Universul, noiembrie 1906 (Anul 24, nr. 300-329)

1906-11-01 / nr. 300

înainte de a ridica ședința, d. pre] ședințe comunică adunărea câte­ va hotărâri ale comitetului, între care și aceea ca viitoarea tragere a Lote­riei Presei să se facă negreșit la 30 Noembrie a. c. Adunarea admite." Ședința s’a ridicat la orele 11. * * ® e la ședință, în urma învitărei d-luî preșderile, toți membrii s’au întrunit la un pahar de șampanie la berăria Kosman. In tot timpul a domnit multă însuflețire colegială. _____ «. O CVARIAZIE PE ZI Dacă­­ puterea domnește, cugeta­rea o subminează și o dărâmă cu MSȘ € âEE­M POHTSE In polițiile din țară s’au făcut ur­mătoarele numiri și transferăm : In poliția Focșani.—D. A. Crângu, polițai cl. 2 la Piatra-N., în aceeași calitate în locul d-.«î C. Șoaree, trans­ferat. D. G. Ștefănescu, director cl. 3 al poliției Vasluiu, în locul lui Zlătescu, transferat. In poliza orașului Piatra.— D. G. Șoaree, polițai cl. II, în Focșani, în locul d-lui Al. Crângu. In poliția Roșiori-de-Vede.— D. I. Rafail, director cl. II, la Slatina, a fost numit polițai cl. III, în locul d-lui G. David. D. P. Zlătescu, director cl. III, la poliția din Focșani, in aceeași cali­tate în locul d-lui I. Constantinescu. In poliția Slatina.—D. I. Constan­tinescu, director cl. III al poliției Ro­șiori, în aceiași calitate în locul d-lui Rafail, transferat. In poliția Vaslui.— D. Bogdan, di­rectorul prefecturei de Iași, a fost numit polițai cl. III în locul d-lui V. Stânceanu, ea­ a fost trecut direc­tor cl. III în locul d-lui G. Ștefan­­ftescu._______ ______ „Universul“ în provincie (De la coresp. noștri part.) Luni, 30 Octombrie. BOTOȘANI.—Furt.—D. Teodor Murariu a reclamat că, in lipsa sa de acasă, concubina sa Elena Pavăl, a dispărut de la domiciliu, golindu-i mașa de mobile, și luându-­ și suma de 130 lei în numerar, pe cari le-a depozitat la Teodor Geantă. Serviciul de siguranță cercetează. Crimă.— Ștefan Ignatof, Acchim Simion și Ioan Ciacâru, pe când se aflau la chef într’o cârciumă din iar­marocul pieței Ferdinand, s’au luat la ceartă, care în urmă degeneră în bătie. Unul din ei, Ciacâru, fiind mai puțin turmentat, vei să-i des­partă, dar a fost rănit cu iataganul de asemenea și Achim. Criminalul a fost arestat. Moartea­­ lui Ciolac.­ Moar­tea lui Ioe G. Giolac lasă un gol în »iadurile partidului liberal. El s-a născut la 1840, în acest oraș, și a în­cetat din viață la Viena, in ziua de Octombre. Școala primară a absolvit-o în o­­rașul său natal, iar liceul și Univer­sitatea la Cernăuți și Berlin. Defun­ctul a fost ofițer in armata română, de unde a demisionat, a fost sub-pre­­fect la 1867, prefect al județului Bo­toșani la 1877—78, apoi președinte al consiliului județean, primar al ora­șului la 1866, prefect la 1899. Ciolac a fost ales pentru prima oară deputat la 1870, reales la 1876 și 1884 ; reales la 1881 - 1887, 1897 și la 1901. Defunctul era ofițer al ordinului „Steaua României“ și comandor al „Coroanei Românescî“. Familia a primit numeroase tele­grame de condoleanțe, între cari și de la d. D. Sturdza. «llltOll. — IncendRí. — Eri noapte locuitorului Ion Nicolae Li­­xandru i-au­ fost distruse prin in­cendiu 5 clăi de fin, 4 stoguri de co­coni, 2 șire de paie și un coșar. Incendiul a provenit din neglijența lui Ion N. Lixandru care a aruncat cenușa din vatră nestinsă în apropie­­rea clăilor de pat. Pagubele ating­ cifra de 1000 lei. Lista comunală conserva­toare.­­ Azi, partidul conservator local și-a depus la tribunal lista pen­tru colegiul I a candidaților pentru alegerile comunale de la 5 Noembrie. Pe această listă sunt d-niî : Nae Lă­­zărescu, N. N. Rădulescu, Mihalache Gheorghe, E. Eftimescu și preotul Grigore Popescu. Pentru col. II n’a fost depusă încă lista membrilor. Furt.—Marița Pandele Ștefan din Bulevardul Interior No. 129 a recla­mat azi contra lui Anton Constan­­datos, că soțului seu, ce era vînzător de pâine în serviciul lui Constanda­­tos i-a luat o pungă cu bani prin înșelăciune. Gazul se anchetează. Bătae grava. — Femeia Cate­­rina Ionescu reclamă contra bărbatu­lui său Vasile că aseară a bătut-o a­­tât de grav în­cât i-a rupt buza. Nu­mita a fost internată în spitalul ju­­dețian. Cazul se anchetează. Insultă gravă.­ D. Gh. Miro­­dol, casierul gărei Giurgiu, a recla­mat că a fost insultat în mod grav, la cassa de bilete a gărei, de către d. căpitan Răceanu din geandarme­­ria rurală din Ilfov. Actele ce s’au dresat au­ fost îna­intate parchetului. De La consiliul Județean.— Azi, membrui ce compun consiliul județean s’au întrunit in localul pre­fecturei unde d. prefect D. G. Pe­­trescu va face expunerea situației județului. Escrocherie.—D. avocat I. A­­tanasiu a reclamat poliției că a fost escrocat cu 6 lei de către Tudor Is­­pasovici, promițându-i că îi va pro­cura niște vin de Rvn. Cazul se an­chetează. PLOEȘTI. — Anchetă. — D. Varlam, inspector general administra­tiv, a fost era în com. Brazi, anche­tând asupra conflictului întâmplat zi­lele trecute­ între lucrătorii d-lor in­gineri Matac și Stavăr, fapt despre care am vorbit la timp: întrunirea liberalilor. — A­­seară, la întrunirea liberalilor, ținută sala „Grand-Hotel“, au vorbit d-nn­ Caron­ica mu­sica iă Teatrul Național.— Opera i­taliană.