Universul, iulie 1906 (Anul 24, nr. 177-207)

1906-07-01 / nr. 177

rați­mei, Teodorescu, mulțumind la urmă d-lui prefect care a oferit tuturor bere. Asemenea a dat cor­porației 400 lei. Societatea mijlocitorilor de cereale din Constanța Constanța, 29. — Azi, cu o deo­sebită solemnitate, s’a sfințit dra­pelul societăței mijlocitorilor de cereale «Spicul» la catedrală. După sfințire membrii s’au dus la pre­fectură unde d. Lătzescu, direc­torul prefecturei,­­a urat în fru­moase cuvinte, realizarea scopu­lui urmărit, el bea pentru fami­lia Regală și prosperarea socie­tăței. Hagi Arslanian închină pentru prefectul Capșa și pentru presă care a dat tot concursul. Vorbește de Cojocaru arătând scopul socie­tăței, apoi sub-semnatul urează spor societățea, unica in țară, și bea in sănătatea confratelui Zam­­firoi, promotorul societăței. Un grec mort subit Craiova, 29.—Telemachie Cara­­via, în vârstă de 55 de ani, cunos­­cut grânar din localiate, a încetat subit din viață, în strada Unirei, unde ie venise rău. Toate ajutoa­rele medicale date au fost nefo­lositoare. Caravia a lăsat unanime regrete în societatea craioveană. Atentat.—Sinucidere.— Prin­derea unui hoț de cai.—Ac­cident.—Crima unui copil Craiova, 29. — Pe când comer­­cantul Ion Gh. Stănescu, din Hu­­nia, se resntorcea acasă, s’a tras asupră-î un foc de revolver, care din fericire n’a avut un remistatț funest. Autorul atentatului, care este­­tinărul Marin I. Dincă, când a fost arest arestat de strâjeri, a tras asupră-le alte două gloanțe. — In urma unei certe ce o a­­vusese cu iubita sa, G. M. Suru­­­giu, din Scăești, s’a sinucis arun­­cându-se in apele Jiului. Cu toate că, s’au dat ajutoare, nenorocitul tînăr a fost scos mort. — A fost arestat Gheorghe Gh. Marcu, care a comis o mulțime de furturi de cai. — Voind să se sue în podul casei, Ion Dinuț Petre, din Foi­­șoru, a alunecat pe o scară, că­zând jos de la o înălțime de 4 metri. Căzătura i-a scrântit mâna dreaptă, fracturându-i picioarele. — Două copii ai locuitorilor Mi­­halache Statie Roșu și Voinea Mi­­hăescu, din Fântâna-Banului, lu­­ându-se la ceartă, s’au apucat la bătae. La un moment dat, Roșu a dat o lovitură de briceag in gâtul celuî­ i’alt, care a căzut în nesim­țire. Copilul criminal a dispărut. Răpire de copii in Basara­bia.—Mare tem­pestă pe Dunăre Galați, 29.— Prefectul Ismailu­­hin, Nicolai Libinschi, a sosit în ancheta asupra afacerea răpirea copiilor d-lui M. S’a înapoiat toti astă­zî. — Aseară pe Dunăre a fost mare furtună intre Ismail și Reni, asemeni în susul Dunărei din care cauză vaporul «Deak Ferentz», în josul Cernavodei, a fost nevoit a ancora din causa întunericului și a ploaei, fară accident însă și­ fără primejdie. Un vas în mare primejdie pe Dunăre Galați, 29. — In timpul uraga­­lului de ieri, o barcă încărcată cu zarzavat, având 6 oameni de echipagiu și care venea din Ghe­­cet spre Galați, fiind surprinsă de valuri pe Dunăre, s’a­ răsturnat. Toți au pierit. Vaporul poștal ungar «Deak Ferentz», plecat la unu noaptea din Cernavoda, venind spre Ga­lați, a fost surprins de uragan și de o ploaie deluviană spăimântă­­toare. Comandantul, Theodor, vâ­rând pericolul, precum și spaima călătorilor, a fost nevoit a arunca în mijlocul Dunărei trei ancore, spre a salva vasul. El a sosit aci, cu întârziere de 3 ore. Excursioniștii unguri alun­gații de ploaie. — Vapor cu personal schimbat.—O hotă­­râre a tribunalului. — Vagon aprins. — Dezertor prins. — Distribuirea premiilor.­Scoa­­terea apelor din beciuri. Mari pagube.—De la societa­tea tipografilor. — Grevă la d­ocuri Galați, 29.— Escursioniștii un­guri sosiți aseară, din cauza ploaiei au plecat azi dimineață la Tușnad. — Vaporul «Bolgaria» a sosit din Odesa cu comandantul și o parte de personal schimbat. — Tribunalul a h­otărît ca copiii răpiți de d-na M. să rămână la dins’a iar nu soțului. — La gara No. 8 un vagon de marfă, gol, s’a aprins, arzând complect. — Nicolae Năstase, dezertor din reg. 6 roșiori, a fost prins. — Distribuirea premiilor la șco­lile primare care se decisese să se facă în grădina publică, din cauza ploaiei de eri s’a făcut la școli, pe secțiuni.