Universul, ianuarie 1906 (Anul 24, nr. 1-29)

1906-01-01 / nr. 1

* acel Batelii la Constanța de unde au continuat călătoria Însoțiți încă de un agent anume Schroff, din București, până în portul Brema­­ —acolo Ratchi i-a părăsit, inapo­­indu-se spre a duce nouă imigrați, iar­ ei au continuat Călătoria îm­preună cu Schroff, până in unul din porturile Argentinei, unde fiind debarcați, au fost părăsiți de Schroff și lăsați in voia lor. Negăsind nimic de lucru, s’­ii nutrit ca val de el și cu soțiile și copiii lor au dormit prin păduri și câmpii, până când văzând că sunt expuși a muri de foame, parte din ei ajntâlndu­-se reciproc, cu banii ce le mai rămăsese, s’au înapoiat, iar parte au rămas acolo. F­a­t­si îmbrăcată bărbă­­tește.—La poliția locală se află deținută minora Dobrița Voinea Matei, care a fost găsită prin o­­raș îmbrăcată in haine bărbă­tești. La interogatoriu a declarat că e din Topolog, pl. Hirșova, și că și-a schimbat hainele, spre a face cu mai multă ușurință dru­mul la Carabac (Bulgaria), unde se află emigrați părinții stil. Ea va fi trimisă la urma ei. SINAIA—Copil lepădat. — Lângă grajdurile vilei d-ln­ Al. Ve­­riceanu, din str. Poiana Fiorilor No. 1, s’a­­ găsit, cadavrul înghețat al unui copil de curbul născut. S’au început cercetări spre a dovedi pe mama criminală. ttlilf incepulHE In ¥ FIUI. LUI SARĂUIîĂ­­ n inmărul de SI ax ti, în Ianuarie , in „ Zimiiit­l Cfrîctorlilor“. mmm —~---—•«b4MS«M« <» * Invitațiuni de înmormintare nu se vor face. D-na Eugeniu States­cu se află suferindă și era nu a părăsit pa­tul, din causa emoțiunilor prin care a trecut mai multe zile de­­arendul. Bătrina mamă a defunctului nu a fost încă înștiințată despre des­­nodămintul fatal, spre a se evita vre-o altă nenorocire. ium­in. 1 Duminecă 1 Ianuarie 1803 Moartea lui Eug. SUtesca Erî a fost un adevărat perm­i­­nagiu la locuința defunctului, un mare număr de persoane din societate au mers de dimineață încă pentru a însemna in regis­tre sau a depune cărți. D-nir miniștrii general Laho­­vary și I. Lahovary, au semnat de asemenea în registre și au depus cărțile. Ministrul Rusiei, d. de Giers, reprezentantul legațiunei engleze, d. Gr. Triandafil președintele Ca­merei, d. baron de Reineek, etc. au depus și dânșii cărțile. M. S. Regele a trimis o tele­gramă de condoleanțe d-nei Eug. Stătescu, exprimând­u-i adâncite regrete pentru pierderea ilustrului său soț. M. S. Regina a trimis de ase­menea d-nei Stătesc­u o scrisoare în cei mai călduroși termeni, con­solând-o pentru pierderea ce a în­cercat. D. locot.-colonel Voivoreanu, adjutant regal, a semnat în regis­tre fiind trimis din partea M. S. Regelui. Din Capitală și din țară s’au primit în tot cursul zilei de orî un mare număr de telegrame de condoleanțe din partea amicilor și cunoscuților defunctului. * v Casa defunctului este în doliu. Corpul a fost depus pe cata­falc și așezat in binvoul unde lu­cra și primea. Coroane și jerbe de flori încon­joară catafalcul. Defunctul arată slăbit, ca după o lungă boală. Din chipul său de altă­dată a rămas o umbră. Rudele și amicii devotați se a­­flă lângă catafalc, veghind pen­tru ultima data la căpătâiul celui ce le-a fost scump. Sculptori­l Storck a luat masca defunctului, iar pictorul Nicolae Graur a fost de a luat un crochiu. Se crede că corpul defunctului nu va fi imbalsam­at ci numai in­jectat, căci n’ar fi nevoe, intru­cât inmormîntarea se va face Luni. Medicii nu sunt nici acum pe deplin de acord asupra precisărei boalei de care a murit Eugeniu Stă­tes­cu. Este probabil că dânșii se vor întruni intr’un nou consiliu, spre a stabili felul boalei. Actul de deces va fi întocmit pe baza avisului medicilor curanți. Medicii recunosc cum că moar­tea a provenit in urma unei in­­flamațiuni a meninge­, dar nu pot stabili modul cum s’a dez­voltat boala, nici origina eî. însăși modul cum a murit de­functul’, e o dovadă despre preciza­rea inflamațieiî meninge­, căci cu cite-va clipe înainte de a’șî da ob­ștescul sfirșit, bolnavul și-a re­căpătat cunoștința, a deschis ochii mari ca in fața­­ unei vedenii și apoi i-a închis pentru tot­deauna. limn­a nn in­tarea se va face Luni la orele 1 jura, d. a. Consiliul de miniștri va depune o coroană de fiori pe sicriul ilustrului defunct. M. S. Regele va fi reprezentat la tainwmintare prin și hiotan jii săi. * * Clubul național-libaral, clubul tinerimea, clubul regal și creditul funciar rural au arborat drapelul negru. D. Dim. A. Sturdza, șeful par­tidului național-liberal, a facu­­toștiințat erî pe membrii parti­­dului din restul țarei despre moar­tea lui Eugeniu Stătescu, trim­e­­țând președinților comitetelor e­­i e«"uti"e o telegramă circulară, a­­n­unțându-le și ziua înmormân­tării. Un mare număr de membrii ai partidului național-liberal din țară vor veni la București pentru a a­­sista la înmormântare. D G. Gr. Cantacuzino, preșe­dinte al consiliului de miniștri, a trimis d-nei Eug. Stătescu oa tele­gramă de condoleanțe,incurajAnd-o » suporta durerea imensă, ce a lo­vit-o. FI­GARII 1>Tn RUSIA [Prin