Universul, iunie 1906 (Anul 24, nr. 147-176)
1906-06-11 / nr. 157
A Organizatorii Expoziției Naționale de la Filaret (Vezi explicația) Calendar pe anul 1906 Ortodox Sâmbătă, 10 Iunie. —Părintele Timotei. Catolic Sâmbătă, 23 Iunie.— Sidonia Soarele răsare 4.33., apune 8.02 ii—rw0r» ♦ » o aww»" ■ —București, 10 limit crede de mică importanță, pe când bărbatul le găsește de mare gravitate. Bărbatul poate să fie indiscret față de soția sa, căci sunt cazuri grele în viața pe care numai o minte bărbătească le poate judeca. Femeea e tot femee, oricât de deșteaptă și îndrăzneață ar fi. D-na din Craiova găsește că nu e bine de a se spune toate fleacurile bărbatului său. Ideea e destul de greșită. După mine, este bine și frumos să fie sinceritate din amândouă părțile și atunci va fi o căsnicie de invidiat. _____silvia. — Destul, d-le. Această conversație se poate continua numai prin intermediul ministrului afacerilor streine. Vă rog să vă retrageți. Contele Muraview plecă. Mă sforțai să-mi potolesc mânia, dar nu mai puteam rămâne mai mult în această nesiguranță. M’am dus la Waldeck-Rousseau căruia îi povestii această scenă. — Aceasta este o stratagemă a oamenilor d-tale de la statul major, zise Waldeck-Rousseau. Aceștia ți l-a pus pe cap pe Muraviev, pentru ca să capitulezi. Ai făcut bine că l’ai concediat pe Muraviev. Nu există așa ceva in tratatul alianței noastre cu Rusia. Dacă ea cuprinde așa ceva, n’ași fi eu șef al guvernului. Suntem stăpâni în casa noastră. — Mă simt ușurat,adaose generalul Andre. Waldeck Rousseau îmi mai spuse :—Dute imediat la Delcasse, el va face ordine. Povestit exact lui Delcasse cele întimplate cu atașatul militar rus. Delcasse confirmă cele spuse de Waldeck Rousseau. El fu cu totul neplăcut atins de acest incident. — Ai avut dreptate să răspunzi astfel, zise el, dar mai bine ar fi fost ca chestia aceasta să nu se fi intîmplat. A privit surprins, și-l întrebat că ce ar fi trebuit să tac pentru a evita această chestiune. Delcas să răspunse : — Procedează cu cea mai mare precauțiune la esecutarea reformelor d-tale. Nu trebue să ofensăm pe nimeni. Să căutăm să nu provocăm incidente neplăcute,aceasta este mai bine. Plecat. Delcasse făcu ca contele Muraview să fie rechemat de guvernul său. In locul său fu numit colonelul L, un ofițer prudent și foarte discret, despre care nu pot să spun decât bine. ........ m • < »mi.... Manststuri prietenești Manifestațiile făcute cu prilejul vizitei la noi a primarului, deputaților și consilierilor Vierei au avut o urmare și în capitala Austriei. Nu numai colonia română de acolo, dar și un numeros public vienez a pregătit celor reîntors o entuziastă primire, care a însemnat în același timp o nouă și puternică exprimare de simpatii pentru țara și poporul românesc. In același timp, telegramele despre desbaterile ce se urmează în delegațiunea austriacă ne aduc, vești ’ despre chipul cu totul prietenos față de România, în care se exprimă mai toți delegații, austriaci în chestiunile privitoare la țara noastră. Astfel s’a accentuat necesitatea unui acord al Austriei cu România, iar pe de altă parte, atingându-se chestia conflictului româno-grec,sa dat dreptate punctului de vedere românesc și s’a blamat chiar modul cam aspru în care contele Goluchowski s’a exprimat, in obișnuita-i expunere asupra situației generale, oarecum deopotrivă față de România ca și față de Grecia. Se poate, în adevăr, ca ministrul de externe austriac să fi fost indispus de nereușita încercărilor pe cari,și el personal le-a făcut pentru aplanarea conflictului, și aceasta având în vedere, firește, interesele Austriei în peninsula Balcanică, desigur însă aceasta l-a făcut să nu fie tocmai drept cu România, care nu are nicidecum vr’o vină, nici în izbucnirea și nici în persistarea acestui conflict. Aproape toată presa străină, și putem zice chiar întreaga presă nepreocupată, recunoaște de altfel acest lucru. In deosebi presa franceză și cea italiană sunt, dacă vom lua în seamă ziarele de frunte, unanime în a da dreptate României și a face pe Grecia răspunzătoare de agravarea conflictului până la ruperea relațiilor diplomatice. Dar și alte ziare, ca de exemplu, marele ziar rusesc Novoie Vremea accentuiază că, cu toată înrudirea dintre familiile domnitoare rusească și grecească, e greșită părerea că Rusia ar da dreptate Greciei în conflictul ei cu România. Astfel clar vedem că modul de a trata în acelaș chip pe România și pe Grecia, când e vorba de acest conflict, e dezaprobat pretutindeni și, cum am văzut, el e dezaprobat chiar în sinul delegațiunii austriace. Mulțumită