Universul, martie 1906 (Anul 24, nr. 58-88)

1906-03-01 / nr. 58

2 wsmtsa feta! 11.18HIÍ8 Full intern al Spitalelor civile si al «Maternități» n­mm? m­qbaswl Mm Miereuri 4 Martie Star» M&&ȘT V&2SM­ f _____ ’ mst.­­^ta»í!^3r%«ií*st'*íff2C',­fi .wswrwMrw**««,, «Manaui Mwsaseswr*» m Mam mm 1 Cm «I­tel APA MINERALA 1 1 ■ PURGATIVA 1 I ESTE ACEEA DE LA­­ IEBEAZUi­n­a­s­t­i­I PREMIATA GU MEDALIA BE AUR J­if Resonwnd­ată ds d nil Midhoi 9 I EFECT PROM­PT și SIGUR­­I­I BASA MICA, GUST PLĂCUT I ffi Ce­reți dar numiti I A**A de .imfiABR 1‘ I care se găsește pretutirid'­nî ra fiiyë miosi albi de felesti și Smiji m­­­ s granulat Hessiescu m Este ieflicațiunea fos­fm :'’î­n'otatii organică «ÎT B si . CEA MAI IDEALA. 11.' Reconstituantul cel mar­e '• : puternic, suveran con­­­­­­­tra Neurasteniei, de­pt. .'.'4­.­ •.•.. presiune­ nervoasa,sur­­f;... . • menagiului fizic și in­­­­­telectual, fosfaturiei,di­­abetului, etc. 1'Suveran în scrofu­­lesă, înlocuind cu suc­­ces «Untura de pește“ l^ț­fâr­­­ »­•“ ‘­'i seamă la copii, mp““*'*j Isvor de forță și să­­■T­^bu­nătate! Ca «tore prottaewu ® aá«HK!cTM»IBÍ Mîlconul Jel 2:90 emhim^XSEamaSmmm>» .Tata«n.»'am«aMaiim»j»i ■—nț—«­ i ® «endeasâ. Moșii: ín Ilfov ISOO și 42'6Q po­goane, Prahova 4460, Dâmbovița MO pogoane. A se adresa d-Lui N. D. Câmpina, in București, strada Francis» 2, vis-a-vis de Ateneu. Se dă pe ipoteci sigure 1,850.00 € lei! pe moșii și case cu dobânzi de­ la 8—/Ou/j in sume de la Ki.Mai lei in sus. Tot aci se vind case, moșii, flândari, teren­uri petrolifere­i și ori­cine are moșii de arendat să, se adreseze numai aci, căci fără­ nici o taxă Agenția le înregistrează și acesta operațiuni le efectuăm, imediat cu bun­­ succes. Zilnic «ent­ amatori foarte solvabili eu garan­ții, cari caută, a lua in arendă mo­i sil se câte 3000,­­000, 10.000 și­ 30.000 pogoane numai îsn Mun­­tenia. Particularilor cari înscriu, la această Agenție capitalurile lor fie ale minorilor sau dotate, pentru plasat în ipoteci. A­genția nu te pre­tinde nici un comision. Rugăm a se lua nota idresel exact: Frauelin 2, București, vis-a­­viss de Grit din» Ateneului. 537 ^ieDUjana»<sjnnamw nsuocwm-rwiraliciMi Nou! Abonament cu Premii AL MĂRULUI „UNIVERSUL” L'Ilime im­ornalis Miî • M. S. Regele a semnat de­cretul de promulgare a legei pentru reorganizarea ministe­rului de finanțe. * Decretele relative la pro­mulgarea legilor pentru înain­tarea în armată și reangajarea gradelor inferioare în armată a fost semnate de M. S. Re­gele. « Cu începere de la 15 Mar­tie, prefectura poliției Capitalei va detașa pe câmpul de expo­ziție, pentru paza pavilioanelor, un număr de 200 sergenți. ^ Mâi­ne începe concursul pentru concesii de farmacii la direcția serviciului sanitar. * Mâine dimineață, la orele 9, se va ține la Universitatea din Capitală primul examen de capacitate al profesorilor se­cundari. ♦ Primăria Capitalei va con­strui la expoziție un pavilon special. Planurile au­ fost întocmite de d. architect Mandrea, directo­rul serviciului architecturei de la primărie. MARȚI OTAVL ABI~ MM G&FS YâfciL Smpușcat «îe gr*e­ceși» Giobanul Pego’ Nicolae, rouiăr macedonean, din satul Paraele­­de­ jos, din Macedonia, pe când se afla cu oile pe câmp acolo, a fost împușcat în piciorul stâng de bandele grecești. Sărmanul român a venit in Ca­pitală, și rana redescăzându-i-se, a fost nevoit să intre ori la spi­talul Filantro­pia. Starea lui e­ gravă. Eroarde satfricâ. Ieri a încetat subit din viață o bogătașe cunoscută in Capitală, Irina Dumitrescu. Ea locuia in casele sale, din str. Basarab 29, cari pe apwâd fia în str. Sfinților 32, in casă cu defuncta nu­ trăia nici o rudă a sa. Vecinii spun că ea ar fi având o nepoată Maria, care nu se știe unde se a­fă. El i s’a prezintat circumscripției respective un domn Stefan Doi­­cescu, din str. Nerva-Traian 60, spunând că e fiul defunctei și că posedă un testament în favoa­rea sa. Cadavrul propr­ietăresei a fost transportat la morgă, iar autori­tățile au­ sigilat locuința decedatei. r*^" Furt de giuvaericaic Acum patru ani s’a furat din trăsură­­ d-nei dr. Tomescu un gea­mantan în care se afișă bijuterii de valoare. S’au făcut atunci cercetări și s’a aflat num­­ai că geamantanul fusese luat de un hamal care n-a putut fi găsit. Eri poliția de sigur&ngg, ares­tând pesten un afe Uget »e hanu­l OTEBIi­ttStIWA 1» SHH. Mpst si Vîrfiîl m­­or. Tragerea ce era fixată la 34 Ianuarie, s’a amânat numai până la 29 Aprilie a. c. Până la această dată, se vor strânge din provincie, toate re­zultatele spre a nu mai fi înpe­­decați să efectuăm tragerea­­ te, data’ aceasta. Câștigurile la această tragere­­ sunt’în număr de 295, repartizate «Ast­fel : 1 Câștig in sumă de lei 10.000 3 Câștiguri a 1.000 lm 2.000 3 » « « 500 « 1.000 30 « « 100 « 3.000 100 « « 50 « 5.000 1« « «25 « 4.000 25.000 COSTUL UNUI BILET — UN LEU NUMAI — Pentru un immer mai mare de Miere, se poate face reduceri prin înțelegere.* Costul biletelor cerute, se vor trimite cu mandate poștale, pe a­­d­resa Președintelui Societăței în București, Strada Gămpineanu No. 50. Dacă tragerea nu se va efectua la 29 Aprilie a. e., se va plăti câte 10 lei peri­teu fie­care bilet vîndut. ______ __ComitatuL m wntăm la Băile Govora ,Un loc de 17000 m. p. împărțit în loturi, cu înlesnire de plată, (posedând cariere de nisip și pă­mânt pentru cărămidă), situat lângă Hotelul Statului No. 3. Amatorii a se adresa la Drăghi­­ceanu & Popescu, str. Bărăției 13, București, și la berăria Basileceu, str. Unirei, Craiova. Mijlocitorilor pentru loturi li se plătește 3 °/o, iar* pentru total lei 1­000. 