Universul, octombrie 1906 (Anul 24, nr. 269-299)

1906-10-01 / nr. 269

3 BSBOTEm Duminecă 1 Octombrie 1906 Sa­rsa SPECIALIST IA BOALE DR OCHI a fost asistent la cele mai mari cli­nice oculistice din Paris ia, str. ALBĂ No. 2, Brăila __ 1340 Cisse de Hani Englezești 6“"PriceL”„, «­MecIIL« false de Hasi Englezești nNebiruite" s,Nebiruit ©“ C«rp I U « fi Î iit SJ [i0ml Furnisorii Guvernului Englez al HI. S. Regelui, Casa Princiară, Bank of England, Banca Agricolă, Banca Agrară, Principele Satru, Ministerul de Interne, Ministerul de Războiu, etc. Casse de iiei Englezești Gorge Price­p“ ,,De oțel călit „De oțel călit4 , ?De oțel călit \cc 24»©@© Gssse viisdiite Basse vîiiirta 24.000 Gasse vîaâsis taro! Kirschen IC*­— bucurești — fh. 4, STRADA SMÂRDAN No. 4 W« Iară acastose Pepiniera de arbori fructiferi și de ornamente, pentru plantațiuni, pe șosele, fosta proprietate C. C. Datculescu, din comuna Slobozia- Galbenu, din jud. Slimnicu-Sarat, s-a pus in «iesfacere iu totul­u­i în parte, cu prețuri extra­­ordinar* de reduse. Doritorii se vor adresa pentru cataloage la d. loan M. Alexandrescu, senator, R.­Sărat, unde pot face comenzi și lua ori­­ ce informațiuni. 1384 UN MARE MAGAZIN DE Prefectura jud. Bojj Admini­strația judeteană In xkia de 10 (23) Noembrie 1906, orele 11 a. m., se va țin­e la prefectură licitație cu oferte si­gilate, fără drept de supra ofertă, pentru darea în întreprindere a construirea in Craiova a unui Pa­lat Administrativ evaluat 820.000 lei, fie pe locul numit Haralamb, din strada Convențiunea, safi dacă acest loc nu se va putea obține de la Stat pe locul caselor din strada C. A. Rosetti, ce actual­mente servă da local Adminiatra­­­tiv s’au pe orî-ce alt loc s’ar găsi In condițiunî maî favorabile, după proiectul (planuri, deviee, caet de ■sarcini, etc.), întocmite conform schiței aprobată de constitut teh­­nic superior, proiect care se va vedea în cancelaria oficiului teh­­nic județean în toate filele și o­­rele de lucru. Garanția provizorie va fi de 4«/* adică 32.800. Licitația se va face în con­for­­mitate cu dispozițiile art. 72, 83 din legea comptabilităței publice și condițiile generale pentru în­treprinderi de lucrări publice. No. 9.359, 5 Sept. 1906 © 9 arendat 2,1*53: Valea­ Săfletei, județul Tecuci, 500 fălci, acarete, vila superbă, vie,­­moarâ-sa* foc. Se vinde și întreaga gospodărie. — Doritorii a se adresa d-lui Jean Ceelu, proprietar._________ 1474 CARTOF!­EOSE f SE VIND cu VAGONUL preda­­T Craiova de d. ISAC I. ESC­HEPTIALN* la moșia Strâmba, comuna Terje’lu, jud. Romanați. ’ 1353 messSnul SECOLULUI. m set VENISESCU. Combinațiu­nea Ex­tractului de Kola și a Gly­cer­ofosfătului­­ de Calce.—Toate pr­in excelență ! Recon­­stituan­t desăvirșit, fortifică nervii, dfiii­­du-le vigoare. Infai­libil în Surmenagm, l’oi'lifituit pentru fete în epoca des­­voltărei lor. TINEREȚE-VIGOARE Prețul unui flacon lei II 1449 DOAMNA DOCTOR iOSCHUNA-SION S’a întors în Capitală Strada ȘTIRBEHI-VOM No. 19 1377 nuri militare, a fi sosit reg. Vlașca No. 5 și reg. 10 de cava­ler­ie ce fu­seseră în manevră în jud. Prahova. Astă­zi după amiază toți d­uși ofi­țeri ai reg. 5 de infanterie s’au în­trunit la o agapă. Ofițerii din cava­lerie au­ avut un banchet la popota, militară. Ior la societatea de gim­nastică.— Nu începe*« de Luni, 2 Octombrie, societatea de gim­nastică „Călugărenii“ va începe seria exerci­­țiilor. Se știe că zilele de exerciții sunt Luni, Miercuri și Vineri de la orele 5—7 seara. D. general Căpita­­novici, președinte, și întreg comite­tul, va lua parte la inaugurarea exer­­cițiilor din acest an. Expulsare. — Printre grecii ce fuseseră expulsați acum e lună erea și P. Steri­adie arendașul moșiei Mo­ren­ii de jos, cum însă el ceruse a­­cordarea câtor­va zile pentru a’șî re­gula afacerile moșiei nu fusese incă trimis. Azi espirându-i termenul de ședere în țară­, »1 a fost expulsat prin punctul Constanța.. M­81FJLTm F ’zi" Pentru gatarot. — Ung.Li­vă interiorul nasului cu tunsoarea ur­mătoare : Esență de eucalyptos, 5 gr., vaselină, M grame. Mill IM TOATA MIEA Dictatoarea din Florence. —Căsătoria unei regine nu ar stîrni m­ai mult interes printre supușii ei, după cum cetățenii din or­așul Flo­rence, în statul omenean Dacota, au urmărit diferitele faze ale căsătoriei domnișoarei Emma Shephard. Lucrul este ușor de înțeles dacă se știe că domnișoara Shephard era uni­ca fenice din Florence. Orașul Florence s’a ridicat acum de curând grație construirea unei mici bucăți de drum de fier care-l leagă cu marea linie Mineapolis—St. Louis. Nu au imigrat insă în noul orășel de­cât bărbați. Când sosi domnișoara Shepard, entuziasmul cetățenilor trecu ori­ce limite. Ea deschise o cârchură și peste o lună devenise dictatoare. Incasa impozite, dirija lucrările pu­blice, era intr’un cuvînt prefect, pri­mar și regină. După cum era și firesc, toți oră­șenii se aruncară la picioarele ei spre a-i obține mâna, dar ea îi respinse pe toți pentru ochii frumoși ai unui tiner inginer anume Austin, care acum e bărbatul ei. Fericitul soț speră acum șă devină și el regele Florenței americane. O nouă im­ensituni ro­­ân­eascâ In palatul artelor de la expoziția națională, aripa din dreapta, chiar la intrare, se află expusă o invenție, care constă intr’un aparat de centralizare simplă cu control a macazurilor C.F., inventat de d-nii Emilian Po­pes­cu și Ștefan Ilie Vasilescu, funcționari C. F. R., serviciul M Buc. ȘCOALA m MMkWm Gâ­.