Universul, noiembrie 1906 (Anul 24, nr. 300-329)
1906-11-01 / nr. 300
înainte de a ridica ședința, d. pre] ședințe comunică adunărea câte va hotărâri ale comitetului, între care și aceea ca viitoarea tragere a Loteriei Presei să se facă negreșit la 30 Noembrie a. c. Adunarea admite." Ședința s’a ridicat la orele 11. * * ® e la ședință, în urma învitărei d-luî preșderile, toți membrii s’au întrunit la un pahar de șampanie la berăria Kosman. In tot timpul a domnit multă însuflețire colegială. _____ «. O CVARIAZIE PE ZI Dacă puterea domnește, cugetarea o subminează și o dărâmă cu MSȘ € âEEM POHTSE In polițiile din țară s’au făcut următoarele numiri și transferăm : In poliția Focșani.—D. A. Crângu, polițai cl. 2 la Piatra-N., în aceeași calitate în locul d-.«î C. Șoaree, transferat. D. G. Ștefănescu, director cl. 3 al poliției Vasluiu, în locul lui Zlătescu, transferat. In poliza orașului Piatra.— D. G. Șoaree, polițai cl. II, în Focșani, în locul d-lui Al. Crângu. In poliția Roșiori-de-Vede.— D. I. Rafail, director cl. II, la Slatina, a fost numit polițai cl. III, în locul d-lui G. David. D. P. Zlătescu, director cl. III, la poliția din Focșani, in aceeași calitate în locul d-lui I. Constantinescu. In poliția Slatina.—D. I. Constantinescu, director cl. III al poliției Roșiori, în aceiași calitate în locul d-lui Rafail, transferat. In poliția Vaslui.— D. Bogdan, directorul prefecturei de Iași, a fost numit polițai cl. III în locul d-lui V. Stânceanu, ea a fost trecut director cl. III în locul d-lui G. Ștefanftescu._______ ______ „Universul“ în provincie (De la coresp. noștri part.) Luni, 30 Octombrie. BOTOȘANI.—Furt.—D. Teodor Murariu a reclamat că, in lipsa sa de acasă, concubina sa Elena Pavăl, a dispărut de la domiciliu, golindu-i mașa de mobile, și luându- și suma de 130 lei în numerar, pe cari le-a depozitat la Teodor Geantă. Serviciul de siguranță cercetează. Crimă.— Ștefan Ignatof, Acchim Simion și Ioan Ciacâru, pe când se aflau la chef într’o cârciumă din iarmarocul pieței Ferdinand, s’au luat la ceartă, care în urmă degeneră în bătie. Unul din ei, Ciacâru, fiind mai puțin turmentat, vei să-i despartă, dar a fost rănit cu iataganul de asemenea și Achim. Criminalul a fost arestat. Moartea lui Ciolac. Moartea lui Ioe G. Giolac lasă un gol în »iadurile partidului liberal. El s-a născut la 1840, în acest oraș, și a încetat din viață la Viena, in ziua de Octombre. Școala primară a absolvit-o în orașul său natal, iar liceul și Universitatea la Cernăuți și Berlin. Defunctul a fost ofițer in armata română, de unde a demisionat, a fost sub-prefect la 1867, prefect al județului Botoșani la 1877—78, apoi președinte al consiliului județean, primar al orașului la 1866, prefect la 1899. Ciolac a fost ales pentru prima oară deputat la 1870, reales la 1876 și 1884 ; reales la 1881 - 1887, 1897 și la 1901. Defunctul era ofițer al ordinului „Steaua României“ și comandor al „Coroanei Românescî“. Familia a primit numeroase telegrame de condoleanțe, între cari și de la d. D. Sturdza. «llltOll. — IncendRí. — Eri noapte locuitorului Ion Nicolae Lixandru i-au fost distruse prin incendiu 5 clăi de fin, 4 stoguri de coconi, 2 șire de paie și un coșar. Incendiul a provenit din neglijența lui Ion N. Lixandru care a aruncat cenușa din vatră nestinsă în apropierea clăilor de pat. Pagubele ating cifra de 1000 lei. Lista comunală conservatoare. Azi, partidul conservator local și-a depus la tribunal lista pentru colegiul I a candidaților pentru alegerile comunale de la 5 Noembrie. Pe această listă sunt d-niî : Nae Lăzărescu, N. N. Rădulescu, Mihalache Gheorghe, E. Eftimescu și preotul Grigore Popescu. Pentru col. II n’a fost depusă încă lista membrilor. Furt.—Marița Pandele Ștefan din Bulevardul Interior No. 129 a reclamat azi contra lui Anton Constandatos, că soțului seu, ce era vînzător de pâine în serviciul lui Constandatos i-a luat o pungă cu bani prin înșelăciune. Gazul se anchetează. Bătae grava. — Femeia Caterina Ionescu reclamă contra bărbatului său Vasile că aseară a bătut-o atât de grav încât i-a rupt buza. Numita a fost internată în spitalul județian. Cazul se anchetează. Insultă gravă. D. Gh. Mirodol, casierul gărei Giurgiu, a reclamat că a fost insultat în mod grav, la cassa de bilete a gărei, de către d. căpitan Răceanu din geandarmeria rurală din Ilfov. Actele ce s’au dresat au fost înaintate parchetului. De La consiliul Județean.— Azi, membrui ce compun consiliul județean s’au întrunit in localul prefecturei unde d. prefect D. G. Petrescu va face expunerea situației județului. Escrocherie.—D. avocat I. Atanasiu a reclamat poliției că a fost escrocat cu 6 lei de către Tudor Ispasovici, promițându-i că îi va procura niște vin de Rvn. Cazul se anchetează. PLOEȘTI. — Anchetă. — D. Varlam, inspector general administrativ, a fost era în com. Brazi, anchetând asupra conflictului întâmplat zilele trecute între lucrătorii d-lor ingineri Matac și Stavăr, fapt despre care am vorbit la timp: întrunirea liberalilor. — Aseară, la întrunirea liberalilor, ținută sala „Grand-Hotel“, au vorbit d-nn Caronica musica iă Teatrul Național.— Opera italiană.