Universul, ianuarie 1906 (Anul 24, nr. 1-29)
1906-01-01 / nr. 1
* acel Batelii la Constanța de unde au continuat călătoria Însoțiți încă de un agent anume Schroff, din București, până în portul Brema —acolo Ratchi i-a părăsit, inapoindu-se spre a duce nouă imigrați, iar ei au continuat Călătoria împreună cu Schroff, până in unul din porturile Argentinei, unde fiind debarcați, au fost părăsiți de Schroff și lăsați in voia lor. Negăsind nimic de lucru, s’ii nutrit ca val de el și cu soțiile și copiii lor au dormit prin păduri și câmpii, până când văzând că sunt expuși a muri de foame, parte din ei ajntâlndu-se reciproc, cu banii ce le mai rămăsese, s’au înapoiat, iar parte au rămas acolo. Fatsi îmbrăcată bărbătește.—La poliția locală se află deținută minora Dobrița Voinea Matei, care a fost găsită prin oraș îmbrăcată in haine bărbătești. La interogatoriu a declarat că e din Topolog, pl. Hirșova, și că și-a schimbat hainele, spre a face cu mai multă ușurință drumul la Carabac (Bulgaria), unde se află emigrați părinții stil. Ea va fi trimisă la urma ei. SINAIA—Copil lepădat. — Lângă grajdurile vilei d-ln Al. Vericeanu, din str. Poiana Fiorilor No. 1, s’a găsit, cadavrul înghețat al unui copil de curbul născut. S’au început cercetări spre a dovedi pe mama criminală. ttlilf incepulHE In ¥ FIUI. LUI SARĂUIîĂ n inmărul de SI ax ti, în Ianuarie , in „ Zimiiitl Cfrîctorlilor“. mmm —~---—•«b4MS«M« <» * Invitațiuni de înmormintare nu se vor face. D-na Eugeniu Statescu se află suferindă și era nu a părăsit patul, din causa emoțiunilor prin care a trecut mai multe zile dearendul. Bătrina mamă a defunctului nu a fost încă înștiințată despre desnodămintul fatal, spre a se evita vre-o altă nenorocire. iumin. 1 Duminecă 1 Ianuarie 1803 Moartea lui Eug. SUtesca Erî a fost un adevărat perminagiu la locuința defunctului, un mare număr de persoane din societate au mers de dimineață încă pentru a însemna in registre sau a depune cărți. D-nir miniștrii general Lahovary și I. Lahovary, au semnat de asemenea în registre și au depus cărțile. Ministrul Rusiei, d. de Giers, reprezentantul legațiunei engleze, d. Gr. Triandafil președintele Camerei, d. baron de Reineek, etc. au depus și dânșii cărțile. M. S. Regele a trimis o telegramă de condoleanțe d-nei Eug. Stătescu, exprimându-i adâncite regrete pentru pierderea ilustrului său soț. M. S. Regina a trimis de asemenea d-nei Stătescu o scrisoare în cei mai călduroși termeni, consolând-o pentru pierderea ce a încercat. D. locot.-colonel Voivoreanu, adjutant regal, a semnat în registre fiind trimis din partea M. S. Regelui. Din Capitală și din țară s’au primit în tot cursul zilei de orî un mare număr de telegrame de condoleanțe din partea amicilor și cunoscuților defunctului. * v Casa defunctului este în doliu. Corpul a fost depus pe catafalc și așezat in binvoul unde lucra și primea. Coroane și jerbe de flori înconjoară catafalcul. Defunctul arată slăbit, ca după o lungă boală. Din chipul său de altădată a rămas o umbră. Rudele și amicii devotați se află lângă catafalc, veghind pentru ultima data la căpătâiul celui ce le-a fost scump. Sculptoril Storck a luat masca defunctului, iar pictorul Nicolae Graur a fost de a luat un crochiu. Se crede că corpul defunctului nu va fi imbalsamat ci numai injectat, căci n’ar fi nevoe, intrucât inmormîntarea se va face Luni. Medicii nu sunt nici acum pe deplin de acord asupra precisărei boalei de care a murit Eugeniu Stătescu. Este probabil că dânșii se vor întruni intr’un nou consiliu, spre a stabili felul boalei. Actul de deces va fi întocmit pe baza avisului medicilor curanți. Medicii recunosc cum că moartea a provenit in urma unei inflamațiuni a meninge, dar nu pot stabili modul cum s’a dezvoltat boala, nici origina eî. însăși modul cum a murit defunctul’, e o dovadă despre precizarea inflamațieiî meninge, căci cu cite-va clipe înainte de a’șî da obștescul sfirșit, bolnavul și-a recăpătat cunoștința, a deschis ochii mari ca in fața unei vedenii și apoi i-a închis pentru totdeauna. limna nn intarea se va face Luni la orele 1 jura, d. a. Consiliul de miniștri va depune o coroană de fiori pe sicriul ilustrului defunct. M. S. Regele va fi reprezentat la tainwmintare prin și hiotan jii săi. * * Clubul național-libaral, clubul tinerimea, clubul regal și creditul funciar rural au arborat drapelul negru. D. Dim. A. Sturdza, șeful partidului național-liberal, a facutoștiințat erî pe membrii partidului din restul țarei despre moartea lui Eugeniu Stătescu, trimețând președinților comitetelor ei e«"uti"e o telegramă circulară, anunțându-le și ziua înmormântării. Un mare număr de membrii ai partidului național-liberal din țară vor veni la București pentru a asista la înmormântare. D G. Gr. Cantacuzino, președinte al consiliului de miniștri, a trimis d-nei Eug. Stătescu oa telegramă de condoleanțe,incurajAnd-o » suporta durerea imensă, ce a lovit-o. FIGARII 1>Tn RUSIA [Prin