έva profesori dintre cei mai distinși predau, intr’o școală model, piano, vioară, violoncel, flaut, bel­­canto, principii, armonie și altele, cu un cuvînt tot ce se referă la m­usică. Școala de care vorbim, e menită să dea roade excelente. Totul ne face să fim convinși de aceasta: localul e amenajat după cerințele moderne, în­căperile sunt spațioase, luminoase, aerisite, acustica e excelentă, așa că cursurile predate de profesori dintre cei mai competenți și aprobați de onor, minister, vor da neapărat re­zultate splendide. Director al școalei a fost numit d. Rudolf Widas, îndestul de cunoscut ca profesor de vioară și maestru de orchestră. Apoi mai cităm dintre pro­fesori pe d-nii Eugen Bondy, Ludo­vic Narice, J. Rubinstein, F. Fischer, d-ra K­. Kocșeneanu, d-nii J. Go­ll­an­tz, I. Sigala, Stern L. și alții. Numele, bine cunoscute ale profe­sorilor citați, precum și cunoscuta energie și activitate a capabilului di­rector sunt o garanție hotărâtoare că acei cari vor urma cursurile nouăi școli vor căpăta perfecte cunoștințe muzicale. Examenele se pot da și la stat. Școala se află situată in centrul orașului în str. Smârdan No. 53, coîj, cu Șelari, ceea­ ce e un mare m­antagiu. Instrumentele și materialul școlar sunt din cele mai bune. Până acum numeroase înscrieri s’au și Jacul.mmm SÂMBĂTĂ Cu începere de la 1 Oc­tombrie 2­008, tóte persoa­nele cari vor face re­­vizuiri­­le abonamente, cum și toți abonații cei noul ai ziarului «Univer­sul» vor participa, prin tragere la sorți, la urmă­toarele premii: Un premiu principal de Lel ÎOOO. Doué premium­ de că­te 350 Iei fie­care. 10 premiumi a câte 100 fei fie­care. 10 premiumi a câte 50 iei fie­care. 30 Abonamente de câte un an la ziarul „Uni­versul, beneficiând de toate avantagiile acor­date abonaților. Pe lângă acestea vor mai primi gratis un frumos roman: COLANUL DE DIAMANTE Abonații, sp­re a participa la tragerea premiilor de mai sus, vor primi: Pentru trei luni un bon de remii, pentru ș­ase luni cinci onuri de premii, pentru un an două­spre­zece bonuri de premii. * Ministerul de finance a hotă­­rit ca monedele de nichel neg au­rite, de 10 bani și de 5 bani, să continue a fi primite și după 30 September curent până la 31 Oc­­tombre 1 1­0<j inclusiv, la toate ca­sele Statului, fie în plăți, fie in­ schimb, fără nici un scăzământ. Tot de­odatai ministerul da un termen până in aceiași dată de 31 Octombrie 1908 inclusiv posesorilor de mo­­nete de nichel negăurite de 30 bani, spre a le presanta la casele Statului in plăți, să fi în schimb, fără nici un scăzământ. Aceste termene sunt ulti­mele ce se acordă și după expirarea lor zisele vionete nu vor mai avea putere libe­ratoare. * A­stă­eri, k orele 5 d. a- s’a pus cu solemnitate prima lopată de beton in fundația Umeiului Berești, de pe linia Galați-Beriad. * Un parastas de un an va fi slujit Duminecă, 1 (14) Octombrie, la Î6 ore dim., la biserica Negustori pentru odihna sufletului regreta­tului dr. Ioan Petrini-Paul. Prietenii și cunoscuții sunt ru­gați să asiste la această ceremonie. « In Cleveland, capitala BUUslin­gh» (Amarica), a­rgint «a­nan­tiar românesc „America”­, organ al românilor din Statele-­bute și fa npo­stai ai birem­otlor graco-orientall. Șef-redactor al acestui ziar este d. Vasile Dobrin. Oră in viață lângă Maki nostru confrate transatlantic. ♦ I. P. S. S. Mitropolitu­l Buco­vinei și Dalmației, dr. Vladimir da Kapta, a plecat la A­barai«, unde va­sta mai mult timp. ♦ Ziarul naționalist „Poporul Se­măn“ din Budapesta a fost dat in judecată pentru trei articole, pe care parchetul le-a găsit că cuprind agi­tațiune­a­ contra Statului unguresc. ♦ B. M. Cantacuzino, primarul Ca­pitalei și F. I­. Nenițescu, vice-pre­­ședinte al Camerei, au plecat ori di­mineață cu automobilul la Ploești. Azi dim. vor pleca dnaii D­. A. Greceanu, ministru al justiția­, și M. Raehtivan, secretarul general al mi­nisterului de interne. ♦ Primăria­ Capitalei, a dispus ca de aci înainte câinii ridicați de hen­gheli, să nu mai fie liberați de­cât în cazul când se va plăti în prima zi —adică la ziua prinderei lor — suma de 2 lei, iar pentru fie­care­ din »cele următoare, câte un leu la plus. ♦ Poliția de siguranță din Paris, a cerut siguranței noastre urmărirea amplefatului de bancă Charles August Paul, zis și Solomon Dubois, care a dispărut cu 22.000 lei din Paris, și despre care are informații că ar fi in Romaniea. ♦ A. S. R. ducesa Maria de Saxa- Coburg-Gotha, mama A. S. R. prin­cipesa Maria a României, a plecat de la Coburg