unei atitudini pururea corecte, mulțumită firei sale pașnice, drepte și năzuitoare spre muncă și civilizație, poporul român numără prieteni tot mai numeroși ,și tot mai calzi în toată lumea. De la cultivarea acestor prietenii—ceea ce desigur nu vom lipsi a face—va atârna în mare parte și reușita mai ușoară și mai deplină a acelor năzuințe ale noastre spre viitorul și înălțarea noastră națională. DIN ANGLIA (Coresp. particulară a ziarului «Universul») Londra, 6 Iunie Manevrele navale Azi s’a sfârșit partea întâia a manevrelor navale engleze. Ea s’a terminat printr'o luptă mare,ce s’a dat în strâmtoarea pasului de Calais, în dreptul portului Douches, flota albastră,care reprezintă pe inamic, încercând să înconjoare flota engleză șî să forțeze strâmtoarea, iar flota roșie silindu-se s’o împiedice de la aceasta. Bubuitul tunurilor, care s’a auzit foarte bine din Douvres, a început la orele 01,, dimineața. Depeșe sosite din acel port la Londra, anunță că flota roșie a învins și a izbutit să captureze un număr oarecare de torpiloare ale flotei inamice. Pe de altă parte, o altă parte a flotei albastre a atacat astă-noapte, înainte de revărsatul zorilor, portul Plymouth, de unde fusese respinsă ori. In tot timpul nopteî acest port a fost splendid iluminat de proectoarele electrice ale diferitelor forturi de pe coastă. La 2 dimineața bubuitul tunurilor începu a se auzi, care de veni din ce în ce mai tare și mai des, dar după vre-un ceas atacul era respins, iar flota inamică luând-o spre larg, portul reintră in liniștea lui. Mare incendiu la Glasgow Un incendiu de o violență rară a izbucnit eri la St.Rollocks, una din mahalalele Glasgowului, in atelierele companiei de căi ferate Caledonian. Cu toate silințele mai multor brigade de pompieri sosite îndată la fața locului, cea mai mare parte a atelierelor, cu toate mașinele și instrumentele ce se aflau in ele, au fost nimicite. Pagubele sunt prețuite până acum la două milioane de franci. Nu s’a putut încă stabili bine cauzele acestui îngrozitor sinistru. Feminismul in Anglia Ministrul de finanțe, Asquith, e prigonit de feministe. După ce au refuzat să plătească birul cât timp nu li se va da dreptul de vot, după ce au amenințat de mai multe ori să spargă geamurile casei lui Asquith și au făcut manifestații sgomotoase înnaintea locuinței sale, acum ele -l urmăresc și în provincie, spre a-1 putea huidui mai în voe. D. Asquit se dusese Vineri seara la Northampon, unde se ținea o mare întrunire și unde el a ținut un discurs plin de humor asupra legei privitoare la instrucțiunea publică. «N’avem ele gând, a declarat ministrul, să alungăm biblia din școli. Știm foarte bine că, dacă am închide Bisericii ușa, ar intra pe ferestre...» Dar el nu putu urma, căci cele mai violente întreruperi ’l întrerupseră. Poliția a trebuit să intervie și să expulzeze pe manifestante și pe cele patru fruntașe ale mișcărei feministe. west CRONICI FEMININE Secrete între bărbat și fenice Am mai primit următoarele răspunsuri : D. N. Antonescu, funcționar din București, e de părere că trebue să existe secrete intre bărbat și femee in anumite cazuri. E mai bine să rem de secretă o facere de bine decât din cauza ei să se nască neînțelegeri intre bărbat și femee.* _ ¥ ¥ Domnișoara Caty Thoma Demetrescu, din Caracal, răspunde astfel: Stimată doamnă, întrebarea d-nei V. din Craiova este cu adevărat foarte grea din două puncte de vedere : 1) Fata înaintea altarului jură mirelui credință și iubire. Credința aduce sinceritate, iubirea pace în căsnicie. 2) Femeea trebue să fie sinceră. Nici odată să nu ascunză nici cel mai mic lucru, bărbatului seu. Se întâmplă fapte pe cari femeea ie Răsplata Mancei M. S. Regele a mai conferit medalia «Răsplata Muncei» cl. II, următoarelor persoane : D-nelor C. Alexandrescu-Argeș, Maria ,C. Arnăutu, institutoare Huși, Ana Aldescu institutoare Ploești; Agripina D. Adrian institutoare Iluși; d-lor Teodor Alimănescu, institutor Caracal, Ilie C. Alexandrescu Dolj, C. Anghelescu institutor Galați ; d-nei Ecaterina Boeziu instit. Alexandria; d-lor. Ion .Bălineanu Dorohoiu, C. Buțureanu instit. Iași, C. Brătescu Tulcea, Ion Bărbulescu Vilcea, C. Bărbulescu Dolj, Bratu Eliza instit. Tg.Neamțu, Belian Cristina inst. P.Neamț, M. Băileanu perceptor Mehedinți, I. Băcescu Mehedinți, G. Baloiu Mehedinți, St. Brebenaru Mehedinți, Buznea Maria instit. Brăila, G. Bănescu, I. Bădescu, N.Cristescu Si preotul I. Crețu, G. Baltă, învățător Brăila, Ștefania pr. Oprea Bucșănescu Romanațî, Ecat. Bălăcescu, Barcalescu institutoare R.Sjiras, Ioan Balmuș Tutova, Lucreția