Universul, august 1906 (Anul 24, nr. 231-232)

1906-08-23 / nr. 231

A fi > SITUATÍUNEA LA LîAO-JAXG.—(Vezi explicația) Calendar*pe amil 1904 Ortodox Bum­inacă 22 August.—Martirul Agatohie. Catolic Duminecă 4 Septembrie. — Ru­salia. §G&p§le răsare 5.25; apune 6.32 București., 22 August. Amploiații agricoli (S’a constituit în Capitală un comitet care a luat iniția­tiva de a înjgheba o «socie­tate centrală a amploiaților agricoli din țară». Scopul acestei instituțiuni este de a veni în ajutorul membrilor în cozurile de ră­mânere fără slujbă, de boală, de infirmitate, de moarte, de a acorda pensii și altele ce se vor prevedea prin statute. Din societate pot face parte: 1) Administratori, ajutoare de administratori, comptabilî, ajutoare de comptabil, logofeți, magazinerî, m­așiniști, morari, focarî, ie­rar­î, rotari și lemnari. 2) îngrijitori de vii și livezi de fructe cu fabricatele lor. 3) îngrijitori de păduri puse în exploatare, terenuri petro­lifere și alte mine. 4) îngriji­tori de­ bălți și eleștee de pes­cării, albinărie și creștere­­ de gândaci de mătase. 5) Ingri­­jori de economii pentru creș­terea vitelor în general și alții, având un salar lunar de la 50 lei în sus, și 6) Soțiile legi­time ale amploiaților de mai sus, întru cât soții lor vor co­­tisa și pentru ele la casa so­­cie­taței. Membrii societăței trebue să fie români sau naturalizați ro­mâni precum și românii din țările străine aflați în țară. Inițiativa e fără îndoială bună și merită toată încura­jarea. ’ Administratorii de moșii și în genere impiegații agricoli sunt un element cu destulă însemnătate în mișcarea a­­gricolă. Cu cât nivelul lor va fi mai ridicat, cu cât starea lor va fi mai bună, cu atât vor merge lucrurile mai bine. Trebue să recunoaștem că, comparativ cu alte țări, în privința personalului exploa­tărilor agricole suntem încă departe de ceea­ ce ar trebui să fie. O societate a amploiaților agricoli din toată țara, con­solidând situațiunea lor ma­terială, va contribui negreșit la progres în această privință. Inrîurirea în bine a acestei instituțiuni, în multe direcții, poate fi însemnată și de a­­ceea felicităm pe inițiatori și le dorim deplină isbândă. Cu timpul, nu ne îndoim, după ce societatea va prinde chiag, va putea să îngrijească și de ridicarea nivelului cul­tural. Sin Macedonia (Corespondență parte a ziarului «Universul»­ Monastir (Bitolia),17 August, 1904. Agenții civili și reformele Agenții civili ai Austro-Unga­­riei și Rusiei vizitară mai toate localitățile încercate de eveni­mentele din anul trecut. In săp­tămâna aceasta au vizitat orașul Coriiza și ținutul Castoriei, care a suferit mai mult de agitația revoluționară. După întoarcerea de la aceste localități, comisiunea de reforme GEOSICE FEMININE Regina Elena și copiii ei Din toate privilegiile ce sunt făgăduite copilului regal așteptat zilele acestea ia familia domni­toare a Italiei, cel mai mare și cel mai vrednic de pizmuit va fi de bună seamă pentru dinsul a­­cela de a găsi lângă leagănul seu o adevărată mamă și un tată ex­celent, cari ’l vor primi ca pe un simplu prunc. Intr’adever nu-șî poate închipui cine­va cât de mult regina Elena se arată femei casnică, neasemu­ită mamă de familie în intimitate. In această privință, dînsa poate desfide ori­ce comparație cu­ cea mai bună din mumele regatului ei. Și aceasta e una din cele mai frumoase laude, ce se poate a­­duce tinerei suverane a Italiei. Regina Elena dirijează în per­soană educația și instrucția co­piilor ei. Nimic din ceea­ ce -i privește nu-î scapă. Dînsa vede totul, regulează totul, execută a­­proape tot ea însăși — începând cu trusourile micilor prinți sau­ prințese, trusouri cari sunt tot­­deauna confecționate de mama ei. Bine­înțeles că copiilor fami­liei regale italiene ii se pregă­tește trusouri splendide, iar bo­gatele dantela nu lipsesc leagă­nele lor. Cu toate acestea, toată partea intimă a trusoului: scu­­teci, scufițe, ciorăpiori, etc., toate acestea sunt croite, cusute și bro­date de către însăși