poștă de la corespondentul nostru­ particular) Sulina, 39 Decembrie. Azi a sosit in rada portului va­porul «Waverley», sub pavilion englez, avind pe bord o familie compusă din 10 persoane ruse fugite din Novorosiski, de teama măcelurilor. Vaporii, a dat semnale, che­­mind autoritățiie portului. Ime­diat au plecat cu remorcherul «Lina Pd’ssalagya» de comisar al portului, Al. R. Ionescu și d. D. Galan, oficiant sanitar. Fugarii au­ cerut permisiunea de a debarca, ceea ce li s'a acordat și au fost aduși cu remorcherul «Eugenie». Am convorbit, cu unul din ei și ni-i spus că situația la Novoro­­sski (Caucazia) e foarte critică, căci se așteaptă să isbucnească dezordine grave. Toți funcționarii de la poștă, telegraf și căile fe­rate s’au pus in grevă. Asemenea s’au­ pus in grevă și lucrătorii din port și de la toate fabricele cari s’au închis. Liniile telegrafice și calea ferată au fost distruse in­cât nu se poate comunica cu restul țarei. Au fost trimiși 600 de cazaci ca să men­țină ordinea. 500 din acești ca­zaci au făcut cauză comună cu revoluționarii. Și agenții poliție­nești refuză a mai face serviciul cerând îmbunătățirea soartei lor. Șeful poliției e refugiat intr’un vagon in gara, unde e păzit de cazaci. Asemenea guvern­atorii­­general, travestit, s’a îmbarcat tot pe vaporul «Waverley» și a fost debarcat la Sevastopol, de unde a cerut ajutoare militare. S-au trimis două vase de răz­­boiu cu un regiment de infante­rie și cazaci ca să potolească re­voltele. Fugarii s-au îmbarcat pe vapo­rul «Dalmația», al Lloydului aus­triac, și au plecat spre Trieste. S-­-a si>­­ffl -ca- IftgSM Sanarara»«'­..........................­FA &3WAT JPJH 21 JP,sistarea șocolatei,—Ca sa păstrăm șocolata, s’o ținem intr’un loc foarte uscat; nu trebue pusă lângă alte provizii, ca fructele sau mezelurile, căci ia un miros ne­plăcut.­­*^.w«ara«HaafeSEiK5f A -te* 'ȘErMim'mmimmimim­ ""»—«• lEmsMasmujfiÂRiiLra mmrm emmimi Cititorii noștri își amintesc des­pre senzaționalele destăinuiri fă­cute de călugărul Irofteu Crăznaru, care fiind arestat in Turcia pe când se ducea la Sf. Mormînt, a găsit intr’o închisoare din Adria­­nopol peste 70 de români prizo­nieri ai turcilor încă de pe vre­mea războiului din 1877-78. Am spus atunci că autoritățile noastre au comunicat denunțul că­lugărului ministrului târei la Con­stan­t­inopol, spre a face cercetări urgente. Co­municatu­l ministerului de externe Ieri ministerul de externe ne-a trimis următorul comunicat : «Vi se comunica­m privința des­­t­inurilor călugăr­ului Irofteu Crăznaru, că al douilea dragoman al legațiunei noastre din Constan­­tinopol a fost trimis spre a cer­ceta veracitatea­ lor, unde insă s’a putut convinge că aceste pretinse ,tăinuiri sunt lipsite de ori­ ce fundamente. Convorbire cu călugărul Am găsit pe călugăr aseară la poliție, unde venise să doarmă acei n’are nici un adăpost. — De ce ai spus minciuni, mo­șule ?—l’am întrebat. — Eu n’am spus minciuni, dom­nule,—mi-a răspuns el. Am văzut pe românii aceia închiși la Adria­­nopole cu ochii mei. Nu știu­ dacă erau tocmai 70, căci nu i-am nu­merat. Dar așa mi-au spus ei. Ba ei ziceau că mai sunt închiși acolo și vre-o sută de bulgari de pe vremea aceea. — Dar s’a dus dragomanul de la legațiunea noastră din Con­­stantinopol acolo și n’a găsit nimic. — Nu știu ce să zic. Eu nu sunt nebun. Cine știe ce vor fi fă­cut turcii cu ei! D. general Manu mi-a spus ca am făcut roü de am vorbit cu gazetarii, căci așa aü putut prinde turcii de veste. — Nu cum­va românii aceia nu sunt prizonieri de războiu, ei aro­mâni arestați cu ocazia tulbură­­rilor din Macedonia? — Se poate. Insă ei mi-au spus că sunt soldați și stau acolo de pa vremea războiului. Am plecat. Călugărul nu e ne­bun. Nu­ așa vorbesc nebunii, cum­ vorbește dineul. Ce să fie atunci ? Să fie vre­un mistificator? Dar în ce scop? Iată o întrebare la care nu pot res­­p­ine. __________Feppia. I lichide­rea congre­sului învățătoresc (Prin fir telegrafic de la corespon­dentul nostru particular) Galop. 30.—Azi a avut loc continuarea celui de-al doilea congres în viiătoresc din țară. Dimineața s’a luat în discu­ție chestia internatelor și ins­titutelor de educație pentru co­piii învățătorilor în viață. Au vorbit în această chestie d-nii Eftimescu, Dimitrașcu, Voiculescu, Stroescu și Chiri­­țescu. In urma d­is­cuției avută, d. Rădulescu-Muscel citește dezi­deratele asupra discuțiilor din cele trei zile ale congresului. Câte­ și orele dezideratele au fost primite cu ovații. După amiază a avut loc, în sală berăriei Centrale, banche­tul oferit de primăria locală și la care afi asistat, pe lângă congresiști,d-nii prefect Ciuntii, primar Vulpe și consilierii co­­munali Iorga și Plovănescu. Intrarea reprezintanților au­torității a fost salutată cu a­­plauze și cu cântecele execu­tate de muzica reg. Șiret. Primul toast a fost ridicat de d. primar Vulpe pentru M. S. Regele, care poartă deose­bit interes mișcărilor culturale din țară. D-sa a arătat că dacă popo­lația de la țară formează te­melia neamului