454 ■f«E Benezii acesar »aparaser­a———— ■ [UNK] [UNK] [UNK]»— f * « la moșiile: Măgu­­‘Jiiim­­i­reni, Provițele, Tisa- Lupoaia și Valea­ Lân­­gă Prahova, proprietățile hanului George Gr. Cantacuzkin, se află de vi­n­zare 22.000 decalitri țuică lacrimă de prune, recolta anilor 1001, 902, 903, 904 și 905. Amatorii de a cumpăra în total «an­ parțial, sunt rugați a se a­­dresa d-lui G. Antonescu, gara Buda, jud. lrahova. _____521 lautier4 k Const­ac­­țiuni Rivale T.-Severin Se aduce la cunoștința generală că în ziua de 15 Martie 1900, ora S p. m., se va ține licitațiune pu­blică la Direcțiunea Șantierului din T.-Severin pentru vin­zarea di­feritelor obiecte scoase din uz. Condițiunile de licitațiune pre­cum și lista obiectelor sunt pu­blicate in Mnnitorul Oficial No. 253 din 16 Februarie (1 Martie­ 1908 la paginele No. S819 și 8830. ISFWE. BERU­­TATE. GSMUTCiSTIc, S­NFOfliSTEWE, BOALD la IHIA si da STOMAC, R«­­TORAI, IT3CSSBΫ, ele. BRAVâtS jffi’shcă-rrș* 0­, „este preparația M­:Ț...gi cc­r. r ;v­îcr.tcă, cea tîrjA­­j mai i«tdr:terre, cea n fi ! cafonerătoara JMS c: t rt poeto fer­■< frin­ls in starea ac­tvf a știintei". A ■ A ?i--­iE * KET9ÎÂIE EUXi8~BRAV.îlS &Vn cocași princip activ*,­­■­­­V- •• tîlgeijUv füEHjiiVtt du isv ' ' 4sust ddh.io». Jmmit »I provi» (De la coresp. noștri part.) Luni, 27 Februarie. CA­H**<flWiNG.—Furturi tr&sHt.rit­ e.—Znl­el­e acestea autori­tățile tocate au descoperit două furturi comise anii trecuți, in ur­mătoarele împrejuri : 1« noaptea de 89 Septembrie 1905 s’a comis un furt prin spar­gere la povarna d-lui căpitan N. Negulici, cu care ocaziune s’a fu­rat un cazan mare de aramă ser­vind pentru fabricatul țuicei cu o capacitate de 20 vedre. Poliția locală a dat o circulară la primă­riile și secțiile de jandarmi din ju­deț, insă toate cercetările au fost zadarnice. Zilele acestea jandarmii secției Boteni făcând cercetări în acea comună pentru un alt furt comis de curând, au făcut o per­cheziție la locuitorul Nicolae Min­ciună și in pivnița acestuia des­coperiră cazanul. Având de mai înainte circulara poliției din C.­­Lung, ei recunoscură cazanul d-lui căpitan Negulicî. Se încep atunci imediat nouî cercetări asupra acestui furt, atât de gendarmî cât și de poliție, și se descoperă că Ni­culae Minciună este numai un tăinuitor și frate cu unul din autorii furtului anume Gheorghe Minciună, sergent in muzica reg. 30 Muscel, iar cel­­l’alt autor este locuitorul Trică Matei din Racovița. Făcându-se perch­iziție acasă la G. Minciună s’au găsit mai multe efecte mi­litare furate de la regiment, pre­cum și o căldare mare de aramă, un butoi de 30 vedre și o dami­geana furate de Trică’ Matei de la outrcium­arul I. Ploeșteanu, iar căldarea de la Dinu Tatu. Înaintea parchetului culpabilii au făcut mărturisiri complecte. S’a mai descoperit furtul cu e­­fracție comis în noaptea de 23-24 octombrie 1005 la comerciantul Vasile N. Anghelescu zis și Broz, ■din localitate, și despre care am făcut comunicări la timp în zia­rul nostru. Iată cum s’a desco­perit acum : D. procuror Rizescu a primit zilele acestea un denunț in această afacere, însoțit de comisarii Ghieculescu­­ și Rizeanu, d. procuror se duse alaltă­ ori la casa locuitorului Niță­­ Vlăduță, din oraș, suburbia Apa­ Sărată. Acolo se găsește sub pat o parte din marfa furată de la d. Anghelescu, precum și instrumen­tele cu cari s-a încercat spargerea casei de bani, iar cea­laltă parte •a obiectelor furate s’au­ găsit la o moară a lui Vlăduță, situată in apropiere de riul Tîrgahiîj într’un­­ fel de cufăr cu 2 funduri. E de­­ notat că acest Niță Vlăduță este im vechiul pușcăriaș, condamnat­­ de rasă multe ori pentru diverse­­ fapte penale și 5 ani pentru tâl­hărie. Numitul Vlădufcă însă nu era de f­astă­ data de­cât un tăinuitor. Au­torul furtului a fost descoperit de asemenea și se numește Mihai Nicolae Petre zis și Bira, din co­muna Băjești. Acesta este iarăși un individ, foarte periculos și in momentul descoperirei faptului era deja în închisoare preventivă, fiind im­plicat și într’un furt de vite. D. procuror Rizescu a dresat actele cuvenite, dând judecății pe cul­pabili. Bal.­­Sâmbătă seară a fost la­­salonul cercului militar un mare bal dat de societatea filantropică a doamnelor din elita locală «Car­men Silva», sub pat.remagiul d-nei Sofia Gr. Andreescu. Serata a avut un succes stră­lucit. GIURGIU. — Groaznicul in­cendiu din Bujoru.­Eri noapte, la orele 10, un groaznic incendiu a isbucnit în comuna Bujoru, dis­trugând cu desăvârșire avutul lo­cuitorilor notați mai jos : Lui Vasile Gostache i-a ars două case, două pătule, un porumbar cu 44 duble porumb, una iapă, un plug, cinci care coceni, patru care fân, un porc și 29 pasări ; lui Cristea Vasile Gostache, un porumbar cu 10 duble porumb și un patul ; lui Zaharia Voicu, un porumbar cu 22 k­gr. porumb, o șiră de pae și un grajd. Focul a provenit de la niște ce­­nușe cu tăciuni aprinși ce fusese­­ aruncată în curtea lui Vasile Cos­­tache, de însuși soția sa, și urma să ia proporțiuni înspăimântă­toare dacă nu sărea întreg satul în ajutor. Focul a fost localizat. Om­or din im­prudenți».