regina, care ’șî întrebuințează ast­fel repausul ultimelor săptămâni ale sarcinei sale. Mai târziu, când copilul regal crește sub supravegherea miss Dickens, guvernantă engleză, mamă e iarăși aceea care supra­­veghiază toate actele însemnate ale vieței sale. Dînsa, sculată dis-de-dimineață se pune să-i facă toaleta mati­nală, scăldându-1 ea însăși, spă­­lându-1 cu buretele, îmbrăcându-l și pomponându-1 spre a-l înfășa, curat și rumen, spre sărutare re­gelui Victor Emanuel, a cărui primă vizită dimineața e totdea­una în nursery (camera copiilor). Apoi vine plimbarea copților în gradină, la care regina Elena a­­zistă cât mai des cu putință, a­­deverată plimbare de familie, la care doamnele de onoare cele mai intime nu sunt admise de­cât foarte rar. Foarte instruită ea însăși, poliglotă de merit,­­ fiind-că vorbește și scrie curent simbile italiană, rusă, m­untenegreană, franceză și engleză,­regina Ita­liei a continuat pe lângă copii ei rolul pe care îl împlinea pe lângă tinerii săi frați și surori, înainte de a se mărita, la Cslringe, și la toate titlurile­­ pompoase, a­­daogă pe acele de institutoare a copiilor din Savoia. Dînsa regretă foar­­e mult că din cauza rangului nu-și poate alăpta singură copiii , dar își ține tot­ m­’suna doica pe lângă ea. Dimineața și seara copiii re­gali mănâncă tot­deauna singuri. La amiazî mănâncă în familie. Silvia. Triplul asasinat din Botoșani (Prin poștă de la corespondentul nostru particular) Botoșani, 20 August. După cuca v’am depeșat, o teri­bilă dramă s’a petrecut astă-noapte la locuința și in familia bătrînului Ilie Guceanu, pensionar și orb. Cine e autorul dramei Bătrînul orb Ilie Guceanu, fost grefier de judecătorie și actual pen­sionar, om de peste 60 ani, locuia in str. sf. loan, cu nevasta și co­pii săi. Una dintre fetele sale, a­­nume Maria Guceanu, era nevasta lui Mihai Ionescu, grefierul judecă­torului de instrucție, care n’a putut ține casă cu nevasta lui, care i-a intentat proces de divorț. Cum s’a comis drama încă de cu vreme Mihai Ionescu a fost vezut­­ând într’unul din lo­calurile publice.Cu câte­va ore înainte de comiterea crimelor Ionescu a avut întâlnire cu socrul său Ilie Gu­ceanu pentru niște tratative de îm­păcare cu nevasta lui. Și curios că bătrânul Guceanu vesel, se vede, de această întâmplare se duse și el în oraș cu câți­va prieteni de ai lui, unde petrecu cu ei până pe seară, când se întoarse acasă. La un­ ceas jumătate după ce în­serase bine, (pe la 9 jum.), Ionescu se duse acasă la bătrânul său socru, pe care îl găsi în tovărășia nevestei lui și a unui copil din cl. 3-a de li­ceu, ceî-l’alți copii fiind prin curte Acolo criminalul după ce întrebă de nevasta lui, se luă la ceartă cu bătrânul, spunând că nu s’a ținut de cuvînt în chestia împăcaciunea între dînșiî și înadins și­ a trimis fata la țară, fiind contra acestui act. Bătrânul atunci i-a spus să-l scu­tească de această vizită. Ionescu scoase revolverul și descărca un glonte în ochiul drept al nefericitu­lui bătrân, glonte care fiind tras de jos în sus (criminalul fiind mai scurt de­cât victima) a trecut prin orbită, pe alăturea cu frontalul și la parietal a ricoșat înapoi perforân­­du-î interiorul capului până sub băr­bie. Bătrânul căzu scăldat într-un sac de sânge. Atunci soția bătrânului începu sa strige ajutor și eșind după criminal care fugea, acesta a des­cărcat un al douilea glonte de revolver lovind-o în umărul drept sub claviculă, gloatele perforând in­teriorul până în dreptul coastei a 3 și a 4, pe unde a eșit. Bătrâna căzu asemenea jos în curte. Copiii aler­gând după criminal, cel mai mare, Costache, din cl­­a III de liceu, stri­gând din toate puterile ajutor. Cri­minalul mai descarcă încă 2 fo­curi asupra băiatului care striga în gura mape lovindu-l și pe acesta în antebrațul drept. In acest inter­val fanaragiul de noapte alergase a­­tras de­ țipetele victimelor și puse cel dintăiar mâna pe criminal. Toate acestea s’au petrvent în mai puțin de 5 minute, interval în care lumea se