—Tosca de Puccini. Iarăși , opera italiană și iarăși Tosca. Pare că e încă cu neputință să avem vreodată o operă națională, ori e scris că banii românești, luați după grâu și porumb, să iasă din țară și prin luxul artiștilor străini. Aceasta ar da mult de gândit unui economist serios , dar publicului nostru din noua sau vechea pătură socială, care, înainte de toate vrea să petreacă sau să se arate cu ostentațiune, puțin îi pasă de o artă națională, posibilă. Se bucură de present fecä a se sinchisi de ai lor și... noua breaslă a întreprinzătorilor de artiști și trupe străine, înflorește și prosperă !.. Așadar debutul unei nouă trupe de operă italiană cu Tosca. Ca să spun drept , această istorie deplorabilă de jale și de sfâșieri, de torturi și de omoruri, care a eșit pe o muzică tristă, jalnică, natural violentă și frământată, îmi place puțin, îmi pare la un moment dat, ca un vis rea, înspăimântător, deși in această muzică sunt atâtea și atâtea părți interesante și bine găsite. — In partea titulară a „Toscei“, d-na Marches Coniglio, ne-a arătat ca debut, pe lângă o voce de mezzocaracter limpede, întinsă și bine condusă, asemenea și calități dramatice, care deși nu se aseamănă întocmai cu acelea ale creatoarei rolului, d-na Darclée, își dă însă prețul lor. I s’a bisat aria Vissi d'arte. D. Sarcoli tenorul, e o vechie cunoștință a publicului nostru, și notele sale înalte își conservă mereu plinătatea și farmecul. A fost un bun și aplaudat Gavaradossi. D. Grigoretti, care a făcut pe polițistul Scarpia, a mai cântat asemenea pe scena noastră, și calitățile vocei sale baritonale s’au mai întărit. Trebua. așteptat întro parte mai contabilă, spre a fi mai bine gustat. D. Alexia a făcut pe prizonierul Angelotti o parte foarte ingrată, și d. Damian pe Spoletta. Corul discret, și orchestra destul de bine sub noua conducere a tînerului maestru, d. Roberto Moranzoni. M. € [UNK] L. LUMINI TOATA LIMA Cuprinsul și populariinra Marii Britanii. După cele mai nouă rezultate statistice Marea Britanii cuprinde în total un teritoriu de 12 milioane mile pătrate engleze, ceea ce față de cuprinsul din 1861 arată un spor de 50 procente. Din acesta întindere de suprafață vine asupra Americei mai mult de o treime, asupra Europei numai o parte disparentă. Numerul populației acestor teritorii întinse trece peste 400 milioane, pe când înainte cu 40 de ani nu trăiau decât 175 milioane locuitori sub dominațiune britanică. Trei sferturi locuesc în Asia. Numărul locuitorilor din posesiunile britanice africane e socotit de 45 milioane. In Africa s-au numerat 75 milioane, in Australia 5 milioane, în posesiunile Mediterane mai puțin de o jumătate milion și în regatele unite 415 milioane supuși englezi. Sc oculația orașelor din Germania se află în continuă creștere. Nu mai puțin de 40 orașe germane au peste o sută de mii locuitori dintre care : Berlinul 2 milioane 34 mii, Hamburg peste 800 mii, München 538 mii, Dresda 514 mii, Lipsea peste 500 mii, Breska aproape 500 mii, Colonia 426 mii, Frankfurt 327 mii și Nürnberg 294 mii suflete. I/JV SFul PE ZI Cum poți cunoaște siropul falsificat.— Ca să coloreze siropul, unii industriași pun într'insul substanțe vătămătoare. Ca să se cunoască falsificarea, în câteva grame de sirop, puneți o cantitate oarecare de clor. Apoi, într'o sticluță, agitați amestecul. Dacă își perde culoarea, siropul e falsificat. Omi am orbi Vatra Luminoasă «Regina Elisabeta» Bombe & Co., Mainz, 1000 lei; d. Gobtereau, 100 lei ; d. și d-na dr. Fialla, 100 lei ; d-na Leo Bernstein, Giurgiu, 100 lei; d-na Anna D. Rosetti, Iași, 100 lei ; Adolf Meitzer, 100 lei; Antonio Fossati Fiu, 50 lei; Josef Rosenthal, Iași, 20 lei; Vereinigung der Reichsdeutschen, 20 lei; Drigaru, Câmpulung, 5 lei; d-na Armin Wiegenfeld, Giurgiu, 5 lei ; Radu Broscărescu, Moțățeî 10 lei; George N. Vamali, Galați, 20 lei ; L. Stark 50 lei; M. Rosembaum 2 lei ; O. Deutch, 2 lei; G. Beer 5 lei; O Binefăcătoare 5 lei; Nae Simionescu 3 lei; Franz Brang 2 lei; O. Riegler 2 lei; B. Bercovici 2 lei ; L. Kramer 1 leu ; C. H. Grigoriu, 10 lei ; Iosef Haufrencht 2.50 lei; Wilhelm Kahane, 5 lei; Apfelberg, 1 leu; W. Grosch, 1 leu; Moscu Jacques Fermo, 5 lei; drogheria Stoenescu, 5 lei; I., 5 lei ; lean 3 lei ; Dimitrie Petrescu 20 lei ; David Lempart 1 leu; G. Paraschivescu 1 leu ; Ilerdan 1 leu; loan Dadarlat, 4 lei ; Dimitrie, 50 bani; loan Niculescu, Fetești, 2 lei; Franz, 1 leu ; H. S., 50 bară ; M. I. M., 50 bani; I. Goldstein 50 bani ; Frații Mirceș 5 lei ; Iulie Schütze, 5 lei; Radu Gabriel, 1 leu; Teodor Vladiceanu, 1 leu ; Toma Constantinescu, 1 leu; G. W., 50 bani; B. K., 50 bani; A. Anude, 20 bani ; Moser, 20 bani ; Lazăr Haimovici, 30 bani; Ignatz Fuhrmann, 1 leu ; G. I. Stoeicescu, 50 bani; V. N. Orgidan, 5 lei ; C., 50 bani; Croitoria Jokeî Club, 1 leu ; H. F. Sand, Berind, 2 lei; Sol. Blank 5 lei; Pauline Blank, 5 lei; H. C.; Ornst A. Wisner, 1 leu ; Al. I. Kastenbaum, T.Măgurele, 1 leu; V. Ruben, 2 lei; G. luster, 50 bani ; Anonim, 50 bani; Ludwig Kopetsch, 2 lei; A. Mărculescu, 2 lei ; T. D. Vasiliu, 2 lei; C. Poper, 20 bani ; Stinosora, 50 bani; G. Azi, 1 leu; Ana Popovici, 1 leu ; Ion Strica, 50 bani; loan Chiran, 30 bani; I. Suru 50 bani ; Starea timpului și semănăturilor de la Iß—24 Octombrie Botoșani.—Timpul a fost variabil. Se simte mare nevoe de ploae. Semănăturile de toamnă sunt bune. Porumburile s’au cules. Brăila.—Timpul mai mult aeros și răcoros. Arăturile și semănăturile de toamnă continuă a se face. Se activează culesul porumbului .— producția este abundentă. Constanța. — Timpul a fost mai mult ploios. In ziua de 1 Octombrie a plouat bine in tot județul. Culesul viilor s’a terminat. — Pășunile sunt satisfăcătoare. Iași. — Locuitorii se ocupă cu tăiatul și îngropatul viilor, se continuă cu semănăturile și arăturile de toamnă, care se fac in proaste condițiunii. Pășunele sunt insuficiente. Neamț.—Timpul a fost mai mult incurat. Treeratul grânelor este aproape terminat. Pășunele pentru vite sunt încă bune. Se activează cu aratul și semănatul de toamnă. Jud. Roman. — Porumburile ste terminat de cules, și recolta a fost pe cât se poate de satisfăcătoare. Arăturile și semănăturile de toamnă continuă a se face, grâul semănat de vremea răsărit, Jud. Suceava.