Universul, ianuarie 1906 (Anul 24, nr. 1-29)

1906-01-15 / nr. 13

TSi'iopfîstue în Manciuria Petersburg, 13. — După «A­­genția Westnic», știrile primi­te din Loshhagol, stațiune de cale ferată pe linia manciuriană o luptă , ar fi încins între tru­pele răsvrâtite și soldați Un soldat a fost ucis și patru o­­morâți. Mulțimea a fost îm­prăștiată. SSe sî abi îns­ea comunicației în t’aucai Tiflis. 13.— «Agenția West­nic» află că comunicațiunea în­tre Kutais și Batum a fost res­tabilita Stațiunile de cale fe­rate au fost ocupate militărește fără împotrivire. Revoluționarii au­ fost împrăștiați. Petersburg. 13.—O telegramă din Tiflis zice că comandantul districtului Sukkun anunță că căile publice nu mai sunt ame­nințate și că circulațiunea a devenit normală. Guvernatorul din Novorossisk comunică că ordinea a fost restabilită acolo, la Topsi și la Sorchi. (Telegramele particulare ale ziarului «universul») Kuraland în mâna revo­luționarilor Berlin. 13.— Telegramă din Petersburg. In provinciile Baltice dom­nește un adevărat terorism mi­litar. Ofițerii pun sa se îm­puște din inițiativa lor pe pri­zonieri, fără măcar a se lua interogatorii. Din această cauză revoluțio­narii au­ reluat ofensiva și au pus stăpânire aproape pe toată Kurlanda. închiderea universităței din Kiev Berlin, 13.— Telegramă din Petersburg. Din Kiev se anunță că în urma unui ordin al ministeru­lui instrucției publice, univer­sitatea rămâne închisă pe tot semestrul în curs. Întinderea revoltei în Caucaz Berlin. 13.— Telegramă din Petersburg. Revoluția în Caucaz ia pro­p­orții enorme. Revoluționarii­ombardează trenurile militare. S’a ordonat mobilizarea a șase nouă regimente de cazaci. In guvernămînt țăranii sunt răzvrătiți. Intr’o ciocnire cu dragonil ÎS țărani au fost ră­niți. Revolta se întinde. Fabrici închise la Var­șovia Berlin. 13.— Telegramă din Varșovia. In neputință de a corespunde cererilor lucrătorilor cari ame­nință cu greva, multe fabrici au trebuit să-și suspende ac­tivitatea. Pro găsea sistssă sergent- Biaräer­sie grăniceri Corespondentul nostru din Do­­rohoiu ne-a comunicat la timp despre dispariția sergentului-fu­­rier Frangopol Constantin din compania de grăniceri din Mihai­leni, după ce m­ai iutăm comisese una din cele mai indrăsnețe pun­gășii. Fiind însărcinat de comandan­tul companiei ca să ducă la poștă niște grupuri cari conțineau­ solda grănicerilor din diferite plutoane, cari aparțineau­ acelei companii, el a înlocuit acele grupuri cu al­tele ce conțineau­ hârtie simplă. Banii din grupuri și i-a apropiat și apoi a fugit in America, unde se găsește și azi. Din America a scris coman­dantului companiei mai multe scrisori anunțându-i că a ajuns acolo sănătos și să nu se supere, căci indată ce va face rost de ceva bani și va trimite suma ce a furat, adică 2500 lei. Parchetul militar, fiind sesizat, a însărcinat cu instrucția aface­re­ pe d. locot. Mihăilescu Traian, substitut de raportor pe lângă sonziliul de război și al corpului II de armată. D-sa terminând instrucția, va da zilele aceste ordonanța defini­tivă. Tamasia. Oborul din Capitala — Vineri, 13 Ianuarie — Tîrgul puțin mai animat ca in precedenta zi de obor. Prețul cerealelor Ginul de calitate superioară se vinde cu 72—77 lei kila. Gel de calitate mai inferioară cu 60—72 lei kila. Orzul cu 49—52 lei kila. Ovăzul cu 38—48 lei kila. Porumbul cu 59—70 lei kila. Prețul nutrețului Finul de calitate bună se vinde cu 60 — 67 lei mia de kgr. Gel de calitate mai inferioară cu 50—60 lei mia de kgr. Paele de meiu păsăresc se vind cu 60—72 lei mia de kgr. Gele­ la alte feluri de pae cu 34-35 lei mia de kgr. Prețul vitelor șî al lemnelor » » In ce privește prețul vitelor și al lemnelor nu se semnalează nici o schimbare, el e ace­laș ca și in precedenta zi de obor Teatr­ul National.—Opera fran­ceză.—Hamlet de Ambroise Thomas Opera Hamlet care s’a represin­­tat aseară pentru întâia oară, de către trupa franceză, la Teatrul Național, e a 10-a lucrare pentru teatru lui Ambroise Thomas, ce­lebru compositor francez, fost di­rector al conservatorului din Pa­ris, și mort acum vre-o 10 ani. Sumbra față a dramei lui Sha­kespeare, cu toate remanierele in­­demânatece ale libretiștilor Bar­bier și Garré, a eșit pe m­osica lui Thomas. Și așa farsa lui melo­dică e dulce, visătoare; aci de­­vine tristă și profund melanco­lică. Tristă da, in multe locuri, căci așa o cere situațiunea, dar in tot­dea­una clară, elegantă și inspirată. De­și Ambroise Thomas e cu tipul sőu, adică că întrebuințează »oui procedeuri in artă, și aceasta au­de ori de alaltă­ ori, căci Hamlet datează de la 1868, totuși intere­sul și finețele orchestrei sale, nu exc­lud nici un moment melodia ; ea se impune mereu urechea au­ditorului și traduce, in modul cel mai nimerit, gândirea poetului, printr’o justă expresiune musi­­cală. Corul de la începutul actului intern, al încoronărei, e foarte pompos, mai ales când se execută cu toate elementele trebuitoare. Motivul principal al duetuiuii in­tre Hamlet și Ofelia Donte de la lumière, e o inspirațiune dulce și plină­re noblețe. Apoi scena Esplanadei e expri­mată cu un adevăr care se înfio­rează. Acea voce mormântală a spectrului care se exercită pe câte o singură notă, acele acorduri di­sonante întrebuințate in anume locuri, acel murmur plângător și sinistru al viorilor însoțit de stra­­nie sonorități, și drept contrast, vocea călduroasă a lui Hamlet, cu avânturi de disperată iubire, iți duce gândul spre