adunase într-un număr așa de mare că era imposibilă circulația prin mica stradă de la locul dramei. Sosirea autorităților era îngrozitoare priveliștea de la locul acestei oribile drame. Afară cor­pul bătrânei, scăldat în sînge, a bă­trânului înăuntru,gemetele înăbușite ale acestor două nefericite victime însoțite de strigăte și planșete dis­perate ale câtor­va copii mici, din care unul al criminalului, ținut de nevasta lui în timpul divorțului, Iți făcea imposibilă șederea fără să se podidească plânsul de milă și de groază. Sosind imediat autoritățile, n. Niculescu, judele instructor, d. M. Patron, procuror, N. Andre­­ioecu, polițaiul orașului, comisa­rul, d-rii comunali au dat pri­mele ajutoare victimelor. Bătrânul fu dus imediat la spital iar bă­trâna, transportată în casă după părerea medicilor a fost lăsată a­­colo de teamă ca să nu moară pe drum dacă sguduiturile trăsurei i-ar fi mărit hemoragia internă1. Nici una dintre victime însă n’a murit. Atât bătrânul cât și bătrâna nu vor putea scăpa cu viață. Elevul de li­ceu fiind cel mai ușor rănit a fost și el transportat la spital. Aici s’au făcut primele cercetări, apoi cu toții au plecat la poliția locală unde a fost transportat criminalul pentru a i se lua primul interogatoriu. Interogatorul de la poliție D. procuror M. Patron a luat ime­diat interogatorul lui Ionescu. I. —Ce-ai făcut. Ionescuie ? ! II. —Nu s’a putut alt­fel. I.—Cum, ce fel, esplică-te.* R.—In șease m­oduri am vrut să mă împac cu nevasta mea, însă tot de atâtea ori socrul meu mi-a stat în cale. La primul proces de ali­­metate tribunalul de Botoșani a a­­cordat nevestei mele 10 lei lunar. După îndemnul bătrînului meu socru, densa a făcut apel la Iași și a câștigat 25 lei lunar, când ve­­zându-mi strîmtorat am vrut să tranșez prin a m­e împăca din nou cu nevasta mea. Și ajunsesem, se terminase aproape totul prin a i se da încă 300 lei și mobila care să se depue în roâineie preotului Gh. Ma­­nolescu de unde împăcându-me să se pot lua. Astă­zi fusese ziua ho­­tărîtă pentru aceasta.—cu nevasta m­e învoisem, bătrînul îmi sta însă în contră și ducându-mă la el acasă după cum ne fusese vorba, nici nu găsesc pe nevasta mea și în loc de împăcare îmi spune ca să ei afară. Atunci m’am iritat și am tras un foc de revolver asupra lui. Mai de­parte ce s’a întâmplat nu știu. Interogatoriul, a continuat apoi toată noaptea în cabinetul judecă­torului de instrucție, când a și lan­sat mandat de depunere contra lui Mihai Ionescu. Tribunalul astă­zi va confirma mandatul. Starea victimelor Pentru d. și d-na Guceanu nu sun­t speranțe de scăpare. El se află în îngrijirile d-lor d-r. Goilav și Smertz. Starea lor­­ e disperată. Ele­vul Constantin Guceanu­ se află în afară de ori­ce pericol. Impresia în oraș Impresia e atât de mare încât nu e om care să nu fie adânc emoționat de această oribilă dramă familiară. Senzația e cu atât­ mai mare cu cât criminalul fusese grefier tocmai la cabinetul instrucției. Emil. Situațiunea la Liao-jang — Vezi ilustrația — Ilustrația noastră de astă­zi re­­prezintă o hartă care arată si­­tuație­îea trupelor rusești și ja­poneze la Liao­yang în Manciuria, care după ultimele depeșe a fos cucerit de armata japoneză, de sub comanda amiralului Oyama, va pleca pentru vilaetul Yeșkîub și de acolo după o lună se va întoarce la Salonic. In escursiunile lor agenții ci­vili au primit nenumărate recla­­mațiuni și petițiuni ale căror re­­zolvare a rămas până acum literă moartă. Situațiunea localităților izbite de furia revoluțiunei din anul trecut continuă a inspira cea mai serioasă neliniște, fiind redusă populația într'o stare de plâns. Pentru anul acesta, cuvântul de ordine al bulgarilor pare a fi de a se menține, în atitudinea lor de rezervă, căutând nu­mai ca prin bandele, care evită pe soldați, să țină disciplina și cu­­ragiul în rândurile populațiunei greu încercată. De aceste momente de recu­legere a bulgarilor și de pasivi­tatea românilor caută să profite propaganda greacă înscenând ma­­nifestațiuni, cari