—Eri, din imprudență, in com. Dăița, s’a împușcat locuitorul Nicolae St. Moroacă. Gazul s’a adus la cu­noștința d-lui. procuror, care a dat autorizația de tumoristatare, ne­­existând bănueli. Incendiul din FinbinÂ. — Eri, pe la orele 4 a. m., în satul Slobozeanu, pendinte de Fierbinți, s’a declarat un incendiu puternic, arzând locuitorului Dumitru R. Ștefan o vacă, un coșar, două pă­­ture, două căruțe coceni ; locuito­rului Ion Marin Miu un patul și toturio«I­on Dumitru Stan Colin­­d­eață un patul de porumb și un ■părcu­t de porumbei. Focul a provenit de­­ la niște ce­­nușe, dată afară de la sobă de fiica lui Ion Marin Miu, anume Ioana, în etate de 13 ani. Accident, nestorocit. — Co­pila Gherghina Nicolae Vasile, de 2 ani, din com. Adunații-Copă­­cel, fiind lăsată singură acasă s’a dat pe lângă sobă și sărind scântei i-a aprins rochiță și apoi întreg corpul. După două ore mi­cuța Gherghina a încetat din viață. Chelner agresiv.—Azi noapte chelnerul Ivan C. Papanov, de o­­rigină bulgară, din serviciul be­răriei comerciale, a bătut in mod grav pe croitorul Gh. Țerofski care a și fost trimis la spital. Agresorul a fost arestat. Găsirea u­nuu­ cadavru.­Ser­­g­intul de poliție din cariera nouă, Ștefan Motroc, a raportat acum poliției că în viile de pe șoseaua Alexandria a fost găsit un ca­davru al unui necunoscut. De îndată s-a transportat la fața locului de medic primar al orașului și d. sub-comisar St. Rădulescu. OROBJIȘTI.— Buel. — Revin cu amănunte asupra duelului pe care l’am anunțat­ prin telegrama de astă­zi. In trenul de persoane Focșani- Odobești, se găseau ele, in ace­lași compartiment, d-nii George Grigoriu, ajutor de judecător la Odobești și M. Isacescu, doctorand din Focșani. Un schimb vist de cuvinte a fost, intre ambii, în urma cărora d. Isăcescu simțindu-se ofensat, a trimis astă­zi martori d-lui Gri­goriu pe d-nii Const. Vasilescu, avocat din Focșani și I. Vârgolici, student. D. Grigoriu și-a constituit mar­tori pe d-nii Gh. Munte­a­nu, far­macist și Anastase Zaharia, stu­dent. Astă-seară, la orele 8, martorii se sutranesc la d. Munteanu, spre a stabili dacă există e*s de eșire pe teren. Ve vem­ ține la ««rent eu a­ceastă afacere. «La­­ TRIBUNALELE CIVILE © indrumeeță escrocherie Am publicat la timp despre o îndrăsneață escrocherie comisă de o femee anume Maria Munteanu în complicitate cu seminaristul V. Moisiu din Iași. Această femeie dându-se drept o bogătașe din Transilvania, a reușit să înșele pe mai multe per­soane ca să­ î­­mprumute bani, pe câtă vreme ea era o aventurieră. Intre cei păcăliți a fost și preo­tul Hârlăoanu din cătunul To­­tești, jud. Iași, care i-a dat câte­va mii de lei. Pe Moisiu î l prezenta ca logod­nicul ei cu care trebuia să plece in Transilvania spre a lua în po­sesie averea ce spunea că i’o lă­sase prin testament u­n nobil un­gur cu care trăise mai mult timp. Pentru aceste escrocherii Maria Munteanu a fost condamnată de Curtea de apel din Iași la un an închisoare și la expulsare iar Moi­siu la 3 Iunie. Ambii au făcut recurs care le-a fost respins ori de secția H-a a Curței de apel. ui­enez. UÄ SFATMSI în z­iffărui­ de vacă.— Luați o bucată de antrecor și o tăiați bu­cățele mici, le dați sare, piper și ceapă­rasă. Faceți frigărui mici de lemn și așezați carnea. Când e să le serviți la masă le puneți pe grătar să le frigă. Pentru servicii aduse învățămîn­­tului secundar, s’a conferit meda­lia «Răsplata Munce» următorilor d-ni profesori : Clasa I.— Christu S. Negoescu, ad­mini­str. Casei «coaselor , Th. Avr. Aguletti, inspector al învă­­țămintului secundar, Firon Mi­­trescu, Badea Mangâru, deputat, G. Georgescu, inspector al învă­­țămîntului, Gr. Buțureanu, Tit. Alexandrescu, Moise Pacu, sena­tor, N­­­ Florescu, V. V. Maniu, inspector al invețămîntului parti­cular, G Șonțu, G. Gârbea, Nae Bărcănescu­, Florian Crassan, Al. Nicolaescu, I. V. Praja, N. Drot, Barcianu, Gr. Negură, Th. D. Costescu,prefectul jud. Mehedinți, M. Caloianu, senator, drr. Mauri­­ciu Riegler, deputat, M. I. Că­­prescu deputat, Corneliu Godnescu,, Th. D. Speranța, senator, G. Răș­­canu, Th. Burada, Em. Constari­­tinescu, inspector al învățării, Em. Grigor’ovitza, Th. Cri­vot­, de­putat, I. Sucheanu, G. Lascăr pri­marul Iașilor, Th. Raica, senator. Clasa II.—Drot. Manole, Victor Fleury, V. Teodoreanu, A. Ari­cescu, Al. Bărbulescu, Alex. Gio­­roceanu, Marin Stroescu, P. V. Praja și Ștefan Drăgănescu. De la serviciul veterinar După ultimele rapoarte primite astă­zi la serviciul veterinar, nu mai sunt în țară alte epizootii de­­cât vărgatul oilor în Bateți (Me­­hedinți) ; râia oilor în două co­mune ale jud. Teleorman și pne­­dimonia contagioasă la porci intr­-o comună din jud. Dolj și o comună din jud. Gorj.