—Tosca de Puccini. Iarăși , opera italiană și iarăși Tosca. Pare că e încă cu neputință să a­­vem vre­odată o operă națională, ori e scris că banii românești, luați după grâu și porumb, să iasă din țară și prin luxul artiștilor străini. Aceasta ar da mult de gândit unui economist serios , dar publicului nostru din noua sau vechea pătură socială, care, înainte de toate vrea să petreacă sau să se arate cu ostentațiune, puțin îi pasă de o artă națională, posibilă. Se bucură de present fecä a se sin­chisi de ai lor și... noua breaslă a întreprinzătorilor de artiști și trupe străine, înflorește și prosperă !.. Așa­dar debutul unei nouă trupe de operă italiană cu Tosca. Ca să spun drept , această istorie deplorabilă de jale și de sfâșieri, de torturi și de omoruri, care a eșit pe o muzică tristă, jalnică, natural vio­lentă și frământată, îmi place puțin, îmi pare la un moment dat, ca un vis rea, înspăimântător, de­și in a­­ceastă muzică sunt atâtea și­ atâtea părți interesante și bine găsite. — In partea titulară a „Toscei“, d-na Marches­ Coniglio, ne-a arătat ca debut, pe lângă o voce de mezzo­­caracter limpede, întinsă și bine condusă, asemenea și calități drama­tice, care de­și nu se aseamănă în­tocmai cu acelea ale creatoarei rolu­lui, d-na Darclée, își dă însă prețul lor. I s’a bisat aria Vissi d'arte. D. Sarcoli tenorul, e o vechie cu­noștință a publicului nostru, și no­tele sale înalte își conservă mereu plinătatea și farmecul. A fost un bun și aplaudat Gavaradossi. D. Grigoretti, care a făcut pe po­lițistul Scarpia, a mai cântat aseme­nea pe scena noastră, și calitățile vo­­cei sale baritonale s’au mai întărit. Trebua. așteptat întro parte mai con­­tabilă, spre a fi mai bine gustat. D. Alexia a făcut pe prizonierul Angelotti o parte foarte ingrată, și d. Damian pe Spoletta. Corul discret, și orchestra destul de bine sub noua conducere a tîne­­rului maestru, d. Roberto Moranzoni. M. € [UNK] L. LUMI­NI TOATA LIMA Cuprinsul și popularii­nra Mar­ii Britanii.­ După cele mai nouă rezultate statistice Marea Brita­nii cuprinde în total un teritoriu de 12 milioane mile pătrate engleze, ceea ce față de cuprinsul din 1861 arată un spor de 50 procente. Din acesta întindere de suprafață vine asupra Americei mai mult de o treime, asu­pra Europei numai o parte dispa­­rentă. Numerul populației acestor te­ritorii întinse trece peste 400 milioane, pe când înainte cu 40 de ani nu trăiau de­cât 175 milioane locuitori sub dominațiune britanică. Trei sfer­turi locuesc în Asia. Numărul locui­torilor din posesiunile britanice afri­cane e socotit de 45 milioane. In A­­frica s-au numerat 75 milioane, in Australia 5 milioane, în posesiunile Mediterane mai puțin de o jumătate milion și în regatele unite 415 mi­lioane supuși englezi. Sc o­cu­lația orașelor din Ger­mania se află în continuă creștere. Nu mai puțin de 40 orașe germane au peste o sută de mii locuitori din­tre care : Berlinul 2 milioane 34 mii, Hamburg peste 800 mii, München 538 mii, Dresda 514 mii, Lipsea peste 500 mii, Breska aproape 500 mii, Colonia 426 mii, Frankfurt 327 mii și Nürnberg 294 mii suflete. I/JV SFul PE ZI Cum poți cunoaște siropul falsificat.— Ca să coloreze siro­pul­, unii industriași pun într'insul substanțe vătămătoare. Ca să se cunoască falsificarea, în câte­va grame de sirop, puneți o cantitate oare­care de clor. Apoi, într'o sti­cluță, agitați amestecul. Dacă își per­de culoarea, siropul e falsificat. Omi am orbi Vatra Luminoasă «Regina Elisabeta» Bombe & Co., Mainz, 1000 lei; d. Gobtereau, 100 lei ; d. și d-na dr. Fialla, 100 lei ; d-na Leo Bern­­stein, Giurgiu, 100 lei; d-na Anna D. Rosetti, Iași, 100­ lei ; Adolf Mei­tzer, 100 lei; Antonio Fossati Fiu, 50 lei; Josef Rosenthal, Iași, 20 lei; Vereinigung der Reichsdeutschen, 20 lei; Drigaru, Câmpulung, 5 lei; d-na Armin Wiegenfeld, Giurgiu, 5 lei ; Radu Broscărescu, Moțățeî 10 lei; George N. Vamali, Galați, 20 lei ; L. Stark 50 lei; M. Rosembaum 2 lei ; O. Deutch, 2 lei; G. Beer 5 lei; O Binefăcătoare 5 lei; Nae Simio­­nescu 3 lei; Franz Brang 2 lei; O. Riegler 2 lei; B. Bercovici 2 lei ; L. Kramer 1 leu ; C. H. Grigoriu, 10 lei ; Iosef Haufrencht 2.50 lei; Wilhelm Kahane, 5 lei; Apfelberg, 1 leu; W. Grosch, 1 leu; Moscu Jacques Fermo, 5 lei; drogheria Stoe­­nescu, 5 lei; I., 5 lei ; lean 3 lei ; Dimitrie Petrescu 20 lei ; David Lem­­part 1 leu; G. Paraschivescu 1 leu ; Ilerdan 1 leu; loan Dadarlat, 4 lei ; Dimitrie, 50 bani; loan Niculescu, Fetești, 2 lei; Franz, 1 leu ; H. S., 50 bară ; M. I. M., 50 bani; I. Gold­­stein 50 bani ; Frații Mirceș 5 lei ; Iulie Schütze, 5 lei; Radu Gabriel, 1 leu; Teodor Vladiceanu, 1 leu ; Toma Constantinescu, 1 leu; G. W., 50 bani; B. K., 50 bani; A. Anude, 20 bani ; Moser, 20 bani ; Lazăr Hai­­movici, 30 bani; Ignatz Fuhrmann, 1 leu ; G. I. Stoeicescu, 50 bani; V. N. Orgidan, 5 lei ; C., 50 bani; Croi­toria Jokeî Club, 1 leu ; H. F. Sand, Berind, 2 lei; Sol. Blank 5 lei; Pau­line Blank, 5 lei; H. C.; Ornst A. Wisner, 1 leu ; Al. I. Kastenbaum, T.­Măgurele, 1 leu; V. Rub­en, 2 lei; G. luster, 50 bani ; Anonim, 50 bani; Ludwig Kopetsch, 2 lei; A. Mărculescu, 2 lei ; T. D. Vasiliu, 2 lei; C. Poper, 20 bani ; Stinosora, 50 bani; G. Azi, 1 leu; Ana Popo­­vici, 1 leu ; Ion Strica, 50 bani; loan Chiran, 30 bani; I. Suru 50 bani ; Starea timpului și semănăturilor de la Iß—24 Octombrie Botoșani.—Timpul a fost variabil. Se simte mare nevoe de ploae. Se­mănăturile de toamnă sunt bune. Po­­rumburile s’au cules. Brăila.—Timpul mai mult aeros și răcoros. Arăturile și semănăturile de toamnă continuă a se face. Se acti­vează culesul porumbului .— produc­­ția este abundentă. Constanța. — Timpul a fost mai mult ploios. In ziua de 1 Octombrie a plouat bine in tot județul. Culesul viilor s’a terminat. — Pășunile sunt satisfăcătoare. Iași. — Locuitorii se ocupă cu tă­iatul și îngropatul viilor, se conti­­nuă cu semănăturile și arăturile de toamnă, care se fac in proaste con­­dițiunii. Pășunele sunt insuficiente. Neamț.—Timpul a fost mai mult incurat. Treeratul grânelor este a­­proape terminat. Pășunele pentru vite sunt încă bune. Se activează cu ara­tul și semănatul de toamnă. Jud. Roman. — Porumburile ste­ terminat de cules, și recolta a fost pe cât se poate de satisfăcătoare. Ară­turile și semănăturile de toamnă con­tinuă a se face, grâul semănat de vreme­a răsărit, Jud. Suceava.