nu pot scăpa din vederea nimănui că sunt ar­tificiale și că se datorase mai mult toleranței guvernului oto­man, care crede a găsi un punct de sprijin în agitația paneienistă. Agenții civili au avut ocazia în călătoriile lor să constate de­sigur cât de șubredă e situația grecismului în vilaetul Monas­tir, prin faptul că n'au dat nicieri de greci adevărați ci de bulgari și români patriar­­hiști fanatizați prin influența re­ligioasă a clerului grec, dar cari nu sunt încă în stare să deosi­­bească­ religia de naționalitate. Cu asemenea specimene fabri­cate de propaganda grecească, agenții europeni au venit în con­tact și au putut constata cât de puțini sunt grecii aceia care se prezintă ca să vorbească în nu­mele elenizmului.­ Câtă vreme dar se va îngădui ca biserica ecumenică să abu­zeze de privilegiile sale eclesias­­tice în sensul intereselor politice și naționale ale grecilor și să o­­prească prin violență evoluția națională a elementelor negrece, ordinea și pacea vor fi în per­manență tulburate. Patriarhia și reprezentanții ei eclesiastici nu încetează de a se plânge și a protesta în contra violențelor ce se comit asupra grecilor din eparhiile lor. Acești porecliți greci, ale căror ocrotire și-o însușește patriarhul, nu sunt de­cât niște rătăciți care servesc ca unelte pentru a vă­tăma interesele propriului lor neam. Actele de trădare ajun­­gînd un obiect de reprobare generală, agenții inconștienți ai grecismului cad adesea victime răzbunării conaționalilor lor în­furiați. Pe acești rătăciți martiri ai cauzei pan-eleniste, patriar­hul și presa grecească ’i citează ca model de patriotism și ca o dovadă pentru străinătate spre a demonstra cât e grecească Ma­cedonia ! Sunt, localități unde totalitatea populațiunei e câștigată cauzei naționale. Cu toate acestea bise­rica comunală e în stăpânirea patriarhului prin faptul că pre­otul cu unu sau doui partizani plătiți de arhierei fac cauză co­mună cu aceștia și impun prin ajutorul autorităților turcești ser­viciul divin în limba greacă. A­­ceastă violare a conștiințelor e o cauză permanentă de agitațiuni și conflicte, care degenerează în acte d­e sângeroasă răzbunare în contra acelora pe care mulțimea î i consideră ca trădători de neam. Exemplele de felul acesta sunt așa de numeroase în­cât for­mează aproape regula generală ; despre aceasta au avut ocazia să se convingă agenți civili consta­­tând că puterea elinismului nu se bazează pe nimica concret d­­e efectul numai unor privi­legii din timpurile nebuloase ale trecutului, când pet­usulmanii din Orient erau creștini înainte de­ a fi români sau bulgari. La desvoltarea însă a simțului na­țional, autoritatea spirituală a sectei de la Fanar a început să decadă pe măsură ce se des­coperea că e­hiai mult grecească­­ de­cât creștină-ortodoxă, iar azî a devenit nesuferită fiind-că s’a transformat într’un club curat grecesc. Privilegiile patriarhale, în al­cătuirea societăței creștine din imperiul otoman de azî sunt un non­sens și un germene de dis­cordie și perturbațiune, căci se dă putință unei naționalități să vatăme pe cele­l­alte și speranța de a le suprima limba în folosul unor aspirațiuni politice, cu care însă nu­ se pot solidariza popu­­lațiunile negrece. Dacă deci re­­prezintanții civili ai Rusiei și Austro - Ungariei urmăresc cu sinceritate restabilirea ordinei și păcea în Balcanî, n’ar trebui să se scape din vedere că restabi­lirea echilibrului între naționali­tățile din Turcia trebui să aibe de normă respectul drepturilor lor pe baza unei egale îndreptățiri. Paria. Războiul ruso-japonez — Prin viste. — Un ofițer japonez s’a încercat sa intre în Port-Arthur într’un sac dus în spate de un chinez umplut și cu var în partea de sus. Soldatul rus de sentinelă a dat CB baioneta in sac și vicle­nia s’re descoperit. Atât chinezul cât și japonezul a a fost executați * * Din Cifu se anunță că de câte­va zi­le sosesc acolo un mare nu­mer de japonezi, dintre cari unii sunt ofițeri îmbrăcați civil. Nu se cunoaște causa prezenței lor » . O tînără femee rusă, al cărei barbar­e ofițer pe bordul vasu­lui­­ de războiu «Askold», se în­scrisese la Crucea­­ Roșie ru­sească pentru ca să strîngă pe răniți de pe câmpul de bătălie, cu toate că tatăl său o oprise formul­ele la aceasta. Bătrânul, aflând că fiică-sa i-a călcat or­dinul, a ucis-o. Tribunalul a con­damnat la moarte pe bătrân, care a și fost executat.