­­ Astă­zi continuă încă pom­parea apelor din beciurile locuin­țelor inundate. De aseară lucrează pompele pompierilor, ale docuri­­lor și ale uzinei electrice cu sol­dații din marină și vânători. Pa­gubele suferite de locuitorii stră­zilor Tecuciu și Traian sunt mari. — Societatea tipografilor «Lu­mina» a ales un nou comitet pe­­ timp de un an. — Numeroși lucrători­i din fo­curi s’au pu­s în grevă, cerând sporirea plăților. Serbare patronală. — Incen­­diiă.—Excursie.—Accident. — Moarte subită Iași, 29. — Azi fiind patronul corpului sergenților, de oraș, la orele 9 dim., au plecat cu toții ție la prefectură, cu muzica mili­tară în frunte, la biserica L-ț­i Voevozi, unde s’a slujit un Te- Deum­, la care a asistat și d. Că­­bănău, prefectul poliției, cu întreg personalul prefecturei. După serviciu, sergenții s’au întors la prefectură unde s’»a ser­vit viu. x — Astă-noapte un incendiu s’a inclarat la magazinul Silberstein, din str. Socola, din­­ imprudența unui băiat, care a y­un­cat o ți­gară aprinsă. Focul a­ fost stins repede. — Cu acceleratul de azî dim, au sosit numeroși studenți din Bucovina in escursiune. Ei au asistat la slujba de la Mitropolie si au vizitat orașul. — Gh. Andreescu, lucrător in atelierul de ferărie Goldenberg, din str. Palat, a fost grav rănit el pe când o repara. Rănitul a fost pus la spital. • Pensionarul Gh. Răileanu a în sala de consultații gra.S­T. • spitalului Spiridoniei. .I­mitația pentru repaosuil duminical I 29.­Azi cu trenul de 9 ore dimineața a sosit 100 funcționari ord­.i­ bucureșteni. La gară a fost întâmpinați de funcțio­­­n­ orginism din tara fcțatorto­ TELEGRAMELE AGENȚIEI ROMÂNE BIN STRZINATATE Starea gravă a lui Ciuknin Sebastopol, 29. — Agenția­­ Westnik află că starea amira­lului Ciuknin, comandantul flotei măreî Negre, contra­ că­­ruia s-a comis ieri un atentat, este gravă. Glonțul a pătruns în plămâni, făcând respirarea foarte anevoioasă. Răsvrătiți supuși Tamborv. 29.—Agenția West­­nik află că două escadroane din al șeaptelea regiment de cava­lerie de rezervă și cari se răs­­vrătiseră, au depus armele re­gretând fapta lor. Poliție neputincioasă Varșovia. 29. — «Agenția Wolff» află din Berlin că nu­meroase familii evreești au părăsit astă­zi Varșovia în urma svonului că mâine, de S­u­i Petru și Pavel, nouă mă­celari de evrei se vor face. Trenurile sunt extra-încăr­­cate. Neliniștea este mare. Au­toritățile declară că sunt ne­putincioase de a opri eventual un nou program, aceasta din cauza desorganisărei poliției în urma numeroaselor atentate comise contra polițiștilor. mmmzmmaim ale ziarului „Universul‘ ”din străinătate Prietenia franco-engleză Londra, 29. — Ieri s’a ținut aici o mare întrunire la care au luat parte multe personali­tăți autoritate din lumea po­litică. S’a hotărit să se organiseze la Londra, pentru anul 1908, o exposițiune franco-engleză. Campbell Bannerman și Bal­four au trimis călduroase scri­sori de adesiune. Demonstrațiile socialiste din Triest contra ita­lienilor Viena. 29. — Din Triest se telegrafiază că socialiștii de a­­colo au organizat aseară de­­monstrațiuni contra italienilor în semn de protestare contra obstrucționismului deputaților italieni din Reichsratul vien­ez. In finul comisiunei de re­forme electorale, deputații ita­lieni au înscenat o obstrucți­­une, nemulțumiți fiind de păr­­tinitoarea și nedreapta împăr­țire a colegiilor electorale în Austria. Proectul de lege­­ făcut de­­ guvern, favorizează mai mult pe slovaci de­cât pe italieni. Pe aceștia caută să-i sdro­­bească. Socialiștii, în loc să se u­­nească cu italienii, spre a îm­­­pedica această odioasă strîm­­bătate, sprijinesc guvernul, cu care de cât­va timp mențin raporturi foarte intime. ULTIMA TELEGRAMELE MIMIM S ® eî4 © ia timapal ia © pr © I Urmarea achitării lui Dreyfus Paris. 29.