—Timpul a fost mai mult friguros. Culesul porumbului este aproape terminat. Arăturile de toamnă se fac cu greu din cauza se­cetei. Tutova. — Timpul variabil: nor, soare și vînt. Arăturile de toamnă continuă, dar se fac cu mare greu­tate din cauza secetei. Culesul viilor și a porumburilor este aproape ter­minat. Teleorman. — Timpul a fost mult mai friguros. Semănăturile de toamnă au început a răsări. Locuitorii se ocupă cu strângerea porumbului și culesul viilor, asemenea cu ară­turile și semănăturile de toamnă. Vlașca.— Timpul a fost mai mult variabil. A plouat bine în tot jude­țul. Grânele semănate de timpuriu au răsărit și sunt frumoase. Livezile și pășunile sunt bune. Vâlcea.— Semănăturile și arăturile de toamnă se fac cu mare activitate. Culesul porumburilor și viilor s’a ter­minat. Islazurile sunt abundente. ——■—■—­»SGH»­­ImMMP—... € H­O MIC­A Sfâr­șitul cvintecului Vaierul Litreanu sta la biurou și-și aranja hârtiile. Scminele erau pline de ziare, cărți, manuscrise și scrisori. Pe mapă se aflau o grămadă de hârtii, bilete de invi­tație, conturi — tot ce aduce în casă factorul poștei. Valeri­u cu un curaj rar se apucă de curățat. Coșul volumi­nos se umplu repede. Scrinurile fură deșertate, unul după altul. Conținutul lor fu cercetat cu de­­am­ănuntul și citit fugitiv. Hâr­tiile trebuincioase fură sortate cu îngrijire și puse în scrinuri. După aceea Valeriu deschise ușa și strigă : — Marița—du coșul afară ! Mai înainte să vină servitoarea, privirea scriitorului alunecă Încă odată în mod examinator peste macula­ura mototolită din coș. Deasupra se afla o hârtie îngălbe­nită. Din întâmplare o luă in mână. Ea era scrisă cu litere uni­forme, întrerupte de câte-va co­recturi. Erau versuri, pe cari le compusese el de mulți ani. El se așeză pe scaunul din fața biuroul­ui și începu să citească strofele. După aceea ’și lăsă mâna să atârne cu hârtia, ’și rezemă ca­pul de spatele scaunului și-și în­chise ochii. El nu observă că servitoarea luase coșul și-l dusese afară. Gândurile sale sburau­ departe, departe! El vedea iarăși în fața sa pe fata care fusese primul său amar; era o fată de la țară, oacheșă și cu ochii scânteietori. El î și aduse aminte când se preumbla cu ea prin luncă; el simția din nou acea fericire care îi umpluse pe atunci pieptul și care se revărsase în versurile de pe hârtia îngălbenită.Pe atunci el era un necunos­cut, plin de pasiune și versurile îi ieșiseră dintr’o inimă arzătoare. Astă­zi el făcea parte dintre „literații“ cunoscuți, scria arti­cole spirituale, foiletoane fru­moase, romane—dar nici un vers. Acolo unde petreceau acum gândurile sale era poesia, iar unde sta acum era presa amară. El dădu curs liber gândurilor sale până când fața sa fu ilumi­nată de un zîmbet de copil. El tresări, când ușa se des­chise repede și o femee intră ca un vârtej. Sub o pălărie mare. Împodo­bită cu trandafiri, îl priviau dour ochi frumoși dar neliniștiți. Mâi­nile ei împodobite cu inele cu­m lrviseră pe ale sale și un par­­um îmbătător se reversa pe fața sa. — Bună ziua, Valerie. Am stat mult? Ai stat la masă? Nu? Gu atât mai bine, vom­ mânca îm­preună. Am fost cu Elisa la ma­dame X. Ea și-a făcut o rochie superbă, încântătoare. Dar n’o prinde bine, e prea palidă la față. Apropos—am vreat in vitrina u­­nui magazin din Lipscani o pă­lărie—ca și făcută pentru mine. E foarte simplă—fără nici o po­doabă—garnisită numai cu o pan­glică de fantazie. E ieftină, nu­mai 20 de lei. Nu e așa dragă, că m­i-o cumperi ? Ea îl imbrățișă și începu să-l sărute. El o privi aiurii. — Iarăși o pălărie, zise el cu o voce înăbușită, nu se poate dragă. M’am bani pentru așa ceva! Ea se ridică și strigă: — Nici odată n’ai bani, când e vorba să-mi faci o bucurie. Tre­­bue să am acea pălărie. Am vor­bit despre ea cu Eliza. Ea bătu din picior. Ba odată Miercuri 1 Moem­­brie 1906 C. Ionescu, Teodorini și C. Stoicescu, atacând fie­care în termeni aspri ac­tuala administrație comunală. Incident aplanat.—Incidentul ivit între d-niî ít­re I. Popescu și G. Angelescu, la banchetul cercului me­­dico-farmaceutic, s’a aplanat chiar în acea seară, în urma in­tervenirei celor­ l’allî d-ni medici, încercare de sinucidere.— Ion Peneiu, servitor la d-na Goro­­neanu, din str. Buna Vestire No. 5, a fost surprins aseară, în momentul pe când își pusese o sfoară de gât spre a se spânzura. Cauzele sunt ne­cunoscute. Atentat.—Iancu Iliescu și­ Tran­dafir Georgescu au reclamat poliției că pe când treceau astă-noapte pe str. Vornicul Boldur, dușmanul lor Ghiță Moisescu a tras asupra lor trei focuri de revolver, care din fericire n’au lovit pe nici unul. Întrunire.—Liberalii de sub șe­fia d-lui Al. C. Radovici vor ține joi seară o întrunire publică în sala lice­ului vechi­. Arestări.—Ion Stănescu a fost arestat fiind­că a furat o pereche de ghete dela stăpânul său, d. Niculae Mareana, din piața Legumelor.