nopțile fio­roase cu visuri îngrozitoare. Din cele 24 de numere ale par­­ti­mnei, citez încă, dintr’acelea cari au un efect sigur asupra pu­blicului. Arioso, cântat de Regina cu frumoasa frază care ’1 sfâr­șește : Ne pars pas Oph­élie ! Aria Ofelieî, zisă Aria cartel, cu o dulce tristețe, a devenit clasică pentru cântărețe. Cântecul tactic al lui Hamlet cu melodia lui fran­că și sonoră, infirm toată scena cu aria celebră a nebuniei și ba­letul, Serbarea Primăverei, ’ sunt bucăți cari­pine neapărat ori­că­rui public Hamlet e cea mai importantă lucrare a lui­­ Thomas. Rolurile sale principale au­ fost create la Paris de celebrități ale cântecu­lui : Faure, d-ra Nilson, d-na Gueynard și Belval. De atunci și până azi, opera a devenit didac­tică. Toți cântăreții, mai ales cei de școală franceză, găsesc in­­tr’insa modele de înalt invăță­­mint pentru o frumoasă dicțiune și o perfectă declamațiune lirică. Representațiunea de aseară, cam redusă a lui Hamlet, a pus m­ult­ă evidență pe d. Michel Dufour, baritonul In partea sdrobitoare a lui Hamlet, d-sa a arătat voce generoasă, căldură, pasiune și un frumos joc de scenă. A fost mult aplaudat și i s’a bisat, cu entu­­siasm, aria dacilica din actul al II-lea. D-șoara de Treville e o­f eme­rită Ofelie, ca mijloace vocale și înfățișare. Duetul cu Hamlet, aria cartei și mai ales aria nebuniei i-au atras furtunoase aplauze. D. Foernets a fost un Rege cu cântul sever, d-na Ronffaur o Regină cu vocea de contralto du­ioasă. D. Alexiu a făcut pe spectrul, spectrul și a avut partea de aplause și rechemări. Apoi, d-ui, Petrescu, Vasichi și Niculescu, făcuind pe Polonius, Marcelus și Horațius, corurile și orchestra bine, relativ cu puținele repetițiuni, au împli­nit un bun ansamblu. Spectacolul și așa prea lung, s-a sfârșit după actul al 4 cu poe­tica moarte a Ofeliei, cruțând pe public după atâta tristețe, de pe­nibila im­presiune a scenei gro­parilor, a inmorm­ântarei și a omo­rârei Regelui de către Hamlet. M. C. L. ---mb[*—--------------------------------------­ Xästrw su­rsa cemerel&n­­e măcelărie plOT Eri dimineață, la orele 1ojum., comercianții de măcelărie din Ca­pitală s’au întrunit in sala Ca­merei de comerț, spre a protesta contra interzicerii venzurei căr­­nei de către negustori ambulanți, după cum se prevede in noul re­gulament elaborat de primăria Ca­pitalei. D. Dumitrescu-Militaru a spus că acest regulament e in contra­dicție cu dispoziț­iunile precise ale legei și regulamentului asupra co­merțului ambulant, care permite vinzarea ambulantă a cânturilor proaspete și că însăși Camera de comerț s’a pronunțat pentru vinzarea cărnurilor pe strane. D-sa a citit memoriul ce se va înainta d-lui primar, memoriu ce a fost semnat de 112 comercianți de măcelărie , apoi s’a ales o de­legație de 12 persoane, in cap cu d. Dimitrescu-Militari, care să se ducă la d. Cantacuzino, primarul Capitalei, căruia să-i înmâneze memoriul și moțiunea prin care se cere reducerea taxelor la tăere și desființarea ordonanței privi­toare la vinzarea cărnei pe strade conform noului regulament. După sfârșitul întrunire­, dele­gația,—compusă din d-nii Dumi­­trescu-Militarii Florea Teodorescu, N. Tănăsescu, I. Culea, D. Gulea, N. Niculescu, M. Bălășoiu, G. Constantinescu, M. Ioan, P. Geor­­gescu și Angh­el Marinescu,a mers la primăria Capitalei, prezentân­­du-se d-lui primar Cantacuzino căruia i-au înmânat memoriul și moțiunea. D. Cantacuzino a promis dele­gației că va studia memoriul și va căuta pe cât va fi posibil să satisfacă cerințele comercianților de măcelărie. LICIUIl­­m TOATA HMKA Disprețul banilor.La Fran­klin, in Pensilvania, a murit de curând in mizerie un om care acum câte­va luni avea cincî­­spre-zece milioane. El le moște­nise, și’șî arătă imediat supremul dispreț pentru bani, împrăștiin­du’l cu amândouă minule A fost văzut cutreerând Statele­ Unite. Îmbrăcat in bilete de câte o mie de franci, cusute pe haine , dedea câte 50 de franci văruitorului de ghete, bărbierului, poștașului care-e a­­ducea scrisorile; cumpăra trăsură și cal pentru a face o cursă și apoi se dăruia vizitiului; făcea bai in.... șampanie; împărțea ce­curi de câte 500 de franci fetelor frumoase pe care le susți­nea pe strade ; o dată cumpără un palat și’l dărui notarului care’î făcuse actul de vinzare. Ast­fel, in ș­ase luni ajunse la fundul pungei și atunci.... se puse filozoficește pe lucru, făcându-se librar.­­­­­»»«Minii.n» ...........im Jaf A. 32 — Doctore !.. Doctore­­... — Ce e ? — A mușcat un câine pe sca­­ră mea. — Era turbat ?... — Nu, a turbat pe urmă... GREVA de la IZMELE­­ MUTRE — NOUI AMĂNUNTE -Greva strungarilor in fier de la uzinele Lemaitre continuă, d­e­oare­ce conducătorii uzinelor n’au acceptat condițiunile puse de lu­crători.. Toți lucrătorii strungari din Ca­pitala s’au declarat solidari cu colegii lor greviști și în scopul acesta au ținut aseară o întrunire in sala Amiciția, din Intrarea Za­­lomit. întrunirea de aseară Intrunirea s’a deschis la orele 8 și jum. și la ea au participat peste 50 de lucrători strungari in fier. Au vorbit d­in: Cernea, Ion Tom­a, Chiriac, I. Dragom­irescu și președintele corporației strun­garilor. Oratorii au­ arătat cauzele care au provocat greva și au spus că pretențiunile lucrătorilor sunt drepte. Ei au declarat că greva nu va înceta până ce nu se va a­­corda lucrătorilor "munca de 10 ore pe zi și plata orelor supu­­­sionare cu 53 la sută din salar. Eî aă îndemnat pe lucrători să nu se dea învinși, căci s’a des­chis o listă de subscripție in fa­voarea lor, listă cu care s’a strius deja suma de 800 lei. Lucrătorii vor putea să ducă­ înainte greva mult timp. Noua: ««misiune.