—In urma hotări­­rei Curței de casație, d. de Pressense a consimțit la cere­rea ministrului justiției, să a­­mâne pe mâine întrebarea ce voia să facă cu privire la ur­­­mările de luat în chestiunea Dreyfus. D. Sarrien, președintele con­siliului, a anunțat hotărârea guvernului de a prezintă par­lamentului de urgență un pro­­ect de lege pentru reintegrarea lui Picquart și promoțiuniea sa la gradul de general de brigadă precum și relativ la înaintarea la gradul de maior a căpita­nului Dreyfus, reintegrat cu toate drepturile în armată prin reabilitarea sa. D. Pressense cere guvernu­lui să declare că va numi pe Dreyfus cavaler al regiunei de onoare. D. Pressense va cere mâine guvernului, la Cameră, să ex­cludă din armată pe ofițerii autori și complici ai falsurilor cerînd în plus să­­ se defere ju­­decăței unui consiliu de ordine, pentru nedemnitate, acei dintre ofițerii cari ar fi decorați cu legiunea de onoare cerînd să­­ se anuleze de­ciziunile aceluaș­­i consiliu care ștersese din lista ofițerilor legitmei de onoare altă dată pe ofițerii care lua­seră apărarea lui Dreyfus. Guvernul, răspunzând cere­­rei mai multor deputați, a de­clarat că va afișa în toate comunele Franței hotărîrea­­ Curței de casație.’ Proectul de lege pentru rein­tegrarea colonelului Picquart .ș i căp. Dreyfus, va fi supus în consiliul de miniștri ce se va de o trăsură­­ ce s’a răsturnat peste^ine astă-seară la Eliseu, sem­icătarei președintelui Farberes. Proectul va fi depus mâine la Cameră și discUrsiarea va în­cepe imediat și dacă, precum este sigur, proectul va fi votat, guvernul va cere în aceeași zi Senatului să voteze proectul de urgență spre a tranșa fără în­târziere această chestiune. Inspecție lui Cort Mitnepil. Sâmbătă i­­rtie 190« din Bagdad a fost trimis să inspecteze vilaietul Basarah unde au­ izbucnit tulburări. Cartea galbenă franceză Paris. 29.—Guvernul a îm­părțit astă­zi în Parlament Car­tea galbenă conținând procese verbale ale conferinței de la Algesiras. Călătoria suveranilor Spa­­­­niei San-Sebastian, 29.—Familia regală spaniolă este așteptată aci pe ziua de 18 iulie. S’au luat mari precauțiuni la fron­tieră. Două indivizi suspecți au fost arestați Miercuri. "Ei au fost recunoscuți ca anarhiști mili­tanți. Primarii din Samos cerând revizuirea Constituției Constantinopol, 29. — Toți primarii din insula Samos au remis ambasadelor marilor Puteri, h­otărirea generală a tu­turor consiliilor municipale ce­rând revizuirea Constituției ho­­tărîtă de Adunarea Generală a insulei Ziua onomastică a regelui sârbesc Belgrad. 29.—Cu ocaziunea zilei smomastice a regelui, un Te-Deum a fost oficiat la ca­tedrală, la care a asistat regele, principii, miniștrii, corpul di­plomatic și autoritățile. «Monitorul Oficial» publică numeroase promoțiuni și de­­corațiuni de ofițeri și demni­tari civili, cu această ocaziune, precum și amnistia persoane­lor condamnate pentru ultra­­giu și delicte de presă. Oficialul publică încă aka­­zuri relative la înaintări în corpul diplomatic, între cari numirea­ d-lui Balaghici, fost secretar al regelui, ca secretar al legațiunei sârbești din Con­stantinople. Amnistia in Franța Paris. 29.—Senatul a­ adop­tat cu majoritate de 265 de vo­turi contra 2 totalul proietului de amnistie, Duele Paris. 29. — In urma unor publicațiuni făcute de către fostul ministru de război,i ge­neralul André, prin cari atacă pe Paul de Gassagnac și pe g­eneralul Pellieux, fiul lui Paul­e Cassagnac și fiul generalu­lui Pellieux au provocat pe fiul generalului Andre, în flueluri cari vor avea loc mâne dimi­neață. Din Camera franceză Paris, 29 — Camera discută proectul celor patru contribu­­țiuni. D. Poincaré, ministrul de fi­nanțe, expune proectul guver­nului relativ la impositul asu­pra venitului și spune că daca Camera nu va adopta a­­cest proiect va părăsi puterea. D. Pressense interpelează gu­vernul asupra măsurilor ce crede că trebuesc luate în­­ urma hotărîrei Curței de Ca­sație. Ministrul de razboi a, d. Etienne, fiind absent, data dis­­cuțiunei se va fixa în urmă. Ședința a fost apoi ridicată. TELEGRAME PARTICULARE ale ziarului .,Universul“ Sosire la timpu­l nopteî Întrunirea meseriașilor Dorohoiu, 29.