­­ A fost arestat aseară Ion Dinu, din Bertea, fiind­că a furat mai multe lucruri din curtea d-lui Stănescu din Obor: Pascu I. Suru, 30 bani; Ion Sara 1 leu ; Teodorescu 1 leu ; Walden­rauer, 50 bani ; ......, 1 leu ; E. Csaky, 1 leu; Mancel Popescu, 1 leu; Stegar 1 leu ; A., 50 bani; N. Lenș, 50 bani; E. Müller, 50 bani; Sp. B. Miciach­, 50 bani; Vasile Cristea, 50 bani; X. X. X., 2 lei ; Ork Spunch 2 lei ; N., 50 bani ; O. Franck, 1 leu ; Anna Prenek, 50 bani; A. Koenigsberg, 50 bani; L. Frey, 1 leu; N. N., 1 leu; I. Poenu, 1 leu ; Iaconnu, 1 leu ; Teodor Nicolau, 1 leu ; dr. Iaslovici, 1 leu ; Petrescu Amelie, 1 leu ; Petrescu Olimpia 1 leu­; Ekfterescu 1 leu; Veronica Bandy, 50 bani; A. D., 20 bani; I. Dimitrescu 1 leu ; Nițulescu, 50 bani; Waldia, 20 bani ; Simion Leif, 50 bani ; Sigmund Schumann, 1 leu ; Theoharia Brestu, 1 leu. lei. 96 50 Finanțe, agricultură și comercia București, 30 Octombrie. Cota va­lorilor la bursa din București Renta de 1894 5% lei 100%-101; idem de 185 mii. 5% lei 103%—■, 104— ; idem de 32% milioane 4% lei 91%—92— ; idem de 50 mii. 4% lei 91%—92 ; idem de 274 mii. 4% leî 94%—94%; idem de 45 și 120 milioane 4% leî 91 %—92%; idem de 90 și de 180, milioane 4% leî 90%—90% ; idem de 100 mii. 4% A. B. leî 90%—91% ; idem convertite 4% leî 90%—90%­ , Obligațiuni com. București 1903, 4 °/ 891/2—90; idem de 1906 4% leî 88%—89%. Obligațiuni Credit jud. și com­. 5% leî 101%—101%; lem de 4% «­0 lei 95%—95%. Func. rurale 5% leî 101%—101%; idem de 4% leî 92—92%; urb. București 5% leî 99%—99% ; idem Iași 5% leî 95%—96%. Acțiuni: Banca Națională 3230— 3240. Banca Agricolă leî 606—610. Banca de Scont leî 170—173. Banca Marmorosch, Blank , Go. lei 1060- 1070. Bank of Roumania Lt. lei 238—243. Generala Română lei 1820- 1830. Societăți de asigurare: Dacia- România lei 865—875. Naționala lei 1330—13­35. Patria lei 240—245. Devise eek Londra 25.48% ; cek Paris 100.90; cek Berlin 124.05; cek Viena 105.60; cek Belgia 100.50—-. Plantați mal Fife de I-a calitate Viita cele mai fnroase și productive sunt REPLANTATE ca VIȚE ALTOITE din Pepinierile Principelui B. Știrbey — din Drăgașani — Sub direcțiuneet d-lui FR. CASPARI (Mediasoft) Comandele se primesc la Direcțiunea Pepinierelor Știrbey, Drăgășani.—Desfacerea Produselor Știrbey, București, Vic­toriei 424, și la W. St­adecker, precum și la toate agențiile Societăței de asigurare «Naționala» din ori­ ce oraș. ȘI VEȚI AVEA BU­RLIȘ0G privirea ei se opri asupra hârtiei îngălbenite, care căzuse jos. — Ce este asta ? O poezie ? De la tine? Mai înainte de a o putea opri, ea o ridicase și o citi. Fața ei se întunecă. — Cui sunt adresate aceste ver­suri? Este cu putință ? Tu cânți pe alta. Tu mă înșeli ? Valeriu încercă s’o potolească. — Tu vezi că hârtia aceasta este îngălbenită. Sunt versuri pe cari le-am făcut, când nici idei n’aveam despre tine. — Pentru ce le-ai scos acu­m "! Pe când intram, tu te gândeai la alta ! Pentru aceea erai atât de visător—mărturisește—cu cugetul m’ai înșelat—mărturisește ! El ridică din umeri supăra! — Nu fii copilă ! Versii­ mi-au căzut în mână din întîi­plare. Mă gândeam mai mu­l­t la timpul când le-am scris, decât la aceea pentru care erau scrise­— Așa­dar tu te-ai gândit la ea. Știam că nu mă mai iubești —de aceea nu vrești să-mi cum­peri pălăria. — Oh, este grozav, grozav ! ' Ea e și afară plângând. —­ Valeriu aftă adânc. El știa bine că soția sa se va împăca repede, n'avea de­cât să-i cumpere pălă­ria. Ezitând deschise el un scrin secret, care forma caseta sa, dar fruntea sa se întunecă și mai mult. N’avea bani de prisos, de­cât abia strictul necesar. Soția sa trebuia să renunțe la pălărie. El se aplecă și ridică hârtia, pe care soția sa o aruncase plină de mânie. O citi din nori și văzu că poezia e bună. O copsă cu îngri­jire, o puse într’un plic și o­­ tri­mise redacțiunei unei reviste cu­noscute. După aceea eși afară să se intereseze dacă masa e gata. Deja după câte­va zile el primi de la acea redacție un număr, in care se afla poezia sa și onorarul de­ 20 lei. Bancnota o lăsă pe masă. Ce erau pentru el, in cazul acesta banii! Aceea ce-i pricinuia o bu­curie aproape copilărească, era poesia sa tipărită. Da, el se mi­nuna, că se bucura mai mult de­cât de foiletoanele sale admirate de atâta lume. Iarăși se gândi la iubita din ti­nerețe. Dacă ar fi știut acum unde se află, i-ar fi trimis poesia, pe care i-o declamase odinioară in lunea luminată de lună. că și ea și-ar aduce aminte de el, gândurile ei și ale sale s’ar fi în­tâlnit unde­va în univers, iar su­fletele lor sa ar fi salutat... Când se întoarse seara acasă, în salon fu întâmpinat de soția sa, ai cărei ochi străluceau de bucurie. Pe cap purta o pălărie, pe care el n’o văzuse încă, o pă­lărie drăguță. — Ei, strigă tinera femee. Cum îți place pălăria? — Pălăria ? o întrebă Valeriu, în adevăr îți stă foarte bine, dar de unde... Ea fi cuprinse în brațe și-a șopti . — Nu te supăra ; pe biuroul tău era o hârtie de 20 lei. Cre­deam că de­oare­ce i-ai lăsat acolo, mai al alți bani. Am luat hârtia și mi-am cumpărat pălăria. Ne-am­ împăcat, nu e așa?... Ea îl privi zâmbind drăgălaș. Valeriu isbucni un rîs, era un rîs ciudat, batjocoritor. Ea îl privi surprinsă. — Ce ai ? Pentru ce rîzî așa ? El insă răspunse : — Nu mă întreba, nu cere nici o declarațiune pentru acest rîs, draga mea, căci tot nu vei pu­­tea înțelege 1 co­­ncti» """subsiscipiil” pesim­i loml­e victimelor da la Sun­sh­ara Suma din urmă leî.............65.50 Numai pentru familia emi­­­luctorului Petrescu, au sub­scris : IC. ing. C. F. R., loco, leî 20 — S. și R. Ferner, loco, leî. . 10 — Toții vag. 4 cu lei 10—11.25*/2 kgr. Po­rumb de 71*/1—75l/2 kgr. haet. 14200 cu leî 7.50—10.15% kgr. Fasole vag. 3 cu leî 19.50—20.20% kgr. Răpi­ța sălbatică vag. 1 cu leî 15.50% kgr. Cereale aflate în docurile Brăilei pe ziua de 28 Octombrie 4906 om . Orz . . Poru­mb Ovez . Secară . Total tone 10079 3962 3308 799 30 „ 18178 ULTIME BSFEȘI (Telegramele noastre particulare) Cota cerealelor in străinătate Budapesta, 29 Octombrie. Grâu Apr. coroane 14.86 scă. 4 h. S­­cară Oct. „ 13.14 scă. 2 h. Ivéz Oet. „ 14­30 scă. 6 h. Porumb ,, 10.28 scă. 4 h. Lolza ,, 26.50 urc. 10 h. Berlin, 29 Octombrie. Grâu de Dec. m. 176.75 scă. 50 e. Secară de Dec. „ 15 S.— scă. 25 c. Porumb Dec. ,, 129.