­­ In urma intervenirea direc­­țiunei generale a serviciului sani­tar, mai multe prefecturi din țară au prevăzut în budgetele lor su­mele necesare pentru ținerea ex­­pozițiunilor agricole regioniste și pentru concursuri de animale. while mmm Pe ziua de 37 Februarie 1906 Ședința se deschide la orele 2.25­ •m. Prezidează d. Gr. Trianda­l. Prezenți 97 d­in deputați. Pe banca ministerială se află d-nii miniștri Take Ionescu și Al. Bă­­daran. l­iserica sincrtiîă a l­ iiil*șe­fu­lui— DîSewrsul d-lul V­ir­­gilio Arion Raportorul general al budgete­lor, d. V. Arion, comunică cum că. d. Mihail, din parlementul un­gar, a făcut o vizită parlamentului nostru și vorbește de dragostea ce ne-a arătat. Răspunde d-lui I. Brătianu. Relativ la excedentele cu cari se laudă guvernul abo­lii, siie că­ ele nu au fost niciodată­ bine cal­culate. Acele excedente s’au dobândit prin trecerea la venituri ordinare a unor venituri extra­ordinare. Până aciua, aceste excedente au servit pentru acoperirea cuponu­lui. Arată influența opiniei publice­­asupra acțiunei politice. Ca do­vadă, este căderea d-lui Sturd­za, de la putere. D-sa zice că d. Dim. Sturdza era deja căzut de la pu­tere incă de când se descoperi­seră fraudele. In raportul meu, zice d-sa, am făcut istoricul stărei sociale de azi. D. Brătianu a criticat chel­­tuelile făcute de noi pentru spo­rirea lefurilor magistraților și a atacat pe d. Bădărău. B.că d. Brătianu ar fi fost de aceiași pă­rere cu d. Bădărău asupra credi­tului rural, d-sa nu l-ar mai fi criticat și nu l-ar mai fi numit omul nefast al magistraturei. Mi s’a spus că am ridicat la doctrină filosofică cheltuelile făcute de gu­vernul conservator. Nu sunt de­loc vinovat de a­­ceastă imputare, căci am consta­tat numai cheltuelile făcute și le-am justificat. Relativ la eva­luarea sarcinelor publice, le-am calculat așa cum se face in toate țările. N’am știut că mai există un calcul pe care îl invoca d. Brătianu. Viața economică a țăranului, zice d-sa, formează adevărata viață a poporului. Adevărul este că nimeni din acei cu dare de mână nu trebue să scape de im­punerea dărilor, iar nu ca greul dărilor să ii plătească cei lipsiți de mijloace. Din ceea ce s’a făcut o culpă d-lui Take Ionescu că n’a prevă­zut prăpastia adîncă ce s’a int­­m­­plat la 1899, nu era de­cât o stare de lucruri pe care nimeni n’a bă­­nu­it-o. Cred că descrierea activităței guvernului ce v’am făcut prin ra­port este exactă și conformă cu adevărata stare de lucruri. I>iseis4“s«î d-lui Túlie fone suis zice că de dimineață până seara nu discutăm decât despre finan­țele țăror, la Dacia, la clubul li­beral, in ziarele opoziției, nu se aude decât despre finanțe. Ei bine, față cu această campa­nie, oratorii opoziției sunt foarte blinzi, iar alții se abțin de la dis­cuție. Asaltul la finanțe, care zic dânșii, tulbură viața politică, este ignorat la Cameră. Așa a făcut d. Sturdza la Senat, tot așa a făcut d. Brătianu la Cameră. Cea­Ca incepere de‘ 1» 1 MARTIE 100 ©, toate per­­soanele eari »».■ face reíaeairi de abonamente, cam și toți abonată cei nouă ai ziarului «Universul» vor participa, prin tragere la sorți, la următoarele premii : Un premiu principal de Lei una mie. Un premiu de 50 © Lei. uin p­remt in­ de îi­M) Lei. 5 premiuri de câte_ 1»a bilet de clasa M, das și tu­tori în marea Expoziție internațională din Milan. 40 premiuri a câte 100 Lei fie­care. 20 abonamente de câte un an la ziarul «Univer­sal» demersterând de toate avantagiele acordate »­­bonaților. l*e lângă »©estea vor mai primi gratis­tm frumos roman : Adjutantul împăratului NAPOLEON I Tipărit pentru abonații ziarului nostru. Prețul Abonamicntului : Pentru 3 luni 4 lei 65 bani; Pentru 6 luni 6 l ® î 15 bani; Pentru un an 48 lei. Abonații, spre a participa la tragerea premiilor de mai sus, vor primi : Pentru trei luni un bon de premii; pentru ș­ase luni trei bonuri de premii ; pentru un an ș­ase bonuri de premii. Toți abonații primesc gratuit Universul Literar, ziar săp­tămânal, care conține, pe lângă bogata materie literară și o frumoasă ilustrație în culori. Oaltă opoziție tace, ast­fel că dis­cuția budgetului se va închide fără să auzim părerile adevăratu­lui partid conservator. Guvernul nu are totuși, a se plânge de ade­­siunea tactică, la opera sa finan­ciară a acestei din urmă opoziții. Relativ la viața noastră poli­tică nu vomu spune nici eu nimic , ea este precum era la venirea noastră la putere, un guvern omo­gen cu o majoritate compactă,­­care a dat țărei cea mai frumoasă oră de legislația. Intră în discuțir budgetară. Re­cunoaște lipsa de unitate budge­tară de care a amintit d. Tanovi­­ceanu. Dacă toată viața financiară a noastră s’ar găsi intr’un singur budget, ar fi cu m­ult mai fru­moasă discuția. La Cameră, cu ocazia discuției, s’au creiat legende, ceva mai blânde , în ziarele roșii, mai aspre. Dacă comparați budgetul de azi cu cel din 1904—905, îl vedeți spo­rit cu 43.900.000 lei, arată prove­niența­ sporului în cea mai mare parte, el este sporadic și nu se va repeta; sunt 3 milioane luni. chel­­tueli de ordine, care reduc sporul de 1­0 milioane. Dar în proiectul de budget al liberărilor pe care ni l-au lăsat, se prevedea spor de cheltueli de 3.890.000 lei, ast­fel sporul datorii nouă e de 7 mi­lioane, din cari 4.909.000 lei am dat ministerului de război. Aceste cheltueli nu se putea să nu se facă. Declar că budgetul ministerului de războiu va crește până la sfirșitul legislaturei, pen­tru ca să nu ne mai țină durerea că am lăsat armata neinstruită și ■slab pregătită pentru o eventua­litate pe care nu o dorim, dar care poate să survie din moment d­n moment. Nu am ascuns din prima