poștă de la corespondentul nostru particular) Sulina, 39 Decembrie. Azi a sosit in rada portului vaporul «Waverley», sub pavilion englez, avind pe bord o familie compusă din 10 persoane ruse fugite din Novorosiski, de teama măcelurilor. Vaporii, a dat semnale, chemind autoritățiie portului. Imediat au plecat cu remorcherul «Lina Pd’ssalagya» de comisar al portului, Al. R. Ionescu și d. D. Galan, oficiant sanitar. Fugarii au cerut permisiunea de a debarca, ceea ce li s'a acordat și au fost aduși cu remorcherul «Eugenie». Am convorbit, cu unul din ei și ni-i spus că situația la Novorosski (Caucazia) e foarte critică, căci se așteaptă să isbucnească dezordine grave. Toți funcționarii de la poștă, telegraf și căile ferate s’au pus in grevă. Asemenea s’au pus in grevă și lucrătorii din port și de la toate fabricele cari s’au închis. Liniile telegrafice și calea ferată au fost distruse incât nu se poate comunica cu restul țarei. Au fost trimiși 600 de cazaci ca să mențină ordinea. 500 din acești cazaci au făcut cauză comună cu revoluționarii. Și agenții polițienești refuză a mai face serviciul cerând îmbunătățirea soartei lor. Șeful poliției e refugiat intr’un vagon in gara, unde e păzit de cazaci. Asemenea guvernatoriigeneral, travestit, s’a îmbarcat tot pe vaporul «Waverley» și a fost debarcat la Sevastopol, de unde a cerut ajutoare militare. S-au trimis două vase de războiu cu un regiment de infanterie și cazaci ca să potolească revoltele. Fugarii s-au îmbarcat pe vaporul «Dalmația», al Lloydului austriac, și au plecat spre Trieste. S--a si>ffl -ca- IftgSM Sanarara»«'..........................FA &3WAT JPJH 21 JP,sistarea șocolatei,—Ca sa păstrăm șocolata, s’o ținem intr’un loc foarte uscat; nu trebue pusă lângă alte provizii, ca fructele sau mezelurile, căci ia un miros neplăcut.*^.w«ara«HaafeSEiK5f A -te* 'ȘErMim'mmimmimim ""»—«• lEmsMasmujfiÂRiiLra mmrm emmimi Cititorii noștri își amintesc despre senzaționalele destăinuiri făcute de călugărul Irofteu Crăznaru, care fiind arestat in Turcia pe când se ducea la Sf. Mormînt, a găsit intr’o închisoare din Adrianopol peste 70 de români prizonieri ai turcilor încă de pe vremea războiului din 1877-78. Am spus atunci că autoritățile noastre au comunicat denunțul călugărului ministrului târei la Constantinopol, spre a face cercetări urgente. Comunicatul ministerului de externe Ieri ministerul de externe ne-a trimis următorul comunicat : «Vi se comunicam privința destinurilor călugărului Irofteu Crăznaru, că al douilea dragoman al legațiunei noastre din Constantinopol a fost trimis spre a cerceta veracitatea lor, unde insă s’a putut convinge că aceste pretinse ,tăinuiri sunt lipsite de ori ce fundamente. Convorbire cu călugărul Am găsit pe călugăr aseară la poliție, unde venise să doarmă acei n’are nici un adăpost. — De ce ai spus minciuni, moșule ?—l’am întrebat. — Eu n’am spus minciuni, domnule,—mi-a răspuns el. Am văzut pe românii aceia închiși la Adrianopole cu ochii mei. Nu știu dacă erau tocmai 70, căci nu i-am numerat. Dar așa mi-au spus ei. Ba ei ziceau că mai sunt închiși acolo și vre-o sută de bulgari de pe vremea aceea. — Dar s’a dus dragomanul de la legațiunea noastră din Constantinopol acolo și n’a găsit nimic. — Nu știu ce să zic. Eu nu sunt nebun. Cine știe ce vor fi făcut turcii cu ei! D. general Manu mi-a spus ca am făcut roü de am vorbit cu gazetarii, căci așa aü putut prinde turcii de veste. — Nu cumva românii aceia nu sunt prizonieri de războiu, ei aromâni arestați cu ocazia tulburărilor din Macedonia? — Se poate. Insă ei mi-au spus că sunt soldați și stau acolo de pa vremea războiului. Am plecat. Călugărul nu e nebun. Nu așa vorbesc nebunii, cum vorbește dineul. Ce să fie atunci ? Să fie vreun mistificator? Dar în ce scop? Iată o întrebare la care nu pot respine. __________Feppia. I lichiderea congresului învățătoresc (Prin fir telegrafic de la corespondentul nostru particular) Galop. 30.—Azi a avut loc continuarea celui de-al doilea congres în viiătoresc din țară. Dimineața s’a luat în discuție chestia internatelor și institutelor de educație pentru copiii învățătorilor în viață. Au vorbit în această chestie d-nii Eftimescu, Dimitrașcu, Voiculescu, Stroescu și Chirițescu. In urma discuției avută, d. Rădulescu-Muscel citește dezideratele asupra discuțiilor din cele trei zile ale congresului. Câte și orele dezideratele au fost primite cu ovații. După amiază a avut loc, în sală berăriei Centrale, banchetul oferit de primăria locală și la care afi asistat, pe lângă congresiști,d-nii prefect Ciuntii, primar Vulpe și consilierii comunali Iorga și Plovănescu. Intrarea reprezintanților autorității a fost salutată cu aplauze și cu cântecele executate de muzica reg. Șiret. Primul toast a fost ridicat de d. primar Vulpe pentru M. S. Regele, care poartă deosebit interes mișcărilor culturale din țară. D-sa a arătat că dacă popolația de la țară formează temelia neamului