— invariabil. Paris, 29 Octombrie. Grâu de Noemb. fr. 23.15 arc. 5 c. Făină de Oct. 30.90 invariabil. Ulei de Cotea Sept. „ 79.75 urc. 1 fr. c. New-York, 29 Octombrie. ■Grâu disp. cont. 81% urc. % e. Crau de Dee. ., 82% urc. % o. Grâu de Mau­t „ 83% urc. % c. Porumb disp. „ 54% invariabil. Porumb Dee. „ 53% invariabil. Porumb Main ,, 50% invariabil. Chicago, 29 Octombrie. Grâu­ Dec. cent. 72% scă. % c. Grâu de Main ,, 77% scă. % c. Porumb de Dec. , 43% scă. % c. Porumb de Main ,, 43% invariabil. LUPTELE DE LOcK­ ÎL Sm Oil pentru campionat Multe emoțiuni au resimțit acei dintre sportmanii Bucureșteni, cari au asistat la luptele ce s’au disputat aseară la circul Sidoli, pentru cam­pionatul României. In adevăr lupta decisivă dintre Sturm și Bouillon a făcut încă odată să reiasă vigoarea și calmul școalei germane, alături de eleganța și vicl­­eium­a celei franceze, lupta ambilor campioni a fost o adevărată splendoare; sperăm că nu va fi ultima, care ne va e­­m­oționa în acest splendid tournoi, mai ales că chiar pe programul de 1 di­­seară figurează o luptă nu se poate mai interesantă, aceea dintre Koeh și simpaticul Raoul de Cahors. Iată resultatul luptelor de aseară : Prima luptă : Dum­itrescu prin­­tr’o întorsătură de braț trântește pe Kutchke în 18 minute. Resultatul destul de neașteptat, a stârnit vii a­­plauze. A doua luptă. Krock învinge pe Johansen în 6 minute printr’o dublă prindere de brațe. ... Mama găsește pe Mioara, în vârstă de cinci ani, cu obrazul plin de dulceață. Ea’i zice : — Ce mi-ai tare, dacă m’ai ve­dea atât de murdara pe obraz, cum ești tu ? — Ași linge dulceața !... eseu, Nicolae Paraschivescu și Pavel Cătănescu. Lista liberală col. I comunal; G. ferea, Alb. Gătuneanu, colonel Tres­­tianu, G. Rușavețeanu, Stoica Pa­­n­aitescu și G. Popescu. Carpiștii nu pun listă. ♦­Febra aftoasă s’a stins în Bu­curești. ♦ Hotărîrea luată de Sf. Sinod în privința botezului copiilor în casă este valabilă pentru întreaga țară și nu­mai în cursul­ iernei. ♦ D. G. Gr. Cantacuzino, preșe­dintele consiliului de miniștri și mi­nistru de interne, a sosit ora în Ca­pitală, venind de la moșia sa Flo­­rești. . ♦ Revista germană „Die Woche“ din Berlin publică in ultimul număr o ilustrație, care reprezintă grupul membrilor conferinței internaționale pentru reglementarea telegrafiei fără fir, în număr de 116. Intre aceștia se află și delegația română : locotenent colonel Boerescu (N. 18), Grigore Cerchez, director general al poștelor și telegrafelor (N. 231) inginerul Car­pen (N. 25). ♦ Cât mai neîntârziat, abo­­nați-vă la ziarul «Universul», care acord­ă pe lângă pre­mii în bani» «Am­uanachul Uni­versului și pe 1907. «Almanachul», conținând o aleasă și bogată materie li­terară,­ precum și nume­roase ilustrații, se vinde la toți depozitarii și chioșcarii de­ ziare pe prețul de 30 bani. ♦ Iată buletinul atmosferic al Ca­pitalei pe ziua de erî. Luni 30 Oc­­tombre . Temperatura in grade centigrade : -1-2 la miezul noptei; -1-1 la 7 di­­­mineața, și [ 6 ° la 12 ziua. Barometrul a crescut la 769, iar cerul senin. O­r. căpitan de Thomasson, ata­șatei militar al Franței, a vizitat era inspectoratul militar școlar din calea Griviței, spre a cere lămuriri asupra introducerei instrucțiunei militare în școale. D-sa s’a interesat de expune­rea cu care s’a prezentat această lege. Corpurilor legiuitoare precum și de programa analitică, afirmând că și in Franța astă­zi se discută cu mult in­teres chestiunea introducerii instruc­ției militare în școale, mai ales în cele rurale. 4. Erî­d. general Lahovari, minis­tru de externe, a oferit în sala de marmoră a hotelului Boulevard un dejun de 20 tacîmurî d-lor senatori și deputați de Vâlcea. ❖ Intre contele Mikeș și societatea forestieră pentru exploatarea păduri­lor din munții Vrancea există un pro­ces tinzând la rezilierea unui con­tract. Mikes a cerut Curții de casație, pentru suspiciune legală, strămuta­rea procesului de la trib. Put­a la un an­ tribunal. Curtea a respins ori cererea. ❖ Azi 31 Octombre, la ora 4 lum. p. na., d. profesor St. Sihleanu va începe cursul său de zoologie cu stu­denții de anul I la facultatea de me­dicină. O Din stăruința parohului Savu Bădescu, de la bis. S-t. Gheorghe­­vechiu, d. Gr. Alexandrescu, mare­ industrial, a dăruit acelei biserici 60 lei pentru cumpărarea­­ lemnelor ne­cesare bisericei. * Săptămâna trecută a avut loc la Huși logodna distinsei și drăgălașei d-re Virginia Oltescu, fiica farmacis­tului Oltescu, cu d. I. Balașiu, far­macist din Bacău, și niT Sî fiiiîiu­s Următorii candidați au obținut li­cența în științele naturale: D-ra Pa­­raschiva Constantinescu, Elena Pe­trescu, Marioara Pârjolescu, Aurelia Ionescu și d. Golcea, Nicolae. D In urma concursului depus urmă­torii studenți au fost numiți, pe ziua de 1 Noembrie, externi ai spitalului Brâncovenesc și repartizați ast­fel: In serviciul clinic al d-luî profesor Bu­icliu : Petre A. Gâdescu și Romu­lus Chiriacescu. In serviciul d-luî dr. Leonte­ Căn­­ciulescu M., Băltuceanu­ G. și Mari­­novici Mihaî. In serviciul d-luî dr. Cantacuzino: Păunescu Mihaî și d-ra Victoria Căr­­bunescu. La consultațiile chirurgicale: De­­metrescu Al. La consultațiile medicale: Cons­tantinescu G. și Marlinescu. La policlinică: Păsculescu G-tin. * la sesiunea de Octombrie s’au prezintat la facultatea de teologie pen­tru examenul de Stat și cel din urmă 35 de candidați, din care • au reușit 11 și anume : Constantinescu Vasile, Gionea Ma­rin, Gheorghiu Panaite, Iliescu Const., Nechifor Mill., Pitulescu M., Pe­trescu I., Păcescu I., Roată Grigore, Roșculeț I., Stoica Iosif. Aceștia toți se vor prezintă in cu­rând spre a-șî susținea tezele de li­cență. jinimioß oi riNÂivub « Ministerul de fin­anțe a hotă­­rit ca manetele de nivel neg­ru­­»e fie de 20, 10 si S bani să con­tinue încă a fi primite și după SS Octombre a. c., păun la 30 Noembre 1906 inclusiv la toate casele Statului, fie in plăți, fie in schimb, fără nici un scăz­ă­­mint. Acest termen este ultimul ce se mai acordă și după expirarea lui menționatele monek nu vor mai avea nici o putere liberatorie. "ImnT“.Tisu­ Muür­a D. locot.