—Timpul a fost mai mult friguros. Culesul porumbului este aproape terminat. Arăturile de toamnă se fac cu greu din cauza secetei. Tutova. — Timpul variabil: nor, soare și vînt. Arăturile de toamnă continuă, dar se fac cu mare greutate din cauza secetei. Culesul viilor și a porumburilor este aproape terminat. Teleorman. — Timpul a fost mult mai friguros. Semănăturile de toamnă au început a răsări. Locuitorii se ocupă cu strângerea porumbului și culesul viilor, asemenea cu arăturile și semănăturile de toamnă. Vlașca.— Timpul a fost mai mult variabil. A plouat bine în tot județul. Grânele semănate de timpuriu au răsărit și sunt frumoase. Livezile și pășunile sunt bune. Vâlcea.— Semănăturile și arăturile de toamnă se fac cu mare activitate. Culesul porumburilor și viilor s’a terminat. Islazurile sunt abundente. ——■—■—»SGH»ImMMP—... € HO MICA Sfârșitul cvintecului Vaierul Litreanu sta la biurou și-și aranja hârtiile. Scminele erau pline de ziare, cărți, manuscrise și scrisori. Pe mapă se aflau o grămadă de hârtii, bilete de invitație, conturi — tot ce aduce în casă factorul poștei. Valeriu cu un curaj rar se apucă de curățat. Coșul voluminos se umplu repede. Scrinurile fură deșertate, unul după altul. Conținutul lor fu cercetat cu deamănuntul și citit fugitiv. Hârtiile trebuincioase fură sortate cu îngrijire și puse în scrinuri. După aceea Valeriu deschise ușa și strigă : — Marița—du coșul afară ! Mai înainte să vină servitoarea, privirea scriitorului alunecă Încă odată în mod examinator peste maculaura mototolită din coș. Deasupra se afla o hârtie îngălbenită. Din întâmplare o luă in mână. Ea era scrisă cu litere uniforme, întrerupte de câte-va corecturi. Erau versuri, pe cari le compusese el de mulți ani. El se așeză pe scaunul din fața biuroului și începu să citească strofele. După aceea ’și lăsă mâna să atârne cu hârtia, ’și rezemă capul de spatele scaunului și-și închise ochii. El nu observă că servitoarea luase coșul și-l dusese afară. Gândurile sale sburau departe, departe! El vedea iarăși în fața sa pe fata care fusese primul său amar; era o fată de la țară, oacheșă și cu ochii scânteietori. El î și aduse aminte când se preumbla cu ea prin luncă; el simția din nou acea fericire care îi umpluse pe atunci pieptul și care se revărsase în versurile de pe hârtia îngălbenită.Pe atunci el era un necunoscut, plin de pasiune și versurile îi ieșiseră dintr’o inimă arzătoare. Astăzi el făcea parte dintre „literații“ cunoscuți, scria articole spirituale, foiletoane frumoase, romane—dar nici un vers. Acolo unde petreceau acum gândurile sale era poesia, iar unde sta acum era presa amară. El dădu curs liber gândurilor sale până când fața sa fu iluminată de un zîmbet de copil. El tresări, când ușa se deschise repede și o femee intră ca un vârtej. Sub o pălărie mare. Împodobită cu trandafiri, îl priviau dour ochi frumoși dar neliniștiți. Mâinile ei împodobite cu inele cum lrviseră pe ale sale și un parum îmbătător se reversa pe fața sa. — Bună ziua, Valerie. Am stat mult? Ai stat la masă? Nu? Gu atât mai bine, vom mânca împreună. Am fost cu Elisa la madame X. Ea și-a făcut o rochie superbă, încântătoare. Dar n’o prinde bine, e prea palidă la față. Apropos—am vreat in vitrina unui magazin din Lipscani o pălărie—ca și făcută pentru mine. E foarte simplă—fără nici o podoabă—garnisită numai cu o panglică de fantazie. E ieftină, numai 20 de lei. Nu e așa dragă, că mi-o cumperi ? Ea îl imbrățișă și începu să-l sărute. El o privi aiurii. — Iarăși o pălărie, zise el cu o voce înăbușită, nu se poate dragă. M’am bani pentru așa ceva! Ea se ridică și strigă: — Nici odată n’ai bani, când e vorba să-mi faci o bucurie. Trebue să am acea pălărie. Am vorbit despre ea cu Eliza. Ea bătu din picior. Ba odată Miercuri 1 Moembrie 1906 C. Ionescu, Teodorini și C. Stoicescu, atacând fiecare în termeni aspri actuala administrație comunală. Incident aplanat.—Incidentul ivit între d-niî ítre I. Popescu și G. Angelescu, la banchetul cercului medico-farmaceutic, s’a aplanat chiar în acea seară, în urma intervenirei celor l’allî d-ni medici, încercare de sinucidere.— Ion Peneiu, servitor la d-na Goroneanu, din str. Buna Vestire No. 5, a fost surprins aseară, în momentul pe când își pusese o sfoară de gât spre a se spânzura. Cauzele sunt necunoscute. Atentat.—Iancu Iliescu și Trandafir Georgescu au reclamat poliției că pe când treceau astă-noapte pe str. Vornicul Boldur, dușmanul lor Ghiță Moisescu a tras asupra lor trei focuri de revolver, care din fericire n’au lovit pe nici unul. Întrunire.—Liberalii de sub șefia d-lui Al. C. Radovici vor ține joi seară o întrunire publică în sala liceului vechi. Arestări.