— In vederea ale­gere! de Duminecă 2 Iulie, a nou­­lui comitet al corporației meseria­șilor azi la orele 4 p. m., un mare număr de meseriași de toate bres­lele și naționalitățile, au ținut o întrunire în sala Manole Gelber, din strada Grigore Ghica. Presi­­dează ajutorul arhitectului comu­nal, Const­antan. După ce asistența salută res­pectuos serbările jubilare, adu­când elogii Regelui, președintele Aman descrie situația precară a meseriașilor, creată de adminis­trația actuală a comitetului cor­porației. D-sa găsește această ad­ministrație părtinitoare și păgu­bitoare, care după 3 ani dă resul­­tate nevăzute, risipă de bani, toate partidele cu procedări arbi­trare determinate , demisiunea membrilor cinstiți a comitetului corporației. Domnia sa pro­pune lista de ș­apte persoane pen­tru noul comitet, arătând o serie de îmbunătățiri ce comitetul își impune reali­za pentru îndreptarea stărea meseriașilor, promite modi­ficarea statutelor care în alcătui­rea actuală sunt arbitrare, consti­tuind multe privilegii personale. Vorbește apoi M. Vasiliu, ape­lând la unirea meseriașilor pen­tru aplicarea programului preco­­nizat; după cuvintările lui Carol Homan și alții, asistența s’a îm­prăștiat in liniște la ora 6 seara. Atentatul din Craiova Craiova, Sf.­­Maria Duduleanu, cunoscuta bogătașe din localitate, a fost in astă noapte iarăși vic­tima unui atentat din partea lui Elie Popescu. D-na Duduleanu i,­eșind de la teatrul imperial, in strada Cuza- Vodă, fiind in birje, a fost ră­nită la tâmpla dreaptă de un glonte tras cu revolverul, de Po­­­pescu. Birjarul Ferdinand Frantz a fost rănit la urechea stângă. Popescu a fost arestat la domi­ciliul silit de procurorul Ionescu, de Stănculescu comandantul­­ ser­genților și de sub-comisarul Pa­­leu. Achitarea definitivă a lui Dreyfus Paris. 29.—Curtea de Casație a pronunțat sentința în aface­rea Dreyfus. Sentința tribuna­lul de la Rennes a fos casată fără trimitere la un alt tribu­n nal de războiu. Deci Dreyfus e definitiv rea­­ch­ntat. Alianța slavo-maghiară contra germanilor Viena. 29. — Depeșă din Praga. «Narodni Listy» pu­blică un interviev cu minis­trul de comerț al Serbiei, Ște­­fisilavici. Acesta a zis că Serbia nu va ceda în războiul vamal. Austria vrea să umilească­­ pe Serbia—a adăugat Ștefano­­vici— și ast­fel nici nu­­ se mai gândește la furni­zarea tonuri­lor pentru armata sârbească, însă Serbia — a spus Ștefa­­novîci— nu e o provincie aus­triacă și dreptul seu trebue să fie respectat, chiar fiind un Stat mic și chiar dacă Austria ar opri transportul mărfurilor goEte»e,ar dispune to­tuși de represalii suficiente contra Austriei. In același sens s-a exprimat și ministrul de culte al Ser­­b­iei. Ambii miniștri au pro­mis a face ca Serbia să fie re­­presentată în mod demn la viitoarea exposițiune slavă din Praga. Fostul prim-ministru Stoia­­novici a spus că speranța Aus­triei în riscat neînțelegeri între partide sârbești este zadarnică. In chestiunile externe toți sârbii au același sentiment. Stoianovici a vorbit apoi des­pre necesitatea unei alianțe slavo-maghiare contra pan­­germanis­mului. O ex-împerăteasă în vizită la împăratul Austriei­­ Jena, 29.— Telegramă din Ischl . Azi dimineață, ex-împără­­teasa Eugenia a Franciei, n’a eșit din otelul său. Pe la a­­n­iazi a primit vizita arh­idu­­cesei Maria­ Valeria. La 12 ore și jum., împăra­tul Francisc Iosef s’a dus la o­­telul Elisabeth și a stat jumâ­­tate oră, de conversație, cu ex-împerăteasa, în apartamen­tele ei. Mai târziu, ex-împărăteasa a înapoiat vizita împăratului, a­­poi de împreună cu dînsul, a fă­cut o preumblare, în trăsură, până la Goisern. Mobilizarea flotei turcești contra resculaților ruși Londra, 29. — «Daily Te­legraph» află din Con­stantinopol că Sultanul a ordonat m­obilisarea flo­tei turcești. Mobilissarea se va face în cea mai mare grabă. Se zice că guvernul tur­cesc se teme de o res­­vrătire generală a solda­ților și matrozilor de pe vasele escadrei rusești de pe marea Neagră, ceea ce ar putea să aibă de urmare ca resculații să încerce a trece cu va­sele prin Bosfor și strâm­toarea Dardanelelor,spre a eși in marea Medite­­rană. Sultanul Marocului grav bolnav Paris, 29.—­Se confirmă svo­­nul cum că sultanul Marocului e bolnav. Din ziua de 10 Iu­nie s. n. dîns­ul ar sta în pat, având friguri. Se face deja vorbă despre urmașul lui la tron. Un incident între două de­putați unguri Budapesta, 29.—In ședința de olt a Camerei s’a produs un violent schimb de cuvinte în­tre deputații Vazsonyi și So­mogyi. Acesta din urmă, într’o în­trerupere, a afirmat că Vaz­­sonyi a fost organizatorul gre­vei de la căile ferate. Vazsonyi a respins repede insinuațiunea. Incidentul a avut azi o con­­clusiune. Somogyi, însoțit de două de­putați, s’a dus la Vazsonyi și i-a declarat că că îi pare rea de întreruperea de care s’a fă­cut era vinovat și prin care nu s’a gândit câtu­și de puțin să’l ofenseze. O nenorocire în Anglia Londra. 