românesc, învățătorul rural are nobila misiune de a ridica această temelie. Vorbește apoi de prefect Ciuntii, care asigură pe congresiști că guvernul va cânta să transforme în legi sau regulamente dezideratele congresului învățătoresc. A fi mai vorbit apoi d-nil Arjoceanu, președintele congresului, Salgiu, Plâvănescu revizorul școlar loan Gheorghe, învățătorul Dumitrașcu, ziariștii Gorgos și Buzdugan, învățătorii Marinescu, Voiculescu, Gh. Timuș,preotul Diaconescu, prof. Calmuschi învățătorii Armășescu, Pătrășcoiu, M.Timuș și Rădulescu-Murgiești. Seria toasturilor a fost închisă de către d. primar Vulpe, care a locut în sănătatea corpului învățătoresc din întreaga Românie. După banchet, congresiștii, în frunte cu autoritățile locale, s’au fotografiat. Astă seară învățătorii au plecat pe la căminurile lor, închizându-se astfel al douilea congres. IMIK!EKI TOATA LUNEA Nou gaz de luminat și încălzit.Se cunoaște gazul de apă produs prin trecerea apei peste cărbuni aprinși și se știe că acest gaz revine la un preț foarte mic, abia o centinuă și jumătate de metru cub, întrebuințarea acestui gaz e însă foarte restrânsă, din cauza marei proporții de oxid de cărbune ce cuprinde, proporție care poate merge până la 40 la sută. Un industriaș englez, întrebuințând metoda unui profesor de la universitatea din Tulusa, in Franța, ar fi izbutit să curețe gazul de apă de oxidul de cărbune, și să producă un gaz al cărui preț ar fi încă foarte mic și a cărui putere calorică ar fi totuși cu 35 la sută superioară gazului obicinuit. La Lion, se fac acum experiențe sistematice ale noului produs. M A. Z — Bacă voi muri, zicea suspinând avarul Tănase, pe care 'l chinuește oftica, o să se cheltuiască o grămadă de bani cu inmormintarea, îndată, nepotulSă, care trebuia să'l moștenească, iî răspundi cu vocea mai mângăioasă : — Oh, n'avea grije d’asla, unchiule. Plătesc eu, toate cu plăcere. INFOrtMJIIM SÂMBĂTĂ. * In urma denunțării convențiunei comerciale dintre România și Grecia, ministerul de domenii a făcut cunoscut Camerei de meserii că efectele acestei denunțări au putere cu începere de la 1 iulie 1906, atât în ce privește pe comercianții cât și pe meseriașii din ambele state, între cari nu se va mai admite nici o reciprocitate de la acea dată. ♦ In Pungești (Vasluiul) a murit Constantin Muscă, în vîrstă de 120 ani. • In corpul telegrafo-poștal s’au făcut următoarele numiri: D. G. Vârlănescu, oficiant inferior gr. L ; d. Pompiliu Mirinescu, oficiant inferior gr. II; d. Marin Georgescu, oficiant inferior gr. MS. ❖ Cu prilejul aniversarei de 40 ani de domnie a M. S. Regelui se va bate o medalie jubiliară, din metal galben bronzat. Toți funcționarii, cari se vor afla în serviciu în timpul jubileului, vor primi această medalie. • ♦ In Văcăreni (Tulcea) a încetat din viață locuitorul Tudor Chioru, în etate de 101 ani. ♦ Un confrate afirmă cum că circulă sooriul că ne negociază între ministerul nostru de externe și cel al Serbiei o vizită, pe care regele Petru al Serbiei ar dori s-o facă in cursul anului viitor Cartei noastre regale. ❖ In expoziția de reproduceri fotografice după operile de artă clasică ce se va deschide la 1 Ianuarie in localul școalei de pictură a domnului Strămbulescu, din strada Clemenței No. 8 (muzeul Aman) se află intre reproducerile multor capo d’opere la pictură, și o fotografie după portretul poetesei grece «Sapho», din antichitate. Acel portret s’a găsit pe unul din zidurile din Pompei, acoperit de lava vulcanului Vezuviu la anul 79 a. n. și desgropat in zilele noastre. Mai se pot vedea și trei fotografii după portrete egiptiene pictate acum patru mii de ani. Expoziția fiind aranjată chiar în localul școalei, este deschisă publicului numai două zile , la 1 și 2 Ianuarie. Intrarea este liberă. ♦ După cum am anunțat jui, asi dimineață Sâmbătă a apărut a doua fasciculă din Hil fii! Hi scrisă cu multă iscusință de talentatul nostru coleg Marion, și ilustrată de tinărul și apreciatul desenator Artin Anton Popescu. Citiți între altele : Din [arsele regretatului artist Nicu Poenaru, iillav a li on in draci», Cadoul soacrei etc. etc.. Atragem atențiunea cititorilor asupra suplimentului «Bibliotecei» care conține rubrici foarte atrăgătoare și interesante. Cereți dar azi de la toate chioșcurile și vânzătorii de ziare Iii ! fii ! hi ! No. 2 dacă vreți să petreceți bine și să fiți mulțumiți de Revelion și de Anul Nou. Fascicola, de 33 pagini, se vinde numai cu 10 bani și conține și Răvașe noul de Anul Nolu. ♦ Luni, 2 Ianuarie, la 8*/2 seara, cl. loan Livescu va ține la Ateneul Român conferința sa. Primele reprezintații. Intrarea liberă. ♦ Inmormîntarea locot. comandor Th. Atanasiu se va face azi, la 10 dim. Garnizoana din Galați va da cuvenitele onoruri. ♦ Citiți !