—Ion Stănescu a fost arestat fiindcă a furat o pereche de ghete dela stăpânul său, d. Niculae Mareana, din piața Legumelor. A fost arestat aseară Ion Dinu, din Bertea, fiindcă a furat mai multe lucruri din curtea d-lui Stănescu din Obor: Pascu I. Suru, 30 bani; Ion Sara 1 leu ; Teodorescu 1 leu ; Waldenrauer, 50 bani ; ......, 1 leu ; E. Csaky, 1 leu; Mancel Popescu, 1 leu; Stegar 1 leu ; A., 50 bani; N. Lenș, 50 bani; E. Müller, 50 bani; Sp. B. Miciach, 50 bani; Vasile Cristea, 50 bani; X. X. X., 2 lei ; Ork Spunch 2 lei ; N., 50 bani ; O. Franck, 1 leu ; Anna Prenek, 50 bani; A. Koenigsberg, 50 bani; L. Frey, 1 leu; N. N., 1 leu; I. Poenu, 1 leu ; Iaconnu, 1 leu ; Teodor Nicolau, 1 leu ; dr. Iaslovici, 1 leu ; Petrescu Amelie, 1 leu ; Petrescu Olimpia 1 leu; Ekfterescu 1 leu; Veronica Bandy, 50 bani; A. D., 20 bani; I. Dimitrescu 1 leu ; Nițulescu, 50 bani; Waldia, 20 bani ; Simion Leif, 50 bani ; Sigmund Schumann, 1 leu ; Theoharia Brestu, 1 leu. lei. 96 50 Finanțe, agricultură și comercia București, 30 Octombrie. Cota valorilor la bursa din București Renta de 1894 5% lei 100%-101; idem de 185 mii. 5% lei 103%—■, 104— ; idem de 32% milioane 4% lei 91%—92— ; idem de 50 mii. 4% lei 91%—92 ; idem de 274 mii. 4% leî 94%—94%; idem de 45 și 120 milioane 4% leî 91 %—92%; idem de 90 și de 180, milioane 4% leî 90%—90% ; idem de 100 mii. 4% A. B. leî 90%—91% ; idem convertite 4% leî 90%—90% , Obligațiuni com. București 1903, 4 °/ 891/2—90; idem de 1906 4% leî 88%—89%. Obligațiuni Credit jud. și com. 5% leî 101%—101%; lem de 4% «0 lei 95%—95%. Func. rurale 5% leî 101%—101%; idem de 4% leî 92—92%; urb. București 5% leî 99%—99% ; idem Iași 5% leî 95%—96%. Acțiuni: Banca Națională 3230— 3240. Banca Agricolă leî 606—610. Banca de Scont leî 170—173. Banca Marmorosch, Blank , Go. lei 1060- 1070. Bank of Roumania Lt. lei 238—243. Generala Română lei 1820- 1830. Societăți de asigurare: Dacia- România lei 865—875. Naționala lei 1330—1335. Patria lei 240—245. Devise eek Londra 25.48% ; cek Paris 100.90; cek Berlin 124.05; cek Viena 105.60; cek Belgia 100.50—-. Plantați mal Fife de I-a calitate Viita cele mai fnroase și productive sunt REPLANTATE ca VIȚE ALTOITE din Pepinierile Principelui B. Știrbey — din Drăgașani — Sub direcțiuneet d-lui FR. CASPARI (Mediasoft) Comandele se primesc la Direcțiunea Pepinierelor Știrbey, Drăgășani.—Desfacerea Produselor Știrbey, București, Victoriei 424, și la W. Stadecker, precum și la toate agențiile Societăței de asigurare «Naționala» din ori ce oraș. ȘI VEȚI AVEA BURLIȘ0G privirea ei se opri asupra hârtiei îngălbenite, care căzuse jos. — Ce este asta ? O poezie ? De la tine? Mai înainte de a o putea opri, ea o ridicase și o citi. Fața ei se întunecă. — Cui sunt adresate aceste versuri? Este cu putință ? Tu cânți pe alta. Tu mă înșeli ? Valeriu încercă s’o potolească. — Tu vezi că hârtia aceasta este îngălbenită. Sunt versuri pe cari le-am făcut, când nici idei n’aveam despre tine. — Pentru ce le-ai scos acum "! Pe când intram, tu te gândeai la alta ! Pentru aceea erai atât de visător—mărturisește—cu cugetul m’ai înșelat—mărturisește ! El ridică din umeri supăra! — Nu fii copilă ! Versii mi-au căzut în mână din întîiplare. Mă gândeam mai mult la timpul când le-am scris, decât la aceea pentru care erau scrise— Așadar tu te-ai gândit la ea. Știam că nu mă mai iubești —de aceea nu vrești să-mi cumperi pălăria. — Oh, este grozav, grozav ! ' Ea e și afară plângând. — Valeriu aftă adânc. El știa bine că soția sa se va împăca repede, n'avea decât să-i cumpere pălăria. Ezitând deschise el un scrin secret, care forma caseta sa, dar fruntea sa se întunecă și mai mult. N’avea bani de prisos, decât abia strictul necesar. Soția sa trebuia să renunțe la pălărie. El se aplecă și ridică hârtia, pe care soția sa o aruncase plină de mânie. O citi din nori și văzu că poezia e bună. O copsă cu îngrijire, o puse într’un plic și o trimise redacțiunei unei reviste cunoscute. După aceea eși afară să se intereseze dacă masa e gata. Deja după câteva zile el primi de la acea redacție un număr, in care se afla poezia sa și onorarul de 20 lei. Bancnota o lăsă pe masă. Ce erau pentru el, in cazul acesta banii! Aceea ce-i pricinuia o bucurie aproape copilărească, era poesia sa tipărită. Da, el se minuna, că se bucura mai mult decât de foiletoanele sale admirate de atâta lume. Iarăși se gândi la iubita din tinerețe. Dacă ar fi știut acum unde se află, i-ar fi trimis poesia, pe care i-o declamase odinioară in lunea luminată de lună. că și ea și-ar aduce aminte de el, gândurile ei și ale sale s’ar fi întâlnit undeva în univers, iar sufletele lor sa ar fi salutat... Când se întoarse seara acasă, în salon fu întâmpinat de soția sa, ai cărei ochi străluceau de bucurie. Pe cap purta o pălărie, pe care el n’o văzuse încă, o pălărie drăguță. — Ei, strigă tinera femee. Cum îți place pălăria? — Pălăria ? o întrebă Valeriu, în adevăr îți stă foarte bine, dar de unde... Ea fi cuprinse în brațe și-a șopti . — Nu te supăra ; pe biuroul tău era o hârtie de 20 lei. Credeam că deoarece i-ai lăsat acolo, mai al alți bani. Am luat hârtia și mi-am cumpărat pălăria. Ne-am împăcat, nu e așa?... Ea îl privi zâmbind drăgălaș. Valeriu isbucni un rîs, era un rîs ciudat, batjocoritor. Ea îl privi surprinsă. — Ce ai ? Pentru ce rîzî așa ? El insă răspunse : — Nu mă întreba, nu cere nici o declarațiune pentru acest rîs, draga mea, căci tot nu vei putea înțelege 1 concti» """subsiscipiil” pesimi lomle victimelor da la Sunshara Suma din urmă leî.............65.50 Numai pentru familia emiluctorului Petrescu, au subscris : IC. ing. C. F. R., loco, leî 20 — S. și R. Ferner, loco, leî. . 10 — Toții vag. 4 cu lei 10—11.25*/2 kgr. Porumb de 71*/1—75l/2 kgr. haet. 14200 cu leî 7.50—10.15% kgr. Fasole vag. 3 cu leî 19.50—20.20% kgr. Răpița sălbatică vag. 1 cu leî 15.50% kgr. Cereale aflate în docurile Brăilei pe ziua de 28 Octombrie 4906 om . Orz . . Porumb Ovez . Secară . Total tone 10079 3962 3308 799 30 „ 18178 ULTIME BSFEȘI (Telegramele noastre particulare) Cota cerealelor in străinătate Budapesta, 29 Octombrie. Grâu Apr. coroane 14.86 scă. 4 h. Scară Oct. „ 13.14 scă. 2 h. Ivéz Oet. „ 1430 scă. 6 h. Porumb ,, 10.28 scă. 4 h. Lolza ,, 26.50 urc. 10 h. Berlin, 29 Octombrie. Grâu de Dec. m. 176.75 scă. 50 e. Secară de Dec. „ 15 S.— scă. 25 c. Porumb Dec. ,, 129.