să studieze toate instalațiile telegrafice, telefonice și poștale din București. D N Pencovici a fost numit impiegat in direcțiunea compabilităței generale a Statului. « D C Gabrielescu a fost confirmat pe ziua de 1 Decembrie inginer-șef al comunei Pitești. <5 D A Ionescu a fost numit conductor cî. IIJ in serviciul hidraulic ♦ Copiștiî-grefierî ai cabinetelor de instrucțiune din toată țara au înaintat d-luî ministru al justiției și d-luî președinte al Camerei o petițiune prin care cer să fie egalizați ca tratament cu ajutorii de grefă ai tribunalelor. Cererea e întemeiată pe faptul că sunt foarte încărcați cu lucru și nu au nici sărbători nici vacanțe, trebuind de multe ori să se deplaseze chiar noaptea, in interesul serviciului. * Membrii societăței avocaților din București se vor întruni Duminecă, 4 Decembrie, la orele 9 dimineața, în localul școalei de baețe «Enăchiță Văcărescu» din calea Șerban- Voda No. 70, spre a vota statutele Invitațiuni speciale nu s’au mai făcut. # Citiți «Veselia» de mâine Joia, care cuprinde pe lângă foarte variate bucăți hazlii, și un mare și frumos desemn în colori reprezentând : «Sultanul și reprezentanții marilor Puteri». „Veselia4* se vinde cu 5 bani în toată țara. Abonamentele se fac numai la administrația ziarului „Universul 44 strada Brezoianu. /1. Abonamentul pentru un an numai 2 lei și 60 bani. * Comitetul de evrei din București pentru ajutorarea victimelor masacrelor din Rusia a adunat pe lista No. 6 suma de 2.344 lei 25. Totalul adunat până acum e de 19-359 lei 35. Comunitățile, societățile și persoanele din țară cari au colectat bani pentru acest scop, sunt rugate a înainta sumele adunate împreună cu lista subscriitorilor, d-lui S. Halfon, casierul comitetului, București. ♦ Un mare număr de absolvenți ai școalelor comerciale, aflați in afaceri comerciale și industriale, au pus bazele unei societăți a absolvenților acestor școale. Societatea are de scop, în primul rind, de a se ocupa cu reorganizarea școalelor comerciale. • Ministerul instructiunei a închis pe 4 zile școala primară mixtă din strada Lucaciu din cauza scarlatinei. In acest timp se va proceda la deșirifecția radicală a localului. ♦ «Reuniunea israelită culturală» din București, a impartit cărți la 42 elevi săraci din școala «Maria.» ȘTIM JUDICIARE ❖ D. Vasile Dumitrescu, oficiant superior gr. I, a intentat proces ministerului de interne fiindcă l’a pus in disponibilitate din cauza unei boale incurabile, dar facându-se bine n’a mai voit să’l numească tot in funcțiunea ce o avusese. D-sa cerea ca ministerul să fie condamnat să-i plătească leafa de la data punerei sale în disponibilitate precum și 300 mii lei daune. Această acțiune i-a fost respinsă ori de secția III-a a Curții de casație (contenciosul administrativ) pe motiv că afacerea a fost definitiv tranșată înainte de noua organizare a Curții de casație, adică de înființarea contenciosului administrativ. ȘTIRI ȘCOLARE » * ❖ C. Ilie Ciocârlie, revizor școlar al jud. Brăila, a demisionat pe ziua de 1 Decembrie. • D. N. Balaria a fost numit profesor de l. română la școala comercială românească din Salonic._____ ___ ȘTIRI ECONOMICE ȘI FUNCIARE # Eli s’a împărțit la Cameră următorul proiect de lege : Art. 1.