Găprescu institutoare C.de Argeș, loan Ciocaneli Buzeu, Laura Constantinescu profesoară Iași, I. Curelescu farmacist Ploești, Clementa Coloman instit. Caracal, Elena Constantinescu inst. Corabia, I. Ciporeanu Romanațî, Eufrosina Cernea inst. Bârlad, Ion Cârlan Tecuciu, I. Cruceanu Tecuci, I. Cernat Dorohoiu, I. Cărare Iași, I. Chirițescu instit. Ploești, I. Comăneanu Prahova, D. Constantinescu Prahova, N. Cristescu Golești Badei, Elena Corcoveanu inst. Craiova, Preot. I. Crețu Budișteni, Ioana I. Cruțescu Roșiorii-de-Vede, Maria N. Decu Odobești, G. Cernălceanu T.Severin, I. Corlescu Mehedinți, D. Cerbulescu Mehedinți, G. Cosmîță, instit. Iași, D. Dâmbianu Mehedinți, Teodor Danieleanu Suceava, Elena G. Dumitrescu Fălticeni I. Dumitrescu Tecuci, Aurelia Drăgușescu instit. Ploești, Ion Dumitrescu Gorj, N. Diaconescu, Iutești, pr. Ion Dragnea, Botoșani, Carp sin Diaconu, Botoșani, I. Domașel, Corj, Floricia Drăghicescu, Olt, I. Drăghicescu Olt, I. Dragomirescu, K.Sărat, Alexandrina Enășescu, Craiova, Caterinei Filimon, inst. Roșiori de Vede, Ștefan Filimon, învățător, Falciu, Alexandru Surdescu, institutor Pitești, Spiridon Filimon, M. Florescu, Doi), Maria Fudulescu instit. Craiova, Maria Georgescu, inst. Alexandria, Vasile Crigorescu, Dorohoiu, V. St. Gherase Neamțu, G. Grigorescu, perceptor, Mehedinți, G. Giurumescu, Mehedinți, N. I. Gladoveanu, inst. Proești, pr. Gheorghian, Alexandru Gibescu, institutor Pitești, Maria D. Grecescu, inst. Craiova, F. Georgescu Dolj, St. D. Georgescu Dolj, Anghel Grigorceanu Alexandria, Vasile Varum Tutova, G. Ionescu-Vasile Vasluiu, G. lonescu Suceava, M. Ionescu Dolj, Zefirina G. Ionescu inst. Turtucaia, G. Ionescu Olt, D. Ionescu Dolj, Ana Ionescu Dolj, Ana Ioachim Neamț, P. Iovitz Mehedinți, I. Iliescu instit. Pitești, N. Lungulescu Mehedinți, G. Lupescu Suceava, L. Lucrețeanul institutor Craiova, I. Sabiu inst. Vâlcea, O. Mateescu Muscel, G. V. Hațeg Neamț, Cecilia Mihăilescu instit. Focșani, Munteanu instit. Iași, Const. Milorescu Mehedinți, N. Moceanu Fabciu, Platon Morcovescu Prahova, Pr. M. Marinescu instit. Craiova, St. Mihăilescu Iași, Gr. Miulescu Vâlcea, I. Marinescu instit. Drăgășanu, V. Marinescu Dolj, R. Marinescu Suceava, Pr. G. Miclcescu Pitești, I. Marinescu Argeș, I. Mateescu Gorj, Axente Micu Covurluiu, pr. P. Mikeș Suceava, I. Niculin Buzău, Luța Năbăude instit. Buzau, I. Nicolaescu Vâlcea, I. Negrițescu Dolj, Eufrosina Nanu inst. Roman, Victoria Nicolaescu inst. R.Vâlcea, Elena St. Niculescu inst. Tulcea, D. Popescu Tecuci, A Bardan, revizor școlar Neamțu, B. Beculescu revizor Romanațî, D. Dinescu revizor școlar R.Sărat, I. Diaconescu revizor școlar Tecuciu, C. Enășescu revizor școlar Gorj, M. Florescu profesor Craiova, Al. Golea revizor școlar, Alexandrina Nicolau directoarea școalei de aplicație din Bitolia (Macedonia), Anton Popescu revizor școlar de Vâlcea, Pascu Popescu și G. Popescu revizori școlari, Panait Popescu, Ialomița,’ I. Popovici Iași, G. Poliu Iași, preotul Zamfir Popescu Vlașca’, V. Podoleanu, președintele băncii populare din Huși, G. Petrescu, institutor Ploești, I. Popescu institutor Muscel, I. Petrescu C.Lung, Marcu Popescu Mehedinți, G. Ghica Popescu, institutor Vâlcea, G. Petrescu Vâlcea, C. Petrescu institutor Alexandria, Gr. Panciu Gorj, Spiru N. Pretorian institutor Slatina, D. Popescu Muscel, C. Popescu Olt, preotul M. Popescu Olt, D. Popovici Covurluî, Eufrosina Plesnilă instit. Galați, Ecaterina Petrescu Covurluî, preot Al. Popovici institutor Iași, Galandra Popovici Tulcea, Scarlat Popovici institutor Tecuci, Maria Popovici institutoare Tecuci, G. Pascal Falciu, pr. I. Popovici institutor Botoșanu, N. Popescu Movileanu, institutor Buzău, Elena Drăgoescu, institutoare Tg.Jiu, D. Popescu Buzău, Al. Florescu, I. Pompeiu, institutor Tg.-Ocna, N. Pârvulescu, Th. Protopopescu,sub-șef de biuron la instrucție, N. Petrescu, institutor, Cecilia D. Paleologlu, Eliza N. Petrican, institutoare din Capitală, Al. Pârvulescu sub-revizor școlar, Gr. Popescu Tătărești, Popescu D., Poppscu I. Maria, Procietaru Mihail, maestru de muzică la școala normală din Bitolia, N. Popovici Suceava, Gh. Petrescu Suceava, Sterie Perdichi, directorul școalei române din Perivole, Alexandrina Rădulescu, institutoare, P. Neamț, N. Papan Iași, I. Botă, Putna, I. Popescu, profesor, Câmpulung, Rădulescu N. Maria, institutoare, Craiova, Th. Riga, institutor, Turnu-Măgurele, Georgeta Radovici, institutoare la Caracal, Paulina Rădulescu, Gorj, Rădulescu B. Olt, Rășcanu Eleonora, institutoare R.Sărat, N. Rădulescu, R.Sărat, Elena