29. — Un omnibus­­ automobil a căzut ora într’o ripă de pe colina Brighton, in apropiere de Crawley. Ș­ase persoane au fost ucise și 20 rănite în cădere. Achitarea definitivă a lui Dreyfus Paris, 29. — La ședința de azi a Curței de casație, des­chisă la 12 ore 5 m., assista fa­milia Dreyfus,Picquart și Rei­­nach. Spațiul rezervat publi­cului era tixit de lume. Primul președinte al Curței de casație, Ballet Beaupré, ci­tește tare sentința, în cea mai adîncă tăcere a asistenței. Motivările cuprinse în sen­tință se referă la trei fapte noui între care și acela al sub­stituirei literei P, cu litera D, în documentul cu No. 26, pri­vitor la organisațiunea căilor ferate și în care data a fost înscrisă mai târziu­, în timpul procesul lui Zola, către colo­nelul Henry. Curtea de casație consideră că aceste fapte dovedesc în de ajuns nevinovăția condamna­tului. Deosebit de aceasta, Curtea declară că e demonstrat cum că borderoul a fost scris de Es­terhazy. Curtea de casație achită deci pe căpitanul Dreyfus de toate acuzările ce i­ l-au adus pe baza conținutului borderoului. Și de­oare­ce din toate astea ,rezultă că nimic nu mai ră­­­mâne din acuzările îndreptate contra lui Dreyfus. Curtea de casație nu crede necesar să se facă o nouă judecată și anu­lează sentința tribunalului din Rennes, declarând că condam­narea lui Dreyfus a fost rostită pe nedrept și eronat. Decisiunea Curței de Casa­ție va fi publicată’ de ziarul ofi­cial precum și în alte 50 de­­ ziare, a căror alegere e lăsată lui Dreyfus. Citirea sentinței a durat o oră. Nu sa petrecut­­ nici un stucident. * j Fratelui căpitanului Drey­­­fus, Mateiü, i s’au făcut de­­■monstrațiuni de simpatie, încercarea de sinucidere a soției amiraluluii Iviukin Viena, 29.—O telegramă din Sevastopol anunță că soția a­­­­miralului Kiuknin, în momen­tul când a aflat de moartea­­ bărbatului său, a încercat să se sinucidă", aruncându-se ■ pe fereastră. Ea este grav ră­nită. Alte amănunte despre o­­­morîrea amiralului Ciuknin Berlin, 29.—Depeșă din Pe­tersburg : «Novoje­­ Vremja» dă amănunte asupra atentatului contra ammiralului Ciuknin. Ad­, jpotantul Sargejev a fsteereat să ucigaș, care frunte cu muzica militară. Au parcurs stradele până la berăria «Moldavia» unde a avut loc un banchet. La ora trei s'a întrunit la li­ceul vechi, un imens public sub președinția lui Goroneanu. Au vorbit pentru respectarea repau­sului duminical,Drăgulănescu, Vă­­leanu, Gostescu, Tache Georgescu și Mihcescu. După întrunire s’a transmis o telegramă de felicitare lui P. Au­relian. Bucureștenii au plecat cu trenul de opt ore seara. Arderea unei mari fabrici la Roșiori Roșiori, 29.— As­tă-noapte, pe la orele’ 2, un violent incendiu s’a declarat la fabrica de făină a a d-lui Anghel Am­zan, situată în calea Carpaților, distrugând cu desăvirșire întreaga clădire. Pa­gubele pricinuite se evaluează la suma de lei 150.000. Fabrica era asigurată la «Naționala» pentru 99.000 lei. Detalii prin poștă, fugia și de patru ori s’a încer­cat să tragă asupra lui însă revolverul n’a luat foc. Ucigașul însă, în fuga lui, a mai tras de căte­va ori cu re­volverul. In mâna stângă ținea pușca. Viața amiralului Ciuknin a fost ținută ceasuri îndelungate numai prin mijloace artificiale. Groaznic uragan în Italia. —Arestarea unui anarh­ist Roma, 29. — A bântuit azi în Italia un teribil­­ uragan. Sunt pagube mari la Bari, Lecce, în Puglii și la Ancona.­­ A fost arestat un anar­h­ist anume Porretti și s-au găsit în casa lui mai multe bombe de dinamită.__________ Evenimentele din Mini (Telegramele Agenției Române) Ciocnire de trenuri Amiens, 29.—Trenul Galais- Bâle a tamponat la Ailly-sur- Somme un tren de mărfuri. Mecanicul și cinci călători din trenul ce a dat în cel­ l’alt care staționa în gară, au fost răniți. Locomotiva, vagoanele și fur­­goanele de mărfuri au fost sfă­râmate in bucăți. O parte din gară și din imobilul vecin au fost distruse. Dreyfus definitiv achitat­ Paris. 29. — Afacerea Drey­fus.—Curtea a casat fără tri­mitere hotărîrea consiliului de razboiu din Rennes. (­Telegramele particulare ale ziarului «Universul») Temeri de excese contra evreilor. — Situație gravă la Ielisabelgrad Berlin. 