—Ministerul finanțelor e autorizat să bată monetă de aur și de argint până la suma de lei 3.500.000, care va comemora jubileul de 40 anii de domnie a M. S. Regelui, și anume : a) Monetă de aur lei 200.000 în bucăți de câte 100 lei și lei 300.000 în bucăți de câte 20 lei; b) monetă de argint lei 500.000 în bucăți de câte 5 lei și lei 2.500.000 in bucăți de câte 1 lei. ȘTIRI SANITARE ❖ D. dr. G. G. Ioanițescu a fost numit medic secundar al ospiciului Pantelimon, secția boalelor nervoase. ȘTIRI ARTISTICE — Marți, 6 Decembrie c., se va da la Teatrul Boulevard piesa: „Fetele lui Matache“, comedie în 3 acte. Reprezentația e sub patronagiul d-lui deputat I. A. Brătescîi, și în beneficiul d-lui C. Niculescu. Biletele cu data de Luni, 5 Decembrie sunt valabile în acea seară. — La teatrul Edison în curând va debuta Larive celebra cântăreață. — In sala Circului Sidoli, Marți, 6 Decembre 1905 (Sf. Nicolae) la orele 2 p. m. va avea loc o reprezentație populară cu prețuri reduse, dată de artistul I. Montaureanu. Se vor juca „Hai să rîdem !“ și „A pățit-o Lachei“ SOCIETĂȚI — Erî la orele 4 p. m. s’au întrunit la Camera de comerț membrii Camerei de meserii. — La orele 8 seara s’au întrunit la clubul meseriașilor comitetele diferitelor corporații din Capitală. — In strada Smârdan No. 51, s’a întrunit aseară la orele 8 comitetul societăței funcționarilor comerciali. — La orele 9 seara, la Bursa Mancei, s’a întrunit comitetul corporației croitorilor. Buletinel atmosferic și instiiuhilnl meteoroloi fie Iată buletinul atmosferic al institutului meteorologic, pe ziua de Marți 28 Noembrie : înălțimea barometrului la 0 °.7709 m.; temperatura aerului 19.2 ; vântul potrivit de la N.E. ; starea cerului acoperit; temperatura maximă de era 4 °, temperatura minimă de azi 1 °. Ninsoarea începută erî, a continuat și peste zi in regiunea muntoasă, iar de astă-noapte, ea s’a întins și in toată Oltenia, continuând și acum. In restul țărei cerul acoperit, iar in partea estică și pe litoral Crivățul bate tara. Btarea mitrei este rea. Timpul s a mai recit ziua ; cea mai ridicata temperatură fiindtia la Constanța. Noaptea prea puțin îngheț numai in unele părți ale țarei ; temperatura cea mai coborita —la Câmpina și Sîucăr. Barometrul este foarte ridicat și a mai crescut in ultimele 24 ore cît aproape 5 milimetri. Apă din zăpadă, lapoviță sau pîiae, s’a obținut la : Ploești 2 mm., Câmpina 3, Rucăr 1, Câmpulung 2, T.Măgurele 1, Caracal 2, Slatina 3, Gâești 7, Pitești 4, R.Vâlcea 7, Călimănești 3, Craiova 2, Calafat 3, Strehaia 7, T. Severin 12, Baia de Aramă 15, Balș 4, Costești 7, Târgu-Jiu 3, Zatreuî 5, Celar 2 și Pucheni 2 milimetri de apă. Iată buletinul atmosferic al Capitalei pe ziua de eri, Marți: Temperatura in grade centigrade :—1 la miezul noptei; -1-2 la 7 dimineața, și -1- 4 la 12 ziua. Barometrul in scădere la 778,iar cerul brumă, a trea setosul Esta Marența Alabtă era trei nebuni din ospiciul Mărcuța «s’au înțeles» și noaptea, profitând de un moment când nu erau observați, au escaladat zidul și au luat-o la sanate sa peste câmp, așa cum se gaseau, in costumul ospiciului, cu halatul pe ei, in papuci și cu scufele pe cap. Fuga lor n’a fost observată decât a doua zi dimineața, când