la Tegernsee, unde va pe­trece toată iarna. ♦ Ministerul lucrărilor publice va mări platforma portului Cetatea. Lu­crările vor costa 135.000 lei și se vor da prin licitație care se va ține la 30 Noembrie. ♦ D-nii Gr. A4. Sfaoru, contrelor de județ, și Gh. Anastasia, controlor de oraș au fost trecuți unul tactocul celui­lalt. ♦ Societatea generală a funcționa­rilor comerciali din Románk, secția centrală, București, poMică următo­rul apel: Pentru a lua și noi parte la pu­ternica manifestare a vieței noastre sociale din acest an când țara jubi­lează, serbând 40 de ani de progres sub domnia glorioasă a marelui și înțeleptului nostru Rege. Societatea a hotărât să fie in Ca­pitală „un congres al funcționarilor comerciali din țara întreagă“, cu care ocaziune se va celebra și sfinți­rea noului drapel al societății și se va face o dare de seamă asupra mer­sului ei, formulându-se tot de­odată desideratele funcționarilor comerciali. Societatea face un călduros apel la toți funcționarii comerciali și idus­­triali din țară să vie cu toți la a­­cest congres care se va ține în ziua de 26 Octombrie 190S (Sf. Dumitru) orele 8 jam. dim. în sala Băilor E­­foriei. Congresiștii din provincie se bu­cură de o însemnată reducțiune de prețuri pe C. F. R. ♦ Iată buletinul atmosferic al Capitalei pe ziua de ori Vineri, 29 SeptiM­ibre. Temperatura în grade centi­grade : -1- 4 la miezul nopței ; -1- 5 1, 7 dimineața, și -1- 40 ° la 42 ziua. Barometrul a scăzut la 767, iar cerul norei. ♦ Eri înaintea prinsului inginerii bulgari au vizitat Ateneul, palitul poștelor, biserica Stavropoleos, Casa de depuneri, palatul de justiție, bi­serica Domnița Bălașa. După prins eseuri m maiștri au vizităr­ expoziția. ♦ Asociația generală a studenților, roagă pe d-nii studenți, să vie în număr cât mai mare la gara de Nord astă-seară la orele 8, spre a face o primire cât mai frumoasă și demnă fraților noștri din ținuturile Brașo­vului, cari vin să ne viziteze expozi­ția naționala. ♦ A. S. R. Principesa Elisabeta și-a serbat eri a 12-a aniversare a naș­terei. ♦ B. I. Sărățeanu, sub-șef de bi­­rou in direcția învățământului pro­fesional din ministerul instrucțiunei, a fost trecut în aceiași calitate în direcția învățământului secundar în locul d-lui Șt. Eftimescu, trecut la învățământul profesional. ♦ I­. I. Giurgiuveanu a fost li­cențiat pe ziua de 1 Dctombrie a. c., din funcțiunea de impiegat definitiv cl. II in serviciul ad­ ț­iei C. F. R. ♦ D. I. Grădișteanu, ministrul lu­­crărilor publice, a plecat ori Înainte de amiaza la Ploești. ♦ M. S. Regele a conferit ordinul „Coroana României“, in gradul de comandor, vicontelui de Bengheim, maestrul Curței A. 8. Contesei de Flandra. ȘTIRI ȘCOLARE * Pentru întregirea numărului de elevi trebuitori in clasa I a. c., la școala de arte si meserii din Iași și București, concurenții se mai pot în­­scri la concurs pentru restul locurilor până la 45 Octombre, când vor fi su­puși la un concurs în aceleași condi­­țiuni cum s’a urmat pînă acum. * Cursurile școalelor secundare din întreaga țară, vor începe regulat de Luni 12 Octombrie c. ♦ D. Mihăilescu, profesor de comp­­tabilitate la școala comercială ele­mentară din București, a fost trans­ferat la a doua catedră de co­mptabi­­litate de la aceeași­­ școală. • D-na Isabela Sadoveanu, profe­soară la școala profesională de fete din Focșani, a obținut un concediu de un an spre a-și continua studiile în străinătate. ȘTIR] E«E8 ȘI FINANCIARE ❖ Ministerul de finanțe a prelun­git până la 1 Ianuarie 1907 terme­nul până când toate obiectele din metale prețioase vor trebui să fie marcate. ȘTIR JEmÎTARE ♦ D. medic locot.-colonel Popescu Grozeanu Dum., medicul șef al div. 4, a fost numit membru în comisiu­­nea de examinare a medicilor căpitani aspiranți la gradul de maior, în lo­cul d-lui medic loc.-colonel Călinescu Mih., medicul șef al diviziei 8. ❖ Manevrele corpului II de armată s’au sfirșit alaltă­ ori. Operațiile au ținut de Vineri, 22 Septembrie, pînă Jouî, 28 Sept. Ele s’au făcut in jud. Ilfov și Prahova, între București și Ploești. S’au dat lupte de brigadă in valea Vlastei, pe platoul Tâncăbeștilor și la Lupoaia. Ultimele două zile au fost consa­crate luptelor pe divizii, ce s’au dat la Mălăești și Gorgota. Trupele garnizoanei București s’au înapoiat alaltă­ seară. Ele au fost desconcentrați rezer­viștii. ȘTIIU JUDICIARE . Poliția a surprins zilele acestea pe d-nii Popota Mate și L. Caste­lan, reporteri , ziarul „Adevărul“ pe când șantaja« P ® â­ir­ "Fessler din Capitală. Actele dresate în această privință au fost înaintate eri parchetului, care a însărcinat cu instrucția afacerei pe d. judecător Ionescu-Dolj de la cab. 2. Cei daca ««portei* *a dispărut din ȘTIRI ARTISTICE — Artistul Monmurea&a va da lke, la 2 d. a., la sola Eforiei, o reprezentația cu comedia „Doctorul stră voe“, de Moliére. — Dumiarca sa va deschide, la pă­tata­ Ateneului expoziția de pastei» a d­ad Cecilia Gutzesen Kunzer a câ­­«o reputație la streină­tata e deja sta­fama. BIBLIOGRAFII A apărut : — „Foaia literară“ 4 Ploești. Un »umăr 10 bani. — D. N. Ține își va tipări la cu­rtat conferințele pe care la­« ținut prin diferite oraș». JB. A. Z Sergentul.