—­­,a dubeat meseriașilor D. Cernea a spus ea să vină cu toții mâine dimineață la clubul meseriașilor, unde se va alege o comisiune compusă din 8 greviști și 2 membri din comitet, cari să trateze cu patronii. Acestei comisiuni ’i s’a dat nu­mere de «Comitetul de rezistență a fraților nedreptățiți». De asemenea au fost îndemnați toți lucrătorii să fie in cor pare la întrunirea de Duminecă, la orele 9 dim., la clubul meseria­șilor, din strada Mihaiu-Vodă. întrunirea s’a tenminat în liniște la orele 10 seara. 1*1»1* TJ2V S2FA.T 2*32 ZI ton topit.—Luați două oca de unt proaspăt ; puneți’l intr’o tin­gire pe foc să se topească, adăo­­gați o lingură de sare, o foae de dafin, puțină coaje de tămâie, la’i spuma de pe de-asupra, și strec­u­­rați’L prin sită intr'o oală smăl­țuită. Humioecă 85 laBttszie 4900 COMILE LMITOARE CAMERA Ședința de la 13 Ianuarie Ședința se deschide la orele 2 și 25 m., sub preșidenția d-luî Gr Th­andafil Prezenți 96 d-nn deputați. Pe banca ministerială se află d. ministru I. Grâdișteanu. D. ministru I. Grâdișteanu dă citire mesagiului pentru deschi­derea unui credit de 10.000 lei în contul Casei școalelor. Mai citește Mesagiul pentru re­cunoașterea azilului Slătineanuu ca persoană morală. D P­P Carp anunță o inter­pelare președintelui consiliului a­­supra direcțiunei anti-conserva­­toare a politicei sale. D. Paul Negulescu anunță o in­terpelare in privința sporirea lo­­furilor magistraților chiar in bud­getul ce se va prezintă. Se respinge indigenatul d-lui Max Bercovici cu 55 bile negre contra 15 albe. Se admite recu­noașterea d-lui Ilie Șerban. După cererea d-luî Gr Buțureanu se intervestește ordinea de zi și se votează indigenatul d-lui Fam din Fălticeni. D. G. C. Cantacuzino care so­sește, roagă pe d. P. P. Carp să dezvolte astă­zi interpelarea sa. Se dă cuvintul d-lui Carp. Interpelarea d-lui P. P. Carp Voiü arăta că mane nu justi­fică, zice d-sa, pe actualii miniș­trii, spre a reprezenta partidul conservator și că prelungirea sis­temului de guvernămint de azi compromite țara și Tronul. Cine are pretenția de a fi u­n partid istoric, treime să aibă o continuare în munca și ideile con­servatoare. Să-mi permiteți deci a arunca o privire retrospectivă sprea a vedea dacă dumnealor au dreptul să se fălească cu acest titlu și vom­ pune acțiunea d-lor in paralelă cu altă acțiune, pe care publicul o numește junimistă. înainte de 1876 partidul conser­vator nu avea in această țară nici o organizație. La căderea guver­nului din acel an, din care fă­ceam parte, Catargiu vezând a­­narhia care domnea in partidul conservator, a zis că ast­fel nu va mai merge înainte și ne-a con­vocat pe toți la o consfătuire. Atunci eu am zis : dacă e vorba să avem un șef, lucrul e foarte ușor. Dacă e insă vorba ca să avem nu o clientelă politică ci un partid conservator, soluția e mai grea. Atunci eu m’am retras. Noul partid conservator, sub di­recțiunea d-lui Catargiu, fu acu­zat de liberali că nu reprezintă un partid conservator. S’a format apoi opozițiunea u­­nită, ale cărei acte sunt cunoscute. Alăturea cu această acțiune, a în­ceput acțiunea noastră, a celor­­l’alți conservatori.Vom­ arătat ca­uzele separărei noastre; noi ne-am concentrat privirile asupra orga­­ni­zărei interioare a statului și a muncei clasei rurale. Nimeni nu poate tăgădui că noi am făcut o­­peră conservatoare. La 1888 când am făcut alegerile cu Lascar Catargiu la dlasla, am­ cerut disolvarea opoziției unite, pe care Lascar Catargiu ne-a în­­cuviințat-o. A venit la putere partidul libe­ral-conservator ; atunci am rostit eu cuvintul «un pas înapoi» pe care nici azi nu l’ași retrage. In urma acestora, Lascar Catargiu a format guvernul cu elementele ju­nimiste și a fost guvernul cel m­ai tare. D. Bădărău trecea prin purga­toriul radical, iar d. Take Ionescu manifesta o zgomotoasă admira­­țiune pentru Ion Bră­tanu, în câ eu mă jenam, și ataca pe Las­­căr Gatargiu, așa în­cât d Nicu Filipescu i-a mijlocit un porto­foliu. Ioan Lahovary se mulțu­­mia că e fratele lu­i Alexandru Lahovary. Generalul Manu urla ca lupii, cum zicea Lascăr Gatar­giu, și visa­­ o concentrare care nu s’a realizat, iar d. prim­-ministru continua să stea în inacțiunea in care se redusese deja de 20 ani pentru ca să-i producă apoi o vii­toare mărire. Dar inacțiunile pro­duc mărimi neputincioase. D. prim­-ministru zice că viaț­a-sale este curată ca un pocal de cristal. Se poate, dar privind in acest cristal, nu vedem de­cât deșert.. Cu toate serviciile reale aduse de noi partidului conservator am fost urmăriți și suntem și azi ur­măriți ca o ură nesănătoasă. La moartea lui Gatargiu se a­­flau tot două partide conserva­toare. D. prim-ministru zice că a fost invitat la succesiunea lui Gatargiu. Ii respect această invi­tație. Cred că azi nu se va mai vorbi de ideea conservatoare de către actualii ei reprezin­tanți. Ați ve­­nit la putere prin forța număru­lui. In genere, un partid conser­vator nu trebue și nu poate să se rezime pe mase, căci când se vorbește la noi de număr, nici un om politic nu are indrăsneală de a înțelege corpul electoral. Acel număr nu l’a avut nici­o­­dată vre­un­ guvern și l’a căpătat o­ data cu venirea sa la guvern. Aceste mase se numesc la noi câte o­ dată uliță, pe care nu le poți avea de­cât