zi spo­rirea țelurilor magistraților și a­­ceastă sporire a fost făcută pen­tru binele țărei. Prin sporirea țe­lurilor magistrații sunt puși la­­ adăpost de ori­ce ispite. Apoi ex­poziția câți bani nu a necesitat ? Nu este aet de merit mai mare pentru noi de­cât liniile ferate a­­probate a ne construi. La interne, tot sporul e pen­tru­ser­vi­ciul sanitar, și nu credeam­­ ca el să fie criticat de extrema stângă. Relativ la fabricile de zahăr, d. Gostinescu era de părere să se­ ușureze budgetul cu S milioane, reducându-se prima, dar să se mărească prima de fabricație pentru opt ani, ceea ce făcea 10.800.000 lei. Deci conversiunea și convenția cu fabricile de zahăr ne-au per­mis să mărim cheltuelile Statului fără să mărim cifra budgetară. E inexactă cifra sporurilor fă­cute in administrația centrală a ministerului de finanțe. Anali­zează această cifră. Sper să am anul acesta un ex­cedent de 35 milioane. Ministerul­­ de finanțe este din acelea cari produc pentru toate sporurile ce se fac. In ziua în care vom putea să ne asigurăm cât mai perfect încasa­rea tuturor veniturilor țărei, vom ■ face o faptă bună, ori­cât ne-ar costa. La ministerul cultelor se bate toba mai tare, fiind-că acolo se­­ cer­cede mai multe cheltueli. Dar chiar d. Hauet sporise cu un mi­lion cheltueliie departamentul sSh. Intre sporurile de aci, mai este­­ suma de 400.000 lei pentru biseri­­ceie și șocatele române din străi­nătate, pe care o pun alăturea cu cheltuelile pentru ministerul de războiu. Starea de lucruri pe care am găsit-o când am venit noi la gu­vern, trebuia schimbată, căci era­­ epoca de stagnare și oprire în mersul Statului. In prima linie a trebuit să ne ocupăm de ministerul de razboiu. Nevoile de armament, complecta­­rea artileriei, etc., constituiau o mare cheltuială. Nevoile econo­mice ne-au făcut să sporim căile ferate si utiragiul lor. PA a urmat cele­lalte îmbunătă­țiri in budgetele tuturor departa­mentelor. In fața acestor trebuin ți am luat sistemul oamenilor serioși, și am făcut conversiunea și re­­censămîntul, s’au petrecut nedrep­tăți la recensămînt, este drept și poate aplauzele de pe Dacia sunt ecoul lor, dar le-am­ suportat. Azi ne pot spune că am epui­zat tot ceea­ ce se putea face pen­tru sporirea veniturilor, cel puțin pentru această sesiune. Ast­fel am înjghebat cel mai bun sistem financiar, intr’o sin­gură sesiune parlamentară. De ce se supără dar opoziția pe chestia budgetară ? Fiind­că bud­getul nostru se va solda cu mari excedente și vom desființa legenda că numai ei dau excedente. Discuția se închide. Proectul de budget pus la vot în total, se admite cu 87 voturi pentru și 3 contra. Camera trece in secții la orele 4. * ¥ . La orele 4.35 Camera se redes­­chide. D. ministru î. Lahovary depune un proiect de lege pentru între­buințarea veniturilor Expoziției naționale. D. Lascar Antoniu citește pro­iectul de lege al budgetului veni­turilor Statului. Se votează impozitele directe. La veniturile indirecte, d. Take Ionescu cere a se reduce 750.000 lei din e­valuarea venitului vămi­lor. Se admite. Budgetul se admite in total. Se votează budgetul datoriei publice. Buce­tul dofațranilor se votează cu o mică modificare propusă de d. ministru. La budgetul ministerului do­meniilor, a. dr. Rădulescu cere ca adv. jud. Argeș să aibă aceeiașî leafă ca adv. jud. Muscel. D. ministru Lahovari primește propunerea, care se admite: La serv. minelor se desființează postul de șef de serviciu, prin trecerea titularului in capul serv. geologic ; «După cererea d-lui mi­nistru ; în locul acestora se cre­ează două posturi de ingineri cu un adaos de 850 lei anual. Budgetul se admite în total. Se votează budgetele fondurilor speciale. Se votează fără discuție budge­tul ministerului de justiție. Se votează budgetul ministeru­lui de finanțe, reducându-se după cererea d-lor ministru, cu 900.000 tei, prima fabricilor de zahăr. Se votează budgetul ministeru­lui de interne și al caselor si fon­durilor speciale, cu modificarea ca postul de sub-inspector vete­rinar al G. F. R. să fie schimbat in inspector. Se mai votează budgetele Efo­riei spitalelor civile din București și Spiridoniei din Iași. Ședința se ridică la orele 5.45 m. Ședința de la 37 Februarie Ședința se deschide la orele 2 și 35 m­. sub preșidenția d-lui83. Boerescu. Prezenți 84 d-ne senatori. Pe banca ministerială d-nii Ion Lahovari și I. Grădișteanu, D. I. Lahovari depune un pro­iect de lege pentru reorganizarea ministerului cultelor și d­estrac­țiunei publice. D. Al. Gor­stantinescu anunță d-lui ministru de justiție o inter­pelare cu privire la numirea pro­curorului de Suceava, d. Beldi­­man. In acest scop d-sa cere dosarul anchetei ce s’a făcut în Septem­brie trecut asupra faptelor comise de d. Beldiman pe când era pro­curor la Dorohoiu. Se repetă votul rămas nul în ședința precedentă asupra proed­­­ului prin care se introduce unele nouî dispozițiunî in art. 21 din le­gea Băncilor populare ; proectul e admis. Se dă citire raportului și presa­tului de lege pentru încurajarea exportului de carne și îmbunătă­țirea rasei animalelor. Proectul se admite fără discuție cu 44 bile albe contra 2 negre. D. ministru I. Grădișteanu­ de­pune trei proiecte de legi pentru modificarea circumscripțiilor co­munale și cercurilor