—«Pușca la umăr­­... Pușca la picior... Pușca la umăr!­.» Da bine, dobitocaie, de ce nu duci pușca la umăr când îi comand­ Soldatul. — Hi, hi, hi... Pa de mare prost mă ții, d-le dier yeni, pare că nu știu ei, ci di­scând spui pe urmă iar: «Pușca la picior!» m la ••Mk*«ȚIE E astă­zi cunoscută aproape de toată lumea importanța și utiliatea chi­­rurgiei­ dentare, precum și marele pro­grese realisate de această specialitate în ultimele 2 decenii. Pe când, îna­inte, tratamentul și conservarea din­e­i era foarte primitivă, dentiștii se stafi la scoaterea dinților și înlo­cuirea lor printr’o protesă de cauciuc; astă­zi conservarea lor a ajuns la cea mai mare perfecție. Publicul a avut ocasiune de a vedea aceasta in secția de chirurgie­ den­­teră aranjată în palatul Industriei. D-ral dentist Eh­nenbaum presinză o colecție de lucrări foarte variate și numeroase din care se poate vedea și admira, toate progresele realisate de această specialitate. Regretăm că spa­țiul nu ne permită a descrie acele colecții cel puțin în parte ; totuși, ca exemplu, vom cita : Piesele marcate cu No. 5, 6, 7 și 8—mașini pentru regulirea anomalii­lor dinților, No. 46—un model re­­presintând o gură înainte de trata­ment ; No. 17—aceeași gură după tratament, dinți artificiali fără placă pe cerul gurei, construite după dife­rite sisteme ; No. 25—prestntă o gură în care toată partea stângă e cu to­tul deteriorată de carie, unele din co­roane distruse în parte, altele cu totul. Partea dreaptă demonstrează cum toate aceste defecte au­ fost reconsti­tuite prin parcelan-email, așa că cu ochiul liber abia se pot distinge. Nr. 26 prestntă o gură în care n’a mai rămas de­cât câte­va rădăcini și pe aceștia e montată toată dantura, însă fără plasă pe cerul gurei, pu­­tându-se totuși scoate și pune la loc după voință. După cum am spus, colecțiile sunt prea numeroase spre a se putea des­crie. Putem însă conchide că d-rul Eichenbaum și-a dat multă silință și a depus multă muncă, pentru ca lumea să vadă și să se convingă de foloa­sele ce le oferă această artă și colec­țiile expuse sunt eu drept cuvînt o podoabă a acestei secțiuni. Oborul din Capitală Vineri 29 Septembrie Târgul ln general a fost foarte slab. Prețul cerealelor La prețul cerealelor a fost era o ușoară urcare in raport cu pre­țul din precedenta zi de obor. Griul de calitate bună se vinde cu 68-73 lei kila. Cel de calitate mai inferioară cu 57—68 lei kila. Orzul cu 44—50 lei kila. Ovăzul cu 39—46 lei kila. Porumbul cu 48—56 lei kila. Prețul nutrețului Finul de calitate bună se vinde cu 52—58 lei mia de kgr. Cel de calitate mai inferioară se vinde cu 43—52 lei mia de kgr. Paele de melci păsăresc se vind cu 40—50 lei mia de kgr. Cele­l­alte feluri de pae au 47—26 lei mia de kgr. Prețul lemnelor Lemnele sunt foarte scumpe. Mia de datagrame de cer s’a vindut cu 26—28 leî. Lemnele de cer cojite se vind cu 28—2 ft,­lei mia de kgr. Lemnele amestecate s’au vindut cu 20—24 lei mia de kgr. In ce privește prețul vitelor nu e nici o schimbare față de prețul lor din precedenta zi de obor. Marea nenorocire de la Piteasca-Pasărea (îîlov) Soția locuitorului Dumitru Sandu, din com­. Piteasca-Pasărea (Ilfov) s’a dus alaltă­ eri la câmp împreună cu un fin al ei și cu o altă femee ca să culeagă porumb. Seara eî au avut imprudența ca să improvizeze din coceni o colibă și să se culce într’iisa, după ce mai întâi a făcut foc înaintea ei. Peste noapte, coliba din cauza Scânteelor, a luat foc și flăcările au coprins pe cele trei persoane cari dormeau într’însa. Băiatul, cu numele Constantin, a ars cu desăvârșire, femeile însă au scăpat cu viață dar au arsuri grave aproape pe întreg corpul. Ele au fost duse indata la spital. ____________ N. T. Agricultură și comerț București, 29 Septembrie* CEREAXIE Ultimele vânzări și cota pieței Brăila pe ziua de 27 Septembrie Grâu de 76­2 kgr. cu 2 °­0 cor­puri streine, hect. 11.200 cu lei 43.40 ° in kgr. șlep Bulina. Grâu de 78­/2 kgr. vag. 150 cu lei 43.45 °/0 kgr. in vagon la gara Tecuciu. Grâu de 71—79 kgr. vag. 66 cu lei 11.70—13.75­/0 kgr. Secara de 67—71 kgr. vag. 23 cu lei 10.90— 11.15 °/6 kgr. Orz de 573j* kgr. hect. 3080 cu lei 10.25<70 kgr. șlep Bră­ila vagoane 23 de 54—661/2 kgr. cu lei 9.90—11% kgr. Ovăz de 401/2 kgr. hect. 3950 cu lei 11,25% kgr. șlep Brăila și vag. 15 de 37% -41 kgr. cu lei 10.90—11.46% kgr. Fasole vag. 8 cu lei 23— 26.75% kgr. Cereale aflate în docurile Brăila la 27 Septembrie Grau tone 13996 Porumb tone 3669 Orz tone 3648 Secară tone 101 Ovăz tone 256 Total :... tone 21570 Uniraxie depeși (Telegramele noastre particulare) Cota cerealelor in străinătate Budapesta, 28 Septembrie. Grâu Oct. cot. 7.22 scă. 2 h. Secară Oct. » 6.47 urc. 4 h. Ovăz Oct. » 7.12 urc. 8 h. Porumb » 5.47 scă. 2 h. Berlin, 2­8 Septembrie. Grâu de Dec. hi. 178.50 urc. 25 e. Secară de Des. » 160.26 urc. 60 c. Porumb Dec. » 128.