dacă le proiițî mase, căci el le promite o lărgire mai mare a drepturilor. El anunță sufragiul unui sal, casa rurală pe cari nu se poate face partidul conservator Acesta nu poate atrage masele de­cât plu­­tindu-le, și atunci se plătește din budgetul Statului. O probă­­ indită după venirea la guvern s-au numit numai la ministerul de finanțe 1.200 inși, din cari cel puțin jumătate erau «®eațâ electorali. Sistemul a dat­ loc la o corupu­trae cum n­u cred să mai fi fost vre-o dată in țara aceasta, a întregului aparat al Statului, care e întrebuințat pen­­tru a plăti pe aceia cari au făcut numerul in jurul dv. și cu cari ați luat puterea. Sistemul vă îm­piedică de a gândi la nevoile țarei. Ce putem face noi ca să înfrâ­năm aceste efecte rele ? Shutem­ să introducem inamovibilitate in funcțiuni, ca să micșorăm in râu­ri­le a maselor. Relativ la clasa țărănească,­ o­­ratorul zice : dacă cu toate refor­mele făcute, starea țăranului nu s’a îmbunătățit, să căutăm cau­zele in proasta administrație a țarei. D­v. nu veți putea îmbună­tăți starea țăranului român, dacă i-ați împărți întregul pământ. Câtă vreme d-v. v. rezemați pe mase, puteți fi siguri că starea țăranului va continua a fi același Un ast­fel de partid poate fi tot ce voiți, dar partid conservator nu este. Ideia conservatoare e lăsată la o parte de actualul guvern și țara e prada unei administrații bud­getare de vampiri, sau cum ii numea Vasile Alexandri, de lipi­tori Cu acest sistem unde veți ajunge și ce educație veți da poporului ? Numai cu educația muncei și a jertfelor veți creia bărbați cari să reziste vremurilor grele. Acei cari procedează cu o asemenea politică ne pregătesc un viitor de decadență, aceasta e con­vingerea mea. Masele ve vor părăsi de îndată ce veți per­de puterea și veți re­­m­ane cum a­ți fost-Susțin că pregătirea sistemului actual de guvernămint constitue un pericol pentru țară și Tron. Noi vă mărturisim că alt­fel am lâsat partidul conservator când a murit Lascăr Catargiu și cu to­tul alt­fel ii găsim astă­zi. Râstimnsul d-lui firim­­ministru D. G. Gr. Cantacuzino zice că d. Carp nu putea aduce un mai mare serviciu partidului conser­vator de­cât dezvoltând ideile sale pe cari le cunoșteam de mult. Vă declar că se găsesc aci față in față două teorii ooservatoare. Când m’am intors eu din străină­­tate, am găsit un mic număr de oameni politici folosindu-se de drepturile politice. L’am găsit pe d. Carp cu alte idei de­cât noi. Eu am fost educat in Franța, in ideile liberale, pe când d-sa a fost educat in simțim­intele prusiane. M’am convins că dacă partidul conservator vrea să aibă un viitor mare, trebuia să-și întingă radăci­­nele în sinul poporului. Aș În­treba pe d. Carp cum va putea face politică constituțională fără a se rezema pe mase . Cu teoria dv. nici odată parti­dul conservator nu va putea lupta cu cel liberal. Eliași Întreba parti­dul liberal cu care faceți de anul trecut cartel, dacă împărtășește ideile dv. cu disprețul acesta al maselor. Nu este oare promiscui­tate mult mai imorala aceia a d-sa!e cu partidul liberal, ca să serve drept coadă de topor pentru răsturnarea partidului nostru? D. Emil Costinescu.—Asemenea promiscuitate am făcut și cu par­tidul conservator. D Ion Brătianu. — Promiscui­tate ar fi când s’ar renunța la idei și la principii. D. G. Gr. Cantacuzino : Nu știu care ar fi fost soarta partidului conservator dacă ea ar fi fost în­credințată in alte mâini. Eu nu­ sp­ ni făcut numai­ datoria, ca in toată viața mea. Vorbind de guvernul conserva­tor alcătuit cu junimiștii, zice că a fost confidentul lui Lascar Ga­targiu, care ii spunea că sufletul ii e plin de amărăciune din cauza d-lui Carp. D. Carp, cu toate calitățile sale mari, are un defect de care nu se poate tămădui : o suficiență prea mare, o încredere largă ii­ a­ sa, cari ii strică cele­l­alte calități. Ea nuși fi primit nici­oda­t­a­­i coleg de minister cu d. Carp. Lascar Catargiu mi-a spus îna­inte de moarte : dacă vei face fu­ziunea vre­ odată, să o faci cu mare precauțiune. Să nu se mire d. Carp dacă partidul conserva­tor rezemat pe mase a căpătat și încrederea Coroanei și că vă merge înainte, c­u toate interpelările d-sale. Eu am declarat și declar că țin deschise porțile lărgi tutu­ror conservatorilor, dar nici­odată nu vom­ da puterea d-lui Carp. Partidul conservator are un mare viitor : vom lupta să dăm toate drepturile claselor desmoș­­tenite. Partidul conservator va conduce destinele țărei mai de­parte spre a îndeplini programul său care e destul de strâns și atunci când va crede că a sosit timpul, se va retrage și în locul său va veni partidul liberal. La orele 4.15 m. se suspendă ședința. La redeschidere, se pune la vo­t indigenatul d-lui dr. Mandler și votul este unul. Ședința se ridică la orele 4 și jumătate. SENATCL Ședința de la 13 ianuarie Ședința se deschide la orele 2 și 35 m. sub preșidenția d-lui C. Boerescu. Prezenți 86 d­in senatori. Pe banca ministerială d. lacoi Lahovari D. R. Porumbaru cere să i se fixeze o zi pentru a-șî desvolta in­terpelarea anunțată de d-sa cu privire la alimentarea cu apă a Capitalei și la­ concesiunea ilumi­natului. Interpelarea se fixează pentru Marțea viitoare. La ordinea zilei recunoașteri și indigenare. Se admit recunoașterile d-lor Tașcu Georgescu, român macedo­nean domiciliat in com. Mănești jud. Dâmbovița, Ion Georgescu Vancu, român macedonean, do­miciliat in Râmn­icul-Vâlcea. D. general Lahovari, ministru de externe, depune un proiect de lege prin care Eforia spitalelor civile cedează un teren comunei Slănic din jud. Prahova. • Se admite indigenatul d-lui Wentzel Kieser, domiciliat in Bacău. Se recunoaște calitatea de cetă­țean român d-lor V. I. Purece român transilvănean, domiciliat in Drăgășani și Apostol N. Fun­da, român macedonean, domiciliat in București. Se admite indigenatul d-lui E­­manuel Kaluș din București. Se admite recunoașterile d-lui Aurel Ciaclân, român transilvă­nean, domiciliat in Predeal și preotului Grigorie Teodorescu, ro­mân macedonean, domiciliat in Sinaia. Votul asupra indigenatului d lu­ Frantz Zeitler, din Sinaia, e nul. Ședința se ridică la orele 3 și 30 ai., anfințându-se cea viitoare pe azi, la orele obicinuite. m m­a Irakern! din strada Ghița-CiupiHi Două femei asfixiate.