­­­­ Ziaristul Kirikoyo, corespon­dentul gazetei «Russ» la Liao­­yang, a fost greu rănit în lupta de la 17 c. * . . In lupta de la Liaoyang, gene­ralul Kuropatkin avea un număr de trupe egale cu acelea ale ja­ponezilor. Ele se compuneau din 6 cor­puri de armată siberiana și două corpuri europene, din 144 esca­­droane și 300 tunuri, în total 250 mii de oameni. El pusese să se ridice împre­jurul Liaoyangului 17 forturi înar­mate cu numeroasă artilerie. * ¥ ¥ Revista germană «Militärisches Wochenblatt» scrie : Escadra ru­sească, ce se află încă la Port- Arthur, va trebui cu ori­ce preț să spargă blocul japonez și să scape; alt­fel nu-i va rămânea de­cât ,să imiteze exemplul flotei mări Negre în războiul Crimeei, dis­purându-se ea însăși. —— «Daily Express» publică ur­mătoarea știre din Petersburg : Rusia e pe cale de a pregăti o armată de 160 mii de oameni, compusă din trupe cu mult su­perioare contingențelor siberiene ce luptă acum în Manciuria. Acea armată va fi trimeasă la Karbin. Scopul e de a se pune forțele rusești pe picior de egalitate cu trupele japoneze pentru campa­nia de iarnă, sau de a degaja pe generalul Kuropatkin, dacă ar fi asediat la Mukden. fugări. Un preot belgian a ținut un discurs violent contra lui Com­bes, cu toate îndemnurile comi­sarului de a’șî modera cuvintele Când pelerinii s’au urcat în tren, au strigat : Jos Combes ! * ¥ . Căpitanul francez Meraier, din reg. 3 de cuirasieri, în garni­zoană la Vouziers, a fost osândit de către consiliul de războiu al corpului 6 de armată la 4 ani de închisoare, cu aplicarea lege Bérenger, pentru maltratarea u­nui soldat.* ¹ ¹ Mai multe companii engleze de căi ferate au hotârît să intro­ducă regimul din Statele­ Unite, adică un sistem de clase unice cu vagoane și prețuri absolut uniforme. [ › › « In anul viitor se va ține la Budapesta un congres interna­țional privitor la regimul închi­sorilor. Comisiunea pregătitoare a acestui congres se va întruni mâine în sala de ședințe a Ca­merei deputaților. . * . . Mai multe ziare germane a­­nunță că actualul guvernator al Africei germane de sud-vest, co­lonelul Leutwein, va fi rechemat și înlocuit cu consulul general din Capstadt, baronul Lindequist. ¥ ¥ Alaită­ erî s’a deschis în Olten (Elveția) al șeaselea congres in­ternațional al vechilor catolici. La acest congres iau parte peste 2000 delegați din Germania, Austria, Olanda, Elveția, Anglia, Franța, America și insulele Fi­­lipine. * » In Luxemburg, cinci lucrători italieni, cari au mâncat ciuperci veninoase, au murit în chi­nurile cele mai oribile. Alți pa­tru lucrători zac foarte grav bol­navi, tot din cauza aceasta. * In parcul de la Fredemap (Ger­mania) se încep astă­zi jocurile olimpice internaționale. Sunt foarte mulți delegați, mai cu seamă din străinătate. * ¥ » Din portul unguresc Fiume au plecat la New-York pe vapori­l «Pannónia» 1500 de emigranți polonezi și evrei din guvernă­­mântul Vilneî (Rusia), cari n’au voit să se prezinte la chemarea sub arme. Ei au spus că până acum au plecat la America patru mii de tineri polonezi și evrei t­­ sfaT­ie zî Dulceață de mare.— Moaie o ocă de zahăr în trei litri de apă, curăță ca albușul unui ou, cu lămâie și strecoară. Pune zaha­rul iar la foc leagă cu jumătate șerbet. Apoi aruncă o oca de mare curățate și după ce se leagă bine, toarnă în castron. Se poate pune și un dram de vanilie când fierbe zahărul. « Producți­unea de cereale din lume pe 1904 Ziarele din Budapesta publică raportul ministerului ungar de agricultură asupra producțiunei mondiale a cerealelor pe anul 1904. Din acest raport rezultă că re­colta cerealelor de pe suprafața pământului în comparațiune cu rezultatul definitiv al anului tre­cut, este de 145. 