39.—Depeșă din Pe­tersburg : Ziarul «Slow» află din Ta­­ganrow că nu a încetat încă pa­nica în acel oraș. Cu toate, asigurările prefec­tului de poliție, care nu se bu­cur­ă de simpatia publicului,e temere pentru mâne de excese contra evreilor. Multe familii părăsesc orașul. Același ziar este informat din Elisabetgrad că acest oraș e plin de trupe. Situațiunea este foarte seri­oasă. Numărul greviștilor sporește. Tratativele între țar și constituționali Berlin. 39.— Se anunță din­ Petersburg că țarul tratează cu partidul cadeților constitu­­­țioali-democrați, pentru forma­rea unui nou cabinet. Țarul pune însă condițiunea de a se înlătura cererea de aimnis­­stie precum și aceea a expro­prierilor moșiilor. Insă partidul cadeților in­sistă asupra acestor două cereri. Tratativele continuă. Moartea amiralului Ciuknin Berlin, 39.—Din Sevastopol se telegrafiază că vice-amira­­lul Ciuknin a murit astă-noapte de rana ce i-a pricinuit aten­tatorul. Din momentul atentatului, dinsul nu și-a mai venit în fire. Despre atentatul contra­a­­miralului Ciuknin Viena, 29.—In privința aten­tatului contral amiralului Ciuk­nin, comandantul escadrei ruse de pe marea Neagră, se află următoarele amănunte : De câte­va ore deja atenta­torul era ascuns într’un stufiș, în dosul portei gradinei lui Ciuknin, stând în așteptare. Amiralul voi să iasă în oraș spre a -’și face preumblarea o­­bicinuită. Când Ciuknin fu lângă poartă, se auziră trei detunături de re­volver. Amiralul dădu un țipăt, că­­­zând la pământ, de­oare­ce era grav rănit. Poliția crede că atentatorul< «nu era marinar ci agitator al­ partidului revoluționar. Revolte de cazaci Berlin. 39.—Din Petersburg­­ se telegrafiază că la Iecateri­a­­noslav s’a fi resvrătit regimen­tul de cazaci Pasovka, fă­când causă comună cu lucră­torii. O sotnie din alt regiment de cazaci, fiind trimisă la fața locului, a refuzat să tragă a­­supra rebelilor. Atunci cazacii revoltați au fost înconjurați de infanterie, au­ fost arestați și conduși în cazarmă. Fuga tuturor evreilor din, Varșovia Berlin, 39. — Depeșă din Varșovia . Până acum e liniște atei. Fuga evrei­lor din oraș continuă. Până aseară,­ plecaseră din Varșovia 30 de m­ii de evrei. In cartierul e­­vreesc, toate prăvăliile sunt închise. Femeile și copiii ies pe­ o stradă numai insoliți de­­ bărbați și părinți. Manifeste pentru omorî­­­­rea tuturor evreilor î Berlin. 29.—Depeșă din Pe­­­tersburg : Ziarul «Dwasdaly Wiek« ), află din Yalta (Crimeea) că'' partidul monarhist din Kerci răspândește în oraș manifeste,.... prin care populația e indem­­­­nată să omoare între noaptea oare­care pe toți evreii. Poliția vede manifestele dar, Jim le sechestrează și nu ia nici o mesira. ____________ CoiHuniaier ho| Un individ ajuume Constantin Rovanescu din str. Witt­ing 39^ daeftttdifese la casa Gap«», aseară, a etanswittgt câte­va rac«Kto«re; ln țpemă în joc să plătească, in­ , «lividul a fugitj târâita^ râzătoare­­ de argîoi și* sablă de șampanie,; J •ce­ oca pârsă la răcit. , Gtreiunscriptia cercetează așgnl.l ^ S)-sa ȘflZali <sWaif*tzu‘(>i 2). K. ZLz>tmann LOGODIȚI Momești JtuemusșJâ Parcul Oteteleșanu Compania lirică română, conducere C. Grigoriu Azi Vineri, 30 Iunie, 1906 Pentru prima oară Buturașul (Der Lehmeterleng) Cuplete noul cântate de d. N. Leonard, O­răstea BâȘCA Artiști Asociați ai Teatrului Național — Vineri, 30 Iunie — MARE SUCCES—MARE­ SUCCES se va reprezenta : T­AVILA «ie la Hotel GUdale Farsă miitară cu cântece în 3 acte localizată de George Banditi GRADINA BLANDUZIEI Azi, Vineri, 30 Iunie 1000 Se va juca Hotel Pompadour Comedie în 3 acte, tradusă de d. P. Gusty I­T CI­EAI>TD : PANTALONII, N-me SHERRY Hffira MBna anun­t întristații: T. D. Crețulescu, tată , Arinia Crețulescu, mamă , Marioara, Mișu, Gheorgh­e, Le­­nuța și Tănăsică, frați și surori, precum și familiile Duțulescu, Iordănescu, Gurănescu, unchii și veri ; au durerea a ve anunța per­­derea prea iubitei lor fiică, ne­poată și verișoară FLORICA în etate de 11 ani și 4 luni încetată din viață in urma unei scu­rte suferințe. Ceremonia funebră va avea loc astă­zi, Vineri, 30 Iunie, la orele 4 d. a., la domiciliul părinților, strada Soarelui No. 2, prin strada