-colonel Eremia Grigo­­rescu, directorul artileriei din minis­terul de război, a fost numit membru în comitetul superior consultativ al artileriei, în locul d-lui locot.-colonel Burghelea. ❖ Ministerul de războiu a numit următoarea comisiune pentru exami­narea candidaților la funcțiunea de elev guard de artilerie cl. II. Președinte, d. maior Miclașcu A­­drian, de la comandamentul cetățen București, membri, d-niî căpitani Constantinidi G., din reg. 2 artilerie și Vanghele Șt., de la arsenalul ar­matei. Examenul se începe mâine, 1 Noem­brie, și se ține la arsenalul armatei. Au apărut: — «Suprimații1», comedie în 3 acte de Alex. A. Niculescu.— București , prețul 1 leu 50. — „Doina“, revista societăței „Ră­săritul“ din Burdujeni, No. 8. — „Revista Idealistă“ No. 9, cu ur­mătorul sumar­ G. Bengescu : Din viața reginei Elisabeta. Mihail I. Mic: Phisologia rîsului. Dr. Dionisie Stoica: Unitatea gândurilor și a vrejmilor. Tchekhof : Stavila (nuvelă. Poezii : Elena Poenaru : Alexandri, Miha­il E­­minescu : Locul aripelor, Gine,î? Prin nopți tăcute, poeme inedite, Cugetări. X. B­rum­ărel: Cronica dramatică. Mi­hail G. Holban : Viața în țară și în străinătate. Buletin bibliografic.­­ Buletinul atmosferic al fostftestului meteorologic Iată buletinul atmosferic al insti­­tututui meteorologic din București, pe ziua de Luni, 30 Octombrie. Înălțimea barometrului la­­ W60.9 milim. Temperatura aerului 1".0. Vântul slab de la S.W. g Starea cerului senin.­­ Temperatura maximă ia ea 13a. Temperatura minimă de azî 3 °. In urma zăpezii căzută era noapte in nordul Moldovei, timpul care di­mineața era căldicel, către amiază s’a răcit buisc în toată țara, odată cu începerea crivățului, cara pe alocurea a bătut destul de tare. Noaptea cerul s’a hiâeninat mai pretutindeni iar vîn­tul s’a liniștit, îngheț bine simțit și brumă groasă s’a format în toată țara. Temperatura a variat între­­­-17 ° ziua la Isaccea, Tulcea și Babadag și — 7 ° noaptea la Bucar’. Acum timpul este frumos și rece pretutindeni , pe unele locuri bate vînt tare de la Vest. Barometrul în ultimele 24 ore a crescut foarte repede și este agitat; în nordul Moldovei a crescut mai pu­țin ca in restul țărei, unde creșterea a fost de aproape 9 milimetri. Apă din ploae, lapoviță sau zăpadă s’a obținut la P.­Neamțu 1 m., Tg.­­Ocna 1 și Călărași 2 m.m., iar la Vasluiu fulgi de zăpadă. .ECOURI ♦ Anunțăm cititorilor noștri cl Duminecă 5 Noembrie se va des­chide, in Capitală, noua și marea Droguerie Cionga, în strada Ca­rol No. 30. Nu ne îndouim de succesul ce așteaptă această droguerie, dată fiind îndelungata experiență a pro­prietarului ei, d. Cionga, dobân­dită în timpul practicei exercitate in Drogueria Economu <fe Ziatko din București. Tip Jmnim­m­i CAPITALĂ Delapidator urmărit Poliția de siguranță a fost înștiin­țată de către poliția din Kaposvar (Ungaria) de o mare delapidare co­misă la un institut financiar de acolo. Este vorba de delapidarea unei sume de 25.000 coroane, iar delapi­datorul este un oare­care Gustav Kohn, arendaș de moșii, un individ în vârstă de vre-o 40 de ani Delapidatorul, care a dispărut din Kapasvar cu un trasport in regulă, e­ste dat in urmărirea­­ tuturor poli­țiilor din Europa și poliția noastră de siguranță i-a comunicat semnal­mentele tuturor autorităților poliție­nești din țară și de la punctele de graniță. Furtul unei căruțe cu cai Săteanul Mihalache Mircea, din com. Herăști (Ilfov), venise in Capita­lă să-șî facă unele tângueri. După ce a colindat prin piață s-a oprit în dosul halei de pește, și-a lăsat poștalionul cu doni cai pe maidan, in mijlocul a o sumă de alte căruțe, și a intrat în sală. Târguind și de aci și dând să plece, bietul sătean a încremenit când a vezut că poștalionul nu mai era unde-l lăsase, își găsise un stă­pân de pripas care se urcase în el, pusese mâna pe hățuri, dăduse bice cailor și... nici caii lui, nici dru­mul lui. Păgubașul s’a plâns poliției după ce și-a plâns pe toate cărările bună­tatea de poștalion. Focul din str. Barierei Aseară, pe la orele 9 jum., un în­ceput de incendiu a isbucnit în str. Barierei 17, în apropiere de fabrica de bere Luther. Femeia Zamfira Alecu, proprietă­­reasa caselor cu acel număr din str. Barierei, făcuse foc la o mașină de tablă din odaia în care dormea. La câte­va minute, s’au aprins burlanele, cari, la rîndul lor, au dat foc tava­nului odăeî. Dindu-se imediat alarma, au sărit cîțî­va soldați de la manutanța ar­matei cu sub-locotenentul de serviciu, cu ajutorul cărora focul a fost repede stins. Au mai venit la fața locului și co­misarul Mirto de la circ. 22 și sub­comisarul Zdrafeu, de la circ. 23, în raionul căreia este str. Barierei. P­a­g­u­be­l­e sunt­ cu totul neîn­semnate, de­oare­ce tot ce era nu o­­dae fusese scos în curte de cum is­­bucnise focul, încercare de sinucidere O incercare de sinucidere a unui copil a emoționat ieri după amiază str. Popa Lazăr din Cărămidari. La No. 10 din acea stradă, lo­­cuesc de multă vreme frații Vasilescu, dintre cari cei mai mari sunt ne­gustori. Cel mai mic dintre frați, Grigore, în vîrstă numai de 16 ani, în urma unei certe avute cu frații lui, și-a tras ori, pe la orele 4 lum., un glonț de revolver în partea stângă a pieptului. . Circumscripția 12 fiind înștiințată, a dispus trimiterea rănitului la spi­talul Colentina. Starea lui este gravă, de­oare­ce glonțul a pătruns în