• Universul literar» de Anul Noi care va ape pe mâine Duminică, 1 Ianuarie 1906, cuprinzând pe lănâă foarte interesante bucăți si ibrelie si o frumoasă ilustrație șt culori, reprezintând La mulți ani! „Universul literar“ se vinde cu o bată în toată țara. Le dă gratuit abonaților ziarul« „Universul“ politic.. ♦ D. Henri Catargi a fost numit pe un nou period «le trei ani censor al Băncii Naționale. ♦ Aflăm că casa Riegler a luat măsuri de a urmări pe numeroșii falsificatori ai produselor sale și în special pe acel cari abuzează prnind bomboane de calitate inferioară în cutii sau alte ambalaje cu firma «Riegler». ♦ Ministerul de lucrări publice a aprobat înființarea a două posturi de arhitecți ajutori pe lângă direcțiunea de poduri și șosele, retribuiți cu o diurnă de 400 lei lunar. In aceste posturi au fost numiți d-nii Gr. Nicolau și Const. Crepoiu. Lucrătorii bărbieri și coafori din Capitală au hotărît ca mâine. Anul nou, să lase lucrul la ora 4 d. a. ♦ Erî dimineață a sosit ln Capitală d. Kiderlen Wächter, ministrul plenipotențiar al Germaniei, venind de la Berlin.. ♦ Regia monopolurilor Statului va pune în circulație de mâine, 1 Ianuarie, coli timbrate a un left, imprimate social cu frimzlarele ex.tenet .Subs nașteri, căsătorii și decese, capi se vor libera de către oficiul stării civile din București. Asemenea coli se vor găsi de vînzare la debitanții de timbre și tutun din Capitală. «Societatea agronomică» va ține adunarea sa generală la 6 ianuarie, ora 1 d. a., la sediul 800 din calea Griviței 80. La ordinea zilei, pe lângă darea de seamă a gestiunei, reînoirea unei treimi din comitet și modificarea statutelor. Comitetul roagă pe membri să ia parte în numitr cât mai mare. ♦ In folosul școală italiane, marele artist Ermete Novelli dă un matineu. Duminecă, 1 ianuarie 1906, la ora 3 jam., în salonul cel mare al școală. Deoarece sunt rare ocaziile de a se asculta un artist de forța im Novelli ,și cum el se va produce în piese încă nereprezintate în Capitală, succesul matrieidul este de pe acum asigurat. Biletele de intrare se vind la «Universul», la «Independența» și la școala italiană. ♦ Comitetul provizoriu al asociației antreprenorilor de lucrări publice din Capitală va ține adunare generală Miercuri 4 Ianuarie, orele 10 dim., in localul societății Centrale Aricole, str. Doamnei No. 1. -nii ingineri, arcitect si antreprenori constructori,sunt rugați să ia parte la această întrunire, în care se vor discuta interesele acestei corporații. ♦ Era s’a fi întrunit la școala Golescu, in adunare generală extraordinară toți membrii soc. muzicale «Hora» sub presidenția d-lui I. N. Coz&cescu, care după ce relevează succesul obținut de chefurile societăței sub conducerea maestrului Juarez Movillă la Șezătoarea de la Liedertafel, vorbește despre progresele realisate și de aspirațiunile soc. «Hora», precum ți despre rolul ei la congresul muzical și la Expoziția națională din 1906. Apoi propune și adunarea aclamă ca membri de onoare pe d-ni. I. Kalendern, ministru Vlădeeci, d-na Beasie T. Ionescu, Gr. Hurmuzescu, dr. Istrati, D. Popovici, directorul Conservatorului G. Dobrescu, B. Spirescu, Gr. Patriciu, Gr.Ventura, Virgil Dărăscu, Chr. Negoescu, I. Caudella, Ed. Wachmann, C. Nottara, Ar. Romanesc, P. Liciu, d-nele Sipsom, tenorul G. Gabrielescu, d-na și d. Sp. Haret, Cavaler T. de Floridor și alte persoane iubitoare de muzică. ♦ D. D. Mihăescu a deschis în pasagiul Vilacros o expoziție de pictură. ^ S’a acordat un concediu de 10 zile d-lu colonel Gapșa, prefectul juri. Constanța. m ECONOM SISM ■* După sărbători se va promulga legea pentru înființarea Creditului viticol. ❖ D. Take Ionescu, ministru de finanțe, va depune imediat după vacanță pe biuroul Camerei proectul de budget general al Statului pe anul 1906—19007. ItT^^îtâîîe ♦ S’a stins epidemia de angina diftorică din Babadag. * fe la 1 Ianuarie 1905 până la 15 Decembrie au murit in Capitală 1560 bolnavi de tuberculoză. » 4» .................... ȘTIRI ARTISTICE — Corporația tâmplarilor, perierilor și cuferarilor dă în astă-seară un bal 0« tombolă în folosul casei de ajutor, în sala Dacia, sub patronagiul d-lui Emil Socec. — Societatea „Fraților români a Daciei Traiane“ va da mâine seară anual în sala Dacia.îl ) * Suauran«TM——--fi I SS L10 (ii» A FI ! Au apărut: — Ediția pe 1906 a Almanachului Hygeia dc d. Aurel Scurta, cu o prefață de d. prof. dr. G. Marinasem Almuumbul conține peste 450 pagini și interesează în special pe medici, farmaciști, chimiști, naturaliști și veterinari. Agenții sanitari și mpnșele vor găsi în el prețioase indicațiuni instructive cu privire la exercițiul funcțiinei lor. Exemplarul legat în pânză 8 lei 50. — No. 2, anul Iii, din revista idealistă.. — In editura revistei „Administrația Publică“ a apărut: „Almanachul administrativ pe anul 1006“. Prețul 1 leii și 50 bară ediția populară și 2 lei ediția specialii. — Ghidul general al palatului d justiție din Capitală pe anul 1905-1908 cuprinzând adresele tuturor magistraților, funcționarilor și advocaților“ de d. Gh. Dumitrescu eduisar-șef al palatului de justiție, fost