poliția a fost înștiințată și s’au dat imediat circulări pentru prinderea lor. Cei trei nebuni, M. Drăghici, de fel din jud. Olt, in virstă de 26 ani, Fritz Moritz, de 35 ani și un altul al cărui nume îmî scapă, au mers câtva timp împreună fără să se nască nici o discuție intre ei. Dar dacă noi, oameni întregi la minte, și nu ne putem înțelege, cum erau să se înțeleagă ei, trei nebuni ? Mihai Drăghici a fost acela care a provocat discordia. Acesta se crede om mare și zice că trebue să se însoare cu o fată de prin ministru «— Cum o să ve ias, cu mine ? le zise el: Tu, un ovrei, iar te, un bâlbâit, cum o să mergeți într’o casă de ministru, unde sunt eu așteptat ? Ducețî vg la dracu !» Fritz Moritz, care în nebunia lui se crede că e Dumnezeu și că a stat la masă cu toți sfinții, iî răspunse : — «Apoi dacă e așa, nici eu nu véiau cu mine in cer, unde mă așteaptă toți sfinții cu masa întinsă. Niște păcătoși ca voi n’aveți ce căuta acolo». Numai cel d’al treilea nebun, care nu poate vorbi de loc, nu luă parte la discuție. Drăghici și Fritz o pleacară unul spre apus și cel l’alt spre răsărit, lăsând pe tovarășul lor în mijlocul câmpului. Acesta a rătăcit prin frig câtva timp și a doua zi a fost prins prin raionul circumscripției 26-a, care l-a înaintat poliției. Ceilalți două au putut fi arestați mai tirziu in diferite puncte ale Capitalei și duși în arestul poliției de siguranță. Pungașii le-au făcut o primire triumfală, când i-au văzut îmbrăcațiin halat și cu scufele pe cap. Să fi văzut pe Drăghici făgăduindu-le slujbe când va deveni ginere de prim-ministru, iar pe Fritz făgăduind fiecărui pungaș câte-o părticică din zate ! Petrecerea insă a fost de scurtă durată, căci nebunii au fost retrimiși la Mărcuța. Niște dușuri sdravene și înlăturabilele cămăși de forță le-au tăiat pentru multă vreme pofta de evadare. Pol>i»in. Fisante, agricultură si comercia București, 29 Noembrie. Finanțe Cota valorilor la bursa din București Renta de 185 de milioane din 1903 5 °/0 lei 103— 103 ; idem de 322 mii. 4 °/0 lei 931/a — 94; idem de 50 mii. 4% lei 941/*; id. de 274 mii. 4 ®/0 lei 95^—95V»; id. de 180 mii. 4 ®/0 lei 92 — 92Vâ; idem de 100 mii. 4% lei 921/4 921/3; id. convertit lei 92—921/4. Obligațiuni com. București 4«/» lei 96V2-91. Obligațiuni Credit: jud. și com. 5% lei Func. rurale 5% lei 1035/g 1087/8; idem de 4 °/0 lei 973/4—98— ; urb. București 5 °/0 lei 99 65—99.85 ; id. Iași 5 °/0 lei 96V2—97. Acțiuni : Banca Națională 3090- 3100. Banca Agr. lei 405—407— Banca de Scont lei 183—185. Societatea de asigurare : Dacia-România lei 732—735. Naționala lei 915-920. Banca Marmoroeck-Blank 900—910. Patria lei 210-212. Monede: Napoleonul lei 20.20. Marca germana lei 24.70. Coroana austriei LOS1/«- Rubla lei 2.66. Sconturi și avansuri: Banca Națională 5—6%/„. Casa de depuneri 5%. Devise cek Londra 25.46— ; cek Paris 101.