românesc, în­vățătorul rural are nobila mi­siune de a ridica­­ această te­melie. Vorbește apoi de prefect Ciuntii, care asigură pe con­gresiști că guvernul va cânta să transforme în legi sau­ re­gulamente dezideratele congre­sului învățătoresc. A fi mai vorbit apoi d-nil Ar­­joceanu, președintele congre­sului, Salgiu, Plâvănescu re­vizorul școlar loan Gheorghe, învățătorul Dumitrașcu, zia­riștii Gorgos și Buzdugan, în­­vățătorii Marinescu, Voiculescu, Gh­. Timuș,preotul Diaconescu, prof. Calmuschi învățătorii Ar­­mășescu, Pătrășcoiu, M.Timuș și Rădulescu-Murgiești. Seria toasturilor a fost în­chisă de către d. primar Vul­pe, care a locut în sănătatea corpului învățătoresc din în­treaga Românie. După banchet, congresiștii, în frunte cu autoritățile lo­cale, s’au­ fotografiat. Astă­ seară învățătorii au­ ple­cat pe la căminurile lor, în­­chizându-se ast­fel al douilea congres. IMIK!­EKI TOATA LUNEA No­u­ gaz de luminat și în­călzit.­Se cunoaște gazul de apă produs prin trecerea apei peste cărbuni aprinși și se știe că acest gaz revine la un preț foarte mic, abia o centinuă și jumătate de metru cub, întrebuințarea acestui gaz e însă foarte restrânsă, din cauza marei proporții de oxid de cărbune ce cuprinde, proporție care poate merge până la 40 la sută. Un industriaș englez, întrebu­ințând metoda unui profesor de la universitatea din Tulusa, in Franța, ar fi izbutit să curețe ga­zul de apă de oxidul de cărbune, și să producă un gaz al cărui preț ar fi încă foarte mic și a cărui putere calorică ar fi totuși cu 35 la sută superioară gazului obici­nuit. La Lion, se fac acum experiențe sistematice ale noului produs. M A. Z — Bacă voi­ muri, zicea suspi­nând avarul Tănase, pe care 'l chinuește oftica, o să se cheltuiască o grămadă de bani cu inmormin­­tarea, îndată, nepotu­lSă, care trebuia să'l moștenească, iî răspundi cu vocea mai mângăioasă : — Oh, n'avea grije d’asla, un­chiule. Plătesc eu, toate cu plăcere. INFOrtMJIIM SÂMBĂTĂ. * In urma denunțării con­­vențiunei comerciale dintre Ro­mânia și Grecia, ministerul de domenii a făcut cunoscut Ca­merei de meserii că efectele acestei denunțări au­ putere cu începere de la 1 iulie 1906, atât în ce privește pe comer­cianții cât și pe meseriașii din ambele state, între cari nu se va mai admite nici o recipro­citate de la acea dată. ♦ In Pungești (Vasluiul) a murit Constantin Muscă, în vîrstă de 120 ani. • In corpul telegrafo-poștal s’au făcut următoarele numiri: D. G. Vârlănescu, oficiant inferior gr. L ; d. Pompiliu Mi­­rinescu, oficiant inferior gr. II; d. Marin Georgescu, oficiant inferior gr. MS. ❖ Cu prilejul aniversarei de 40 ani de domnie a M. S. Re­gelui se va bate o medalie ju­biliară, din metal galben bron­zat. Toți funcționarii, cari se vor afla în serviciu în timpul ju­bileului, vor primi această me­dalie. • ♦ In Văcăreni (Tulcea) a în­cetat din viață locuitorul Tu­dor Chioru, în etate de 101 ani. ♦ Un confrate afirmă cum că circulă sooriul că ne nego­ciază între ministerul nostru de externe și cel al Serbiei o vizită, pe care regele Petru al Serbiei ar dori s-o facă in cursul anului viitor Cartei noastre regale. ❖ In expoziția de reproduceri fotografice după operile de artă clasică ce se va deschide la 1 Ianuarie in localul școalei de pictură a domnului Străm­bulescu, din strada Clemenței No. 8 (mu­zeul Aman) se află intre reprodu­cerile multor capo­ d’opere la pic­tură, și o­ fotografie după portre­tul poetesei grece «Sapho», din antichitate. Acel portret s’a găsit pe unul din zidurile din Pompei, acoperit de lava vulcanului Ve­zuv­iu la anul 79 a. n. și desgro­­pat in zilele noastre. Mai se pot vedea și trei fotografii după por­trete egiptiene pictate acum patru mii de ani. Expoziția fiind aranjată chiar în localul școalei, este deschisă publicului numai două zile , la 1 și 2 Ianuarie. Intrarea este liberă. ♦ După cum am anunțat jui, asi dimineață Sâmbătă a apărut a doua fasciculă din Hil fii! Hi scrisă cu multă iscusință de ta­lentatul nostru coleg Marion, și ilustrată de tinărul și apreciatul desenator Artin Anton Popescu. Citiți între altele : Din [arsele regretatului artist Nicu Poenaru, iillav a li on in draci», Cadoul soa­crei etc. etc.. Atragem atențiunea cititorilor asupra suplimentului «Bibliotecei» care conține rubrici foarte atrăgătoare și interesante. Cereți dar azi de la toate chioș­curile și vânzătorii de ziare Iii ! fii ! hi ! No. 2 dacă vreți să pe­­treceți bine și să fiți mulțumiți de Revelion și de Anul Nou. Fascicola, de 33 pagini, se vinde numai cu 10 bani și conține și Răvașe noul de Anul Nolu. ♦ Luni, 2 Ianuarie, la 8*/2 seara, cl. loan Livescu va ține la Ateneul Român conferința sa. Primele reprezintații. Intrarea liberă. ♦ Inmormîntarea locot. co­mandor Th. Atanasiu se va face azi, la 10 dim. Garni­zoana din Galați va da cuve­nitele onoruri. ♦ Citiți !