magistrat. Prețul e do 1 lei. 177V PHO’V0SP1.IÍ JFJ3 El Creanga nu cade departe de pom. Oborul din Capitală — Vineri, 30 Decembrie — Tirgul, în general, slab. Prețul cerealelor Ginul <te calitate superioară se vinde cu 74—77 lei kila. Gel de calitate mai inferioară cu 65—74 lei kila. Orzul cu 48—52 lei kila. Ovăzul cu 38—40 lei kila. Porumbul cu 58—69 lei kila. Mvlul nutrețului Finul de calitate bună se vinde cu 60 — 64 lei mia de kgr. Gel de calitate mai inferioară cu 52—60 lei mia de kgr. I’acle de meia păsăresc se vind cu 62—70 lei mia de kgr. Cele l’alte feluri de pae cu 23-32 lei mia de kgr. I*rolul vitelor Boii grași se vind cu 350—400 lei perechea. Boii de jug cu 250—350 lei perechea. Boii de rînd cu 200—250 lei perechea. Prețul vacilor variază între 80 până la 180 lei una. Pentru următori se plătește până în 79 bani de kgr. vin. Prețul lemnelor Lemnele de cer cojite se vind cu 24—25 lei mia de kgr. Cele necojite —21 tei mia de kilograme. Lemnele de șleau cu 19—22 lei mia de kgr. Lemnele verzi se vînd cu 17-19 lei mia de kgr. »«meia ® co- gaga»«—TM»—— șef de servicii: C. Cotescu, G. Radacovici, A. Arsenescu, C. Minescu, membrii, iar oficiantul Chr. Matei ca secretar, spre a aduna materialul necesar poștal, telegrafic și telefonic pentru expoziția națională din 1906. Această comisiune va prepara toate lucrările necesare pentru expoziție. ♦ Ministrul justiției va depune pe biurourile Corpurilor legiuitoare, după vacanță, un proces de lege pentru reorganizarea corpului advocaților. Prin procesul de lege se înființează stagiul de 2 ani pentru tinerii licențiați în drept cari vor vroi să îmbrățișeze avocatura. • Toate autoritățile af luat vacanță de aseară și până la 2 Ianuarie. ♦ D-na și d. prim-ministru Cantacuzino s’afi întors aseară in Capitală, venind de la moșia Miclaușeni. D In șantierul din T. Severin se construesc 12 șlepuri In câmptul serviciului de navigație fluvială. Furnitura tablelor de fer profilat în cantitate de 1 mii 375.000 klgr. a fost comandată in Austria cu prețul de 250.4Ș8 lei. • După ultimele rapoarte primite la direcția generală sanitară în prezent nu există în țară decât următoarele epizootii : pneumonie contagioasă la porci în doua comune, râpa la oi într’o singură comună și vărsatul la oi în patru comune. • D. Iulian Cotescu,medicul veterinar al jud Teleorman, a ținut la 27 ale lunei o conferință în Rămasa, vorbind despre foloasele vaccinărel oilor. In ziua aceea fiind sărbătoare, întreg satul a asistat la conferință. Ministerul de interne a aprobat creditul de 40 mii lei votat de consiliul comunal al Capitalei, în ședința sa din urmă, precum și rectificarea budgetului pensiilor. Ministerul a aprobat de asemenea împrumutul de 800.IXR) lei contractat de primărie la Casa de depuneri. * La abatorul din Brăila s’a adus de către șeful stației acelui oraș, un taur tăiat, care după constatările medicului veterinar respectiv era atins de darac, boală transmisibilă la om și mortală, întreaga carne a fost confiscată și distrusă și s’aft luat măsuri de poliție sanitară in grajdurile de proveniență. ♦ Direcția generală a căilor ferate va scoate la pensie saft va licenția un mare număr de supraveghetori și șefi de manevre, înaintați în vârstă, inlocuindu-i cu alții mai tineri, cari să poată să suporte oboselile însărcinărei lor. *in urma cercetărilor făcute la institutul meteorologic asupra bolidului din ziua de 19 curent, s’a putut constata că el avea mărimea unui cap de om și că a căzut într’o localitate oarecare între București și Oltenița. Fenomenul fiind de o mare importanță științifică, prefectura de Ilfov a dat ordin primarilor comunelor rurale să facă cercetări promițând și un premiu aceluia care va descoperi bolidul. * Ministerul de războiu a trimis o circulară autorităților din toată țara cerându-le ca să-î înainteze tablouri de numele tuturor ofițerilor de rezervă care urmează a fi dispensate in caz de mobilizare. ♦ Consiliul sanitar superior, In ședința sa de orî, a continuat discuția asupra proiectului de regulament asupra prostituției. * in Februarie se termină proiectele palatului ministerului lucrărilor publice, ce se va construi pe bulev. Elisabeta, în apropiere de imprimeria statului. D. general Demostene, inspector-general al serviciului sanitar al armatei, în urma cererei elevilor institutului medico-militar, a propus d-lui general Manu să prezinte un proiect de lege prin care absolvenților acestei școli să li se confere gradul de sub-locotenent după patru ani de frecventare și de locotenent după șapte ani de frecventare. ♦ M. S. Regele a iscălit decretul prin care se prelungește până la 1 Iulie, 19>3, termenul de valabilitate al hârtiilor timbrate numai in negru, fără a purta și valoarea scrisă în litere. ♦ Inginerul Macri, implicat în fraudele de la docurile din Galați și dat judecăței, a fost suspendat până la pronunțarea justiției. ♦ D. V. Munteanu a fost numit medic veterinar ajutor