— Alte doar persoane tu agonie O nenorocire groaznică s’a în­tâmplat ieri noapte in str. Ghiță- Ciupitu, din Capitală. La casa cu No. 5 din acea stradă locuește de mai multă vreme bă­­trânul Gheorghe Ion, in vârstă de 65 ani, și soția sa Maria. Dimpreună cu el stateau și fiica lor Maria, in virstă de 85 anî și o copilă a acesteia anume Leanca. Seara ei s’au culcat, lăsând fo­cul aprins în mașină. Probabil din cauza coșului care era defectuos, peste noapte au fost asfixiați cu toții. Eri dimineață vecinii văzind că nu iese nimeni din casă, au a­­nunțat circumscripția respectivă, care a spart ușa, pătrunzând in casă. Bătrâna Arghira și nepoata ei Leanca erau moarte,­ iar bătrânul Gheorghe Ion și fiica sa Marița in nesimțire. Cei doui aflați în viață au fost trimiși­ la spitalul Colentina. Sta­rea lor e disperată. Cadavrele Arghiroi și Leanchi au fost transportate la morgă. S’a deschis o anchetă­ în Cos>. INFORMATIUNI SAMBATA. ♦ Unele ziare au anunțat eri că M. S. Regele ar fi din nou bolnav, întrebând la Palatul regal, ni s’a comunicat că această știre este inexata. O D. Gh. Purcel a fost ales ajutor de primar al orașului i’ecuciu. ♦ D. V. Ionescu, impiegat la vama Cernavoda, a fost mu­tat, în interesul serviciului, la vama Constanța. ♦ D. N. G. Popovici, inspec­tor silvic cl. I, fiind numit profesor la catedra de «silvi­cultură și exploatarea păduri­lor» de la școala de la Brâ­­nești, s’a desărcinat de func­țiunea de inspector silvic cl. I, rămânând a îndeplini numai pe acea de profesor. ♦ S’a con­ferit ordinul Steaua Homârde­i în gradul de coman­dor, d-lui Gârneșteanu Dim., procuror general al Curței de apel din Craiova. Ordinul Coroana României, in gradul de comandor, d-lui Herescu At., consilier la Curtea de apel din Craiova , în gradul de ofițer, d-lui Ion G. Manu, secretar general al ministerului de justiție. ♦ Examenele pentru căpă­­tarea dreptului de a exercita profesiune­a de cotar autorizat vor începe la București și Ga­lați la 20 Martie, iar la Iași și Craiova la 6 Aprilie 1906. ’ Persoanele, cari doresc să obțină acest drept, vor adresa direcțiunea serviciului central de măsuri și greutăți din Bu­curești (Filaret),­ cel mai târ­ziu până la 5 Martie a. c., în persoană, printr’un trimis sau prin scrisoare recomandată, ac­tele arătate in «Monitorul Ofi­cial» de erc. ♦ Funcționarii căilor ferat, au înaintat Corpurilor legiui­toare un memoriu prin care cer să li se complecteze sala­riile reduse în urma crizei și să se voteze o lege care, pe lângă datoriile lor, să prevadă și drepturile pe­­ cari le au. ♦ Zilele trecute s’a sfințit din nou biserica din Balta Doam­nei de pe Domeniul Coroanei din jud. Prahova. Aceasta biserică a fost clă­dită în 1885 de către locuitori cu ajutorul Administrației Do­meniului Coroanei, care abia se înființase. Cu timpul a ajuns insă intr’o stare care lăsa de dorit, cu toate îndreptările ce i s’au adus, așa că d. Ion Ka­­linderu, administratorul Do­meniului Coroanei, a luat mă­suri pentru radicala ei resta­urare. ♦ Mâine, Duminecă, a treia expoziție săptămânală în lo­calul ș­coalei de pictură din str. Clemenței. De data aceasta va fi ex­pusă o parte din colecțiunea de fotografii după opere cla­sice în sculptură, a d-lui Ath. Si­mu. Expoziția este deschisă pu­­blicului numai in ziua de Du­minecă. Intrarea liberă. Strada Cle­menței 8 (Muzeul Aman). ♦ in com. Miriștea­­ Homan a încetat din viață Vasile Cur­canu­, în etate de 129 de ani. ♦ Citiți «Universul Literar» care va apare mâine Dumi­nică , cuprinzând pe lănga foarte interesante bucăți lite­rare și o frumoasă ilustrație și culor­i, reprezintând Sema­rea Botezului Domnului la Capital."». „Universul Litera«*“ se vinde cu b bam în toată țara Se dă gratuit abonaților zia­rului „Universul“ politic. * Azi, Sâmbătă, la 11 dim . se va oficia un «Te-Deum» la biserica protestantă din strada Luteraná, cu prilegiul aniver­sarei naștere­ impăratului Ger­maniei. Reprezentanții autorităților și toți ofițerii români, cari posedă ordine germane, vor asista la această solemnitate. * Direcțiunea generală a ser­viciului maritim român a acor­dat o reducere de 50 la sută pentru toate obiectele ce vor fi aduse din stăinătate, pentru ex­p­o­zi­ți­a națională. * Cursul de chirurgie al școalei de sub-chirurgi, predat de d. dr. Koslinski, se va ține, cu începere de Luni 16 c., în amfiteatrul spitalului «Colțea», de la orele 9—10 dimineața și se va continua regulat Luni, Miercuri și Vineri la aceiași oră. O V/.