• Universul literar» de Anul Noi­ care va ape pe mâine Duminică, 1 Ianuarie 1906, cuprinzând pe lănâă foarte interesante bucăți si ib­relie si o frumoasă ilustrație ș­t culori, reprezintând La mulți ani! „Universul literar“ se vinde cu o bată în toată țara. Le dă gratuit abonaților zia­­rul« „Universu­l“ politic.. ♦ D. Henri Catargi a fost numit pe un nou period «le trei ani censor al Băncii Na­ționale. ♦ Aflăm că casa Riegler a luat măsuri de a urmări pe numeroșii falsificatori ai pro­duselor sale și în special pe acel cari abuzează prnind bom­boane de calitate inferioară în cutii sau­ alte ambalaje cu firma «Riegler». ♦ Ministerul de lucrări pu­blice a aprobat înființarea a două posturi de arhitecți aju­tori pe lângă direcțiunea de po­duri și șosele, retribuiți cu o diurnă de 400 lei lunar. In aceste posturi au­ fost nu­­miți d-nii Gr. Nicolau­ și Const. Crepoiu. Lucrătorii bărbieri și coa­fori din Capitală au­ hotărît ca mâine. Anul nou­, să lase lucrul la ora 4 d. a. ♦ Erî dimineață a sosit ln Capitală d. Kiderlen Wächter, ministrul plenipotențiar al Ger­maniei, venind de la Berlin.. ♦ Regia monopolurilor Sta­tului va pune în circulație de mâine, 1 Ianuarie, coli timbra­te a un left, imprimate so­cial cu f­rimzlarele ex.tenet .Su­bs nașteri, căsătorii și decese, capi se vor libera de către o­­ficiul stării civile din Bu­cu­­rești. Asemenea coli se vor găsi de vînzare la debitanții de tim­bre și tutun din Capitală. «Societatea agronomică» va ține adunarea sa generală la 6 ianuarie, ora 1 d. a., la se­diul 800 din calea Griviței 80. La ordinea zilei, pe lângă da­rea de seamă a gestiunei,­­ reînoirea unei treimi din co­mitet și modificarea statutelor. Comitetul roagă pe membri să ia parte în numitr cât mai mare. ♦ In folosul școală italiane, marele artist Ermete Nove­lli dă un matineu. Duminecă, 1 ianuarie 1906, la ora 3 jam., în salonul cel mare al școală. De­oare­ce sunt rare ocaziile de a se asculta un artist de forța im Novelli ,și cum el se va pro­duce în piese încă nereprezin­­tate în Capitală, succesul ma­trieidul este de pe acum asi­gurat. Biletele de intrare se vind la «Universul», la «Independența» și la școala italiană. ♦ Comitetul provizoriu al a­­­sociației antreprenorilor de lu­crări publice­ din Capitală va ține adunare generală Mier­curi 4 Ianuarie, orele 10 dim., in localul societății Centrale A­ricole, str. Doamnei No. 1. -nii ingineri, arc­itect­ si an­treprenori constructori,sunt ru­gați să ia parte la această în­trunire, în care se vor discuta interesele acestei corporații. ♦ Era s’a fi întrunit la școala Go­­lescu, in adunare generală extra­ordinară toți membrii soc. muzi­cale «Hora» sub presidenția d-lu­i I. N. Coz&cescu, care după ce re­­levează succesu­l obținut de chefu­rile societăței sub conducerea mae­strului Juarez Movillă la Șezătoa­rea de la Liedertafel, vorbește des­pre progresele realisate și de as­­pirațiunile soc. «Hora», precum ți despre rolul ei la congresul mu­zical și la Expoziția națională din 1906. Apoi propune și­ adunarea aclamă ca membri de onoare pe d-ni. I. Kalendern, ministru Vlă­­deeci, d-na Beasie T. Ionescu, Gr. Hurmuzescu, dr. Istrati, D. Po­­povici, directorul Conservatorului G. Dobrescu, B. Spirescu, Gr. Pa­triciu, Gr.Ventura, Virgil Dărăscu, Chr. Negoescu, I­­. Caudella, Ed. Wachmann, C. Nottara, Ar. Ro­manesc, P. Liciu, d-nele Sipsom, tenorul G. Gabrielescu, d-na și d. Sp. Haret, Cavaler T. de Flori­dor și alte persoane iubitoare de muzică. ♦ D. D. Mihăescu a deschis în pasagiu­l Vilacros o expozi­ție de pictură. ^ S’a acordat un concediu de 10 zile d-lu­ colonel Gapșa, prefectul juri. Constanța. m ECONOM SI­SM ■* După sărbători se va pro­mulga legea pentru înființarea Creditului viticol. ❖ D. Take Ionescu, ministru de finanțe, va depune imediat după vacanță pe biuroul Camerei pro­­ectul de budget general al Statu­­lui pe anul 1906—190­07. ItT^^îtâîîe ♦ S’a stins epidemia de angina diftorică din Babadag. * f­e la 1 Ianuarie 1905 până la 15 Decembrie au murit in Ca­pitală 1560 bolnavi de tuberculoză. » 4» .................... ȘTI­RI ARTISTICE — Corporația tâmplarilor, perierilor și cuferarilor dă în astă-seară un bal 0« tombolă în folosul casei de ajutor, în sala Dacia, sub patronagiul d-lui Emil Socec. — Societatea „Fraților români a Daciei Traiane“ va da mâine seară an­ual în sala Dacia.îl ) * Suauran«TM——--­­fi I SS L10 (i­­i» A FI ! Au apărut: — Ediția pe 1906 a Almanachului Hygeia dc d. Aurel Scurta, cu o pre­față de d. prof. dr. G. Marinasem Al­­muumb­ul conține peste 450 pagini și interesează în special pe medici, far­maciști, chimiști, naturaliști și veteri­nari. Agenții sanitari și m­pnșele vor găsi în el prețioase indica­țiuni ins­tructive cu privire la exercițiul func­ții­­­nei lor. Exemplarul legat în pânză 8 lei 50. — No. 2, anul Iii, din r­evista idea­listă.. — In editura revistei „Administra­ția Publică“ a apărut: „Almanachul administrativ pe anul 1006“. Prețul 1 leii și 50 bară ediția popu­lară și 2 lei ediția specialii. — Ghidul general al palatului d justiție din Capitală pe anul 1905-1908 cuprinzând adresele tuturor magis­traților, funcționarilor și advocaților“ de d. Gh. Dumitrescu ed­uisar-șef al palatului de justiție, fost magistrat. Prețul e do 1 lei­. 