Stavrica, intitutoare Brăila, Petre Spirescu, Buzea, Gheorghe Stănciulescu, Buzeu, Sava Ariton, institutor Buzeu, Simion Itaralambie, avocat Pitești, Sava G. L, institutor București, Eliza Stoenescu, institutoare București, Smerea Vichentie, institutor B.Sărat, I. Soficu, Vaslui, O. Costăchescu, Muscel, N. Predoiu, proprietar Muscel, pr. N. Pătrășescu, Câmpulung, pr. Diaconescu C., Muscel, G. Samoilescu, Domnești, Petre Stănescu, Muscel, lor. Smărăndescu, Vasluiu, Bănică Stoicescu, directorul orfelinatului din Vasluiu, D. Simionescu P. județul Teleorman , Hadmchievici Eug. institutoare la Roșiori-de-Vede ; Simionescu Al. jud. Teleorman ; Simiceanu Maria, jud. Mehedinți; Spineanu G. G. jud. Mehedinți; Sachelarie Gh. jud. Iași ; Stăneoiu I. jud. Muscel ; Preot N. Schianu jud. Muscel ; Ștefănescu Eufrosina instit. București ; Șerbănescu G. jud. Romanațî ; Ștefanescu Spiridon jud. Prahova; Ștefănescu C. Elena inst. Craiova; Susuea inst. R.Sărat ; Theodorescu M. jud. Brăila ; Tănăsescu G. (Constanța) ; Su?hiță Ion inst. (Giurgiu) ; Tenie Alex. inst. Tg.Frumos ; Theodorescu St. (Iași) ; Theodorescu Marin (Dâmbovița) ; Tălăngescu N. Paulina (Călărași), Theodor Voicu (Tulcea) , Tatara im Maria inst. (București) , Tomescu C. revizor școlar, Toma Ion Iași, Timus M. Ilfov, Theodorescu Ion Vlașca, Țânțăreanu Eufrosina instit. București, Alea I. Falciu, Manole Mihai preot Muscel, Anastasescu N. instit. C.Lung, N. Voiculeț R.-Sărat, Sc. Vasiliu instit. Brăila, preot M- Vișinescu Pitești, Jeana Vasiliu instit. Ploești, Eliza Vercescu instit. Focșani, Vasilescu sub-șef de biuron în direcția învățămintului primar, I.Vișan Vlașca, Natalia Vasiliu Bârlad, G. Varian Mehedinți, Diaconul Vasilescu Tulcea, d-ra Olga Vasiliu instit. Roman, Gh. I. Vasiliu grefier la casație, I.Vlase instit. Bârlad, Zaharescu Raluca Adjud, Marin Zernoveanu instit. St.Sărat, Petre Rivestigiu, direct, școalei rom. din Bitolia, Vălcănescu instit. București și G. Țuțuîanu, sub-revior școlar’ al jud. Muscel. Toate persoanele care n’au calitatea indicată in dreptul numelui sunt învățători în diferite comune din județele alături menționate. Din memoriile generalului Andre O audiența a atașatului militar rus ia Andre Corespondentul nostru din Paris ne-a telegrafiat pe scurt pasagiul din memoriile generalului André, fostul ministru de războiu,în care acesta vorbește despre audiența atașatului militar rus, contele Muraviev. Asupra acestui interesant pasagiu ziarului «Neue. Freie. Presse» i se telegrafiază din Paris următoarele amănunte : Generalul André povestește că prima decisiune pe care a luat-o când a ajuns ministru de războiu a fost să depărteze pe trei șefi de secție ai statului-major, cari aparțineau fățiș partidului clerical. Șeful statului-major Delanne refuză,să execute această poruncă, dar generalul André persistă în decisiunea sa. Intr'una din aceste zile critice veni la ministrul de război, atașatul militar rus din Paris, colonelul conte Muraviev. Generalul Andre descrie astfel acest caz : Colonelul Muraviev, de altmintrelea un om vesel și foarte amabil, și-a luat o înfățișare foarte serioasă. El me salută militărește și după ce șezu pe un scaun, mi se părea că pe fruntea sa se află un nour gros diplomatic. Intr’un ton aspru contele Muraview ’mi zise : — D-le ministru, am venit de a vorbi cu d-v. asupra acelor ofițeri de stat-major pe cari voiți să-i depărtați. Ași fi fericit dacă v’ați retrage decisiunea. Remâsei liniștit. Atribuiam acest pas juvenil, undrăsneț, numai unui hiperzel de camaraderie. Am răspuns liniștit. Nu. Imi mențin decisiunea, inteja fiindcă crede bună și al douilea, fiindcă i-am nemerit. Colonelul zise cu trufie: —Vă rog în calitatea mea de reprezentant al Puteri aliate, de a revoca această decisiune. Aceasta era o provocare directă la cedare. Simțeam cum mi se urcă sângele la cap de mânie. D-le colonel, răspunsei eu,n’am să primesc de la nimeni ordine, decât de la parlamentul francez și te rog. Colonelul Muraview își ridică vocea și mai sus zicând: — Sub astfel de împrejurări,trebue să vă spun, d-le ministru, că dv. lucrați în contra alianței. Mă ridicai repede de pe scaun, îmi adusei aminte de cuvintele bărbătești pe cari le-a rostit un ministru de marină al regelui Carol X, ambasadorului englez, care-i făcea remonstrațiuni din cauza expedițiunei in contra Beiului Algeriei : «Fluerăm la cele ce spuneți dv.