Carol, de unde cortegiul va porni la cimitirul Șerban-Vodă (Belu). Amicii și cunoscuții sunt rugați a considera aceasta drept invi­tație. Rugați-vă pentru dinsa ! Felicia Major C. N. I­omori­­ceanu, Locotenent Christian Ho­moriceanu, Felicia și Petre Stro­­escu cu fiii, Norelle Homoriceanu, General Alexandru Chir­­u­ Tell cu fiii, Paulina Măcescu-Tell, Alexan­drina Tell, Ecaterina Colonel P. Zăgănescu cu fiul și familiile : Macovey, Petrăchescu, Sibiceanu, Anastasiad, Homoriceanu, Pleșo­­ianu, Goroneanu, Tomoroveanu, Ștefănescu, Dimitriu, Radovici,­­Neagu și Botez au durerea a vo ^face cunoscut pierderea prea iu­bitului lor fiu, frate, cumnat, ne­pot, văr și unchi, Ștefan D. N. Homoriceanu Locotenent de Artilerie în etate de 28 ani încetat din viață la 29 iunie și roagă pe rude, amici și cunoscuți să bine-voiască a lua parte la ce­remonia funebră care va avea loc Vineri, 30 Iunie, orele 4 p. m., la domiciliul său, str. Sf. Spiridon 31 .(Icoană), de unde cortegiul va porni la cimitirul Șerban-Vodă (Belu). D. profesor dr. G. De­­­metriade și d-na Deme­­striade au durerea a­ve­a­­­ înunța pierderea iubite­­lor fiice EIBEX in etate de 14 ani Iași, 29 iunie 1906. Cunoscistsil € afelis­t al D-mM Bauberghar S’a mutat peste drum i — 8, Str. General Florescu. 8 — " Consultațiunile continuă cu regulari­tate cu toate că se fac reparații exte­rioare imobilului. INTRAREA PRIN CURTE : DINȚI Plombarea, Extragerea fără durere. Dinți artificiali artistici in aur si ca­ Tficiuc. Prem­iuri cunoscute. ^64­­ ^Meltora 1 *Str.Buiești 2 (Matache Măcelaru) Se tratează toate boalele Tratamentul special al celor sifi­litice : lumești -----SINTI — Se scot, se pun­e se plombează imsa ecossUalumi gratuite î In toate stele de in 9-^2. si 2-4 A.a putuegii Se aduce la cunoștința doritori­lor că, în ziua de Î0 Iulie 1906, orele 4 p. m., se va ține licita­­țiune publică pentru darea în în­treprindere a construcțiunei a 2 locale de spitale rurale «Regele Carol I» și anume : în comuna Gurbanesti, din județul Ilfov , în comuna Filipești-Târg, din jude­țul Prahova. Această licitațiune se va ține, in ziua și la orele sus indicate, atât la Direcția Sanitară cât și la Prefectura județului Prahova, pen­tru acela din com­. Filipești-Târg. Licitațiunea se va ține prin o­­ferta sigilate, conform legei comp­­tabilităței generale a Statului, și concurenții, spre a fi admiși la licitațiune, vor trebui să depună odată’ cu oferta și recipisa Cassei de Depuneri și’ Consemnațiunî, sau a altei administrațiuni finan­ciare, cuprinzând garanția provi­zorie de 4%, din valoarea totală a lucrărilor de pe deviz și să pro­beze că sunt ingineri sau arhi­tecți cărora li s’au recunoscut dreptul de liberă practică a spe­­cialităței lor in țară, sau să jus­tifice prin acte sau certificate au­tentice, emanate de la autoritățile publice, că au­ executat lucrări publice importante în mod con­știincios și satisfăcător. Aprovizionarea de materiale, precum și lucrările în general, vor începe imediat, după semna­rea contractului, care nu va fi mai târziu de 10 zile de la data aprobărei adjudecațiunei, când adjudecatorul va trebui să depună pe lângă garanția provizorie încă 20­0 din valoarea totală a lucrări­lor de pe deviz, care va forma garanția definitivă, ce se va li­bera antreprizei la terminarea lu­crărilor, după aprobarea recep­­țiunei provizorie. Lucrările de roșu vor trebui să fie terminate cel mai târziu­ până la 1 Octombrie 1906, iar lucrările definitive până la 1 iulie 1907. Toate lucrările trebuesc execu­tate în cele mai bune condițiuni de soliditate și cu materiale de cea mai bună calitate. Plata lucrărilor se va face de minister, pe baza situațiunilor în­tocmite de arhitect, treptat cu a­­provizionarea și înaintarea lor, din cuantumul cărora se va re­ține 6% pentru garantarea bunei execuțiuni a lucrărilor primite provizoriu și cari nu se vor libera de­cât după un an de la data re­­cepțiunea provizorie, când se va face recepția definitivă , iar ma­terialele până la întrebuințarea lor în clădire, se vor trece in si­­tuațiune cu un scăzământ de aO’­o la prețurile respective. Planurile, devizurile, condițiu­­nile din prezenta publicațiune și nouile condițiuni generale pentru întreprinderi, caetele de sarcini și condițiunile pentru buna exe­cutare a lucrărilor de artă, pe baza cărora se va ține licitațiunea și cari vor face parte integrantă din contract, se pot vedea în fie­care zi de lucru, la Direcțiunea Generală a Serviciului Sanitar (Serviciul Spitalelor și Ospiciilor) și la Prefectura jud. Prahova. Dispozițiunile art. 72—83 din legea comptabilităței publice sunt obligatorii pentru țin­erea licita­­țiunei. Director general al serv. sanitar Dr. Obregia No. 11975. 