— scă. 50 c. Paris, 28 Septembrie. Grâu de Oct. fr.23.80 urc. 20 c. Făină de Oct. » 30.80 urc. 5 c. Uleiu de colza Sept.77.—urc. 75 c. New-York, 28 Septembrie. Grău disp. cent. 79% scă. % c. ftrâă de Dec. » 81% scă. % c. Utafc&de Matt » Wk.sck. % c. Pormb <risp. » 54*/* sg*. % c. Porumb Bec. » 51% scă. % c. Porumb Mat » 49% scă. 1/g e. Chicago, 28 Septembrie, Orta Dec. cent. 73% scă. % c. Griul de Mai » 78% invariabil Porumb de Dec.» 41% scă. % c. „Porumb de Mai 49% scă. 1/g c. mmm iresponsabil Ștefan Nicolae, în etate ca de 60 ■ani, lucra astă primăvară la o bru­tărie din Comănești (Bacău). El dor­mea într’o odae cu un alt lucrător cu care se afla în strânsă prietenie. bntr’o noapte Ștefan Dumitru, tre­­zindu-se din somn, a luat un cuțit și apropiindu-se de patul tovarășului lui i-a aplicat acestuia mai multe lovituri până l’a omorât. Parchetul de Bacău, bănuind că Ștefan Nicolae n’ar fi in mințile lui, l’a trimis la București spre a fi su­pus unui examen medical. In acest scop s’a numit o comisiune compusă din d­oii N. Stoenescu și N. Minovici, medici legi­ști pe lângă trib. Ilfov. După o observațiune de câte­va luni, medicii experți și-au depus elî raportul conchizând la iresponsabili­tatea lui Stefan Nicolae pentru crima ce a comis. Opinează insă ca el să fie internat într’un ospiciu de alienați, de­oare­ce suferind de epilepsie larvară ar putea comite și alte emine. Raportul va fi trimis »Rele aceste» parchetului de Bacău._____IV. T» Lilimé iaforisit din­ SÂMBĂTĂ. ♦ Din raportul anual al com­paniei mașinilor de sens ,,Yost“ constatăm că mașina ,,Yostu a fost distinsă până in prezent cu 25 me­dalii de aur, 1 ,,Hors concours“ membre du­­ Jury și 1 Grand Prix. Aceste sunt cele mai mari dis­­tincțiuni pe care o mașină de scris le-a obținut vre­odată. ♦ D. Tudor Rădulescu, directorul general al regiei, a fost însărcinat să negocieze cu guvernul sârb în­­cheerea unei convenții comerciale între Serbia și România. D-sa împreună cu d-ni. Paul Gre­ceanu, deputat, Morandini, sub-di­­rectorul vămilor și Burghelea sub­director al serviciului consular, vor pleca Sâmbătă la Belgrad. ♦ Membrii congresului învățămin­­tului artelor industriale și al mese­riilor au trimis o telegramă de mul­țumire d-lui dr. Istratî, comisarul ge­neral al expoziției naționale, pentru sprijinul acordat acestui congres. Membrii adunărei jubilare a socie­tăței farmaciștilor din România i-au trimis o telegramă identică, sem­nată de d. dr. N. Angelescu, preșe­dintele societăței. D. Vlaicu, directorul școalei co­merciale române din Brașov, plecând din țară, după vizitarea expoziției, a telegrafia­ d-lui dr. Istrati, mulțu­­m­indu-i călduros pentru atenția acor­dată acelei școli. ♦ Creditul agricol a intervenit pe lângă prefecții de județ să dea ordine inspectorilor comunali să înainteze de urgență liste de comunele în cari s’au distribuit produse pentru hrană locuitorilor, pentru ca să poată lua măsuri ca aceste datorii, exigibile de multă vreme, să fie încasate ♦ C. căpitan Frim Const., din ba­talionul de geniu de cetate a fost nu­mit ajutor al comandantului acelui regiment. ♦ Consiliul de igienă al capitalei se va întruni Marțea viitoare, sub președinția d-lui primar M. Cantacu­zino. In această ședință d. ing. Lindley va da explicațiuni asupra lucrărilor de la Ulmi pentru alimentarea capi­talei cu apa de care mai are nevoe. Apoi se va discuta chestia locuințeter insalubre. ♦ Medicii comunali ai Capitalei au fost autorizați să exercite un content serios asupra ceaiului care se vinde pe piața capitalei, de­oare­ce se vind pe o scară întinsă ceaiuri falsificate. ♦ Astă­zi d. a., la orele 3, se va întruni comitetul Bursei din Capi­tală, având la ordinea zilei următoa­rele chestiuni: comunicări și cereri ; admiterea la cotă a obligațiunilor creditului viticol; cererea de admitere la cotă a soc. anonime româno-ita­­liană a industriilor textile; cereri pentru admitere de revizuiri. ♦ Juriile de la expoziția națională lucrează cu activitate pentru clasifi­carea expozanților cari vor fi premiați. După 1 Octombrie va începe să se publice listele premianților. ♦ Sub-locotenentul in rezervă Al. Monferato, din reg. 10 Putna, a fost trecut în poziție de reformă pentru infirmități. ♦ Absolvenții facultății de farma­cie, cari au dat în Iunie a. c. al îll-lea examen probatoriu­ de farma­ciști, se vor întruni Luni 2 Octom­brie, la orele 2 d. a. la facultatea de medicină, spre a lua oare­cari hotă­râri. ♦ D. Chr. Malbasovici a fost nu­mit secretar inspector al camerei de meserii din Iași, în locul d-lui Isbă­­șoiu, care a fost numit în aceiași ca­litate la Ploești în locul ocupat de d. Becescu. ♦ D. Th. Galeriu, șeful serviciului silvic, a întocmit un tablou de toate pădurile statului vândute la licitație pentru tăere. Acest tablou va fi su­pus aprobărei d-lui ministru. ♦ Eri a continuat la institutul me­­dico-militar