177V PHO’V0SP1.IÍ JFJ3 El Creanga nu cade departe de pom. Oborul din Capitală — Vineri, 30 Decembrie — Tirgul, în general, slab. Prețul cerealelor Ginul <te­ calitate superioară se vinde cu 74—77 lei kila. Gel de calitate mai inferioară cu 65—74 lei kila. Orzul cu 48—52 lei kila. Ovăzul cu 38—40 lei kila. Porumbul cu 58—69 lei kila. M­vlul nutrețului Finul de calitate bună se vinde cu 60 — 64 lei mia de kgr. Gel de calitate mai inferioară cu 52—60 lei mia de kgr. I’acle de meia păsăresc se vind cu 62—70 lei mia de kgr. Cele­ l’alte feluri de pae cu 23-32 lei mia de kgr. I*rolul vitelor Boii grași se vind cu 350—400 lei perechea. Boii de jug cu 250—350 lei pe­rechea. Boii de rînd cu 200—250 lei pe­rechea. Prețul vacilor variază între 80 până la 180 lei una. Pentru următori se plătește până în 79 bani de kgr. vin. Prețul lemnelor Lemnele de cer cojite se vind cu 24—25 lei mia de kgr. Cele necojite —21 tei mia de kilograme. Lemnele de șleau cu 19—22 lei mia de kgr. Lemnele verzi se vînd cu 17-19 lei mia de kgr. »«m­eia ® c­o- gaga»«—TM»—— șef de servicii: C. Cotescu, G. Rad­a­co­vici, A. Arsenescu, C. Minescu, membrii, iar ofi­ciantul Chr. Matei ca secretar, spre a aduna materialul nece­sar poștal, telegrafic și telefo­nic pentru expoziția națională din 1906. Această comisiune va pre­para toate lucrările necesare pentru expoziție. ♦ Ministrul justiției va de­pune pe biurourile­­ Corpurilor legiuitoare, după vacanță, un proces de lege pentru reorga­nizarea corpului advocaților. Prin procesul de lege se în­ființează stagiul de 2 ani pen­tru tinerii licențiați în drept cari vor vroi să îmbrățișeze a­vocatura. • Toate autoritățile af­ luat vacanță de aseară și până la 2 Ianuarie. ♦ D-na și d. prim-ministru Cantacuzino s’afi întors aseară in Capitală, venind de la mo­șia Miclaușeni. D In șantierul din T. Seve­rin se construesc 12 șlepuri In câmptul serviciului de navi­gație fluvială. Furnitura tablelor de f­e­r profilat în cantitate de 1 mii 375.000 klgr. a fost comandată in Austria cu prețul de 250.4Ș8 lei. • După ultimele rapoarte primite la direcția generală sa­nitară în prezent nu există în țară de­cât următoarele­­ epi­zootii : pneumonie contagioasă la porci în doua comune, râpa la oi într’o singură comună și vărsatul la oi în patru comune. • D. Iulian Cotescu,medicul veterinar al ju­d Teleorman, a ținut la 27 ale lunei o confe­rință în Rămasa, vorbind des­pre foloasele vaccinărel oilor. In ziua aceea fiind sărbă­toare, întreg satul a asistat la conferință.­­ Ministerul de interne a a­probat creditul de 40 mii lei votat de consiliul comunal al Capitalei, în ședința sa din urmă, precum și rectificarea budgetului pensiilor. Ministerul a aprobat de ase­menea împrumutul de 800.IXR) lei contractat de primărie la Casa de depuneri. * La abatorul din Brăila s’a adus de către șeful stației ace­lui oraș, un taur tăiat, care după constatările medicul­ui­ ve­terinar respectiv era atins de darac, boală transmisibilă la om și mortală, întreaga carne a fost confis­cată și distrusă și s’aft luat măsuri de poliție sanitară in grajdurile d­e proveniență. ♦ Direcția generală a căilor ferate va scoate la pensie saft va licenția un mare num­ăr de supraveghetori și șefi de ma­nevre, înaintați în vârstă, in­­locuindu-i cu alții mai tineri, cari să poată să suporte obo­selile însărcinărei lor. *­in urma cercetărilor fă­cute la institutul meteorologic asupra bolidului din ziua de 19 curent, s’a putut constata că el avea mărimea unui cap de om și că a căzut într’o lo­calitate oare­care între Bucu­rești și Oltenița. Fenomenul fiind de o mare importanță științifică, prefec­tura de Ilfov a dat ordin pri­marilor comunelor rurale să facă cercetări promițând și un premiu­ aceluia care va desco­peri bolidul. * Ministerul de războiu a trimis o circulară autorităților din toată țara cerându-le ca să-î înainteze tablouri de nu­mele tuturor ofițerilor de re­zervă care urmează a fi dis­pensate in caz de mobilizare. ♦ Consiliul sanitar superior, In ședința sa de orî, a conti­nuat discuția asupra proiectu­lui de regulament asupra pros­tituției. * in Februarie se termină proiectele palatului ministeru­lui lucrărilor publice, ce se va construi pe bulev. Elisabeta, în apropiere de imprimeria sta­tului.