al jud. Vâlcea, In postai Înființat din nou. ♦ Prin Vârciorova s’afi exportat alaltă-erî mai multe sute de paseri de curte. ♦ Direcția generală sanitară e anunțată că pneumo-enterita infecțioasă a porcilor din comuna Sadova s’a stins. Măsurile au fost ridicate. ♦ D. Ștefan Simionescu a fost ales membru în comitetul corporației mecanicilor din Capitală, în locul d-lui Gr. Grigorescu, numit supleant al comisarului guvernului pe lângă aceeași corporație. ♦ In Brăila, de la 24 — 26 Decembrie au fost 9 bolnavi de scarlatina și 3 de febră tifoidă. In Galați, de la 18—25 aceeași lună, afi fost 1 bolnav de scarlatina, 9 de difterie, din cari 5 vindecați, 7 de febră tifoidă și 1 de variolă. ♦ Azi la orele 10 dimineața se va distribui din partea M. 8. Reginei pâine la săraci la Surorile de caritate din strada Clemenței. mmwphmi Mit ALA Un furt de 71S0 lui Iuliana Duca, la vArsta. de 30 ani și Mihai Kertes, de 26 ani, fiind servitori la d. I. Demetrescu, fost prefect de Olt, domiciliat in str. Câmpineanu No. 50 i-aui furat prin chei potrivite dintrun sertar suma de 700 lei. Hoții au fost prinși si arestați in urma cercetărilor poliției de siguranță. Ei au mărturisit fantii, dar banii n’au fost găsiți, deoarece o parte au cheltuit-o iar ristul i’au trimis rudelor lor din Tansilvania, care i-a depus la o bancă de acolo. Amândouă au fost Inai,tați azi parchetului. Uh om Innes întie Sub-șeful de serviciu y garei de Nord, d. Nicolae Pascu a înștiințat aseară circumscripța gărei că in Camera de reențiție a frigarilor din gară a fost găsi căzut in nesimțire paznicul îanea Iosif. In agonie nefericitul paznic a fost transportat cu o birjă la spitalul Filantropia. Se crede că nu va scăp cu viață. Cazul se cercetează. Incendiul din șoseaua Partestenon Ieri dimineață un începu de incendiu a isbucnit in șoseua Pantelimon Nr. 75. Focul a fost repede stins de către vecini si sergenți, prin spionul unei pompe trimise acol. Pagubele sunt neînsemnate. Circumscripția 13-a a deschisi o anchetă. Găsirea coroniei de la statuii lui Rosetti Am anunțat acum câteva sili că marea coroană de bronz ce fusese depusă la statua lui G. A. Rosetti de pe Bulevard din partea lucrătorilor din stabilimentul Göhl, fusese furată în noaptea când a căzut prima zăpadă. Poliția de siguranță a făcut de atunci cele mai amănunțite cercetări, dar fără de nici un rezultat. Era dimineață un măturător de la primărie a găsit coroana aruncată in zăpadă intr’un loc virana pe str. Melodiei. Cu ajutorul a două sergenți, coroana d’abia a putut fi transportată la circumscripția a 3-a. Probabil că hoți o aruncaseră acolo, ne mai putând-o duce, cu gândul de a o lua când le-ar fi venit la Îndemâna. Cercetările continuă. O escrocherie de 1200 lei Poliția de siguranță a prins erî pe individul Martin Faer, in virslii de 38 ani, de meserie brutar. Această arestare s’a făcut in urma unei plângeri adresate parchetului nostru din partea mai multor comercianți, pe care numitul i-a excrocat cu peste 1200 de lei. Cercetările continuă. Moartă de țer fer dimineață a fost găsită moartă intr’o cameră din gradina Teiului, strada Damna Ghica No. 45, țiganca Marița Ion, in vârstă de 70 ani, cerșetoare. Nenorocita bătrână murise din cauza gerului de ieri noapte. Cadavrul ei a fost transportat a morgă și circumscripția respectivă a deschis o anchetă. Prinderea inisiî dezertorieri a fost prins de către agenții siguranței soldatul Florea Marin, dezertor de mai mult timp din reg. de infanterie 30 Muscel. Florea va fi înaintat azi casa unduirei vieței. Nenorocirea, «li» str. Poțiseu-apsi-rece In str. Puțu-cu-apă-rece No. 25 intr’o magherniță, de câtva timp locuia lucrătorul Gheorghe Călinescu, de la Arsenalul armatei. Ieri noapte venind târziu acasă, ne culcă in pat cu o țigară de foi aprinsă în gură. Adormind, țigara i-a căzut jos și a aprins niște paie ce se aflau risipite pe acolo. Din cauza fumului, bietul lucrător a murit asfixiat. Niște păsări cari se aflaă înăuntru, au murit de asemenea asfixiate. Cadavrul lui a fost transportat la morgă și circumscripția respectivă a deschis o anchetă. Bătut și numit Lila Iosif, de 32 ani, geamgiă, din soseaua Filantropia No. 40, eșind dintr’o cârciuma, a fost întâmpinat de un individ, care fără multă vorbă, ’î aplică vre-o câteva ciomege, fracturându-i mâna dreaptă și făcându-i mai multe leziuni pe corp. Nefericitul, in stare dureroasă, fu dus la spitalul Filantropia, iar autoritățile caută acum pe agresor. •~^»r«.gia«MBS=atgE^g5r iS» r ®. -----. . Servicieü feless*aSte Ia ziarului s$mversul“ wmimt MTOtuss ale ziarului *Universul» Cadavru în baltă.. — Vavfíi sustrasa.—Escroeherie.—Rănire. — Incendiu Brăila, 30.