din Capitală cercetarea tezelor candidaților pentru primirea in institut. ♦ O telegramă ne-a anunțat era că conflictul vamal dintre România și Turcia a fost aplanat, guvernul român permițând importul struguri­lor in coșuri bine ambalate și având o greutate brută de 30 kigr. Până acum greutatea era de 15 khilograme. Importul strugurilor de baștină, mustiți, striviți, etc., destinați fa­­bricațiunei de vinuri, a fost și ră­mâne însă interzis, conform dispozi­țiilor introduse in regulamentul pen­tru combaterea filoxerei. Prin urmare satisfacția dată Turciei e parțială. Guvernul nostru n’a permis impor­tul necondiționat al strugurilor din Turcia pe motiv că neexistând acolo un servieta de agricultură bine or­ganizat nu s’ar putea garanta că în ținuturile Turciei nu există blakro­­tut, o boală care e foarte periculoasă pentru vii. Alt motiv e ca nu cum­va strugurii grecești să fie naturali­zați în Turcia și apoi exportați la noi, exportul fiind absolut liber. ♦ O sută de lucrători de la fa­brica de încălțăminte Mandrea, din Capitală, s’au pus în grevă din cauza unor rețineri ce urmau a li se face din salarii. Greviștii s’au adunat ieri la orele 2 jum. d. a. la cercul „România muncitoare“. WTAMPLAM am CAPITALA Hoți de trenuri E o profesie foarte rentabilă, după cât pare, pungășia prin trenuri, de se îmbogățește colecția poliției de pungași C. F. R. cu atâtea speci­men. De ieri încoace această ed­ecsie a sporit cu încă dent onorabili : Avram­­­­ Apsadorff și Avram Baufmainu nu au fost surprinși în flagrant delict de sfeteniseală la Chitilă. Accident nenorocit Lucrătorul italian Rovanceli An­gelo, de fel din Treviso, a fost ieri victima unui accident nenorocit. O căruță de brutărie, condusă de un ne­­băsător de seamă, a dat peste nefe­ricitul lucrător și i-a rupt un picior, pe când trecea pe splaiul Brânco­­veanu. Rănitul a fost internat la­ spitalul Colțea, unde i se dau acum îngrijiri, iar poliția caută pe căruțaș care a dispărut. Vînător fără câine Suntem în vremea vinatului. Ie­purii și prepelițele fac cu ochiul vi­­nătorilor chiar în marginea Capita­lei și lui Ștefan Dumitrescu îi lăsa gura apă. Avea pușcă, dar n’avea câine, și vînătoarea fără câine n’are haz. S’a întâmplat insă să aibă câine de vinătoare d. Naum Christea, din str. Turturele și Dumitrescu, fără să stea mult la gânduri, cum i-a venit la îndemână, s’a făcut stăpân pe el și... pe-aci ți-e drumul. Proprietarul câinelui însă n’a dat pas lui Dumitrescu să iasă nici pe barieră și a și pus mâna pe el, cu ajutorul circ. 38. Că hir, că mir, ba că e al meu, ba că e al lefi, amatorul de vînă­­toare cu câinele altuia a fost nevoit să înapoeze păgubașului câinele și a­cum așteaptă să plătească și chirie pentru cât l’a ținut, cu câte­va zile­­ de închisoare. Efectele vîasta îi și Mustul e șugubeț. Aspru cum e și cum a început să înțepe la limbă înăsprește relațiile dintre prieteni. Ca dovadă e faptul că prietenii Trincu Constantin și Ion Lupu dintr’o cinste cu mult—nu prea mult mult de si­gur—au ajuns la păruială, ba încă Trincu a pus mâna și pe cuțit și a tras o lovitură in picior lui Lupu. Infierbîntații au ajuns unul la sec­ție și altul la spital. Negustor nenorocos Lui Isidor Gold pasă-mi-te nu-i prea mergea bine cu negustoria de haine vechi cu care se îndeletnicea. Vroia omul să cumpere și n’avea ce. A văzut însă niște haine intr’un cuier la d. Filip Iordănescu, din str. Cărămidari 16 și le-a pus gând rou. Ca om fără noroc ce e­lsidor, s’a întâmplat ca păgubașul să dea peste el tocmai când credea că a făcut ne­gustoria și ce-a pățit numai pielea lui știe. A pățit’o iisă atât de lată în­cât acum e pe coaste la spital la Co­­lintina. Arsă cu foesstra. Aseară a fost dusă in stare gravă la spital la Colintina fetița de 13 ani Lucreția Munteanu, din str. Dogari­lor 135, care, spălându-­și cu benzină niște mănuși, s’a apropiat prea mult de lampă și benzina a luat foc. Fetița a suferit arsuri mari la față și la amindoue mâinile. Nărăvaș din fire Servitorul Ion Târnoveanu, de fel din Transilvania, fusese isgonit din țară acum câtă­va vreme, de­sigur nu pentru cine știe ce fapte bune. Se dădubcise însă omul cu viața de București și a făcut ce a făcut și s’a întors în capitală. Ca om care nu’î plăcea să stea fără lucru a intrat în servieta la d-na Ză­­nescu, din str. Romană 103. Tot așa însă cum­păravul din fire n’are lo­cuire, Tîrnoveanu a profitat de pri­mul prilej și a furat stăpânei sale 40 leî. A urmat arestare și va unna iarăși isgonire. 