din județele Botoșani, Ialomița și Roman. Se admite fără discuție proiec­tul prin care se adaugă un ali­niat la art. 75 din legea compta­­bilității publice în sensul că lici­­tațiunile se pot face și prin stri­gări când obiectul ce se­­citează­ are o valoare mai mică de 5000 lei. Se admite fără discuție proiec­tul prin care ministerul cultelor și instrucțiunei publice este auto­rizat a ceda un teren Societăței de gimnastică și sport din Iași. D. dr. Th. T­homescu cere d-lul ministru al cultelor și rnstrucțiu­­nei publice explicații uni asupra faptului că un profesor universi­tar, care, cu doue luni mai în­­nainte, anunțase pentru Duminecă o conferință in una din sălile u­­niversităței, ducându-se acolo la ora fixată, găsește ușa sălii în­chisă și afișele rupte,­probabil din ordinul rectoratului. D. președinte spune că va co­munica d-lui ministru al instruc­­țiunei. Se admit fără discuție: proectul pentru exproprierea unor terenuri necesare mărirea portului Călărași; proectul pentru ex­propria­re­a unor terenuri și clădiri necesare mărirei pieței portului Tulcea; proiectul prin care județul Dîmbovița este autorizat a contracta deocamdată un împrumut de 2 milioane lei pentru construcția liniei ferate Pucioasa —Morveni; proectul prin care comuna Craiova este autori­zată a contracta un împrumut de 5.1­40.000 lei pentru alimentarea cu apă a orașului; proectul prin care județul Prahova este este au­torizat a contracta un împrumut de 5.500.000 lei pentru construcția liniei ferate Ploești— Urziceni —­­Slobozia; proiectul prin care ju­dețul Ialomița este autorizat a contracta un împrumut de 11.300.000 lei pentru construcția liniei ferate Ploești— Urziceni ■— Slobozia. Ședința se ridică la orele 3 și 45 m, anunțându-se cea viitoare pe azi. • Astă-seară la 8*/4 d. dr. Mitulescu va ține o conferință »aplem­entară, din afară de pro-S‘am, la «Societatea Femeilor­omâne» despre: «Cum ne pu­tem infecta de tuberculoză», («o procețiuni luminoase), * .fam­.’ 2 Martie cernit, o­­rele 9 seara, d. Gr. G. Toci­­lescu va ține la Ateneul ro­mân conferința sa : «Vasile Boerescu». Intrarea liberă. • S’a primit demisia d-lui N. Ciută, șef de magazie d. I la C. F. R. D. Mihail Emanuel, șef de gară cl III, a fost degradat la «1. IV. ♦ D. Gh. Vasilescu a fost numit controlor fiscal de județ cl. II, în locul d-lui Armă­­șescu, demisionat. ♦ Ziarul «Pester Lloyd» a­­nunță că I. P. S. S. Mitropo­litul Mețianu de la Sibiu s’a prezentat în redacțiunea sa și a făcut declarația că n’a avut cu nimeni vr’un interview a­­supra atitudinei politice a Ro­mânilor din Transilvania și Ungaria. Mâine, Miercuri, orele 9 seara, se va ține la Asociația generală a studenților, calea Victoriei 110, obicinuita confe­rință săptămânală. ❖ In budgetul Casei Bisericei pe exercițiul 1906—1907 s’a fixat suma de 2450 lei pentru sfințirea «Sf. Mir». Facerea Sf. Mir în a­­nul acesta se va săvârși la Mitro­polia Ungro-Vlahiei de către toți membrii Sf. Sinod, trebuincios fiind tuturor episcopilor. Este pentru a treia oară de când se face această sfințire a Mirului în biserica noastră. Prima sfințire s’a făcut de Mitropolitul Calinic Miclescu după ce s’a dobândit a­­utoesfalia bisericei române orto­­­doxe, înainte de aceasta Sf. Mir se aducea de la Patriarh­i­a din Constantinopol. ♦ Primăria Capitalei a dat ordin serviciului de ecarisaj ca de aici înainte să ridice de pe străzile Capitalei toți câinii cari n’au botnițe, chiar de ar avea medalii și sgărzi. ♦ D. Șebescu a fost numit in­giner la serv. de poduri și șosele, iar d. Marin Dobrescu conductor re­serv. planurilor de pe lângă primăria București. « Toate persoanele, cari se o­­­cupă cu construcțiuni de lucrări publice și particulare, sunt rugate să trimeată adresele și titlurile­­ d-lor, în virtutea cărora urmează să fie înscrise pe tabloul de an­treprenori. Sediul «Asociației antreprenori­lor» este în București, str. Doam­nei. No. 1. ♦ Joui, 2 Martie, orele 2 d. a. se va juca la Teatrul National, ■de către elevii­­ liceului Lazăr, piesa «Iliaș Vodă» pentru spo­­rirea fondurilor b­bbliotecei a­­celui liceu. Artistul V. Toneanu va zice monoloage. ♦ Il­iașî conteresantî din toată țara au un Vădit intern»* sa-șî procure cat mai In grabă frumoasele timbre comerciale »ie »Expoziției Naționale» pe cari »și pot imprima re­clamă m­agasimdu­i. 4 «Ni timbre 5 lei. IOOO „ 50 „ Gomensile însoțite «le .mandat poștal se vor tra­­risese administrației zia­­­rul „Universal", strada­­ Srezaian» ST. Pentru provincie se va adăuga transportul. ♦ Delegația societății vete­ranilor «Coroana de oțel» a prezentat ori la Palat memo­riul întocmit pe temeiul hotă­­ririi congresului veteranilor. ♦ Duminecă, 5 Martie, func­ționarii de la primăria Capi­talei, constituiți în societate, vor ține adunare generală. • Sâmbătă seara, societatea «Aurelia», și-a ținut prima se­­rb­âtoa­re săptămânală în localul Școaie! No. 1 de fete Isvor. D. I. Vasilescu Radovan, a țin­ut o cuvin­tare de deschidere arătând rolul acestor șezători și foloasele ce le vor trage membri. A mai vorbit d. C. Ionescu despre Cultura omului în socie­tate",apoi s-a jucat de către d-nii Popescu și Vasiliu frumoasa piesă de teatru «Ofițerul și or­donanța». D. Vasilescu-Radovan a citit nuvele de autorii români. Vii­toarea șezătoare va fi Dumi­necă, 5 Martie, orele 2 d. a. ♦ Prin stăruința d-lui P. Sfetescu, prefectul județului Ilfov­, a început să se facă le­gătură principală între satele Herăști și Hotare printr’un pod solid pe piloți. Vechiul pod pe vase se va repara și menține spre apărarea noului pod. Vom avea ast­fel in anul acesta terminat și marele pod tot peste Argeș făcut în dreptul satului Isvoare. “^nmr^!