— Cât pe a ei era să-mi scape un astfel de răspuns, dar me gândit, că că ce e drept nu cunoșteam textul tratatului alianței franco-ruse și că se prea putea că in acest text să se cuprindă o clausă privitoare la o prealabilă înțelegere între ambele statemajoare privitoare la schimbările in personalul lor. Dacă acesta era în adevăr cazul, atunci eram decis să nu mai țin nici măcar o oră portofoliul departamentului războiului.Reușit să me stăpînesc și pusei repede capăt conversațiunei, prin următoarele cuvinte : Organizatorii expoziției naționale de la Filaret — Vezi ilustrația— Dăm astăzi ca ilustrație portretele următorilor domni arhitecti cari au desvoltat o mare activitate pentru organizarea expoziției naționale de la Eilaret: și adică : sus la stânga este d. Berendey, la dreapta, d. Redon (francez), iar jos la stânga d. Burcuș și la dreapta d. Ștefănescu. "InürmiÍtul generalului Mihail Popescu Eri după amenzi, s’a făcut cu mare pompă inmormintarea regretatului gen. Popescu. Serviciul divin s’a celebrat la locuința defunctului din str. Negustori de către Arhierii Sofronie Vulpescu și Meletie Gălățeanu,înconjurați de un cler numeros. Erau de față, afară de membrii familii, un mare număr de ofițeri, camarazi de arme ai defunctului general După terminarea serviciului divin, a. general Coandă a ținut un discurs relevând viața militară a regretatului general și rolul vitejesc îndeplinit de el in războiul independenței. In momentul când sicriul era scos din casa mortuară, trupele înșirate de-a lungul drumului, au adus onorurile militare. Corpul generalului Popescu a fost transportat la ultimul locaș pe un afet de tun. Cortegiul era foarte impunător: înainte mergea carul cu numeroase coroane trimise de M. S. Regele, ministrul de războiu, reg. 2 artilerie, școala, militară, școala de artilerie și geniu, ofițerii din infanterie, precum și cele trimise de membrii familiei. Decorațiile erau purtate de d-nii maiori Verzea și Anghelescu, iar cordoanele afetului de d-nii general' Wartiade, Gheorghiu, Coandă , Vasiliu-Năsturel. Carul mortuar era urmat de toți ofițerii superiori și inferiori de artilerie și geniu din garnizoană, de ofițerii din ministerul de război, precum și de membrii familiei. Parada era comandată de d. general Iannescu. Trupele care au urmat cortegiul sunt următoarele : Școala militară de artilerie și geniu, un batalion din reg. 6 Mihai Viteazul, un batalion din reg. 4 Ilfov 21, întregul regiment 2 de artilerie, cu bateria călăreață și bateria de munte precum și un divizion din reg. 3 călărași. Cortegiul astfel format a parcurs străzile Domniței, bulevardul Carol, Academiei, calea Victoriei și calea Șerban-Vodă spre cimitirul Bellu. Când cortegiul a ajuns la societatea de arme și gimnastică, d. Al. Florescu, vice-președintele societății, a ținut un discurs mișcător, aducând elogii memoriei generalului Mihail Popescu, care, ca președinte al acestei societăți, a desfășurat cea mai mare activitate pentru propășirea instituțiunei. Inmormîntarea s’a făcut la cimitirul Bellu. Aci au fost depuse pentru vecie rămășițele unuia dintre cei mai vitezi fii ai țarei, ale aceluia care în 1877 a dirijat bateria de la Calafat cu care s’a deschis primul foc contra vrășmașului. In momentul când sicriul era coborît in groapă trupele înșirate pe alee au tras salve, ca un ultim omagiu adus memoriei bravului general. ______Mes. Petersburg, 9.—Duma a trimis în studiul unei comisiuni proectul relativ la egalitatea civică. (Telegramele particulare ale ziarului «Universul») Grevă și răzvrătire Berlin. 8.’— Telegramă din Petersburg. La Lodz a isbucnit greva generală. — Din Puga se anunță că la Dorpat un regiment de ’ cazaci s’a răzvrătit; două ofițeri au fost uciși. Cazarma a fost împresurată de cavalerie. îndemnizația pentru victimele măcelurilor Berlin. 9. — Telegramă din Petersburg. «Novoie Wremia» spune că consiliul de miniștri a propus suma de două milioane ruble spre a se îndemniza locuitorii de la Bialostok, Erivan, Elisabetopol și Tiflis, cari au suferit de pe urma recentelor dezordine. Suma nu a fost acordată. E probabil că consiliul de miniștri va prezintă în această privință un proect de lege în Dumă, de care vor depinde ulterioarele hotărîri ale afacerei. Temeri de masacre Berlin. 