63 milioane de chintale sau cu cinci la sută mai mică. Iată rezultatul probabil al re­coltei mondiale în raport cu cea din anul trecut: 2.824 2.970.58 și adică în Europa (inclusiv păr­țile asiatice ale Rusiei și Turciei). Gria Secară Orz Orez Porumb 1904 milioane chintale 463.32 376.24 190.35 315.56 S3.33 Grin Secară Orz Ovez Porumb 1903 milioane chintale 529.64 418.66 211.49 356T29-154.29 Actuala recoltă este în Europa cu 237.57 milioane chintale mai nefavorabilă. După toate probabilitățile ne­cesitatea de consumațiune pen­­tru anul acesta este de 2929.46 milioane chintale. De sine se în­­ege că aceasta este numai o evaluare aproximativă. Grîul Secară Orz Ovez 1904 milioane 1903 844.15 393.60 291.16 488.43 Porumb 806 69 chintale 883.64 435 64 310.54 513.95 827.15 intiri di îi­strei uitate — Prin poștă — Generalul Trotha, comandan­tul trupelor din Africa germană de sud-vest, telegrafiază cu data de 10 August. Compania Welk a atacat alaltă erî o bandă de The­­reroși la Chamuro și a luat­ 400 capete de vite. Hereroșii au a­­vut 16 morți. Noi n’am avut nici o pierdere. Dușmanul a e­­vacuat localitatea Ot­embo, luând direcțiunea spre nord-est. * * (Jn număr de* belgiani, cari se ntorceau din peterinagiul reli­­ios ce făcuseră la Lourdes (Fran­cia de sud), oprindu-se la stați­unea franceză Saint-Jean, au fă­cut o demonstrație contra lui Combes, primul-ministru fran­cez, pentru că persecută pe el­ la jarul dramei din str. Sfinților Sângeroasa dramă din strada Sfinților continuă a ocupa a­tențiunea unei mari părți din pu­blicul Capitalei. Noi am fist declarațiunea vic­timei și a d-nei David, vecina ei, cari spun că Mauricius Pen­­ch­as bătea pe Eliza Hiller și-i lua toți banii pe cari îî câștiga ea cusottoreasă. Aceasta e cauza, ne spune și victima și d-na David, pentru care Eliza nu voia să mai tră­iască cu Penchas, afară numai de cazul când s’ar fi cununat cu densă. Pe de altă parte, nenorocitul Mauriciu Penchas iubia așa de mult pe Eliza, în­cât sa omorît pentru dânsa. Faptul e curios de tot și încă din primul moment ne-am în­trebat : «Ce s'o fi petrecut în sufletul acestui toner?». Ar fi fost de un mare folos dacă am fi avut și declarația lui, dar Penchas muri sub ochii mei, la spitalul Colțea, fără să poată pronunța vre­un cuvînt. Un prieten al defunctului, d. Nathan Gh­imberg, ne scrie eri că Mauriciu Penchas era un su­flet blajin, un caracter bun, un tâner foarte sentimental și că nici­odată n’ar fi fost în stare să bată pe o femee pe care o iubea. D. Grunberg ne mai spune că nu poate fi adevărat că Maur­­ein ar fi luat bani de la Eliza. Hitler. Ca dovadă ne­ dă faptul că acum rîvue luni dânsa se plimba cu trăsura la șosea. Pen­chas o urmăria tot cu trăsura. La urmă Eliza a apelat la Pen­chas ca să-i dea bani și el s’a executat. D. Grumberg ne mai spune că tot nenorocitul Mauriciu iî cumpărase o mașină de cusut, pe care a luat-o înapoi când E­­liza n’a voit să mai stea cu densul. Ca încheiere nu se mai rela­tează faptul că Mauriciu­ Pen­chas a surprins pe Eliza având velațiuni cu o persoană din elita bucureșteanâ. «Duminecă, ne zice d. Grum­­berg, am vorbit cu victima, și mi-a declarat că ar lua-o de so­­­ție pe Eliza, dar dânsa, în afară­ de cele descrise mai sus, îî mai pretindea c­a să­ se boteze». Dacă­ faptele sunt ast­fel, mi­sterul dispare și cauza sânge­roasei drame din str. Sfinților nu poate fi de­cât gelozia. I Rl. Războiu! Rasil-Japonez (Telegramele «Agenției Române», Londra, 21 August. «Agenția Reuter» află din To­kio cu data de eri, că bătălia de la Liao-tang continuă. Nu se știe încă resultatul ei. Rușii procedează evident, în­­cet la retragere, acoperindu-și retragerea și părăsind terenul numai după o crâncenă împo­trivire. Din toate depeșile sosite re­zultă ca rușii se mențineau încă în ziua de 2 Septembrie st. n. dimineața la Liao-tang. Perderile încercate de japo­nezi se evaluiază la 25 mii uciși și răniți. Petersburg. 