8­»ott«r subțire Spoitorul Niculae Neagoe vroia cu orî­ ce preț să spoiască trei tingiri ale femeei Zinca Dumitrescu, din str. Tudose State și ținând să’i facă o surpriză s’a furișat binișor în curte, a pus mâna pe tingiri, Ie-a înfășu­rat intr’un palton bărbătesc ce a gă­sit la îndemînă și a plecat cu ele cu gând să i­ le aducă... altă dată. Comisarii din partea locului cari nu înțeleg însă ast­fel de gentilețe, nu au dat pas lui Neagoe să facă și el un serviciu cui­va și l-au turnat la răcoare. Diverse Accidente. — Victor Galu, din str. Gherase 11, băiat în prăvălia d-lui Nae Christescu, a căzut pe scară pe când vroia să se coboare in pimniță și s’a­ rănit la cap. El e îngrijit a­­cum la Filantropia. — De pe o schelă a unor case in construcție, de pe str. Puțu­lui Cră­ciun, a alunecat era salahorul Marin Giovane. Cu o coastă ruptă și umă­rul scos din loc salahorul a fost dus la spital. Rănire. — La spitalul Filantropia a fost adus pândarul Tom­a Gheorghe de la O vie de lângă Herastran, care s’a rănit la brațul drept pe când în­cărca o pușcă. Escrocherie.—încasatorul Ion Ma­­rinescu de la soc. Arhitecților ro­mâni, cu sediul în str. Regală 11, a dispărut cu o sumă de bani din in­­casări. Bătie țigănească.—Lac de țigani fără bătae cam greu să se poată. A­­seară, în câmpul Moșilor, într’o lae de țigani ce se întorcea de la munca câmpului, s’a încins o bătae în lege. În invălmășală, țiganul Costache Ștefan, de fel dta M­­oinești (Dâmbo­­vița) a tras țigănceî Tudora Stan, de la Coliutina, o lovitură atât de sdra­­vănă la braț in­­cât i s-a rupt. Ră­nita a fost dusă la spitalul Colintina. Furturi.—De la d. colonel Vlădo­­ianu, din șos. Kiselef s’a furat din grajd o iapă cu mânzul ei. Se bă­­nuește că hoțul ar fi un geambaș din obor, anume Marin. — D-na Elena Ghițulescu, din str. Smârdan 20, a reclamat că i-a fugit servitorul Mihai­­ Ion, după ce i-a furat o sumă de bani și lucruri din casă.­­ Circ. 22 a arestat pe Constan­tin Zîmbreanu și Ion Stan Deleanu cari au furat 115 lei, spărgând un cufăr, de la Ion Marin Olteanu, lu­crător la magazia uicei viteze din­­ str. Eduard Grand.­­ Agenții de la circa 30 au pus mâna pe Iancu Vălcănescu tocmai când se pregătea să intre la femeia Zoia Călin, din str. Măgureleie 54, cu gândul la furat. Serviciul Telegrafic ai ziarului „K­niversizi”' TELEGRAMELE PARTICULARE ale ziarului «Universul» Piața cerealelor, pescăria, cota apei.Șezătoare literară Brăila, 29.—Piața continuă a fi neschimbată. Se fac puține afaceri din cauza stocului mic de sosire. In piața pescăriei au sosit 46.000 kgr. pește. Ciortocrapul s’a vindut cu 55—90 ; ciortanul cu 28—37 ; ciortănica 28—33 ; șalăul 50—120 ; avalul 327—32 ; știuca 28—47 ; ba­­bușca 11—25 ; somoteiul 42—64 ; bibanul 17—26; albitura 10—33; nisetrul 170 ; cega 192—325 ; icrele de nisetru 14—18. Apa crește. Cota este 2.48. La Bechet, T.­Măgurele, Giurgiu stațio­nară. In restul cursului scade. In port sunt 21 vapoare. — Mâine va fi o șezătoare literară la teatrul Regal pentru mărirea fon­dului bibliotecei „Petre Armencea“, bibliotecă ce va deveni publică. Crimă Botoșani, 29.—Aseară, pe la orele anait 4$ s'a tecii, un mom­­struos vioi de către acarul _ Costache Neaițoî de la cantonul No. 141 a­­supra copilei Sevasta I. Schiopu de 7 ani. Cum era noapte și autoritățile în­chise, nu am putut controla știrea. Astă­zi plecând la fața d­evând, am Ra­flat următoarele: Copila Sevscita din Lozoaia, fiind orfană, a fost dată în serviciul acarului Const. Neailov de către o mătușă a ei, Dochița Luca. Soția lui Nem­țol anume Maria, a­­nunță eri oficiul stărei civile că a Încetat din viață numita copilă Eg) urma căderea din podul cantonului, unde se zice că s’ar fi suit să ia niște nuci. D. dr. Șt. Coșereanu, plecând la fețs locului pentru a constata moartea a găsit copila așezată pe un pat, a­­vând pe suprafața corpului mai multe centusiuni și echimose. Medicul bănuind a fi o crimă la mijloc, a anunțat secția 4-a. C. co­misar Grigorescu a ordonat arestarea soților Nenițov și transportarea cada­­vrulu­i la spitalul comunal. Tot­odată ,a fost anunțat și parchetul. Proces amânat.—Inmormin­­tare.—Mi­verse. —Arestare.— încercare­a le sinucidere Galați. 29.—Tribunalul a amânat procesul dintre serviciul maritim ro­mân, societatea austro-ungară de navigație, societățile de asigurare și frații Mendl, pentru abordagiu. In urma cererea avocaților A­vi­nes­cu și Brezeanu, din partea Statu­lui, s’a­ anulat prima expertiză, nu­­mindu-se ca experți nouî comand­e­­ria Spiropol, Negru și Bărbieri.­­ Azi sta făcut înmor­întarea profesorului Andreescu. Au urmat carul funebru profesorii și elevii li­ceului. Cordoanele au fost purtate de profesorii Pivniceru,Pacu, Calmuțch­i și Frățilă. La biserică a vorbit prof. Vasilescu, iar la liceu elevii Gheor­­gh­iu și Băjescu. — Escursioniștii din jud. Tulcea, cari se înapoiază de la exposiție, au plecat azi dimineață la Tulcea. — Vaporul român, care face cur­sele între Galați și Tulcea, a sosit cu o întârziere de o oră, din cauza ruperei heticei. — Siguranța urmărește pe Ioan Florea, din Gănești, dispărut după ce a furat și escrocat bani de la mai mulți consăteni. — Aurica Dumitrescu a încercat să se sinucidă dând acid fenic. Ea a fost salvată. Alergării.—Turiști.