î dimineață, Sâmbătă, a a­­părut Nr. 4 din Hi ! Hi ! Hi !, scris de talentatul nostru coleg și cunoscut scriitor popular Marion, cu ilustrații de iscusitul artist Artur Anton Popescu, desenatorul special al «Bibliotecei Marion». Numărul acesta de o varietate și de o bogăție excepțională, con­ține intre altele : Din viața das­călului Manciu, primul maistru de muzică de scoa leie primare, F­iete de la regie, satiră de actualitate, Intre două focuri, apropoat de mahala, Mam’zella de la telefon, versuri de actualitate etc. Colțul cititorilor are bucăți glD- ga­șe de drăgălașii poeți Const. Nutzescu, Codrin, d-na Virginia Micle, precum și noul și nume­roase și interesante rubrice pentru cititori. Cereți Ai ! Hi ! Hi ! ia , toate chioșcurile și depozitarii de ziare. Fascicola 10 bani in toată țara. Orî ce număr se poate cumpăra separat, neavând nici o legătură cu cele apărute ma î nainte. Redacția și administrația, str. Berzei. 5. ♦ Linia Roșiori-T.­Măgurele, care era înzăpezită, s’a re­deschis ori. • In locul d-lui R. Șoarec, demisionar, a fost numit pre­fect al jud. Neamțu d. C. An­dri­eș. * D. G. Luca de la vama Ca­lafat, a fost transferat la vama Ploești. * Sătenii din Streh­aia și Breznița (Mehedinți) au cerut ministerului domeniilor să nu aprobe licitația asupra bunu­rilor mici și viilor din moșia Strehaia, ținută în Decembrie la Craiova, și să dispue ține­rea unei noul licitații. Sătenii maî cer să li se permită a răs­cumpăra viile moștenești. ,8«* Ediția franceză a Cartei Verzi, în afacerea conflictului greco-român, a eșit ori de sub tipar. Ministerul de externe a tri­mes câte 20 exemplare tuturor legațiunilor noastre din străi­nătate, spre a le comunica ca­binetelor europene și principa­lelor organe din străinătate. ♦ Mâine seară Duminecă, o­­rele 8 luni . d. D. R. Teodoru va ține la Ateneul român con­ferința sa «Școala și armata». Jouî, 19 c., în locul d-lui G. Ionescu, va desvolta confe­rința sa d. Grigore Ștefanescu, profesor universitar , despre «Fapte geologice explicate de popor prin legende» cu tablouri demonstrative. • Ofițerii veterani din soc. «Virtutea Militară», în aduna­rea de erî, la care au luat parte 20 membri a hotârît urmă­toarele : să aleagă Luni, 16 a. c. un președinte în locul celui decedat și convocarea să se facă prin adrese ; a mai decis ca să respingă medalia jubi­leului, de­oare­ce au alte de­­corațiuni și medalii de război; a face să apară săptămâna vii­toare un ziar bimensual al lor; a muta sediul societății din str. Buzești 27 într’un local mai spațios și a nu se coaliza cu ofițerii superiori din Cra­iova. ♦ Dându-se resultatul exa­menului scoalei de bele-arte in numarul de eri, s’au publicat greșit următoarele mime : Sage și landalion, in loc de Suga A­lexandrina și Sandulian Profira, menționate la antic bust; Tu­­doiu și Gherculescu, in loc de Sabotin Cecilia și Giurculescu E­l­­isa, menționate la natură desemn, iar d. Ed. Băulescu a obținut mențiune onorabilă și la natură piritivă. * Mâine Duminecă, 15 Ia­nuarie, se va ține o întrunire la orele 2 d. a., in sala băilor E­ Ionei de către proprietarii ur­bani. ♦ Societatea «înfrățirea», a lucrătorilor de încălțăminte din București, va ține o întrunire la «Bursa Muncei» mâine, Du­minecă, la 2 d. a. O Tribunalul juridic studen­țesc își va reîncepe seria șe­dințelor săptămânale mâine la orele 9 jum. dim­. în sala V a Universităței. La ordinea zilei, continuarea procesului de desavuare, din ziua de 18 Decembrie. * Pentru Duminecă orele 2. p. m. sunt convocați toți d-niî mem­bri din comitetul Asociației gene­rale a studenților. ♦ Astă seară va avea loc in­­ saloanele Asociației generale a studenților universitari români, din calea Victoriei 110, o frumoasă serată dansantă. Invitațiile se pot lua intre orele 10—12 și 4—7 p. m. de la secretariat. • D. ministru al domeniilor va depune in curând la Ca­meră un proect de lege pentru secarea unor mlaștini și trans­formarea lor în terenuri ara­bile. Lucrarea se va efectua cu fondul de 2.400.000 lei desti­nat acestui scop din creditul de 69 milioane votat de Corpu­rile legiuitoare. * lată programa pentru ser­barea jubileului d-lui profesor universitar P. Poni, din Iași serbarea ce se va face mâine, 15 a­n. Toți invitații trebue să se găsească în sala Universităței la orele 2 d­a, foarte precis, când sărbătoritul va intra în sală, îndată va fi salutat cti­t­o­rul mitropolitan printr un imn de Haydn Rectorul universitar va în­cepe sena cuvintărilor , vor urma apoi reprezentantul A­­cademiei, dr. Riegler, va vorbi despre activitatea științifică; d­r. Meissner, despre activitatea extra-universitară; d Stravolca din partea prietenilor, d. He­­pites din partea elevilor școalei militare, d. Petrescu din par­tea studenților, d Simionescu va prest­in­ta da­nil iar d Bujor, decanul facultăței de științe, va înmâna volumul. Corul mitropolitan va încheia seria discursurilor prin «Deș­­teaptă-te Române». Seara se va da m sala oțe­lului «Traian» un banchet la care s'au și înscris 120 per­soane. * «Le Temps», vorbind de uniunea vamală sârbo-bulgară, spune că în 1904 s'a ajuns la o înțelegere poștală și telegra­fică, la un șir de vizite între capii țărilor, apoi la tractatul de comerț serbo-muntenegrean, in care se vorbea de «solidari­tatea» statelor balcanice și se vestea alte învoeli între aces­tea. Nimic nu dovedește că în­voiala sârbo-bulgară ar fi cea din urmă, căci se vorbește de negocieri cu România. • Guvernul bulgar a decis să­­ aprovizioneze de la rțeta noastră cu 16 milioane kgr. de sare. ♦ D. Lazăr Duma, inspecto­rul școalelor române din Ma­cedonia, care a fost victima ui­nui atentat la Salonic, e ps deplin restabilit și peste câte­va zile va sosi la București in a­­faceri de serviciu. STS1U MIIITAlifi O D. căpitan Carpeneanu, din reg. Rovine 26, a fost trecut in disponibilitate, in urm­a­ concediu­­lui de un an ce a obținut. O Farmaciștii sub-locotenenți stagiari Anca Ioan, de la spitalul militar «Regina Elisabeta», și Macri A Romulus, de la spitalul militar al diviziei a VI-a (Focșani) a reușit la examenul de șine de stagiu și au fost înaintați la gra­dul de farmacist-locotenent. ȘTIRI JUDICIARE • Cititorii își amintesc despre un furt de grupuri comis de Com­­șa Nicolae, odâiaș la Casa de e­­conomie și credit’a ofițerilor, în complicitate cu sergentul Laza­­ridh Lazăr. Instrucția in această afacere fiind terminată, d. locot. Mihăi­lescu Traian de pe lângă consi­liul de războiu al corp.