21 August Se asigură că linia telegrafică cu Liao-tang funcționează re­gulat. Londra. 21 August. «Agenția Reuter» află că tru­pele generalului Kuroki sunt o­­bosite de sforțările Ultimelor zile. In urma marei creșteri a rîului Tai­siho, nu se mai poate trece prin vadurile sale. Totuși armata generalului Kuroki continuă de a înainta contra localitatea Hei­­jingtai. (Telegrame particulare ale ziarului « Universul»J Japonezii suspendând urmărirea rușilor Londra. 21.— O telegramă sosită aici spune că japonezii au trebuit să suspendeze ur­mărirea rușilor din causa re­­vărsărei rîurilor. Mocirla care s’a format este groaznică. Trupele lui Kuroki sunt sle­ite de forțe. Această depeșă, trimisă din Tokio­­ înseamnă că japonezii n’au isbutit să taie retrage­rea rușilor. Kuroki și-a reîn­ceput azi marșul încet spre Heiangtai. Din contră într’o altă de­peșă din Tokio cu data de azi, se spune că Kuroki a o­­cupat înâlțimele de la H­eiyng­­tai. Mareșalul Oyama a tra­versat azi rîul Tai­siho, care e umflat de pioî. Rușii, în retragere, se con­centrează aproape de minele de cărbuni de la Yentai. Psr­lîk­ile ru­sa-japoneze la Lias-tîrg Londra, 21.—In aceste din urmă zece zile, de când du­rează bătălia de la Liao­­yang, cea mai spăimântă­­toare și mai titanică din toată campania, rușii au per­­dut peste 30 de mii de oa­meni iar japonezii peste 25 de mii.­­Aceasta rezultă și din ra­portul oficial al lui Oyama care certifică despre rezis­tența obstinată și energică a rușilor. Un fort rest­csrnt de ruși. Insule Sah­alin, am­enințată de japonezi Paris, 21,­—«Echo de Paris» află următoarele din Peters­burg : Generalul Stoessel, de la Port-Arthur, telegrafiază că rușii au recucerit fortul Itz­­șan de lângă acea cetate. Japonezii continuă a de­barca trupe în peninsula Coada Tigrului. Insula Sah­alin e amenin­țată de japonezi care proiec­tează să o ocupe spre a-și sta­bili acolo baza de operațiuni contra Vladivostocului Angajarea unei nou­ b­ătălii Londra. 21. — Telegramă din Tokio : Mareșalul Oyama telegrafiază cu data de azi: Continuăm cu urmărirea ru­șilor pe malul de nord al rîului Tan­sido precum și cu atacul contra posițiuni­­or de pe înălțimile Mutehang unde se află încă ruși. Azi dimineață la 9 ore rușii, în retragere, ne-au atacat. Am angajat cu ei o bătălie care continuă. Mare bucuria la Tokio Londra, 21. — Depeșă din Tokio . Astă-noapte au continuat manifestațiile de nedescripti­­filă bucurie a poporului pen­tru victoria trupelor japoneze a Liao-Jang­. O mulțime e­­norm­ă de lume, cu muzici și cu felinare, a făcut manifes­tație înaintea palatului statu­­lui-major, care era iluminat. Un ziarfor­t! b­ombardSrei Portii lui­ Arth­ur, Vas aruncat iu­m de o mină Londra. 21.—Coresponden­tul ziarului Daily Chronicle telegrafiază că Vineri noaptea, trecând într-o zontă chinezeas­că prin fața Portului­ Arthur, a privit bombardarea orașului de către japonezi. El a văzut isbucnind mai multe incendii. — Un vas necunoscut, dând peste o mină pe la ju­măta­tea drumului între Port-Arthur și Cifu, a fost aruncat în aer. A se citi alte amármate la ultima oră? ¥ ¥ Q Misisul ia proM De la coreși. noștri particulari — Pe ziua de 20 August 1904— Craiova Amănunte asupra rebelii­­noi din Cacaleți.—Instrucția cu privire la rebeliunea din­­ Cacaleți, urmează a se face de către parche­tul din Romanațî. Spuneam la timp că primarul acelei comune ca și consilierii s,a fost dovediți ca fă­când parte dintre instigatori. Gale arătate d­e noi au fost întoc­mai și ca o dovada despre aceasta, dăm mai jos textul telegramei pe care d. V. Lascar, ministru de ix­terne, a adresat’o azi d-lui primar Romanescu : «De­oare­ce primarul și consilierii comunei Cacalețî au fos­t capii de­­zordinelor ce s’au întâmplat cu o­­cazia captărei apelor comunei Cra­iova, primarul a fost revocat, iar consiliul comunal va fi dizolvat bi­lele acestea». Lucillus, Călărași Incendii.—Un puternic incendiu a distrus două coșare, 60 duble po­rumb, 30 duble orz, o șiră oVai ne­­treetat și alte obiecte ale lui Ion M. Dumitru, din Hagieni. Pagubele sunt mari. Nenorocire.