în TTRE“ * Er­ d. doctorand in medicină I. Axler și-a susținut teza de doc­tor în medicină tratând despre : «Graviditate și malformațiunile uterine».m­aassas»­*»*­STIH! MILITARE ♦ D. căpitan Nicoreanu, de la arsenalul armatei, a plecat în Ger­mania, fiind numit membru în comisia pentru supravegherea co­­menzei de tunuri ce se fabrică te Essen, in locul d-lui că­­. Bârsescu, care a fost rechemat și repartizat la reg. de artilerie din T.­Jiu. SURI ECONOMICE SI FINANCIARE . Ministerul de finanțe a în­sărcinat pe d-nii Calomfirescu, sub­ directorul comptabilității ge­nerale a Statului și Ion Popovici, casier general, cu alegerea mo­nedelor de argint uzate, cu cân­tărirea, împachetarea și predarea lor, care se va face peste 2—3 zile, in prezența delegatului mo­­netăriei din Bruxelles. Din aceste monede, după cum se știe, se vor fabrica nouile mo­nede jubilare, cari vor fi puse in circulație la 10 Mai­ 1906. Aceeași comisie a fost însărci­nată să primească monedele de ni­chel găurite de 5, 10 și 20 bani, care vor sosi de la monetăriile din Bruxelles și Hamburg, pre­cum și cu tăerea și cântărirea mo­nedei de aramă care va fi scoasă din circulație. Această monedă va fi de ase­menea predată delegatului mone­­­­tăriei din Bruxelles!" ȘTIRI JUDICIARE ♦ Procesul d-nei Maria preotul Dobrescu și a fiicelor sale, din Mușetești (Argeș), ce urma să se judece ori de secția II-a a Curții din București, s’a amânat la 8 Mai­, din cauza lipsei martorilor. Se știe că d-na Dobrescu și fii­cele sale sunt condamnate de tri­bunalul Argeș fiind­că ar fi bătut și ultragiat pe d. Urdăreanu, me­dicul primar al județului. D­ vicarul V. Dobrescu, arestat în afacerea fraudelor de la joc. «Salvatorul» din Capitală a cerut ieri d-lui judecător de instrucție al cab. 5, punerea sa în libertate pe o cauțiune de 500 loi. Cererea i-a fost admisă. ^ Mâine se deschide sesiunea de Martie a Curței cu jurați din jud. Ilov.­­ La secția 1-a a curții de Ca­sație au continuat ori desbaterile in procesul dintre d-nii Berman Juster, d-nn P-Neamțu, M. Fischer și principele D. Sturdza, din Iași, relativ la arendarea moșiei Flă­mânzi. «> Secția II-a a curții de Casa­ție a respins eri recursul lui Du­mitru Ștefan-Bulgaru din Pitești condamnat la trei ani închisoare fiind-că a comis o mulțime de furturi. ȘTIRI SANITARE ♦ In străzile Păstori, Ursului și Cuțitul de Argint din Capitală s’au constatat tete-va focare de scarlatina. Toți bolnavii au fost isoterî. Ii IB LIO G R A F lT~ Au apărut: „Amicul tinerime!“, revistă pentru tinerimea școlară, sub direcția d-lui I. Moisil. București, No. 1, anul al 4-lea. — „Buletinul societăței de știi­nță“, No. 1, anul al XIV-lea. mmm rommnien Testamente originale.—îm­păratul german Maximilian a mu­rit pe anul 1549 și după ce a luat ■măsuri privitoare te averea l.ti, la sfârșitul testamentului și-a ex­primat dorința, ca după moartea sa să i se taie părul și să i se scoată dinții. Richard, cel tară dat teamă, principele Normandiei, do­rea să fie înmormântat înaintea catedralei din Rouen, penteru ca și om­ și care va fi bolnav să-l calce cu picioarele. Ghatelet și-a ex­primat dorința să fie înmorm­in­­tat în picioare, pentru ca «ni­meni dintre nemernicii muritori­ să nu treacă peste­ pântecele lui.» Regele Eduard I al Angliei ura pe Scoțieni, iaml­eä a avut cu ei multe războaie, intr’o bătălie a­­vută cu ei, un uniru­t mortal. Atunci­ a spus copilului său, că dacă va­ muri, corpul seu să fie fiert, până­­ când se va desui­pi carnea de pe oase, carnea să fie apoi î«m­or­­mîntetă, iar passie-pase int­’o cu­tie, care să fie purtată 1« r«hoa­­ieie cu Scoțienii. Dacă în viață, zise ei, nu i*m­­ putut învinge, doi’ese, ca măcar oasele mele să fie martore peirei lor. Fi»«țe, aghcisfltiră și rimosma Cota vaiovilor la bursa din Bucu­rești X’XII-Aj­r'&JB București, 27 Februarie. Renta de 185 de milioane 5% leî 404^—104^ ; idem de 32VR milioane 4% lei ÎHIja—93; idem de 50 mii. 4 °/0 leî 9234—33Vt ; id. de 27% mii. 4 °/0 lei 94—9#^;­­id. de 180 mii. 4% lei 93—931*fei; idem de 100 m*l, 4% A. B. lei 93s/2- 93s/4;idem convert.4%tei~2%­98s/4. Obligatiani mm. București 4^ lei 92S/4—9 SIA­Obligațiuni Credit, jud. si com. 5% lei 1021/2—103. Furie, rurale Sp/a lei 1OD/g­ifie1^; •idei­ de 4% lei —04*/* ; urb. București 5 °/0 lei 98%—98*/2; idem Iași 5 °/0 lei 95—951/2. Acțiuni: Ban­ca Națională 3435- 3145. Banca Agr. lai 522—524. Banca de Scont lei 192—194. So­cietatea de asigurare : Dacia-Ro­­mânia M 786 —794. Naționala lei 950-965. Banca Marmorosch Blank & Go. lei 1985-1095. Devise cek Londra 25.So1^ ; cek Baris 100.80; cek Berlin 128.80; Viena 105.30; cek Belgia 100.