9. — Telegramă din Petersburg. Deputatul Winaver a primit de la Homel o telegramă prin care vice-președintele Camerei de comerț îl face atent asupra primejdiei unor nouă măceluri evreești și-l roagă să intervină pe lângă ministrul de justiție spre a se lua la timp măsurile necesare de precauțiune. ______ Evenimentele din Rusia Telegramele Agenției Române Din Duma rusească SUVERANII LA EXPOZIȚIE MM. II. Regele și Regina au vizitat ora din nou expoziția națională. Suveranii au sosit în expoziție la orele 5 d. a. și au mers direct la culă, unde au fost primiți de doamna de onoare Bengescu, de d-na G. Gr. Cantacuzino, de d-nii G. Gr.Cantacuzino, prim-ministru, I. Lahovari, ministrul domeniilor, dr. Istrati, comisarul general, Al. Belu, organizatorul expoziției din culă, etc. D. și d-na general adjutant Mavrocordat și d. maior adjutant Magheru și d. prefect Moruzzi insoțeau pe Suverani. Vizita la cală MM. II. Regele și Regina au vizitat cula. Pavilionul culei este o foarte solidă construcție, reprezentând tezaurul unde boerii vechi păstrau lucrurile de preț, religve bisericești și urme de lucrări de artă națională domină întreaga expoziție; din etajul al III se vede cea mai splendidă perspectivă a expoziției. Intrând în culă, M.M. L.L. Regele și Regina au urcat prima scară la etajul I. Scară este frumos tapisată cu flori, cu covoare, cu modele vechi românești, cu figuri bisericești, etc. In etajul I, pe stânga, este aranjat un mic paraclis, cu un altar pe care se află așezată o evanghelie scumpă.Pe peretele din fața altarului o pictură reprezintă pe Domnitorul Alexandru Ion Cuza, oferind cele două coroane ale Munteniei și Moldovei Fecioarei Maria. Pe peretele din stânga se văd chipurile slăvite ale Domnitorilor Munteniei, iar pe cel din dreapta pe ale Domnitorilor din Moldova, bine executați de pictorul Verona. In altă parte se văd portretele MM. II. Regele și Regina zugrăvite în felul cum sunt pe la mănăstiri zugrăvite, portretele titorilor și ale Domnitorilor români. In alt salon, sunt cele mai scumpe și mai prețioase relicve bisericești In plafon, atârnă candele scumpe de argint. De o parte e un dulap cu evangheliile vechi îmbrăcate în argint, potire de preț, cruci, o evanghelie a lui Ștefan-cel-Mare, o mitră in aur, tronul regal, copie de pe acela al Sfintei mitropolii, o veche cârje de arhiereu de la Căldărușani, etc. In mijloc este un dulap cu evanghelii lucrate și pictate de M. S. Regina și oferite M. S. Regelui și AA. L. RR. Principilor Moștenitori. Pe pereți sunt nenumărate icoane vechi de ale sfinților, unele aproape șterse de vremea îndelungată. Tot din acest salon se deschide un al treilea, unde se află cultul armean. Este un epitaf aranjat după ritul armean, altarul, apoi numeroase cărți, haine preoțești scumpe, potire, cruci minunate, in sfârșit odăjdii culese de la toate bisericile armene din țară și aranjate cu deosebită îngrijire de d. Goilav, senator și de d. Ferhasi din Focșani. Comunitățile București și Focșani sunt cele mai bine reprezintate. M. S. Regina nu se indura a părăsi acest scump tezaur, care reprezintă toată comoara de antichități bisericești de la noi. In al treilea etagiu , scara de asemeni e frumos decorată cu covoare românești, cu icoane, etc. Aci se află cădelnițe vechi de aur și argint, diferite cupe, odăjdii, patra fire dăruite de vechii Domni, o cruce în rubine și briliante a lui «Brâncoveanu Constantin, boer vechiu și Domn Creștin», o mitră în aur masiv cu pietre scumpe de rubin și smarald a mitropolitului Gozma, două serafimi de argint, o cârje de cristal dăruită de împărăteasa Ecaterina a Rusiei, epitaful lui Mircea cel-Bătrân, etc., toate așezate cu pricepere și artă. Tot aci mai e o ușe a bisericei Cotroceni, datând din timpul lui Șerban Cantacuzino, MM. LI. Regele și Regina s’au oprit in stagiul de sus, de unde au admirat toată priveliștea ce desfășura incinta expoziției, apoi au luat ceaiul. La orele 6 luni. Suveranii au părăsit cula, după ce au vizitat și etajul de jos, unde se află frumoase icoane, o strană, în fund o sofa, un calorifer, trepte miei (scaune), după stilul otoman, perdele scumpe de la monastirea Cozia și altele de la Brâncoveanu, ușa de la monastirea Snagov, etc. Județul Ilfov este foarte bine reprezintat. La pavilionul direcției Închisorilor Al douilea pavilion vizitat fu al direcțiunei închisorilor. D-na Săvescu, soția directorului general, a oferit M. S. Reginei un buchet de flori. Pavilionul acesta este admirabil aranjat. Decorațiunea este demnă de toată admirația. Se vind aci lucrări efectuate în penitenciarele noastre. M. S. Regele a rămas foarte mulțumit de aceia ce Se lucrează la penitenciarele Văcărești, (răchită, etc.), Pângărați, Mislea, etc. M. Sa s’a mai interesat de graficele reprezentând mersul criminalităței in România, etc. La celel’aUe pavilioane La orele 7 seara, Suveranii s’au scoborit la pavilionul «Leagănului Sf. Ecaterina», unde au fost primiți de d-nele membre din comitet. După ce au examinat tablourile și lucrurile expuse M.M. L.L. s’au urcat în trăsuri și au mers la pavilionul soc. femeilor