— ; cek Berlin 124.50—; cek. Viena 105.65; cek Belgia 100.621/*. Trei luni: Londra 25.15 Cota valorilor române in străinătate Frankfort renta de 5% 101.60. Berlin renta de 1892—93 5°/fl 101.25 ; idem de 1890 4% 92.50 ; idem de 1894 4°/0 91.60 ; idem de 1896 4°;o 91.80, idem de 1898 4% —. Comunale București 98.25. Cota valorilor streine Consolidele engleze 895/s. Renta franceză 99.65; renta italiană 105.70; Banca otomană 599. Loturi otomane 135.50. Cereale Ultimele operațiuni și cota cerealelor ale pieței Brăila pe ziua de 2S Noembrie Grau de 781/a kgr. cu 11 km/0 corpuri streine, hect. 3900 lei 16.406»/ kgr. șlep bordo Sulina. Grâu de 64—79 kgr. cu 4—12 °/0 cor. str. vag. 120 lei 12.05—15.80 % kgr. Secara de 68Va—70 kgr. vag. 2 lei 13.05—13.30 1/2 % kgr. Orz de 56—62 la k. vag. 20 lei 10.50-11.90 %/o k. Orzoaica de 64—65 ° 10 kgr. vag. 2 cu lei 12—12.30 % kgr. Ovăz de 38 — 49 kgr. vag. 14 lei 10.90—12.25 °/0 kgr. Porumb roșu de 77— 78 kgr. vag. 10 cu lei 13.85—14.50 °/o kgr. Cincuantina de 80 — 802 kgr. vag. 51/« lei 14.60—14.87%/a °/0 k. La 28 Noembrie au sosit în port vagoane 258, la obor 34 care și la Docurî 910 tone de diferite cereale. Ultime depeși (Telegramele noastre particulare) Cota cerealelor în străinătate Berlin, 2S Noembrie. Grâu de Dec.mci 182.— invariabil Secară 170.— scă. 25 c. Paris, 28 Noembrie. Grâul anuar. fr. 23.90 urc. 5 c. Făină ,, 31.40 invariabil Ulei de colza „ 56.25 scă. 25 c. Budapesta, 28 Noembrie. _ Grâu de Apr. cor. 17.20 invariabil Secară,, ,*, „ 14.16 » Ovăz ,, „ „ 14.24 scă. 6 h Porumb „ ,, 13.60 scă. 2 h. Colza „ „ 26.—urc. 20 h. New-York, 28 Noembrie. Grâu disp. ct. 973l scă. 1k e Grâu de Dec. ct. 953/4 urc. */8 c. Grâu de Maiîi 935/g urc. 3/g c. Porumb disponscă. ty3 c Porumb de Dec. 56— scă. p2 c. Porumb de Maiîi 503/s scă. 1/2 c Chicago. 28 Noembrie. Grâu de Decent. 8 Pis invariabil Grâu de Mai cent. 89Vs urc. s/4 c Porumb de Dec. 443/4 scă. i/2 c Porumb de Mai. 445/„ scă lii c ÂF © sîns,ea mai Am publicat că femeia Rozalia N. Gh. Pârvulescu din Capitală, a reclamat parchetului că soțul șfiu înainte de a se divorța in mod formal de ea, s’a căsătorit din nou cu o fată anume Ecaterina Farcaș. Parchetul a însărcinat cu anchetarea cazului pe d. judecător Slătineanu de la cat. 5. In urma cercetărilor făcute d-sa a constatat că Pârvulescu, pe lângă faptul de bigamie, a mai comis și o escrocherie, adică la prima căsătorie a prezentat ca părinți ai Rozaliei alte persoane străine, iar la a doua căsătorie, cu Ecaterina Farcaș nu a prezentat pe adevărații lui părinți, ci tot persoane străine. In urma acestor constatări, d. judecător a arestat ori pe Pârvulescu și l-a depus la Văcărești. Afară de aceasta vor fi date judecăței persoanele cari au comis substituțiunea, precum și prima lui soție, care a avut cunoștință de prima escrocherie. Varnaslu — -----------1 -T transmiți II Ultime informați T: MIERCURI ♦ D. Florea Constantinescu, șef de vamă, a fost însărcinat cu conducerea sucursalei vamei poșta, în locul d-ui Bădulescu, trecut inspector vamal. ♦ D. locotenent Cotescu Gh. din reg. 6 roșiori, a fost înaintat la gradul de căpitan în reg. 7 călărași, pe ziua de 28 Noembrie. ♦ D. sub locotenent Niculescu D., din reg. 6 roșiori, a fost înaintat, pe ziua de 28 Noembrie, la gradul de locotenent în același regiment. ♦ D. G. G. Stoiceanu, impiegat cl. 2-a în direcția comptabilităței generale a Statului, a fost înaintat la cl. l-iv. ♦ La examenul de maior, în corpul II de armată, au reușit definitiv d-nii căpitani Ionescu Dimitrie din reg. Tulcea 33 și Broșteanu Ernest din batalionul