­­ D. general Demostene, ins­pector-general a­l serviciului sanitar al armatei, în urma ce­­rerei elevilor institutului me­dico-mil­itar, a propus d-lui ge­neral Manu să prezinte un pro­iect de lege prin care absol­venților acestei școli să li se confere gradul de sub-locote­­nent după patru ani de frecv­­entare și de locotenent după ș­apte ani de frecventare. ♦ M. S. Regele a iscălit de­cretul prin care se prelungește până la 1 Iulie, 1­9>3, termenul de valabilitate al hârtiilor tim­brate numai in negru, fără a purta și valoarea scrisă în litere. ♦ Inginerul Macri, implicat în fraudele de la docurile din Galați și dat judecăței, a fost suspendat până la pronunțarea justiției. ♦ D. V. Munteanu a fost numit medic veterinar ajutor al ju­d. Vâlcea, In postai În­ființat din nou. ♦ Prin Vârciorova s’afi ex­portat alaltă-erî mai multe sute de paseri de curte. ♦ Direcția generală sanitară e anunțată că pneumo-enterita infecțioasă a porcilor din co­muna Sadova s’a stins. Măsu­­rile au­ fost ridicate. ♦ D. Ștefan Simionescu a fost ales membru în comitetul corporației mecanicilor din Ca­pitală, în locul d-lui Gr. Gri­­gorescu, numit supleant al co­misarului guvernului pe lângă aceeași corporație. ♦ In Brăila, de la 24 — 26 Decembrie au­ fost 9 bolnavi de scarlatina și 3 de febră ti­foidă. In Galați, de la 18—­25 ace­eași lună, afi fost 1 bolnav de scarlatina, 9 de difterie, din cari 5 vindecați, 7 de febră ti­foidă și 1 de variolă. ♦ Azi la orele 10 dimineața se va distribui din partea M. 8. Reginei pâine la săraci la Surorile de caritate din strada Clemenței. mmwphmi Mit ALA Un fur­t de 71S0 lui Iuliana Duca, la vArsta. de 30 ani și Mihai Kertes, de 26 ani, fiind servitori la d. I. Demetrescu, fost prefect de Olt, domiciliat in str. Câmpineanu No. 50 i-aui furat prin chei potrivite dintrun sertar suma de 700 lei. Hoții au fost prinși si arestați in urma cercetărilor poliției de siguranță. Ei au mărturisit fantii, dar ba­nii n’au fost găsiți, de­oare­ce o parte au cheltuit-o iar ristul i’au trimis rudelor lor din Tan­sil­va­ni­a, care i-a depus la o bancă de acolo. Amândouă au fost Inai,tați azi parchetului. Uh om In­nes întie Sub-șeful de serviciu y garei de Nord, d. Nicolae Pascu­ a în­științat aseară circum­scripța gă­­rei că in Camera de reenți­ție a frigarilor din gară a fost găsi că­zut in nesimțire paznicul îanea Iosif. In agonie nefericitul paznic a­ fost transportat cu o birjă la spi­­talul Filantropia. Se crede că nu va scăp cu viață. Cazul se cercetează. Incendiul din șoseaua Parte­­s­tenon Ieri dimineață un începu de incendiu a isbucnit in șose­ua Pantelim­on Nr. 75. Focul a fost repede stins de către vecini si sergenți, prin sp­­ionul unei pompe trimise acol. Pagubele sunt neînsemnate. Circumscripția 13-a a deschisi o anchetă. Găsirea coron­­iei de la sta­tuii lui Rosetti Am anunțat acum câte­va sili că marea coroană de bronz ce fu­sese depusă la statua lui G. A. Rosetti de pe Bulevard din partea lucrătorilor d­i­n stabilimentul Göhl, fusese furată în noaptea când a căzut prima zăpadă. Poliția de siguranță a făcut de atunci cele mai amănunțite cerce­tări, dar fără de nici un rezultat. Era dimineață un măturător de la primărie a găsit coroana arun­cată in zăpadă intr’un loc viran­a pe str. Melodiei. Cu ajutorul a două sergenți, co­roana d’abia a putut fi transpor­tată la circumscripția a 3-a. Probabil că hoți­ o aruncaseră acolo, ne mai putând-o duce, cu gândul de a o lua când le-ar fi venit la Îndemâna. Cercetările continuă. O escrocherie de 1200 lei Poliția de siguranță a prins erî pe individul Martin Faer, in vir­slii de 38 ani, de meserie brutar. Această arestare s’a făcut in urma unei plângeri adresate par­­chetului nostru din partea mai multor comercianți, pe care nu­mitul i-a excrocat cu peste 1200 de lei. Cercetările continuă. Moartă de­­ țer fer­ dimineață a fost găsită moartă intr’o cameră din gradina Teiului, strada Damna Ghica No. 45, țiganca Marița Ion, in vârstă de 70 ani, cerșetoare. Nenorocita bătrână murise din cauza gerului de ieri noapte. Cadavrul ei a fost transportat a morgă și circumscripția res­pectivă a deschis o anchetă. Prinderea inisiî dezertor­ieri a fost prins de către agen­ții siguranței soldatul Florea Ma­rin, dezertor de mai mult timp din reg. de infanterie 30 Muscel. Florea va fi înaintat azi ca­­sa unduirei vieței. Nenorocirea, «li» str. Poțis­­eu-apsi-rece In str. Puțu-cu-apă-rece No. 25 intr’o magherniță, de cât­va timp locuia lucrătorul Gheorghe Căli­­nescu, de la Arsenalul armatei. Ieri noapte venind târziu acasă, ne culcă in pat cu o țigară de foi aprinsă în gură. Adormind, țigara i-a căzut jos și a aprins niște paie ce se aflau­ r­isipite pe acolo. Din cauza fumului, bietul lu­crător a murit asfixiat. Niște păsări cari se aflaă înă­untru, au murit de asemenea as­fixiate. Cadavrul lui a fost transportat la morgă și circumscripția respec­tivă a deschis o anchetă. Bătut și num­it Lila Iosif, de 32 ani, geamgiă, din soseaua Filantropia No. 40, eșind dintr’o cârciuma, a fost în­tâmpinat de un individ, care fără multă vorbă, ’î aplică vre-o câte­va ciomege, fracturându-i mâna dreaptă și făcându-i mai multe leziuni pe corp. Nefericitul, in stare dureroasă, fu dus la spitalul Filantropia, iar autoritățile caută acum pe agre­sor. •~­^»r«.gia«MBS=atgE^g5r iS» r ®. -----. . Servicieü feless*aSte Ia ziarului s$mversul“ wmimt MTOtuss ale ziarului *Universul» Cadavru în baltă.. — Vavfíi sustrasa.—Escro­eherie.—Ră­nire. — Incendiu Brăila, 30.— Azi dimineață niște locuitori, din com­. Vă­­deni, au găsit in balta acelei comuni o căruță cu două cai, din cari unul era mort, iar în căruță cadavrul unui Lipovean culcat cu fața în jos. Primarul comunei cerce­tează. Asupra mortului s’au găsit 80 de lei.