române. Aci, Suveranii au rămas trei sferturi de oră, examinând cu de amănuntul toate cusăturile,broderiile, izvoadele vechi românești, lucrările de artă executate de țărance pentru joc. «Furnica», etc. La orele 8, M.M. L.L. Regele și Regina au părăsit expoziția, după ce au făcut o scurtă preumblare cu trăsura prin incintă. _____ Marin cute de un fecior, roechi că d-na Kaufmann ar fi schingiuit pe nefericita servitoare, cu o cruzime nemaipomenită. Dar ceea ce face afacerea și mai misterioasă, e că un medic foarte cunoscut din oraș a certificat că moartea servitoarei se datorește anemiei. Marele bănci evreești din Londra fac stăruinți energice pe lângă ministerul de externe englez in contra măcelurilor de la Bialostok. .. Din America vine știrea unei noui descoperiri extraordinare, poate chiar prin fantezia ei. Un celebru doctor din Giacinatti, Ricketts, anunță că poate reda viață morților, repunând în funcțiune inima. Ricketts declară de a fi făcut experiențe cu 25 câini, ucizindu-i cu mari doze de cloroform. El le-a deschis apoi toracele și le-a pus iar inimile în mișcare. 18 câini au fost readuși astfel la viață. Autoritățile dintr-un oraș din Alsacia au înștiințat autoritățile franceze că un anarhist italian, anume Antonio, a furat în diferite rînduri pulbere și dinamită de la pulberăria minelor Wendel, unde lucra și apoi a fugit. Acum pare că el se află în Franța la minele Willerupt. Cu ajutorul altora, el ar fi introdus in Franța mari cantități de pulbere și dinamită. In orașul Kecskemet se va inaugura în curând un monument al lui Ludovic Kossuth, fostul guvernator al Ungariei în timpul revoluțiunei de la 1848. Cu ocazia unor săpături făcute la Hirtenberg (Austria), lucrătorii au dat de numeroase oseminte omenești. O comisiune de arheologi au constatat că a fost un cimitir roman, in veacul al 3 sau 4-lea. S’au găsit și multe obiecte de bronz, între cari un frumos inel de damă. "O Tügex Äbepeäi Nu e în lume un exces mai frumos decât al încrederei. DEȘi CONSILIUL COMUNAL Eri dimineață, la orele 11 a ținut ședință consiliul comunal al Capitalei, sub preșidenția d-lui M. Cantacuzino. Prezenți 17 consilieri. D. Cantacuzino anunță că primarul orașului Cernăuți a felicitat printr’o telegramă primăria Capitalei cu ocazia deschiderea expoziției. Asemenea d. dr. Lueger, primarul Vienei, a trimis din Burdujeni o telegramă de mulțumire pentru primirea ce i s’a făcut. La aceste telegrame d. Cantacuzino a respins mulțumind. Se aprobă convenția încheiată cu Banca Națională pentru Împrumutul de 26 milioane. D. Cantacuzino spune că s’au intârziat lucrările alimentărei capitalei cu apă din cauza raportului nefavorabil al consiliului tehnic. Cere să se aprobe expropierile propuse a se face in acest scop la Ulmi. D. primar arată apoi că s’a contractat pavarea a 100.000 metri pătrați de strade din centrul Capitalei și 50.000 metri pătrați de trotuare cu asfalt, iar cu peatra scoasă se vor pava stradele lăturalnice ale Capitalei. Contractul se aprobă. Lucrările se vor sfirși la 1 Noiembrie 1907. Se aprobă exproprierea mai multor case și terenuri. Se votează o taxă de 30 bani da fiecare loc, pentru omnibuseleautomobile ce vor circula in Capitală în timpul expoziției. D. primar spune că va acorda concesii de omnibuse automobil, oricum va cere, cu condiție ca vehhiculela să fie frumoase și sigure. In amintirea mult regretatului Luigi Cazzavillan Personalul ziarului «Universul» a avut să -și împlinească touî una din cele mai pioase datorii. La 8 iunie, Luigi Cazzavillan, fondatorul «Universului» iși sărbătorea ziua numelui. Acum ziua aceasta nu a trecut fără a reîmprospăta în sufletele tuturor amintirea dureroasă a perderei nemărginite ce au încercat întreg personalul ziarului «Universul», a ținut să -și manifesteze sentimentele de recunoștință și admirație pentru fostul patron, organizând un pios pelerinagiu la mormîntul lui Luigi Cazzavillan, din cimitirul Belu. Dimineața, la orele 7, personalul ziarului s’a aflat in fața grandiosului monument din cimitirul Belu, ridicat de d-na Theodora Cazzavillan. De la direcția ziarului până la cei din urmă funcționari ai «Universului», toți se aflau descoperiți in fața mormîntului care nu a putut închide slava faptelor mari și inimoase ale celui ce a fost Luigi Gazzavillan. Un serviciu religios a fost oficiat în interiorul capelei cavoului de către S. S. părintele Avramescu, parohul bisericei Brezoianu, după care d.Virgil N. Dărăscu,directorul «Universului» și președintele societăței «Theodora și Luigi Cazzavillan» a personalului ziarului, organizatoarea