— Tudora, fiica lui Zaharia Marin, din Dudești , în etate de 12 ani, pe când strîngea surcele pe lângă un cuptor, acesta s’a surpat peste dînsa și a omorât-o.­­Concediul.—D. dr. N. Petpegiu, medicul primar al spitalului Călărași, obținând un concediu de la zile­ a plecat la Constanța. Locul d-sale va fi ținut de d. dr Berenfeld. Diverse. —: D-ni. Florian 81%a­­d­ovici, judecător, C. Ciochină, ju­si­­mar, și M. Niculescu-N­uce, șeful vămei, întorcându-sa din concediu și-au reluat azi ocupațiile. Școlare.— Prefectura noastră a închiriat casele d-lux Pavel Chită, din strada Măgureni, pentru școala de meserii, ce se va înființa î­ 1 Septembrie ca în orașul nostru. Eie la Ostrov? Fălticeni Ancheta… — In urma unui dife­rend iscat între cercul militar din localitate și administrația financiară locală, de­oare­ce comitetul nu re­cunoștea taxele la care fusese im­pus (licență și patentă), d. general larca, comandantul corp. 4 de armată, a delegat pe d. general Lambrino cu anchetarea cazului. D-sa, făcând era ancheta, a con­stat că reclamațiunile cercului u­ti­­litar­­ sunt întemeiate și că, după părerea d-sale, cercul a fost pe nnc* drept impus, de­oare­ce acsta nu se face negustorie. Dar, spre a se­­pune capăt incidentului care luase­­ proporții destul de mari în ultimul timp, și în bună înțelegere cu d-n­. general Pavlo, președintele cercului militar, și Arhim­, administratorul financiar, a ho­tar­îl va careul să con­semneze suma pretinsă a fi dato­rată fiscului până la completa ter­minare a acestei afaceri. Greurîinîa. Ploești ingrozitorul isncen­diu «Ha. calea Vălenilor.—Aseară, pe la orele 5, un îngrozitor incendiu a isbucnit în calea Vălenilor, la locu­ința preotului Atanase Petrescu, da la biserica Sf. Spiridon. Numai grație pompierilor, cari au sosit la vreme, focul a fost locali­zat în grabă, așa ca după două ore de muncă nu mai exista nici un pericol. Pagubele provocate de acest foc ating suma de aproape 1.000 lei Dependințele cari au ars erau a­­sigurate. Inaugurări.— Duminecă se va face, în prezența d-lui prefect Al. Mișu, a medicului de județ și a d-lui inspector sanitar Apostoleanu punerea pietrei fundamentale din Bucov. De acolo reprezentanții autorită­ților vor porni spre Izvoarele și Mâ­neci, unde se vor inaugura infir­meriile locale. Nenorocire.­ A fost trimis în căutarea spitalului locuitorul An­drei Moraru, din Hârsa,­ care a fost grav rănit de către un copac, care a căzut peste el. Coci». Târgoviște Mișarîe subită. — Locuitorul Ghiță Sirh­ion, din com­. Colibașî, a murit subit. B’aie meseriașilor.— Dumi­necă 22 c. la orele 1 d. a., se va ține în sala «Moldavia», o adunare extra­ordinară, a tuturor meseriașilor ce aparțin corporațiunea cisrcarilor, pentru alegerea unui președinte și a doua vice-președințî. Starea semănăturilor, la in­tervalul de la 14—20 c., după ști­rile sosite din interiorul județului, se prezintă ast­fel: Din ultimele ploi căzute, pământul devenind, mai umed, ogoarele pen­­tru­ Semănăturile de toamnă se­ tat cu activitate: rapița, semănată, a resărit­ frumos ; pe alocurea a în­ceput să se semene grâul ; porum­­burile cari au mai rămas bune, a­­dică cele de la munte și de luncile de la câmp, din ploile căzute sau îndreptat mult; islazurile au în­ceput să înverzească, viile sunt frumoase. Vitele, în general, sănătoase, însă cam slabe, din lipsa de nutreț. Sanitare.—In Crângurile s’a de­clarat epidemia de disenterie. Condeîfi. «Khearam sgm Krimnga Ewranas Bin KM Sft üsla É sissripțis pulim finirea în aju­tor fetei ’Eiseila Stavrescu, din str- Atelierului îi ®. 28 In urma apelului făcut de ziarul nostru pentru venirea în ajutor ne­norocitei văduve Evgenia Stavrescui din str. Atelierului, 26, și a copi­lelor ei, am mai primit următoarele sume pe­­ ziua de orî: Suma din urmă . . . iei 489.5. Din inițiativa d-lui Șt. Dumi­­trescu, s’au adunat prin sub­scrip­ie următoarele sume : Din Capitală : St. Dumitresc»fc V

Next