­ii de ar­mată a dat erî ordonanța defini­tivă. * . Secția II-a a Curți de apel din București a amânat era la 20 Februarie judecarea procesului lui Hugo Gement, din str. Cometa din Capitală, condamnat de tri­bunal la un an închisoare fiindcă a falsificat două polițe de câte 5000 lei pe cari le-a sculptat d-lui M. A. Landau din str. Sf. Vineri.­­ D. judecător Slătineanu, de la cat. 5 a­trib. Ilfov, a conti­nuat era instrucția în afacerea ne­­regulelor comise la societatea «Vă­du­va» din Capitală-ȘTIRI ECONOMICE ȘI FINANCIARE ❖ Banca populară «Sf. Niculae», din Ciocoștî-Mândra (Teleorman), și-a legalizat actele. * In cursul anului acesta se va ține in Ungaria o expoziție inter­națională de vnte. ștmz mswEmtTmz Ministerul instrucțiunei publice a declarat vacante următoarele ca­tedre universitare : 1. Literatura română la faculta­tea de litere din București; 2. Botanica pentru anatomia și fiziologia vegetală la facultatea de științe din București ; 8. Chimia agricolă la facultatea de științe din Iași ; 4. Chimia teh­nologiei la facul­tatea de științe din Iași. Până la 11 Martie 1906 aspi­ranții vor adresa ministerului ce­rerile lor, însoțite de un memoriu in două exemplare asupra calită­ților, titlurilor și lucrărilor lor științifice; de asemenea vor îna­inta câte un număr suficient de exemplare din lucrărilor lor știin­țifice care au fost imprimate, pre­cum și actele și documentele lor pe cari le-ar crede necesare spre a-și susține cererea. • Consiliul profesoral al facili­tatei de drept din Capitală a mo­dificat regulamentul in vigoare in sensul următor : A reînființat exa­menul IV-a (teza de licență) care se va da in fața unui juriu de trei profesori, și va consista din două probe scrise. A reînființat sesiunea de Ianu­arie, insă numai pentru exame­nul al IV-a și pentru obținerea tezei de doctorat. A desființat doctoratul la știin­țele de stat, prevăzut prin actua­lul regulament, rămânând numai doctoratul juridic. Afară de acestea mai simt și alte modificări: Consiliul profesoral a cerut mi­nisterului ca acest proect să se aplice pentru ambele facultăți ju­ridice, chiar cu Începere de la 1 Februarie. ♦ D. Tom­a Dragu­, dr. în drept din Paris, obținând autorizațiu­­nea senatului universitar și a mi­nisterului instrucțiunei publice de a deschide un curs liber de drept penal pe lângă facultatea din București, va începe acest curs Sâmbătă, 21 Ianuarie, la o­­rele 5 d. a. ȘTIRI ARTISTICE Societatea lucrătorilor tîmplari, din Capitală, va da astă-seară, Sâmbătă 14 ianuarie, o serată dansantă la sediul societăței din strada Sf. Ionică (Casa Bessel). Intrarea liberă. — Societatea ,,Reschith Daath­“ a organizat o serată .,Primăvară" in folo­sul școalei ei, pentru astă-s­­ară, 14 c., î., sala Edison. — Astă-seară, societatea generală a funcționarilor comerciali ,secția cen­­trală­, va da ln saloanele Liedertafel o serată dansantă în scop filantropic.­­ Marți, 17 Ianuarie, se va da la Ateneul român un concert al mai mul­tor artiști din Berlia, între cari d-ra Hedwig Kaufmann,Felix Meyer violo­nistul împăratului Germ­niei, Euster Lazarus, directorul conservatorului din Berlin. Programul este foarte va­riat. Beneficiul va fi pentru „Wilhelm Augusta Victoria" pe care o înființează colonia germană cu ocazia serbărei nunței «la argint a Suveranilor Ger­maniei. Al RUSOU­RAI­N­ A apărut: — .,România medicală întrunită cu Presa medicală română“. No. 23—24 — No. 8—9 din revista Răsăritul de sub direcțiunea d-lui Paul I Pavlov- Bacău cu următorul sumar Bogățiile țarii Răsăritul. La țară (versuri), Da­­tinele române, Nunta la răzași, Dor de sat (versuri), Pomăritu! (confe­rință), etc. CRONICA TEATRALA Teatrul Lyrae. — Le Detour, dramă în 3 acte de Bernstein cu Suzanne Despres Tinera artistă parisiană care și-a făcut aseară debutul bucu­­reștean, e fără indouială o perso­nalitate artistică. I s’a zis «a doua Duse» și un mai mare elogiu de­sigur nu-i puteau aduce admira­torii ei Căci, ca și marea italiană, mijloacele Suzannei Després sunt de o mare simplicitate. Gesturi puține, intonații declamatorii sau expansiuni violente aproape de loc. In schimb o Întrupare cât mai adincă și mai reală a persona­giului, o­­ sforțare vădită de a te mișca prin adevăr și simțire pro­prie. In actul al treilea al piesei, Despres plingea cu adevărat și la­crimile pe cari și le usca prețuiau mai mult de­cât ori­ce iscusință artistică. Ca și Duse, ea nu e frumoasă. N’are nici eleganța unei Rojane, nici glasul de argint al Sarei Bern­ard­i. Dar, cu cât o urmărești, apre­ciezi mai mult jocul ei concen­trat și sobru, care in scenele de duioșie și de durere atinge pute­rea de emoțiune