plămân. Moarte neașteptată In calea Văcărești 178, a murit ori după amiazi, pe neașteptate, un lucrător Max Wagner, de meserie mecanic. Cum nenorocitul nu fusese de ma î­nainte bolnav, vecinii au anunțat circumscripția 31 care, la rîndul ei, a avizat parchetul. Neputîndu-se stabili cauza morții s’a dispus trimiterea cadavrului la murgă, pentru autopsie. Rănire din nebăgare de seamă La spitalul Filantropia a fost adusă ieri femeia Maria Vasile, în vîrstă de 70 de ani, muncitoare, din fun­dătura Trifan 10, grav rănită la cap în împrejurări ciudate. Ieri noapte, fiul bătrînei, Niculae Vasile, a venit acasă târziu in tovă­rășia unei femei cu care trăia. El a bătut la ușe și văzând că nimeni nu vine să-e deschidă, a încercat să o forțeze. In timpul acesta, bătrâna se tre­zise și pe când încerca pe dinăuntru să deschidă ușa, aceasta, împinsă cu putere din afară, a cedat și, deschi­­zându-se, a lovit-o atât de rea în frunte în­cât biată bătrână a căzut in nesimțire. Bătrâna are o gravă rană de­ asu­­pra sprâncenei drepte, care, totuși, nu-i pune viața în primejdie. Urmările unei răniri Am vorbit la vreme despre rănirea petrecută în cafeneaua zisă „a lui Martin“ din calea Moșilor 378, unde Ionescu Sitaru­ a dat o lovitură de cuțit în pântece lui Gogu Mateescu, zis Chiristigiu, de pe urma unei fe­mei bănuite. Starea lui Gogu Mateescu, a cărui rană necesitase din primul moment o intervenție chirurgicală și părea a nu pune viața rănitului în primej­­die, s’a agravat era in mod îngrijitor, și nu se știe dacă Gogu Mateescu va mai scăpa cu viață. Ionescu Sitaru­, criminalul, a fost înaintat parchetului. Țigănci criminale Nu de mult, în com. Lacul lui Băbun, din jud. Râmnicu Sarat, s’a comis o crimă groaznică. Fata Olga Ștefan din acea comună a fost gă­sită asasinată și jefuită de lucrurile din casă și de o salbă de preț, cu­prinzând 28 lire otomane, o monetă de 5 lire, un napoleon de aur și 5 galbeni austriaci. Primele cercetări făcute au dove­dit că criminalii sunt două țiganei, una Ion Neagu Neacșa, zisă a Stan­­chei, de fel din acea comună și alta Sava din Stan Marin, care și dispă­ruseră din comună imediat după crimă. Toate căutările autorităților locale au remas până acuta infructuoasa. MARȚI * La 19 Noembrie se va f­ace tragerea marilor premii în bani, oferite de ziarul «Universul» abona­ților săi. Abonatul pe un an cu suma de 18 lei, poate câștiga, in cazul cel mai norocos, 2.400 lei. Abonatul pe ș­ase luni, cu suma de ” lei 9.15, poate câștiga 1.700 lei, iar Abonatul pe 3 luni, cu sum­a de lei 4.65, poate câștiga 1.000 lei. Toți abonații ziarului «Universul» vor primi gra­tuit Universul Literar colorat, pe tot timpul abonamen­tului. Deosebit de premii toate persoanele care vor face abonamente sau reînoiri de abonamente, cu înce­pere de la 1 Noembrie a. e.,vor prim­i gratuit «Alma­­nachul Universului pe 4907», un frumos volum cu nu­meroase ilustrații și inte­resante bucăți literare. O­­ telegramă din Paris ne-a in­format zilele astea despre un acci­dent al tînarului George Gh­ica, fiul d-lui Gr. Ghica, ministrul României la Paris. Ziarul „Petit Parisien“ sosit Duminecă, spune că tînărul Gh­ica a încercat să se sinucidă, trăgindu-șî un glonte de revolver în partea dreaptă a pieptului. Tînărul n’a voit să spuie motivul faptei sale ; numitul ziar spune însă că e probabil o dragoste la mijloc; dacă gardistul din post, care a alergat numai decît, nu i-ar fi luat revolverul, tînărul și-ar mai fi tras un glonte. D. George Ghica e în vîrstă de 22 ani; starea sa merge spre bine. Societatea de bine­facere „Princi­pesa Maria“ va împărți ca și în alți ani, ajutoare de îmbrăcăminte fete­lor sărmane care se disting la me­serii în școalele profesionale și in atelierele particulare. Cererile să se adreseze d-nei Ca­­terina Olănescu, calea Victoriei, 250. * D. G- D. Mihăilescu a fost nu­mit comandantul sergenților de oraș din Tg.­Neamțu. * D. Gr. N. Suțu, judecător la Țigănași, și-a înaintat demisia din acest post pe ziua de 1 Noembre a. c.­o D. dr. Ștefănescu, sub­ directo­­rul serviciului sanitar, s’a inters din concediu și și-a reluat postul în pri­mire. * Din inițiativa d-lui G. B­roș­ean­u (Bacău), s’a înființat în Tulcea o societate musicală sub numele de „Doina“. Comitetul este compus ast­fel: D-niu G. Broșteanu, președinte ; Th. Mărăcineanu, vice-președinte; G. Po­­povici, secretar, și V. Gospodin, ca­sier. * Dăm aci lista col. I comunal din Buzeu de conservatori și liberali, ce urmează a se vota la 5 Noembre a. c. Lista guvernamentală col. I comu­nal : Emil P. Theodor, Toma Dicescu, CREUJEALE Ultimele operații și cota ale pieței Brăila, pe ziua de 28 Octombrie Grâu de 68­% kgr. cu 3—30% căr­nuri streine, vag. 100 cu lei 10.70— 14% kgr. Secară de 64—72 kgr. vag. 15 cu lei 10.05—11.25% kgr. Ora­da 53—64 kgr. vag. 14 cu lei 10.40- 11. Oravaisa­­a 66 kgr. vag. 7 cu tot 12­% kgr. Ovăz­ute 3S%—42 kgr. îin iaina Patrăcheaog, căpitan N. Ui bănuindu-se insă în ulti­mul timp ele numitele țigănci ar fi luat drum­ul Capitalei, parchetul local a interve­­nit pe lângă parchetul de Ilfov, spus a se lua măsuri pentru urmărirea și eventuala lor prindere. Carieră de spărgători Spuneam într’unul din oamenile noastre trecute că siguranța a pus 4* mâna pe două pungași, Franz Pașa­ și Mircea Niculescu, «azi aveau la activul lor un număr de spargeri a­­supra cărora se făceau cercetări. Aceste cercetări au stabilit o fru­moasă carieră a celor două tineri pun­gași. Operațiile lor cunoscute până azi sunt: prin spargere au furat din tejgheaua simigiului Stamate Ion, din calea Griviței 154, suma de 45 lei ; prin escaladare au pătruns în bra­ga­geria lui Ștefan Mite, din strada Schitu-Măgureanu 27, și au furat și de aci o