20 Iunie 1906. Cet Basispațiu­ S­ sat MARE ASORTIMENT DE Pălării­­, Dame și O-șoare Str. Alesssidra N­assovary IS­ ___ colț str. Corabia 886 DOCTOR IA MEDICINA K K­SN­STIil Chirurg Dentist din Paris Extragerea și Plombarea, Punerea de Dinți artificiali, toata fără durere Calea Vtestinîei 60, plata teatrului ___ 1086 DOCTORUL CONSTANTIN BAIUL Fost infern al Spitalelor din Paris Laureat al Facultății din Paris Boale de Fistf și Faceri Strada Văme­i No. 12, București 965 Dr. initio miaum fost asistent al def. Dr. E. Marcel rămâne pe tot timpul verei în Capitală ș dă consultația!!! pentru boale de Nas și Urechi de la 2—5 p. m. în Strada I. S. BRRZîANU No. 1 (peste drum­ele Primăriei 1074 M WE M »e N­ICOLĂU S — Strada Regală — 9 MARE REDUCERE DE !*RE­URI Pălării elegante a 45, 20, 25, 30 lei, etc. — Se primesc reparații — ’ 1106 Douî armăsari rusești, pur sânge, de vin* zare’ str. Batiste No. 4. 1111 La mâmimMmîM moșiei Mărășești, Gara Mărășești, sunt de vinzare 12 Secerători ’cu legat «Bonnie» de 2 și 3 ani func­ționând actualmente.’ Predare imediată. — Prețul lei 250 bucata -1109 lei. mm@m — DENTIST — IV S’A MUTA­T lângă Palatul Regal, colț strada Sf. Ionica cu strada Câ­mpineanu. 1113 farmipă ® BIJUTERII, cf în aur, argint, bri­liante, diamante, smarand­e, perle, cum și monede antice. Scoate amanete convenabil. Dacă voiți să obțineți valoarea întreagă a obiectului, adresați-ve numai la E © 318T. CONSTANTINESCUI 56, str. Carol, vis-a-vis de Polaki 1102 13 in­ți — CU 5 LEI­ONUL — Artistic lucrați, precum coroane de aur, plombe în email, aur și platină, la Dentistul Alex. Ionescu — Strada Carol No. 34 — 1 012__________ HI*« TA. wash­ema s’a RETRAS «Ic la Sanato râul Dr. Iiiriac. Dă consultați­uni speciale de boale de femei de la 6—6 p. m. STRADA POPA­ TATUI 109 931 Louis Merne? — ADVOCAT — * 14, ST­RADA REGALA: 14 592 Consultarismi­­ 4 p. m. fir. Ph. KAft&DUES STRADA BATISTEI Ao. 23 Specialist de la Clinicele din Paris, Fost asistent de Clinici Consultați» de la 9—41 GENITO-URENARE după metodele cele mai noui ale Cli­­nice( Prof. GUYON : Kystoscopie, Si­­rethroscopie, etc. etc.), de la 3—6 p. m. , Boalele și Operațiunile de NAS, GÂT și URECHI [după, metodele cele mai recente ale Clinicei Prof. CASTEX­ 4011 Telefon No 1 9/31) WCARIA ROALELOR — prin metoda naturalistă — Instalațiile de aparate speciale aer supra-incălzit pentru vindecarea rheumatismului, Guttei, ischiatriei. Aplicațiuni de nămol de Tic­u­r-Ghiol și de Pistyan. Băi de SOARE și de AER LIBER Suveran contra neurasteniei, boabelor nervoase de stomac, anemiei Cura hydropatică, Băi de trunchi­, Cura Kneipp — Masagiu și electricitate ■— la Dr*. HEIVRY GROSSMAN Mircea­ Vodă No. 73 (K­anaway la nortă/ 796 Consult. 8—9.­­2—4 oi fi—7 ȘTIRILE NOPȚII SESOft Velocipedic 1906 Marele succes al acestui seson velocipedic aparține și de a­­ceastă dată VECHIULUI MAGAZIN DE VELOCIPEDE , I’tSI TML A, 3- A, CALEA VICTORIEI, BUCUREȘTI, 44 Cel mai important din România grație renumitelor sale biciclete —BRENNABOR,SPORT, CLEIEST, PEUGEOT— Care sunt cele mai bune din lume. Construcțiune pieintrecută ! Eleganță complectă ! Mers ușor ! Cea mai mare soliditate. — ITINZJA.ME IW MA.TJE IJUWA.R'M A.VIAJATIL&JOAJ93BS — "1 ...... Catalogul ilustrat se trimete la cerere gratis și franco — Mare depozit de cauciucuri si a le or­ i-ce accesorii de velocipede Tan.ain­te că d e a cumpăra o ■bicicletă, ■vissita.ți ^ag-aasirL-a­l­aaostr­a. 689 Pompei © „mmmmw* pentru ori-ce lichid, pentru orî-ce debit ș­i pentru orî-ce presiune con­sumul aburului foarte economic. Peste 200.000 POMPE IN FUNCȚIUNE SOCIETATE pe ACȚIUNI pentru POMPE „WORTBINGtION” Mare depozit în București la repre­­zenta pentru Romania W. STAADECKER — BUCUREȘTI — 665 No. Strada SMARDAN, No. 20

Next