de grăniceri. ♦ D-nii Alex. Grebles, șef de secție cl. ,2-a la administrația financiară din Constanța, și G. A. Polidor, șef de secție cl. I, în serviciul creditului agricol din R.Sărat, au fost mutați unul în locul altuia. ♦ D-nii I. Săndescu și V Marinovici, impiegați auxiliari cl. II-a în serviciul exterior general al finanțelor, au fost înaintați la cl. I. ♦ D. A. Teodosiu a fost numit impiegat auxiliar cl. 3-a în serviciul exterior general al finanțelor, în locul d-lui Eugeniu Eremia, pus in disponibilitate. ♦ Pentru înlesnirea formărei de societăți de gimnastica, scrimă, tragere in țintă și jocuri cari să servească la desvoltarea zilnică a tinerelor generații, ministerul de instrucție a luat hotărirea să pue la dispoziția maeștrilor de gimnastică, sălile și aparatele de gimnastică ale școalelor. In acest scop, ministerul a trimis o circulară directorilor de școli prin care îi invită să ia înțelegere cu maestrul respectiv al școalei pentru instituirea unei asemenea societăți. Ministerul de instrucție a mai intervenit pe lângă ministerul de interne spre a îndemna toate autoritățile locale să dea concursul lor rescriindu-se ca membri toți funcționarii localnici. De asemenea s-a intervenit pe lângă ministerul de războiu să pue la dispozițiunea societăților ce se vor înființa, arme și cartușe pentru tragerea redusă în timpul ernei, iar la primăvară să se facă tragere reală sub conducerea și supravegherea unui instructor militar. Odată ifaințate astfel de societăți în toată țara, se va forma o federațiune in București de unde să se dea instrucțiunile necesare pentru mersul regulat al tuturor societăților. ♦ Contrar celor afirmate ole de către un ziar, suntem în măsură de a desminți știrea că consiliul permanent’ s’ar fi pronunțat asupra pedepsei ce trebue aplicată școalelor comunităței elene din Sulina, Braila și Galați. Consiliul permanent s'a pronunțat până acum numai asupra institutelor particulare grecești «Pilarios» din Galați și «Panaitopol» din Brăila și lupra școalelor comunităților eltice din Constanța și Tulcea, după cum se poate vedea în articolul de azi: «Sentința în procesul școalelor grecești din Tulcea.» ♦ Serviciul central veterinar a anunțat că s’a stins vărsatul la oi din Măstăcani (Covurlui) și pneumonia contagioasă a porcilor de pe domeniul Sadova (Dolj). Măsurile de poliție veterinară au fost ridicate. Eli s-a întrunit din nou consiliul tehnic superior în ședință suplimentară și a discutat proiectul pentru concesia iluminatului Capitalei. Consiliul își va da avizul în cursul săptamanei curente. ♦ In cursul lunei Octombrie serviciul veterinar de la abatorul din Capitală a confiscat 10.554 kg. de carne și organe alterate de boale și parazite. Parte d in această carne era atinsă de tuberculoză. In aceeași lună s’au tăiat în abatorul Capitalei 8713 vite cornute mari. Serviciul pentru controlul laptelui din Capitală a controlat în cursul lunei trecute 37861 litri de lapte, din cari a confiscat o cantitate de 1607 kgf. ca impropriu alimentațiunei. Au fost dați judecatei 11 lăptari, cari au fost pedepsiți cu amenzî variind intre 100—200 lei. ♦ in Bucoveni (Ilfov) s’au pus bazele unei asociații pentru asigurarea vitelor. O AVWte^BSOS ia r