sumă de bani , cu chei potrivite, a intrat în bra­­gageria lui Nove Axente, din splaiu­ General Magheru, și i-au jefuit tej­gheaua ; tot prin spargere au furat precu­­pețului Toma Antoniu, din șosea«« Basarab 232, un portofel cu 100 lei și un napoleon de aur și de la cârciumarul Niță Matei, din str. Isvor 98, tot prin spargere, a fi furat din tejghea 20 lei, un ceas de argint, niște cărți de joc, pachete cu țigări, o verighetă și o pereche at­ghete nouă. După cum se vede, cariera e stră­lucită și promite tinerilor spărgători tot viitorul. Bătae la nuntă încep să devină rare nunțile fără chelfăneală la mahala. Prind oamenii la chef, își descurcă socotelile vechi, și apoi... ține te pînză... Așa și la nunta d-lui Ștefan Ră­­dulescu, din str. Rosetti-Luther 29. Două dintre invitații nuntașului, Bar­bu Rădulescu, din str. Gropile Aris­tide și Fănică Trifan, din calea Gri­viței 321, au stricat tot cheful nuntei,­­ luându-se la ceartă și apoi la bătae cu ciomagul. A trebuit intervenția nuntei întregi și a sergenților de stradă pentru ca încă frații să poată fi despărțiți. Din toată levatura, Trifan a rămas cu capul spart și a fost dus la spitalul Filantropia, unde a fost pansat, iar Barbuș și-a sfârșit petrecerea la cir­­cumscripția 22. I­ d­’la publică cu primejdie Reprezintă ei, sergenții de oraș, forța publică, dar cât e ea de forță, tot o birue din când în când câte unui, după cum i s’a întâmplat ser­gentului poștal în str. Campoducelui. Pe strada aceea există o casă de petrecere, la care venise dri noapte Costică Ionescu, din str. Nerva Tra­­ian 40, împreună cu alți indivizi. Ei au început însă petrecerea de pe stra­dă, cu gălăgie, scandal, și când un biet sergent a încercat să facă ordine, a fost luat în primire de scandalagii și gata-gata să dea „forța“ pe trân­­teală. Cum ne­ cum însă, sergentul a iz­butit să pună mâna pe Costică Io­­nescu și să-l toarne la beciul dr­. 34. Diverse Furturi. — La circ. 21 a fost dus ieri Costică Dum­itrescu, din șoseaua Basarab 75, care fusese găsit cu două coșuri cu găini de furat. — La coaforul C. Ga­vril­escu, din calea Victoriei No. 106, s’a spart erî noapte un geam prin care a pătruns in prăvălie de­sigur nu un client, â i-a furat dintr’'o cutie banii deverului dintr’o zi. Arestări.­­ Au fost arestați: Tu­dor Panaitescu, implicat Intr-m fort de 40 lei de la Take Ion, din fon­­dădură Găitănaru ; Ana Constantin, servitoare, de foci din Transilvania, urmărită ca man­dat pentru furt; Mihail Găvănescu, de meserie tâm­plar, prins de campania de jandarmi 21 din Ialomița, pentru o escrocherie­­ comisă în paguba d-lui locot. Chris­tescu, din bulev. Elisabeta și Barbonie Mihail, urmărit ca man­dat de arestare, pentru o condamnare de 15 zile pe urma unui furt.­­ Ultime information­ MARȚI. ♦ D. Al. Sachelarie directorul ser­viciului de siguranță generală a Sta­tului, din ministerul de interne, s’a întors ora dimineață în Capitală, ve­nind de la Calafat unde a fost ca si vadă terenul pe care se va construi noul local de poliție din acel oraș.­­în D-șoara Flora Moisa, a fost nu­mită chimistă definitivă la institutul de chimie din Iași. <tk Alegerea de comitet, efectuată la 23 curent la corporația coaforilor din Capitală, a fost contestată de un grupr de membri ai acelei corporații. 4 Consiliul comunal al Capitalei, in ședința ce o va ține mâine, la o­­rele 10 dim. se va ocupa intre altele cu aprobare proiectelor pentru uzina și instalațiile iluminatului cu elec­tricitate. ♦ Primăria Capitalei a decis să in­staleze un număr de 180 felinare petrol în stradele mărginașe ale ora­șului și a schimba pavagiul str. Pă­­trașcu-Vodă cu pavaj de lemn. * La ministerul de finanțe a sosit transportul de monede de aur de câte 50 lei și cari se vor pune în circula­ție pe la sate, pentru cei ce voesc a face salbe. • In anul viitor, după cum se știe, se va ține la Londra o expoziție bal­canică. Țara noastră nu va participa la această expoziție. In urma comunicării făcută la Lon­­­­­dra ia această privință, s’a interve­nit pe lângă guvernul nostru, după expresa dorință a Suveranului An­gliei, ca România să organiseze în anul următor, 1908, o expoziție a sa proprie, spre a arăta comerțului și industriei engleze, progresele noastre realizate în cei 40 ani de domnie a­i S. Regelui. Scrisoarea din partea comitetul­ organizator englez va fi supusă con­siliului de miniștri. ❖ Direcțiunea învățământului se­cundar a făcut cunoscut direcțiunilor de școli secundare să urmeze întoc­mai actualul orariu introdus, între­cât ministerul dorește să vadă rezul­tatele ce va da această schimbare de orariu. ❖ Eri dimineață în amfiteatrul cli­nicilor de la spitalul Filantropia, d. dr. Nanu Muscel și-a ținut lecția de deschidere a cursului său, „Clinica și semiologia medicală“, in prezența d-lor loan Kalinderu, președintele Academiei române, Măldărescu, Ba­­beș, Buicliu, Florea Theodorescu, Thoma Ionescu, Marinescu, Marti­­nescu, d-na dr. Olga Secara, Raco­­viceanu-Pitești, Anghelovici, Goilav, Botescu, Staicovici, Tatușescu, Gro­­zovicî, Baroncea, etc., și o mulțime de tineri studenți și studente, ce ve­niseră să asculte pe noul profesor. Secțiunea de deschidere a început prin descrierea activităței științifice a decedatului prof. Kalinderu, predece­sorul d-lui dr. Nanu. In partea II-a a lecțiunea, d. dr. P Nanu-Muscel și-a desvoltat concepția ■ sa clinică asupra felului pedagogic cum înțelege să inițieze pe studenți in arta clinicei, considerațiuni mo­rale asupra dragostei de studiu ce trebue s’o aibă tinerul student.­­ In urma congresului absolvenților școalelor de comercia, s’a hotărît în­ființarea unei societăți generale a a­­cestor absolvenți. S’a instituit o comisiune, compusă s

Next