— invariabil. Paris, 29 Octombrie. Grâu de Noemb. fr. 23.15 arc. 5 c. Făină de Oct. 30.90 invariabil. Ulei de Cotea Sept. „ 79.75 urc. 1 fr. c. New-York, 29 Octombrie. ■Grâu disp. cont. 81% urc. % e. Crau de Dee. ., 82% urc. % o. Grâu de Maut „ 83% urc. % c. Porumb disp. „ 54% invariabil. Porumb Dee. „ 53% invariabil. Porumb Main ,, 50% invariabil. Chicago, 29 Octombrie. Grâu Dec. cent. 72% scă. % c. Grâu de Main ,, 77% scă. % c. Porumb de Dec. , 43% scă. % c. Porumb de Main ,, 43% invariabil. LUPTELE DE LOcK ÎL Sm Oil pentru campionat Multe emoțiuni au resimțit acei dintre sportmanii Bucureșteni, cari au asistat la luptele ce s’au disputat aseară la circul Sidoli, pentru campionatul României. In adevăr lupta decisivă dintre Sturm și Bouillon a făcut încă odată să reiasă vigoarea și calmul școalei germane, alături de eleganța și vicleiuma celei franceze, lupta ambilor campioni a fost o adevărată splendoare; sperăm că nu va fi ultima, care ne va emoționa în acest splendid tournoi, mai ales că chiar pe programul de 1 diseară figurează o luptă nu se poate mai interesantă, aceea dintre Koeh și simpaticul Raoul de Cahors. Iată resultatul luptelor de aseară : Prima luptă : Dumitrescu printr’o întorsătură de braț trântește pe Kutchke în 18 minute. Resultatul destul de neașteptat, a stârnit vii aplauze. A doua luptă. Krock învinge pe Johansen în 6 minute printr’o dublă prindere de brațe. ... Mama găsește pe Mioara, în vârstă de cinci ani, cu obrazul plin de dulceață. Ea’i zice : — Ce mi-ai tare, dacă m’ai vedea atât de murdara pe obraz, cum ești tu ? — Ași linge dulceața !... eseu, Nicolae Paraschivescu și Pavel Cătănescu. Lista liberală col. I comunal; G. ferea, Alb. Gătuneanu, colonel Trestianu, G. Rușavețeanu, Stoica Panaitescu și G. Popescu. Carpiștii nu pun listă. ♦Febra aftoasă s’a stins în București. ♦ Hotărîrea luată de Sf. Sinod în privința botezului copiilor în casă este valabilă pentru întreaga țară și numai în cursul iernei. ♦ D. G. Gr. Cantacuzino, președintele consiliului de miniștri și ministru de interne, a sosit ora în Capitală, venind de la moșia sa Florești. . ♦ Revista germană „Die Woche“ din Berlin publică in ultimul număr o ilustrație, care reprezintă grupul membrilor conferinței internaționale pentru reglementarea telegrafiei fără fir, în număr de 116. Intre aceștia se află și delegația română : locotenent colonel Boerescu (N. 18), Grigore Cerchez, director general al poștelor și telegrafelor (N. 231) inginerul Carpen (N. 25). ♦ Cât mai neîntârziat, abonați-vă la ziarul «Universul», care acordă pe lângă premii în bani» «Amuanachul Universului și pe 1907. «Almanachul», conținând o aleasă și bogată materie literară, precum și numeroase ilustrații, se vinde la toți depozitarii și chioșcarii de ziare pe prețul de 30 bani. ♦ Iată buletinul atmosferic al Capitalei pe ziua de erî. Luni 30 Octombre . Temperatura in grade centigrade : -1-2 la miezul noptei; -1-1 la 7 dimineața, și [ 6 ° la 12 ziua. Barometrul a crescut la 769, iar cerul senin. Or. căpitan de Thomasson, atașatei militar al Franței, a vizitat era inspectoratul militar școlar din calea Griviței, spre a cere lămuriri asupra introducerei instrucțiunei militare în școale. D-sa s’a interesat de expunerea cu care s’a prezentat această lege. Corpurilor legiuitoare precum și de programa analitică, afirmând că și in Franța astăzi se discută cu mult interes chestiunea introducerii instrucției militare în școale, mai ales în cele rurale. 4. Erîd. general Lahovari, ministru de externe, a oferit în sala de marmoră a hotelului Boulevard un dejun de 20 tacîmurî d-lor senatori și deputați de Vâlcea. ❖ Intre contele Mikeș și societatea forestieră pentru exploatarea pădurilor din munții Vrancea există un proces tinzând la rezilierea unui contract. Mikes a cerut Curții de casație, pentru suspiciune legală, strămutarea procesului de la trib. Puta la un an tribunal. Curtea a respins ori cererea. ❖ Azi 31 Octombre, la ora 4 lum. p. na., d. profesor St. Sihleanu va începe cursul său de zoologie cu studenții de anul I la facultatea de medicină. O Din stăruința parohului Savu Bădescu, de la bis. S-t. Gheorghevechiu, d. Gr. Alexandrescu, mare industrial, a dăruit acelei biserici 60 lei pentru cumpărarea lemnelor necesare bisericei. * Săptămâna trecută a avut loc la Huși logodna distinsei și drăgălașei d-re Virginia Oltescu, fiica farmacistului Oltescu, cu d. I. Balașiu, farmacist din Bacău, și niT Sî fiiiîius Următorii candidați au obținut licența în științele naturale: D-ra Paraschiva Constantinescu, Elena Petrescu, Marioara Pârjolescu, Aurelia Ionescu și d. Golcea, Nicolae. D In urma concursului depus următorii studenți au fost numiți, pe ziua de 1 Noembrie, externi ai spitalului Brâncovenesc și repartizați astfel: In serviciul clinic al d-luî profesor Buicliu : Petre A. Gâdescu și Romulus Chiriacescu. In serviciul d-luî dr. Leonte Cănciulescu M., Băltuceanu G. și Marinovici Mihaî. In serviciul d-luî dr. Cantacuzino: Păunescu Mihaî și d-ra Victoria Cărbunescu. La consultațiile chirurgicale: Demetrescu Al. La consultațiile medicale: Constantinescu G. și Marlinescu. La policlinică: Păsculescu G-tin. * la sesiunea de Octombrie s’au prezintat la facultatea de teologie pentru examenul de Stat și cel din urmă 35 de candidați, din care • au reușit 11 și anume : Constantinescu Vasile, Gionea Marin, Gheorghiu Panaite, Iliescu Const., Nechifor Mill., Pitulescu M., Petrescu I., Păcescu I., Roată Grigore, Roșculeț I., Stoica Iosif. Aceștia toți se vor prezintă in curând spre a-șî susținea tezele de licență. jinimioß oi riNÂivub « Ministerul de finanțe a hotărit ca manetele de nivel negru»e fie de 20, 10 si S bani să continue încă a fi primite și după SS Octombre a. c., păun la 30 Noembre 1906 inclusiv la toate casele Statului, fie in plăți, fie in schimb, fără nici un scăzămint. Acest termen este ultimul ce se mai acordă și după expirarea lui menționatele monek nu vor mai avea nici o putere liberatorie. "ImnT“.Tisu Muüra D. locot.