pelerinagiului, a adresat celor de față următoarele cuvinte : Domnilor. Opt Iunie a fost zi scumpă pentru mult regretatul Luigi Cazzavillan, pentru că S-tul Ludovic era sărbătorit ca patronul numelui meu. Acum aceiași zi ne dă putința, nouă cari am fost prietenii sau tovarășii lui de lucru, să venim aci spre a îndeplini o pioasă datorie. Societatea «Theodora și Luigi Cazzavillan», înființată dintr’o frumoasă pornire, are două merite principale: stringe legăturile între toți cari formează personalul și lucrează la propășirea ziarului «Universul», și, păstrează nemuritor numele Luigi Cazzavillan, care va trăi astfel cât va apare ziarul «Universul» și cât vor trăi marile lui opere de binefacere. Omul de bine, care, printr’o muncă dreaptă, continuă și neobosită, a știut să creeze instituțiuni folositoare tereî, care cu banul său a ușurat suferințele altora, Luigi Cazzavillan trebue să fie continuu sărbătorit. Fie dar scumpă și eternă printre noi amintirea faptelor mari și memoria lui Luigi Gazavillan. Două minunate mănuchiuri de flori albe, unul din partea societăței și altul din partea directorului nostru, d. V. N. Dărăscu, au fost depuse pe sicriul celui care nu putea vedea cu câtă evlavie se apropiau de vecinicul lui locaș, foștii lui prieteni și colaboratori. La orele 9, s’a oficiat și un alt serviciu religios in S-ta biserică Brezoianu, pentru odihna sufletului lui Luigi Cazzavillan. Astfel se va păstra în veci scumpă, amintirea fondatorului ziarului «Universul». _______ ȘTIRI DIN STREINATATE Prin poștă Se știe că regele și regina Spaniei, împreună cu mai mulți invitați, au vizitat acum de curând castelul regal Granja. Aci regele a arătat reginei dependințele palatului, cari au rămas neatinse de două veacuri și mai cu seamă o farmacie in care se află incă medicamentele întrebuințate pe vremea lui Filip V. Șase sute de francezi, sub conducerea d-lui Carnot, fiul fostului prezident, vor însoți mâine pe minerii salvați de la Courrières în vizita lor la minele Hibernia, din Germania. Printre vizitatori vor fi membri ai universităților populare din Paris, delegațiuni ale pompierilor din Paris și ale diferitelor societăți de salvare, precum și câteva înalte personalități. Zilele trecute a încetat din viață căpitanul Paul Pfeiffer, în vârstă de 93 ani. El era cel mai vechi ofițer din armata bavareză și a servit de la 1828—1883. O mare emoțiune domnește la’&ioux City (Statul american Iowa), în urma arestării d-nei Kaufmann, nevasta unui fabricant de bere, acuzată că și-a ucis una din servitoare. Cercetându-se cadavrul, s’au găsit 49 răni. 1 Din anchetă și declarațiile ră Ședința se ridică la orele 12 și un sfert. „Uniimai din provincie (De la coresp. noștri part.) Vineri, 9 Iunie. CÂMPIRIV.— Escursiune. —• Astă-seară, pe la orele 9, au sosit aci în escursiune 26 elevi de cl. VI modernă din liceul Sf. Sava din București, sub conducerea d-lui profesor dr. Munteanu Murgoci, venind pe jos de la Slănic- Prahova. D-lor au vizitat astăzi Buștenarii, iar mâine până la orele 11 dim. vor vizita orașul nostru și sondele. Cu trenul de 11.40 vor urma drumul spre Azuga-Predeal. GIBUGIU.—Accident nenorocit. — Eri, pe când Nae Arhimede din Preajba, se înapoia da la judecătoria de pace din Vida- Cârtojani, unde avusese un proces, ajungând in Purani, din imprudență a călcat cu căruța cu cai pe copilul Ion Mirca Radu, da 4 ani, care din întâmplare se juca cu alți copii în șosea. In stare destul de gravă a fost trimis in căutarea spitalului din Adunații-Butești. Cazul se anchetează, înecat. — Azi la ora 1 d. a.p e când copilul Dumitru Sandeleală Veche, în etate de 14 ani, din Stănești, se scălda in padina Ghizdaru, dând într’o viitoare, s’a înecat. S’a avizat parchetul. Mușcații de câini turbați.— Azi două câini turbați au mușcat pe copiii Petre, Virgiliu și Gherghina Nicolae Marin, din strada Soarelui, pe locuitorii Lică Dumitru Bobe și Dumitru Bobe din strada Tudor Vladimirescu și pe băiatul Marin din serviciul d-lui Anghel Trolulescu din piața Orient. Toți au fost înaintați serviciului antirabic din București. iătae gravă. — Stan Tudor Jipa, din Dadilov a bătut grav pa femeea Neacșu Gh. Tângăreanu. Victima a fost adusă la spitalul județean. PLOEȘTI.—Abuz de încredere.—Sotir Nicolae, în etate de 17 ani, vânzător de pâine la brutarul C. Dumitriu, din calea Oilor, abuzând de încrederea stăpânului său, a fugit cu suma de 190 lei, ce încasase de pe la diferiți mușterii. El a fost arestat în gară, astă noapte pe când voia să plece cu trenul. Sindicatul avocaților.— Eri la ora 3d.»., avocații baroului B