—Furt în tren Iași, 29. — D. Mihai D. Sturza a timis comitetului organizator al aler­gărilor de cai, suma de 2000 lei spre a constitui un nou premiu. — Ere au sosit în localitate cu automobilul două turiști din Cernăuți. După un repaus de câte­va ore dânșii au luat drumul spre Bucu­rești. — Un necunoscut a sustras la tre­nul spre Iași suma de 8000 lei la bancnote germane comerciantului I­­sidor Bertheim, originar din Berlin. O noua licitație pentru a"Sa­cerea apei" la Iași Iași. 29. — Consiliul comunal al acestui oraș, ținând astă­zi o ședință e­ctra­ordinară, a anulat prima lici­tație pentru lucrările aducerea apei. S-a fixat o nouă licitație peste 45 de zile. Bătae gravă Mizil. 29. — Alexe Petre Obreno­­vici și soția sa Anastasia, au fost bătuți foarte grav de niște țigani din str. Agriculturei. Ambii au fost transportați la spital. Preot criminal depus R.­Sărat. 29. — In urma unei zdrobitoare dovezi aduse în contra preotului C. Manta, din Urechești, dovedit ca autor moral al asasi­nării preotului. P. Mărculescu, d. judecător de instrucție Ca depus în arestul local. Cazul acesta a produs o enormă senzație in orașul nostru, dată fiind vârsta înaintată a preotului, peste 86­ ani. Vă vom­ ține în curent cu tot ce va mai urma în această afacere. Crimă.—Moarte subită. — In­strucție. — Timpul Târgoviște. 29.—Aseară, la orele 4, Gheorghe Varjoghe din Bella, in­tervenind să scape pe fiica sa de bă­taia ginerelui sâu Ghiță Ilie Soro­­bonțea, acesta din urmă luă o pușcă și o descărcă în pieptul socrului säu. Victima a murit instantantefi. Criminalul a fost arestat. Substitutul Cezianu pleacă astă seară la fața lo­cului. —­ Tudora Chioru Miroiu de 70 ani, din Frasin culegând porumbi­a a murit subit, azi dimineață. Nefiind nici o bănuială, parchetul a autorizat inmormân­tarea. — Instrucția micilor dorobanți a început la toate școalele. — Timpul e friguros. Afilin Afir RIA Mill............ BIM STSSEIMÜTATS Relațiile diglo-germ­ane Londra, 29. — Sub-secretarul de stat Winston Churchill a spus ca este o absurditate a se susține că amiciția anglo-franceză ar pu­tea avea un caracter amenințător pentru Germania. TELEGRAMELE PARTICULARE ale ziarului ..Universul 1-Bin *trei ®atate Grațierea unui mitropolit grec Viena. 29. — Telegramă din Constantinople­. La patriarh­­atul ecumenic se asigură că este apropiată grația­­rea mitropolitului de la Anchialo și a­ celor­l­alți 13 greci, cari au fost arestați acolo. Chestia taxelor de import in Turcia Viena, 29. — Telegramă din Constantinopol. Consiliul de miniștri a hotărît să recomande sultanului de a primi condițiile puse de ambasa­dori în ultima notă, cu privire la sporirea cu 3 la sută a taxe­lor de import. Relațiile comerciale ruso- japoneze Berlin. 29. — Telegramă din Petersburg. Consulul japonez a preantat guvernului proiectul instituirea unei mari societăți comerciale ruso-japoneze și a unei banci co­merciale. Remonstranțe bulgare la Poartă Viena. 29. — Telegramă din Constantinopol: însărcinatul de afaceri bulgar, Patefi, a comunicat Porțe, asasi­natele bulgarilor comise de ban­dele grecești, despre care s’a vor­bit, și a făcut amicale remon­strante. Agitație anti-germană Berlin, 29.—In Posnania și în Prusia occidentală se întinde prin­tre polonezi agitația contra Invi­tăm­in­tului religios al copiilor po­lonezi în limba germană. Chiar și archiepiscopul Sta­­biewsky a declarat că recunoaște ca drepte fjiîn a scrie fialomta Uâix^ O"" hitel 1407 id Wolver­hampton. Wolver­hampton. BATOZE» porumb JUT ST OH" 011 abut*; prevă*ule cu elevator auto­matic, Model 15­06/7 perfecționat, Pro­­ducțiuni zilnice 200 și ÎÎOO’ bile mari­­ recrute fără risipă și spărturi in con­­dițiuni economice. Mașinile sunt prompt livrabile. Modele se află expuse în­ depozitele mele, precum și în Pavilionul casei la Expoziția Generală reaiănă UNICUL DEPOZITAR V. STAADECKER­I"D E Misoan­a trmști as sals București, str­ Smârde» 20, Brails. Ch­im, Baîașau­l C­RAIOVA Am onoare­a aduce la cunoștința Onor, clientele din Oltenia pentru înlesnirea d-lor am Înființat in orașul Craiova H­T 48, STRADA UNIRE 1, 48 (lângă Banca Comerțului) A111 fi ¥«la CRETI Î ȘI CUSUT­at cu armele de vinătoare cele mai moderne, caiibine, rerifi­­cariu­e, articole de vinatoare, etc. Biciclete dux cel ci,—precum si Mânut de Cusut cele mai perfecționate, etc. — PUL­­­URI REDUSE — — VIDZare &li. in xs<tsf SS1. 1= ». ZISMAN TORMISOH RIt CSSSUj SI STESALS APE NATURALE! PROPRIETATEA STATULUI FRANCEZ A SE FERI DE CONTRAFACERI CERATIUNI DIN TPU3 SURSE CUPE OREON&NTA. MEZACOLU! PEPINIERA „SCAE 11“ Fr © g»rietatea B-M Ftâro­lasse samt CEA MAI VECHE PE­PINIE­RI A DIN ȚARA Pot sa d­ispostt șifil E-per m­isculist! și pegiaieriții un Saumnai anaa[r ő| vițe altoite on 3tragerî de vin și de m&si. 6JMM).660 pora-attoS amorSofiai ăla iMisrit © spesîl — Mure comtitute de altoare indigene și străine — 1.600.000 fe'futași assoricasul ca și liră răâirisă — din specific cele mai rezistente — Hstem predacători direcți Americini și Fran­jo-Am­erican — Pretură moderate. — Catalogul la cerere — 1383 PETRE BAL­ACE­AINU. Proestî­^oaonTI led­na SBleM mmmfimum 1419 ca 48, strada Uuire), 43 P1 b<

Next