­­ In urma unei reclama­ți­uni, d. Banu șeful siguranței și comisarul Văgarnescu, fă­când o deschindere la prăvălia falitului fraudulos Medianu­, a găsit marfă sustrasă și dusă la socrul acestuia, Gavrilă Moi­­soiu, din str. Roșiorilor. — Aleea I. Kiriachiu, dân­­du-se drept proprietar de ce­reale a escrocat cu 800 lei pe Stan Trandafir. Parchetul cercetează. — Costea Lazăr a fost grav bătut și rănit in piața regală de Ion F. Dinicu. Rănitul este dus la spital. — Gh. Sf­ndulescu voind să împuște cu un pistol niște ciori, s’a spart­ țeava armei ruperndu-i trei degete de la mână. — Un incendiu a distrus a­­verea lui Ion Georgescu din com. Berzești. — Femeea Kiva Vasile din tem. Petroiu, a murit subit. Comisar dat ini ju­dicatft.— hltlil­l li nrs?l­­ lilt Idl’.’iilR. —­­misiliu comunal convocat. — Mandat de depunere con­flictlui Brăila, 30.—Parchetul, con­form art. 183, a trimis in ju­decata tribunalului pe comi­­sarul Văgarnescu, pentru ul­trajul adus supleantului Pi­­roșcă, care era delegat de pro-­ c*ror cu ocaziunea arestării xii­i titu­lui Rolstein-Iid­a.­l— Azi, in ședința Camerei de comerț, s’a discutat asupra chestiunei palatului bursei. — Mâine, consiliul comunal va ține ședință. 4- Azi a încetat din viață locotenentul Ciutescu, raportor la consiliul de războiu al cor­pului 3 de armată.­­­ Tribunalul a confirmat mandatul de arestare al lui G. Căpâțînă, autorul furtului din magazinul lui Denis, din str. Galați. Asfixiat. — Moarte sobît S. f­urt.—Lovituri greve Galați, 30. — Iosif Solinos, din str.­ Cehan-Vodă, a fost gă­sit asfixiat în locuința sa. S’a deschis o anchetă spre a se stabili causa. — Constantin Panaite a în­cetat subit din viață la asilul de noapte. — Niște necunoscuți au fu­rat o însemnată cantitate de cereale din magazia lui Curigi, de la doc­uri. — Vasile Brosianu, certân­­du-se cu Zalmana Marcu, l-a lovit grav. Crimă din imprudență.—în­cercare de sinucidere. — A­­restare.­Locuința prab­ușin«. — Cadavru găsit. — Moartea lui Eug. Stă­tesca Iași.30­—Doica Elena Scurtu din com. Răducăneni, dormind cu copilul Em­ede Albu, din imprudență l’a asfixiat. Doica a fost arestată. — Catinca Cizlaru, din târ­­gușorul Păcurari, a încercat să se sinucidă, otrăvindu-se. In­­tr’o stare muribundă, Catin­ca, a fost transportată la spital. — Un incendiu a distrus ca­sele Elenei Baciu, din corn. Stânca. — Poliția a arestat pe Bu­­ium Lazarovici, un primejdios conrucător de minore. — A­stă­ noapte s’a prăbușit locuința lui Lupu, din str. Moara de vânt N’a fost nici un accident de persoane. A ga— Autoritățile au găsit în ■ locuința sa din strada Pașcani­, E­COURI ♦ «Calendarul Minerve?» pe anul 1906 a apărut. Este calendar jtuhiliar în­chinat in onoarea lu. S. Regelui Carol I cu ocazia implinirei a 41­ luni de domnie. Ascepțional ilus­trat. Materie extra­o­rdi­­nar de bogatt­. O adevă­rată podeală» pentru fie­care familie. Prețul lor 1,115. S>© vânzare la toate librăriile și la Institutul «Minerva», București. ♦ Unde cumpărăm Șampa­nie, Icre de Taman și supe­rioară Șuncă de Braga pentru Revelion și Anul Nou ? Răs­punsul e scurt. La Șerbănescu, vis-a-vis de Teatru, cel mai bine asortat. Ultime­lesfonii aliuBl SAMBATA. * Timbrele de «bine-facere», deși nu sunt valabile de­cât in țară, pot însă fi lipite pe co­respondențele cu străinătatea cu condiție ca, pe lângă acest timbru de bine-facere, să fie francate și cu timbru legal. * D. Gr. Gerkez, directorul general al poștelor, a numit o comisiune compusă din d-niî inspector Brătescu, președinte, gggigwjiiaiMaaMWMMBBBWHBWBWpi Lovit de aa eal Ion Nicolae, de 24 ani, servitor din sit. Inginerului No. 85, du­când un cal la apă, calul luân­­du-șî vina, la tirit pe Nicolae, lo­­vindu- cu picioarele din înapoi și rănindu-l grav în cap. Nefericitul, nn stare durerea ?, fu dus la spitalul Filantropia. Asfixiat cu mangal Tom­a Radu Dragomir, de fiu­ de ani, servitor, din șoseaua Basa­rab No. 49, apriiKând în odăița sa mangal pentru a o încălzi, iar el ap­u­cân­du-se spu a se repausa puțin, a căzut deodată in nesim­țire, fiind asfixiat de mangal. Numitul fu­diri la spitalul Fi­lantropia, unde dedic­­ abia pu­tură să-l readucăi­a viață. A­restare Agenții poliției d­e siguranță au isbutit să prindiseiî pe Leon Zan­­gher, contra căruia există un man­dat de condamnare la o lună în­chisoare. El va fi înaintat azi parchetului, care-1 va depune la Văcărești. 