®—. cjssusAzor Ultimul buletin al bursei din­­ București notează pe ziua de Sâm­băta trecută vînzarea a 2800 hect. porumb roșu cu lei IOAV5/* hecto­­litrul?) predat in cursul lunei Ma­­tie la schela Piua-Petri. Ultime­i tepeși (Telegramele noastre particulare) Cota cerealelor în străinătate Budapesta, Grâu de Apr. cor. Secară,, Apr. ,, Ovăz „ Apr. „ Porumb Apr. „ Colza de Apr. ,, Berlin, Grâu de Mai.m-ci Secară Paris, Grâu Main fr. Făină ,, Ulei de colza ,, New-York, Grâu disp.­ct. Grâu de Maiu Grâu de Iulie Porumb dispon. Porumb de Maiu Porumb de Sul. Chicago. Grâu­ de Mai Grâu de Iul. cent. Porumb de Mai Porumb de Jul. 25 Februarie. 16.58 scă. 10 h. 13.60 scă. 10 h. 15.54 scă. 4 h. 13.72 urc. 2 h. 27.80 invariabil 25 Februarie. 180.75 scă. 75 c. 169.75 scă. 50 e. 25 Februarie. 23.75 invariabil 30.55 scă. 5 c. 56­— scă. 25 c. 25 Februarie. 85­8 invariabil. 835/s urc. 1/4 c. 83:i/s urc. 1l­ c. 461/1 scă. 18/s c. 48x/2 urc. x/4 c. 485/g urc. 1/8 c. 25 Februarie. 771l­ urc. 7/s c. 77e/8 urc. B/8 c. 427/n urc. 1/a e. 43— urc. 1/4 c. SUVATUL Pavilionul se va construi lângă palatul artelor. Săptămâna aceasta încep lucrările pentru construcția li­niei de tramvai cu aburi, care va pleca de la statuia lui I. Brătianu, din str. C­o­lței, la ex­­il poziția națională. ♦ M. S’. Regele a semnat decretul pentru prelungirea se­siunei Corpurilor legiuitoare până Luni, 6 Martie inclusiv. Decretul va fi citit azi în parlament de către președintele consiliului de miniștri.­­ Biserica Cuțitul-de-argint, care se construește la expoziție în locul vechhei biserici, va fi complect terminată la sfârșitul lunei Martie. Biserica este construită din piatră și cărămidă refractară.­­ La 8 Februarie se află v­nsa «­­minele rurale din țară 311 bol­navi de scarlatina, 256 de pojar, 148 de febră tifoidă, 1544 de vise convulsivă, 14 de difterie și 6 de disenterie. In comunele urbane se afla 155 bolnavi de scarlatina, 31 de febră tifoidă, 137 de tuse convulsivă, 3 de disenterie și 1 de variolă. In total 3661 bolnavi, cu un spor de 252 față cu numerar de bolnavi de la 31 ianuarie. ♦ Eri noapte ilie Gostache as Pantelimon împreună cu un altul, rămas până acum necu­noscut, s’au dus să fure po­rumb dintr’un hambar din o­­colul de rîmătorî ce’l are d-lui Pațak în comuna Dudeștii-Cio­­ple’a. Servitorul Ion La­zca, prin­zând de veste, i-a somat să ■ stea, dar ei au început să fugă. Atunci servitorul a tras a­­supra lor cu o pușcă încărcată ■ cu alice, rănind grav la cap , pe Ilie Gostache, care a și că­zut jos scăldat în singe. Gel­­l’alt hoț a dispărut. Rănitul a fost transportat în­dată la spitalul Pa­nfo­k*i­n. ♦ In proiectul de budget al delațiunilor s'a trecut pe lângă cei 20.000 lei, subvenția pentru casa­ personalului ministerului de finanțe și 27.000 , sub­venția societății « Vrancea », sumei« 20.000 lei subv«aria sec. «Țesătoar­ea» și 5.600 M •subvenția sec. pentru protec­ția animalelor. ♦ S'au înpărțit eri­­» € îa­­riaeză următoarele­­«ecte de lege: proceturi pentru mofiif­­■carea codului civil votat de Sé­mat ; proectul budget oferi­ezm­­o»celarieî eo«sil«feri «te ■tripatoechri prâi cem judb­­ffiak Bdtoșan este­­ mi restul de bani râte«și oferi ■ponibili din împrumutul de ton milion din anul 1998, să se întrebuințese la cumpărarea unui compresor peatru șose­le­« jwleratari și la construirea altor" lucrări de dramuri 4 și re­­­ed­ul prin caa» cea­h­liui j»d. Vîașea e a«1»Hros»t­a­ca toeta un împrumut de 8.840.004 lei pentru conetecirea liniei ferate Giurgiu — Blejești, priced­e și pentru deschiderea creditului de 19.243 lei­­al­ebeitueni­lor o­­cazionate cu trimiterea trupelor de infan terie­ pe marginea Pru­tului și pentru deschiderea altui credi­t de 87.258 leu.; pro­ectul prin care se deschide pa seama budgetoul mteateterami dementier un credit de 7000 V“ lei pentru lucitorile de punere în valoare a terenurilor de inundație ale Statutei,; profe­tul prin care mi­nis­terii domeniilor cede­ană consaner Pitești 11 hect. 9000 m. p. din pădurea Trivarea, spre al tran­sforma în parc, proectele de re­cunoaștere ale d-lor Ion Sârbu din mun. Bârlog (Argeș) și Gr. Trifan din comuna Po­goanele (Buzău) și indigenatud d-lui Strai croitor îtesenid din Piatra.­­—•^^ziua saaushm'^l £&­A3l>-43'­ g^86SS80BHiamweeHw­«.­m M Jk X — Nu știi, Qhdă era sâ­mb&un d-mi. — Zău?... — Chiar a și primit patima... ■feew ® !wwat ® rfte eSsn­art Lucrătorii reparatori de în­­­cărțăiminte de pe piața Patria ■ și str. Lazăr, au declarat grava, în contra patroailor lor, cerbii următoarele : 1) Un plus de 30 bani Iapa» vechea de ghete,; 2) Lucrul să fie primit de o delegație aleasă de ei și după aprecierea lor ; 8) La primirea lucratei să i­ se dea jumătate din preț, iar restul să se plătească coastei«­­nex delegate de lucrători, care va preda lucrul patronilor. Greviștii sunt in număr de 40 și sunt puși sub conducea f societăței «înfrățirea» a lucră­torilor de încălțăminte, mp». > lalimi MARȚI. ♦ Noua lege a timbrului a fost promulgată. ♦ L­. I. M. Vernescu a fost numit grefier comptabil al a­­­restului preventiv din județul Brăila, în locul d-lui M. Ma­­nolescu, demisionat. ^ D. George V. Vârgolici a fost numit,­ pe ziua de 1 Martie, controlor al băncilor populare, in locul d-lui Octav Sorăscu, demisionat. ♦ Conferința generală a preo­ților din eparhia Argeș, anun­țată pentru 2 Martie, din ordi­nul P. S. Episcop, s’a amânat. ♦ Regulamentul nouei legi generale de pensiuni a fost pu­­nicat alaltăieri în «Monitorul Guiciai».

Next