— Azi dimineață niște locuitori, din com. Vădeni, au găsit in balta acelei comuni o căruță cu două cai, din cari unul era mort, iar în căruță cadavrul unui Lipovean culcat cu fața în jos. Primarul comunei cercetează. Asupra mortului s’au găsit 80 de lei. In urma unei reclamațiuni, d. Banu șeful siguranței și comisarul Văgarnescu, făcând o deschindere la prăvălia falitului fraudulos Medianu, a găsit marfă sustrasă și dusă la socrul acestuia, Gavrilă Moisoiu, din str. Roșiorilor. — Aleea I. Kiriachiu, dându-se drept proprietar de cereale a escrocat cu 800 lei pe Stan Trandafir. Parchetul cercetează. — Costea Lazăr a fost grav bătut și rănit in piața regală de Ion F. Dinicu. Rănitul este dus la spital. — Gh. Sfndulescu voind să împuște cu un pistol niște ciori, s’a spart țeava armei ruperndu-i trei degete de la mână. — Un incendiu a distrus averea lui Ion Georgescu din com. Berzești. — Femeea Kiva Vasile din tem. Petroiu, a murit subit. Comisar dat ini judicatft.— hltlill li nrs?l lilt Idl’.’iilR. —misiliu comunal convocat. — Mandat de depunere conflictlui Brăila, 30.—Parchetul, conform art. 183, a trimis in judecata tribunalului pe comisarul Văgarnescu, pentru ultrajul adus supleantului Piroșcă, care era delegat de pro- c*ror cu ocaziunea arestării xiii titului Rolstein-Iida.l— Azi, in ședința Camerei de comerț, s’a discutat asupra chestiunei palatului bursei. — Mâine, consiliul comunal va ține ședință. 4- Azi a încetat din viață locotenentul Ciutescu, raportor la consiliul de războiu al corpului 3 de armată. Tribunalul a confirmat mandatul de arestare al lui G. Căpâțînă, autorul furtului din magazinul lui Denis, din str. Galați. Asfixiat. — Moarte sobît S. furt.—Lovituri greve Galați, 30. — Iosif Solinos, din str. Cehan-Vodă, a fost găsit asfixiat în locuința sa. S’a deschis o anchetă spre a se stabili causa. — Constantin Panaite a încetat subit din viață la asilul de noapte. — Niște necunoscuți au furat o însemnată cantitate de cereale din magazia lui Curigi, de la docuri. — Vasile Brosianu, certându-se cu Zalmana Marcu, l-a lovit grav. Crimă din imprudență.—încercare de sinucidere. — Arestare.Locuința prabușin«. — Cadavru găsit. — Moartea lui Eug. Stătesca Iași.30—Doica Elena Scurtu din com. Răducăneni, dormind cu copilul Emede Albu, din imprudență l’a asfixiat. Doica a fost arestată. — Catinca Cizlaru, din târgușorul Păcurari, a încercat să se sinucidă, otrăvindu-se. Intr’o stare muribundă, Catinca, a fost transportată la spital. — Un incendiu a distrus casele Elenei Baciu, din corn. Stânca. — Poliția a arestat pe Buium Lazarovici, un primejdios conrucător de minore. — Astă noapte s’a prăbușit locuința lui Lupu, din str. Moara de vânt N’a fost nici un accident de persoane. A ga— Autoritățile au găsit în ■ locuința sa din strada Pașcani, ECOURI ♦ «Calendarul Minerve?» pe anul 1906 a apărut. Este calendar jtuhiliar închinat in onoarea lu. S. Regelui Carol I cu ocazia implinirei a 41 luni de domnie. Ascepțional ilustrat. Materie extraordinar de bogatt. O adevărată podeală» pentru fiecare familie. Prețul lor 1,115. S>© vânzare la toate librăriile și la Institutul «Minerva», București. ♦ Unde cumpărăm Șampanie, Icre de Taman și superioară Șuncă de Braga pentru Revelion și Anul Nou ? Răspunsul e scurt. La Șerbănescu, vis-a-vis de Teatru, cel mai bine asortat. Ultimelesfonii aliuBl SAMBATA. * Timbrele de «bine-facere», deși nu sunt valabile decât in țară, pot însă fi lipite pe corespondențele cu străinătatea cu condiție ca, pe lângă acest timbru de bine-facere, să fie francate și cu timbru legal. * D. Gr. Gerkez, directorul general al poștelor, a numit o comisiune compusă din d-niî inspector Brătescu, președinte, gggigwjiiaiMaaMWMMBBBWHBWBWpi Lovit de aa eal Ion Nicolae, de 24 ani, servitor din sit. Inginerului No. 85, ducând un cal la apă, calul luându-șî vina, la tirit pe Nicolae, lovindu- cu picioarele din înapoi și rănindu-l grav în cap. Nefericitul, nn stare durerea ?, fu dus la spitalul Filantropia. Asfixiat cu mangal Toma Radu Dragomir, de fiu de ani, servitor, din șoseaua Basarab No. 49, apriiKând în odăița sa mangal pentru a o încălzi, iar el apucându-se spu a se repausa puțin, a căzut deodată in nesimțire, fiind asfixiat de mangal. Numitul fudiri la spitalul Filantropia, unde dedic abia putură să-l readucăia viață. Arestare Agenții poliției de siguranță au isbutit să prindiseiî pe Leon Zangher, contra căruia există un mandat de condamnare la o lună închisoare. El va fi înaintat azi parchetului, care-1 va depune la Văcărești. 