a adevăratelor talente. A­seară Despres juca in piesa tînărului autor parisian, pe fiica cinstită a unei mame de cea mai rea reputație. Măritată cu un ti­­ner de familie onorabila, ea insă nu poate trăi cu­ dineul cu cu ne­încetat e umilită de familia so­țului ei, prin amintirea faptelor mamei sale. Societatea nu-i poate erta origina, și atunci ea se vede nevoită să părăsească pe soțul ei și să se arunce in aceiași viață ca și mama sa. Numeroasa și &­­moasa asistență, dimpreună cu A. S. R. Principesa Maria, care a­­sista, au făcut artistei o căldu­roasă primire. Ansamblu­ bun, cu o specială mențiune pentru d. Mercev. e. s­(SWA33 +2 la £.Grvscikî vetssrissas D. dr. Obregia a rugat pe d. director al școalei superioare de medicină veterinară și pe d-nii membri ai com­isiunei veterinare, să se întrunească spre a alcătui pro­gramul lucrărilor ce ar fi util să-­ urmeze medicii veterinari cari vor fi chemați in Capitală pentru con­ferințe.­­ Pneumonia infecțioasă a por­cilor din Cocargea (Ialomița) a în­cetat și nu s’au mai ivit cazuri de 12 zile, in urma măsurilor luate de d. inspector veterinar Starco­­vici și veterinarul județului. — S’a constatat turbarea la un cal din Drăghiceni. Medicul vete­rinar primar al județului a luat măsuri de poliție veterinară. Suffisirea roasei sp­isși C09 emigranți fcusig­urS Aseară cu trenul de Giurgiu a sosit in Capitală, venind de la Rusciuc, un grup de 32 emigranți bulgari de prin Rusciuc, Târnova, Plevna, etc., cari se duc in Ame­rica de Nord. Ei au fost aduși de un agent de emigrare din Rusciuc, care i-a dat in primirea a doui reprezin­­tanți ai societăței «Norddeutsche Lloyd», din calea Victoriei, din Capitală, care s’a angajat cu tran­sportarea lor până in America.­­. Conducătorul acestui grup, a­­­­gentul de emigrare din Rusciuc, a fost chemat chiar aseară la po­liția de siguranță, spre a se ve­dea dacă acești emigranți au acte in regulă. Dânsul a prezintat pașapoartele tuturor emigranților, cari vor fi controlate azi. Emigranții vor părăsi țara cu trenul de Predeal. Pestyin. Ultima« in­ternativBÍ SÂMBĂTĂ ♦ D. dr. I. Pătrăncoifi, în­­vățător în com­. Traian (Ro­­m­anați), care a studiat mișca­rea economică din Germania, a fost numit conferențiar al cercurilor culturale. ♦ Comisiunea zootehnică de pe lângă ministerul domeniilor se va întruni la sfârșitul aces­tei luni. ♦ In corpul silvic al Statu­lui s’a făcut următoarea miș­care : D. C. T. Râdulescu, ac­tual silvicultor cl. II-a, a fost avansat la cl. I. d. M. Po­pescu, actual silvicultor-asis­tent, a fost avansat la gradul de silvicultor cl. 11-a ; d. Cris­­tea Stănculescu a fost admis in corp cu gradul de silvicul­­tor-asistent. ♦ Ministerul de domenii va impărți anul acesta la săteni, în mod gratuit, 40.000 klgr, sămînță de lucerna. împărțirea se va face în ju­dețele unde se simte mai mult lipsa de lucernă. ♦ In urma cererei d-lui Rich­ter, care nu și-a putut prezintă lucrările sale, Senatul univer­sitar din Iași a amânat ședința, in care urma discuția asupra lucrărilor candidaților înscriși, a concura la catredele de limba și literatura germană vacantă la facultatea de litere din Bu­­curești și de limba și litera­­tu­ra română vacantă la facul­tatea de litere din Iași. ♦ D. Gr. Patriciu, inspector al învățămîntului normal, va inspecta în cursul viitoarei săp­­tăm­âni toate școlile primare din jud. Tutova. ♦ Anul acesta se vor înființa în Macedonia noul școli româ­nești. In budgetul pe viitorul exercițiu al ministerului in­strucțiunei s’a prevăzut un fond în acest scop. ♦ Prin viitorul budget al mi­nisterului de instrucție se pre­vede înființarea unui nou nu­măr de școli primare și rurale. ♦ 29 șantiere streine s’au pre­zentat la licitațiunea ținută deună­ zi la direcția G. F. R. pentru darea in concesiune a construirea noului vapor poștal și de călători. Rezultatul licitațiilor se va cunoaște zilele acestea. ♦ Mâine se va inaugura cu deo­sebirii­ solemnitate un nou local de școală in Murgenî (Tutova). D ministru al instrucțiunei pu­blice a delegat pe d. Gr. Patriciu, inspector-general al invâțămintu­­lui normal și primar, ca să re­prezinte ministerul școalelor. Tot cu această ocazie se va inaugura și noul spital local. Toți deputații și senatorii jud. Tutova, prefectul județului, pri­marul orașului Bârlad, revizorul școlar și un mare num­ăr de În­vățători și profesori vor asista de asemeni la această inaugurare. ♦ In ședința de eri a Cam­e­rei era înscrisă la ordinea zi­lei interpelarea d-lui Barbu Ca­targiu, adresată guvernului și d-lui ministru al justiției a­­supra reformelor și modifică­ril­or ce se impune a se face la capitolul din codul civil, privitor la administrarea ave­rilor dotale și a minorilor. Din cauza insă a interpelă­­rei anunțată și desvoltatâ de d. P P. Carp, cea­l­altă inter­pelare se va desvolta azi. ♦ D. inspector silvic Chihaia va pleca săptămâna viitoare în Dobrogea spre a cerceta unele plângeri ale veteranilor stabiliți acolo. ♦ Consiliul sanitar superior a luat in studiu regulamentul grădinăriilor din Capitală. ♦ Direcția serviciului mari­tim român a comandat in străi­nătate miniaturile vapoarelor noastre poștale și de mărfuri. Aceste miniaturi vor fi­gura la expoziția națională. ♦ D. Zota a fost numit aju­tor de sub-prefect în jud. Con­stanța. ♦ D. And­reies, noul prefect de Neamț, a depus ori legiui­tul jurământ la­ ministerul de interne. » S’a mai acordat scutire da taxele de colosaik la mai mulți V h >

Next