73 Of SA IMm Mi fi ROMAN SEN­ZATIONAL !» si JPieffjre DecGHtrcelle PARTEA A DOUA IV Numărul 1­23 Ei ședeau într’o căsuță des­tul de confortabilă, așezată în orașul nou poreclit «cartierul latin», cam departe de centru, și pe care o aleseseră tocmai pentru aceasta. Acolo reîncepuse, pentru mamă și fiu­, o viață asemănă­toare cu aceea pe care o du­ceau la Biarritz, viață de de­votament și de muncă, viață fără sîmbete și veselie . Colo doctorul suferea­ aici ispășia. Sculat la revărsatul zori­lor,­ la ceasul când toboșarii deșteptau cu tobele lor pe oc­nași,­ și până la ceasul când se suna stingerea, el umbla, căutând o suferință de alinat, o boală de vindecat, o mân­­gâere de adusur’unui nefericit. De la sosirea lui recoman­dații de la persoane influente și îngăduiserâ să pătrundă peste tot locul. El se ducea la Montravel, câmp la o depărtare de 4 km. de Numeea, unde sunt trimiși mai intâiü condamnații când debarcă de pe vapoare. Acolo sunt lăsați să se odih­nească 10 zile și li se alcătu­­ește garderoba, vestă și pan­talon de pînza albă, pălărie de paie, înlocuind vechiul și ig­nobilul costum pestriț de odi­nioară, hamac, plapumă, etc., apoi sunt trimiși la șantiere, în penitenciarele agricole. In cea­l­altă parte a radei, o barcă cu lopeți T ducea in trei sferturi de ceas până la insula Nu, unde se află peni­tenciarul - depozit, adevărata capitală a acestui ținut pustiut și sterp, pe trei sferturi popu­lat de criminali liberați ori cari își fac pedeapsa. El se ducea și la insula Pi­nilor, fosta reședință a con­damnaților comunei, unde că­lugării Mariștî au­ întemeiat două așezăminte agricole, în cari lucrează osândiții. Adesea iarăși el se­ ducea în peninsula Ducos, unde se află tabăra liberaților, cari sunt supuși toți la o ședere în co­lonie pe un timp egal cu du­rata pedepsei lor. Câte mizerii vezi el atunci! Și câte rușine ! Ocnașii sunt împărțiți în 5 categorii. Sosind la penitenciarul-de­­pozit al insulei Niu, noul ve­nit e trecut în categoria a 4-a; după purtarea lui, el trece mai mult ori mai puțin iute în a 3-a, unde primește 15 bani pe zi, apoi într’a 2-a, și în sfîrșit într’a întâia, unde poate s’a­­jungă a câștiga 40 bani pe zi, din care jumătate ’i se păstrea­ză pentru ziua liberărei sale. A cincea categorie e com­­­pusă din oameni socotiți pri­­mejdioși, saft cari afi căpătat pedepse grave, fie în temnițele prin cari a fi trecut în Franța de la osândirea lor, fie la de­pozitul condamnaților, la mun­ca silnică de la Saint-Martin­­de-Ré, fie pe bordul vaselor de transport. Aceștia sunt cel mai tică­loși printre ticăloși. Ei sunt întrebuințați la mun­cile cele mai scârboase, cele mai grele și mai nesănătoase : curățirea canalurilor și latri­nelor, descărcarea vapoarelor, așezarea și desfacerea ghiloti­nei dacă e nevoe. Pentru aceștia timpul de muncă nu-i hotărât. Ei nu primesc nici una din lucrurile cele mai prețuite de condamnați: nici cafea, nici vin, rachiu, talia, tutun , pâine, legume uscate; numai a fe trei ori pe săptămână carne proas­pătă ori sărată. Temnicerii afi asupra aces­tei categorii de ocnași putere discreționară, aproape absolută. Compătimirea d-rului Ger­vais era poate mai mare pen­tru acești indivizi, socotiți mai vinovați, de­cât pentru toți cel­ l’alți.­­ Tocmai fiind­că sânt cei mai înfierați, apunea el, ei tre­bue să ne inspire cea mai a­­dâncă milă ! 'tovarășii kar, ne­fericiții pe cari soarta Îi co­pleșește, a fi conștiința lor, spe­ranța’ în dreptatea lui Dumne­zeu­, răzbunarea viitorului, spre a se susține și a se mângâia. Dar ticăloșii, stricați pînă în măduva oaselor, pierduți pe vecie, nu sunt ei oare aceia cari a fi mai ales nevoe de o mână care să-i ajute ca să-l scoată din mocirla în care se tăvă­lesc, spre a-i pune iar în pi­cioare, spre a se arida putința, nevoia unei ridicări? Apoi, poate că groaznica ne­recunoștința care răspundea mai tot­deauna la acei ticăloși îngrijirilor sale, nemerniciile prin cari îi răsplăteau bine­facerile, erau primite de Ger­vais ca unul din elementele trebuincioase ale acestei ispă­șiri, pe care necruțătorul lui cuget o ceruse oe preț al a­­morului său. Hoțul de meserie, ucigașul de profesiune, fiara sălbatică pusă in cușcă, e mlădioasă, ori pare cel puțin că este. Ea îngenueală înaintea îmblânzi­torului. Gând i se pune bot­nița, e lașă; când e înlăn­țuita,­­ e frică. Ea se gândește mai ales la hrana zilnică, pe care o velei­tate de nesupunere i-ar răpi-o. Dar omul pe care împreju­rările Ta fi făcut boț, turbatul care a ucis într’o clipă de gelozie saut de furie, omul cinstit pe care o clipă de ne­bunie, o criză nervoasă, l’a făcut criminal, sdrobiți mai întâi de osânda ce i-a lovit, se ridică curând într’un fel de re­voltă,, născută de coștiința cinstei lor, a acelei cinste care a putut dispare într’o clipă fa­tală, dar care nu-i moartă. Atunci sa uită împrejurul lor, ca și când s’ar trezi din­­tr’un somn greu... A fi pe lângă dânșii mișei, în fața lor temnicieri!... Nu putându-se încredința că sunt ocnași, împinși de un ne­învins instinct, ei îndură ane­­voe disciplina arbitrară căreia trebue să­ i se supue. In insula Niu, ei sunt puși mai totdeauna în categoria a 5-a. Intr’o zi doctorul întâlni, printre ocnașii acestei clase, pe deportatul Robert Desroches. După dosarul lui, acesta era un condamnat foarte rét notat, primejdios, nesupus, nevred­nic de interes. Născut Av­'iir’o familie bună, ziceau notele privitoare la dîn­­sul, ajunsese cartofor și, spre a-șî satisface această patimă, își mâncase moștenirea. Ocrotit de o doamnă foarte, bogată, nașă-și, care-i plătise de câte­va ori datoriile, el o ucisese într’o zi când de­sigur dânsa refuzase să-i mai dea­ bani, apoi o jefuise. (Va urma)

Next