-colonel Eremia Grigorescu, directorul artileriei din ministerul de război, a fost numit membru în comitetul superior consultativ al artileriei, în locul d-lui locot.-colonel Burghelea. ❖ Ministerul de războiu a numit următoarea comisiune pentru examinarea candidaților la funcțiunea de elev guard de artilerie cl. II. Președinte, d. maior Miclașcu Adrian, de la comandamentul cetățen București, membri, d-niî căpitani Constantinidi G., din reg. 2 artilerie și Vanghele Șt., de la arsenalul armatei. Examenul se începe mâine, 1 Noembrie, și se ține la arsenalul armatei. Au apărut: — «Suprimații1», comedie în 3 acte de Alex. A. Niculescu.— București , prețul 1 leu 50. — „Doina“, revista societăței „Răsăritul“ din Burdujeni, No. 8. — „Revista Idealistă“ No. 9, cu următorul sumar G. Bengescu : Din viața reginei Elisabeta. Mihail I. Mic: Phisologia rîsului. Dr. Dionisie Stoica: Unitatea gândurilor și a vrejmilor. Tchekhof : Stavila (nuvelă. Poezii : Elena Poenaru : Alexandri, Mihail Eminescu : Locul aripelor, Gine,î? Prin nopți tăcute, poeme inedite, Cugetări. X. Brumărel: Cronica dramatică. Mihail G. Holban : Viața în țară și în străinătate. Buletin bibliografic. Buletinul atmosferic al fostftestului meteorologic Iată buletinul atmosferic al institututui meteorologic din București, pe ziua de Luni, 30 Octombrie. Înălțimea barometrului la W60.9 milim. Temperatura aerului 1".0. Vântul slab de la S.W. g Starea cerului senin. Temperatura maximă ia ea 13a. Temperatura minimă de azî 3 °. In urma zăpezii căzută era noapte in nordul Moldovei, timpul care dimineața era căldicel, către amiază s’a răcit buisc în toată țara, odată cu începerea crivățului, cara pe alocurea a bătut destul de tare. Noaptea cerul s’a hiâeninat mai pretutindeni iar vîntul s’a liniștit, îngheț bine simțit și brumă groasă s’a format în toată țara. Temperatura a variat între-17 ° ziua la Isaccea, Tulcea și Babadag și — 7 ° noaptea la Bucar’. Acum timpul este frumos și rece pretutindeni , pe unele locuri bate vînt tare de la Vest. Barometrul în ultimele 24 ore a crescut foarte repede și este agitat; în nordul Moldovei a crescut mai puțin ca in restul țărei, unde creșterea a fost de aproape 9 milimetri. Apă din ploae, lapoviță sau zăpadă s’a obținut la P.Neamțu 1 m., Tg.Ocna 1 și Călărași 2 m.m., iar la Vasluiu fulgi de zăpadă. .ECOURI ♦ Anunțăm cititorilor noștri cl Duminecă 5 Noembrie se va deschide, in Capitală, noua și marea Droguerie Cionga, în strada Carol No. 30. Nu ne îndouim de succesul ce așteaptă această droguerie, dată fiind îndelungata experiență a proprietarului ei, d. Cionga, dobândită în timpul practicei exercitate in Drogueria Economu <fe Ziatko din București. Tip Jmnimmi CAPITALĂ Delapidator urmărit Poliția de siguranță a fost înștiințată de către poliția din Kaposvar (Ungaria) de o mare delapidare comisă la un institut financiar de acolo. Este vorba de delapidarea unei sume de 25.000 coroane, iar delapidatorul este un oarecare Gustav Kohn, arendaș de moșii, un individ în vârstă de vre-o 40 de ani Delapidatorul, care a dispărut din Kapasvar cu un trasport in regulă, este dat in urmărirea tuturor polițiilor din Europa și poliția noastră de siguranță i-a comunicat semnalmentele tuturor autorităților polițienești din țară și de la punctele de graniță. Furtul unei căruțe cu cai Săteanul Mihalache Mircea, din com. Herăști (Ilfov), venise in Capitală să-șî facă unele tângueri. După ce a colindat prin piață s-a oprit în dosul halei de pește, și-a lăsat poștalionul cu doni cai pe maidan, in mijlocul a o sumă de alte căruțe, și a intrat în sală. Târguind și de aci și dând să plece, bietul sătean a încremenit când a vezut că poștalionul nu mai era unde-l lăsase, își găsise un stăpân de pripas care se urcase în el, pusese mâna pe hățuri, dăduse bice cailor și... nici caii lui, nici drumul lui. Păgubașul s’a plâns poliției după ce și-a plâns pe toate cărările bunătatea de poștalion. Focul din str. Barierei Aseară, pe la orele 9 jum., un început de incendiu a isbucnit în str. Barierei 17, în apropiere de fabrica de bere Luther. Femeia Zamfira Alecu, proprietăreasa caselor cu acel număr din str. Barierei, făcuse foc la o mașină de tablă din odaia în care dormea. La câteva minute, s’au aprins burlanele, cari, la rîndul lor, au dat foc tavanului odăeî. Dindu-se imediat alarma, au sărit cîțîva soldați de la manutanța armatei cu sub-locotenentul de serviciu, cu ajutorul cărora focul a fost repede stins. Au mai venit la fața locului și comisarul Mirto de la circ. 22 și subcomisarul Zdrafeu, de la circ. 23, în raionul căreia este str. Barierei. Pagubele sunt cu totul neînsemnate, deoarece tot ce era nu odae fusese scos în curte de cum isbucnise focul, încercare de sinucidere O incercare de sinucidere a unui copil a emoționat ieri după amiază str. Popa Lazăr din Cărămidari. La No. 10 din acea stradă, locuesc de multă vreme frații Vasilescu, dintre cari cei mai mari sunt negustori. Cel mai mic dintre frați, Grigore, în vîrstă numai de 16 ani, în urma unei certe avute cu frații lui, și-a tras ori, pe la orele 4 lum., un glonț de revolver în partea stângă a pieptului. . Circumscripția 12 fiind înștiințată, a dispus trimiterea rănitului la spitalul Colentina. Starea lui este gravă, deoarece glonțul a pătruns în