73 Of SA IMm Mi fi ROMAN SENZATIONAL !» si JPieffjre DecGHtrcelle PARTEA A DOUA IV Numărul 123 Ei ședeau într’o căsuță destul de confortabilă, așezată în orașul nou poreclit «cartierul latin», cam departe de centru, și pe care o aleseseră tocmai pentru aceasta. Acolo reîncepuse, pentru mamă și fiu, o viață asemănătoare cu aceea pe care o duceau la Biarritz, viață de devotament și de muncă, viață fără sîmbete și veselie . Colo doctorul suferea aici ispășia. Sculat la revărsatul zorilor, la ceasul când toboșarii deșteptau cu tobele lor pe ocnași, și până la ceasul când se suna stingerea, el umbla, căutând o suferință de alinat, o boală de vindecat, o mângâere de adusur’unui nefericit. De la sosirea lui recomandații de la persoane influente și îngăduiserâ să pătrundă peste tot locul. El se ducea la Montravel, câmp la o depărtare de 4 km. de Numeea, unde sunt trimiși mai intâiü condamnații când debarcă de pe vapoare. Acolo sunt lăsați să se odihnească 10 zile și li se alcătuește garderoba, vestă și pantalon de pînza albă, pălărie de paie, înlocuind vechiul și ignobilul costum pestriț de odinioară, hamac, plapumă, etc., apoi sunt trimiși la șantiere, în penitenciarele agricole. In cealaltă parte a radei, o barcă cu lopeți T ducea in trei sferturi de ceas până la insula Nu, unde se află penitenciarul - depozit, adevărata capitală a acestui ținut pustiut și sterp, pe trei sferturi populat de criminali liberați ori cari își fac pedeapsa. El se ducea și la insula Pinilor, fosta reședință a condamnaților comunei, unde călugării Mariștî au întemeiat două așezăminte agricole, în cari lucrează osândiții. Adesea iarăși el se ducea în peninsula Ducos, unde se află tabăra liberaților, cari sunt supuși toți la o ședere în colonie pe un timp egal cu durata pedepsei lor. Câte mizerii vezi el atunci! Și câte rușine ! Ocnașii sunt împărțiți în 5 categorii. Sosind la penitenciarul-depozit al insulei Niu, noul venit e trecut în categoria a 4-a; după purtarea lui, el trece mai mult ori mai puțin iute în a 3-a, unde primește 15 bani pe zi, apoi într’a 2-a, și în sfîrșit într’a întâia, unde poate s’ajungă a câștiga 40 bani pe zi, din care jumătate ’i se păstrează pentru ziua liberărei sale. A cincea categorie e compusă din oameni socotiți primejdioși, saft cari afi căpătat pedepse grave, fie în temnițele prin cari a fi trecut în Franța de la osândirea lor, fie la depozitul condamnaților, la munca silnică de la Saint-Martinde-Ré, fie pe bordul vaselor de transport. Aceștia sunt cel mai ticăloși printre ticăloși. Ei sunt întrebuințați la muncile cele mai scârboase, cele mai grele și mai nesănătoase : curățirea canalurilor și latrinelor, descărcarea vapoarelor, așezarea și desfacerea ghilotinei dacă e nevoe. Pentru aceștia timpul de muncă nu-i hotărât. Ei nu primesc nici una din lucrurile cele mai prețuite de condamnați: nici cafea, nici vin, rachiu, talia, tutun , pâine, legume uscate; numai a fe trei ori pe săptămână carne proaspătă ori sărată. Temnicerii afi asupra acestei categorii de ocnași putere discreționară, aproape absolută. Compătimirea d-rului Gervais era poate mai mare pentru acești indivizi, socotiți mai vinovați, decât pentru toți cel l’alți. Tocmai fiindcă sânt cei mai înfierați, apunea el, ei trebue să ne inspire cea mai adâncă milă ! 'tovarășii kar, nefericiții pe cari soarta Îi copleșește, a fi conștiința lor, speranța’ în dreptatea lui Dumnezeu, răzbunarea viitorului, spre a se susține și a se mângâia. Dar ticăloșii, stricați pînă în măduva oaselor, pierduți pe vecie, nu sunt ei oare aceia cari a fi mai ales nevoe de o mână care să-i ajute ca să-l scoată din mocirla în care se tăvălesc, spre a-i pune iar în picioare, spre a se arida putința, nevoia unei ridicări? Apoi, poate că groaznica nerecunoștința care răspundea mai totdeauna la acei ticăloși îngrijirilor sale, nemerniciile prin cari îi răsplăteau binefacerile, erau primite de Gervais ca unul din elementele trebuincioase ale acestei ispășiri, pe care necruțătorul lui cuget o ceruse oe preț al amorului său. Hoțul de meserie, ucigașul de profesiune, fiara sălbatică pusă in cușcă, e mlădioasă, ori pare cel puțin că este. Ea îngenueală înaintea îmblânzitorului. Gând i se pune botnița, e lașă; când e înlănțuita, e frică. Ea se gândește mai ales la hrana zilnică, pe care o veleitate de nesupunere i-ar răpi-o. Dar omul pe care împrejurările Ta fi făcut boț, turbatul care a ucis într’o clipă de gelozie saut de furie, omul cinstit pe care o clipă de nebunie, o criză nervoasă, l’a făcut criminal, sdrobiți mai întâi de osânda ce i-a lovit, se ridică curând într’un fel de revoltă,, născută de coștiința cinstei lor, a acelei cinste care a putut dispare într’o clipă fatală, dar care nu-i moartă. Atunci sa uită împrejurul lor, ca și când s’ar trezi dintr’un somn greu... A fi pe lângă dânșii mișei, în fața lor temnicieri!... Nu putându-se încredința că sunt ocnași, împinși de un neînvins instinct, ei îndură anevoe disciplina arbitrară căreia trebue să i se supue. In insula Niu, ei sunt puși mai totdeauna în categoria a 5-a. Intr’o zi doctorul întâlni, printre ocnașii acestei clase, pe deportatul Robert Desroches. După dosarul lui, acesta era un condamnat foarte rét notat, primejdios, nesupus, nevrednic de interes. Născut Av'iir’o familie bună, ziceau notele privitoare la dînsul, ajunsese cartofor și, spre a-șî satisface această patimă, își mâncase moștenirea. Ocrotit de o doamnă foarte, bogată, nașă-și, care-i plătise de câteva ori datoriile, el o ucisese într’o zi când desigur dânsa refuzase să-i mai dea bani, apoi o jefuise. (Va urma)