plămân. Moarte neașteptată In calea Văcărești 178, a murit ori după amiazi, pe neașteptate, un lucrător Max Wagner, de meserie mecanic. Cum nenorocitul nu fusese de ma înainte bolnav, vecinii au anunțat circumscripția 31 care, la rîndul ei, a avizat parchetul. Neputîndu-se stabili cauza morții s’a dispus trimiterea cadavrului la murgă, pentru autopsie. Rănire din nebăgare de seamă La spitalul Filantropia a fost adusă ieri femeia Maria Vasile, în vîrstă de 70 de ani, muncitoare, din fundătura Trifan 10, grav rănită la cap în împrejurări ciudate. Ieri noapte, fiul bătrînei, Niculae Vasile, a venit acasă târziu in tovărășia unei femei cu care trăia. El a bătut la ușe și văzând că nimeni nu vine să-e deschidă, a încercat să o forțeze. In timpul acesta, bătrâna se trezise și pe când încerca pe dinăuntru să deschidă ușa, aceasta, împinsă cu putere din afară, a cedat și, deschizându-se, a lovit-o atât de rea în frunte încât biată bătrână a căzut in nesimțire. Bătrâna are o gravă rană de asupra sprâncenei drepte, care, totuși, nu-i pune viața în primejdie. Urmările unei răniri Am vorbit la vreme despre rănirea petrecută în cafeneaua zisă „a lui Martin“ din calea Moșilor 378, unde Ionescu Sitaru a dat o lovitură de cuțit în pântece lui Gogu Mateescu, zis Chiristigiu, de pe urma unei femei bănuite. Starea lui Gogu Mateescu, a cărui rană necesitase din primul moment o intervenție chirurgicală și părea a nu pune viața rănitului în primejdie, s’a agravat era in mod îngrijitor, și nu se știe dacă Gogu Mateescu va mai scăpa cu viață. Ionescu Sitaru, criminalul, a fost înaintat parchetului. Țigănci criminale Nu de mult, în com. Lacul lui Băbun, din jud. Râmnicu Sarat, s’a comis o crimă groaznică. Fata Olga Ștefan din acea comună a fost găsită asasinată și jefuită de lucrurile din casă și de o salbă de preț, cuprinzând 28 lire otomane, o monetă de 5 lire, un napoleon de aur și 5 galbeni austriaci. Primele cercetări făcute au dovedit că criminalii sunt două țiganei, una Ion Neagu Neacșa, zisă a Stanchei, de fel din acea comună și alta Sava din Stan Marin, care și dispăruseră din comună imediat după crimă. Toate căutările autorităților locale au remas până acuta infructuoasa. MARȚI * La 19 Noembrie se va face tragerea marilor premii în bani, oferite de ziarul «Universul» abonaților săi. Abonatul pe un an cu suma de 18 lei, poate câștiga, in cazul cel mai norocos, 2.400 lei. Abonatul pe șase luni, cu suma de ” lei 9.15, poate câștiga 1.700 lei, iar Abonatul pe 3 luni, cu suma de lei 4.65, poate câștiga 1.000 lei. Toți abonații ziarului «Universul» vor primi gratuit Universul Literar colorat, pe tot timpul abonamentului. Deosebit de premii toate persoanele care vor face abonamente sau reînoiri de abonamente, cu începere de la 1 Noembrie a. e.,vor primi gratuit «Almanachul Universului pe 4907», un frumos volum cu numeroase ilustrații și interesante bucăți literare. O telegramă din Paris ne-a informat zilele astea despre un accident al tînarului George Ghica, fiul d-lui Gr. Ghica, ministrul României la Paris. Ziarul „Petit Parisien“ sosit Duminecă, spune că tînărul Ghica a încercat să se sinucidă, trăgindu-șî un glonte de revolver în partea dreaptă a pieptului. Tînărul n’a voit să spuie motivul faptei sale ; numitul ziar spune însă că e probabil o dragoste la mijloc; dacă gardistul din post, care a alergat numai decît, nu i-ar fi luat revolverul, tînărul și-ar mai fi tras un glonte. D. George Ghica e în vîrstă de 22 ani; starea sa merge spre bine. Societatea de binefacere „Principesa Maria“ va împărți ca și în alți ani, ajutoare de îmbrăcăminte fetelor sărmane care se disting la meserii în școalele profesionale și in atelierele particulare. Cererile să se adreseze d-nei Caterina Olănescu, calea Victoriei, 250. * D. G- D. Mihăilescu a fost numit comandantul sergenților de oraș din Tg.Neamțu. * D. Gr. N. Suțu, judecător la Țigănași, și-a înaintat demisia din acest post pe ziua de 1 Noembre a. c.o D. dr. Ștefănescu, sub directorul serviciului sanitar, s’a inters din concediu și și-a reluat postul în primire. * Din inițiativa d-lui G. Broșeanu (Bacău), s’a înființat în Tulcea o societate musicală sub numele de „Doina“. Comitetul este compus astfel: D-niu G. Broșteanu, președinte ; Th. Mărăcineanu, vice-președinte; G. Popovici, secretar, și V. Gospodin, casier. * Dăm aci lista col. I comunal din Buzeu de conservatori și liberali, ce urmează a se vota la 5 Noembre a. c. Lista guvernamentală col. I comunal : Emil P. Theodor, Toma Dicescu, CREUJEALE Ultimele operații și cota ale pieței Brăila, pe ziua de 28 Octombrie Grâu de 68% kgr. cu 3—30% cărnuri streine, vag. 100 cu lei 10.70— 14% kgr. Secară de 64—72 kgr. vag. 15 cu lei 10.05—11.25% kgr. Orada 53—64 kgr. vag. 14 cu lei 10.40- 11. Oravaisaa 66 kgr. vag. 7 cu tot 12% kgr. Ovăzute 3S%—42 kgr. îin iaina Patrăcheaog, căpitan N. Ui bănuindu-se insă în ultimul timp ele numitele țigănci ar fi luat drumul Capitalei, parchetul local a intervenit pe lângă parchetul de Ilfov, spus a se lua măsuri pentru urmărirea și eventuala lor prindere. Carieră de spărgători Spuneam într’unul din oamenile noastre trecute că siguranța a pus 4* mâna pe două pungași, Franz Pașa și Mircea Niculescu, «azi aveau la activul lor un număr de spargeri asupra cărora se făceau cercetări. Aceste cercetări au stabilit o frumoasă carieră a celor două tineri pungași. Operațiile lor cunoscute până azi sunt: prin spargere au furat din tejgheaua simigiului Stamate Ion, din calea Griviței 154, suma de 45 lei ; prin escaladare au pătruns în bragageria lui Ștefan Mite, din strada Schitu-Măgureanu 27, și au furat și de aci o sumă de bani , cu chei potrivite, a intrat în bragageria lui Nove Axente, din splaiu General Magheru, și i-au jefuit tejgheaua ; tot prin spargere au furat precupețului Toma Antoniu, din șosea«« Basarab 232, un portofel cu 100 lei și un napoleon de aur și de la cârciumarul Niță Matei, din str. Isvor 98, tot prin spargere, a fi furat din tejghea 20 lei, un ceas de argint, niște cărți de joc, pachete cu țigări, o verighetă și o pereche atghete nouă. După cum se vede, cariera e strălucită și promite tinerilor spărgători tot viitorul. Bătae la nuntă încep să devină rare nunțile fără chelfăneală la mahala. Prind oamenii la chef, își descurcă socotelile vechi, și apoi... ține te pînză... Așa și la nunta d-lui Ștefan Rădulescu, din str. Rosetti-Luther 29. Două dintre invitații nuntașului, Barbu Rădulescu, din str. Gropile Aristide și Fănică Trifan, din calea Griviței 321, au stricat tot cheful nuntei, luându-se la ceartă și apoi la bătae cu ciomagul. A trebuit intervenția nuntei întregi și a sergenților de stradă pentru ca încă frații să poată fi despărțiți. Din toată levatura, Trifan a rămas cu capul spart și a fost dus la spitalul Filantropia, unde a fost pansat, iar Barbuș și-a sfârșit petrecerea la circumscripția 22. I d’la publică cu primejdie Reprezintă ei, sergenții de oraș, forța publică, dar cât e ea de forță, tot o birue din când în când câte unui, după cum i s’a întâmplat sergentului poștal în str. Campoducelui. Pe strada aceea există o casă de petrecere, la care venise dri noapte Costică Ionescu, din str. Nerva Traian 40, împreună cu alți indivizi. Ei au început însă petrecerea de pe stradă, cu gălăgie, scandal, și când un biet sergent a încercat să facă ordine, a fost luat în primire de scandalagii și gata-gata să dea „forța“ pe trânteală. Cum ne cum însă, sergentul a izbutit să pună mâna pe Costică Ionescu și să-l toarne la beciul dr. 34. Diverse Furturi. — La circ. 21 a fost dus ieri Costică Dumitrescu, din șoseaua Basarab 75, care fusese găsit cu două coșuri cu găini de furat. — La coaforul C. Gavrilescu, din calea Victoriei No. 106, s’a spart erî noapte un geam prin care a pătruns in prăvălie desigur nu un client, â i-a furat dintr’'o cutie banii deverului dintr’o zi. Arestări. Au fost arestați: Tudor Panaitescu, implicat Intr-m fort de 40 lei de la Take Ion, din fondădură Găitănaru ; Ana Constantin, servitoare, de foci din Transilvania, urmărită ca mandat pentru furt; Mihail Găvănescu, de meserie tâmplar, prins de campania de jandarmi 21 din Ialomița, pentru o escrocherie comisă în paguba d-lui locot. Christescu, din bulev. Elisabeta și Barbonie Mihail, urmărit ca mandat de arestare, pentru o condamnare de 15 zile pe urma unui furt. Ultime information MARȚI. ♦ D. Al. Sachelarie directorul serviciului de siguranță generală a Statului, din ministerul de interne, s’a întors ora dimineață în Capitală, venind de la Calafat unde a fost ca si vadă terenul pe care se va construi noul local de poliție din acel oraș.în D-șoara Flora Moisa, a fost numită chimistă definitivă la institutul de chimie din Iași. <tk Alegerea de comitet, efectuată la 23 curent la corporația coaforilor din Capitală, a fost contestată de un grupr de membri ai acelei corporații. 4 Consiliul comunal al Capitalei, in ședința ce o va ține mâine, la orele 10 dim. se va ocupa intre altele cu aprobare proiectelor pentru uzina și instalațiile iluminatului cu electricitate. ♦ Primăria Capitalei a decis să instaleze un număr de 180 felinare petrol în stradele mărginașe ale orașului și a schimba pavagiul str. Pătrașcu-Vodă cu pavaj de lemn. * La ministerul de finanțe a sosit transportul de monede de aur de câte 50 lei și cari se vor pune în circulație pe la sate, pentru cei ce voesc a face salbe. • In anul viitor, după cum se știe, se va ține la Londra o expoziție balcanică. Țara noastră nu va participa la această expoziție. In urma comunicării făcută la Londra ia această privință, s’a intervenit pe lângă guvernul nostru, după expresa dorință a Suveranului Angliei, ca România să organiseze în anul următor, 1908, o expoziție a sa proprie, spre a arăta comerțului și industriei engleze, progresele noastre realizate în cei 40 ani de domnie ai S. Regelui. Scrisoarea din partea comitetul organizator englez va fi supusă consiliului de miniștri. ❖ Direcțiunea învățământului secundar a făcut cunoscut direcțiunilor de școli secundare să urmeze întocmai actualul orariu introdus, întrecât ministerul dorește să vadă rezultatele ce va da această schimbare de orariu. ❖ Eri dimineață în amfiteatrul clinicilor de la spitalul Filantropia, d. dr. Nanu Muscel și-a ținut lecția de deschidere a cursului său, „Clinica și semiologia medicală“, in prezența d-lor loan Kalinderu, președintele Academiei române, Măldărescu, Babeș, Buicliu, Florea Theodorescu, Thoma Ionescu, Marinescu, Martinescu, d-na dr. Olga Secara, Racoviceanu-Pitești, Anghelovici, Goilav, Botescu, Staicovici, Tatușescu, Grozovicî, Baroncea, etc., și o mulțime de tineri studenți și studente, ce veniseră să asculte pe noul profesor. Secțiunea de deschidere a început prin descrierea activităței științifice a decedatului prof. Kalinderu, predecesorul d-lui dr. Nanu. In partea II-a a lecțiunea, d. dr. P Nanu-Muscel și-a desvoltat concepția ■ sa clinică asupra felului pedagogic cum înțelege să inițieze pe studenți in arta clinicei, considerațiuni morale asupra dragostei de studiu ce trebue s’o aibă tinerul student. In urma congresului absolvenților școalelor de comercia, s’a hotărît înființarea unei societăți generale a acestor absolvenți. S’a instituit o comisiune, compusă s